Adevěrul, august 1891 (Anul 3, nr. 901-930)

1891-08-18 / nr. 917

man şi Groeve, unde se primesc şi comandele din provincie. Marele manual de adresele Româ­niei redactat de D-nul Diamandopol & Brucar, va apare la finele anului. Manualul va cuprinde pe lângă adre­sele comerciului, industriei şi a profesiu­nilor libere din ţară, descrierea fie­cărui oraş din ţară, putând servi de călăuză. Va fi scris în limba română şi franceză Suntem rugaţi a anunţa că revista Biblioteca familiei reapare Duminică 18 p. şi că va urma a apare regulat de două ori pe septimena , Joia şi Dumi­neca. Un număr va costa 15 bani. Pentru abonamente a se adresa 11 ad­ministraţiunea revistei : strada Ţăra­nilor, 15. — — Administraţia ziarului Adevĕ­­rul roagă stăruitor pe toţi abo­naţii săi, cari au fost vestiţi de data expîrărei abonamen­tului D­ior, să bine-voiască a se grăbi cu prenoîrea, trimi­­ţându-ne costul lui prin man­date poştale, care se primesc la toate oficiile poştate precum şi la toate gările. Ultimul număr ce se va ex­pedia acelor cari sunt în întâr­ziere va fi acela de mâine Duminică 18 a­le curentei luni. O CIOCNIRE PE VAPOARE MELBURN, 16 August. — O ciocnire s’a întâmplat în baia Fort-Philippe între două vapoare engleze „Easby" și „Gam­bier.“ S’a produs scene grozave; cea mai mare parte a călătorilor au scăpat; to­tuși s’au înecat 25 de persoane; în 7 mi­nute vaporul „Gambier“ s’a scufundat. DUMINICA, 18 AUGUST 189­3 Viaţa de Noapte (Scena se petrece pe la trei ore de dimineaţă intr’un cabinet separat.) Persoanele sunt: Isabela de 40 ani, bine făcută, decoltată, în blană şi cu multe bijuterii. — Ba­ronul Lippart, de 23 ani în frac, ochii albaş­trii, cu trăsurile feţei foarte palide.­­Un chelner. Lippart (aruncând Isabelei lista de bucate.) Citeşte. Isabela (strâmbând din buze). Mereu e aceleaşi feluri de bucate. Lippart caută. Chelnerii (către Lippart) avem ma­zăre. Lippart. Spune Doamnei, totul D-nei. Isabela. Da’mi pace , îţi­ voiu spune mai târziu. Chelnerii. Prea bine, Doamnă. Isabela Ce ? ce ai zis. Chelneru. Am spus că avem mazăre cu prepeliţe. Isabela. Bine, adu’mî mazăre cu pre­peliţe, salată, fructe, şi apoi vom mai vedea. Chelneru. Dar vin ? Isabela Pentru mine adu şampanie. Chelneru. D­v. ce voiţi, D-le. Lippart. Mie să ’mi aduci două ouă moi şi o sticlă Laffite , dar mai cu­rând. Isabela. Voim să fim n ter­an­j­aţi. Chelnerii dupe ce aduse toate în cinci minute plecă, şi amândoui mâncară un timp în tăcere ; în fine Lippart începu vorbi. Lippart. Noi am plecat poate prea de­vreme. Isabela. Nu, nu, eram sătulă de ser­bătoare. Cine ne-a invitat ? Şi cine da serbarea. Lippart. Mi se pare că se sărbătorea deschiderea unui club nou. Isabela. Iar vre­o casă de joc. Lippart. Ori­cum, serbarea nu era neplăcută. Isabela. Aşa crezi? Nu văzuia ni­mic de­cât femei fără căpătâiu, cari vorbeau prieteneşte cu toţi... femei cum se cade nu erau nici una. îmi place să petrec, dar nu cu ori­care. Nu este fu­dulie aceasta, în­tot­d’auna am fost aşa. Nu-i adevărat ? Lippart. Ba da. Isabela. Dacă nu ne-am purta noi conştiincioas, atunci cine dai ? Lippart. Bine­înţeles. Isabela Să lăsăm toate acestea şi să revenim asupra afacerei noastre... E finit? Lippart. Cât ai spus. Isabela Doué-spre-zece mii. Marți.. Lippart. Doué-spre-zece, am zis. Isabela Da doué-spre-zece. Lippart. Bine. Isabela. Ace­­sta nu te încurcă ? Dacă aș gândi un iminent... Lippart. Nu... Marți... doué spre-zeci Isabela. Tocmai două-spre-zece.. Marți Lippart. Poate că ar fi zece... Isabela. Ți-am spus, peste putință își­ cunoști doară în­deajuns ca să știi că nu de plăcere... Lippart. Bine, bine, am încheiat. Isabela Și Marți? Lippart. Două-spre-zece. Isabela De dimineață sau peste zi Lippart. Ah! Pot să dau chiar de dimineaţă. Isabela. Fie... (schimbând vorba.) Pre­peliţele sunt foarte bune, gustă numai, Lippart. Nu, mulţumesc. Isabela. Nu eşti mu.ucăcios... Bărba­ţii nu cheltuesc nimic; n’am­ înţeles nici­odată, cum un bărbat se poate ruina, numai dacă nu ar cădea în mâna vre­unei femei speculante. Atunci, bine nțeles, este perdut omul cel mai bo­gat. Trebue să te păzești de asemenea femei ca de foc... Lippart. Da, ai dreptate, Isabela. De­cât să fiu una din aces­tea, aș prefera să mă mărit, sau să mă fac călugăriță... Da, așa au fost tot­­deauna părerile mele. Lippart. Bune păreri. Isabela. Am făcut în viaţa mea multe prostii, şi asta numai fiind­că despre­­ţuesc banii. Lippart. Da, înţeleg. Isabela. Nu-ţi pot spune cât de pu­ţin preţuesc banii. Şi se găsesc oameni are se murdăresc pentru bani. De ne­înţeles ! şi apoi peste oare v­run merit să ai bani ? Ce dovedesc ei ? Este atât de uşor de a dobândi bani! Lippart. Da foarte uşor. Isabela. Trebue să te pleci numai . oare tu eşti mândru de banii tăi ? Lippart. Nici de cum. Isabela. Tu nu eşti ca atâtea slabi­le creieri cari îşi închipuesc nu ştiu te.... tu ştii foarte bine, că nu ai făcut nimic ca să fii bogat. Lippart. Nimic! Isabela trebue numai să te naşti Lippart. Nu era mare lucru nici a­­ceasta... Isabela. Tu eşti ca mine, tu nu ţii mult la mizerabilii de bani. Am doi bani... fiind.... trebue. Şi dacă aş cere de trei ori atâta tu mi-ar da, fără să murmuri, Lippart. O, da! Isabela. Şi pentru aceasta nu m’ar iubi mai puţin. Lippart. Nu. Isabela. Banii pot muri, dar nu au nici o influenţă asupra inimei. Inima e ceva supra­natural ca să ajungă banii la dânsa. Lippart. Da, aşa­ e. Isabela. Ah ! de aşi şti eu să socotesc sşi fi astăzi mai bogată de­cât sunt. Lippart. Nu ești săracă. Isabela. Dar nici bogată. Lippart. Ce avere ai ? Poți să-mi spui mie, şii între noi ! Isabela. Nu am mai mult de ce î mi dai. Lippart. Jură. Isabela. La ce ? dacă vrei să mă trezi ! Lippart. Te cred. Isabela. Tu îmi dai lunar 4000 franci şi aceştia este deja o sumă frumoasă. Mu umblu în zdrenţe, este adevérat . Iar nu este bogăţie. Şi dacă într’o zi te perd ?..... Sigur că te voiu perde.... când voiu fi de 30 ani. Lippart. De ce vorbeşti aşa ? Isabela. Find că este adevérat. Fiind­­ă într’o zi te vei sătura de mine.. Li ppart. Nu ştii ce vorbeşti. Oare ai observat la mine ceva, că nu’mi mai placi ? De ce ’ţi baţi capu în zadar ? Oare am stat pe cumpene ca să’ţî dau ele două­spre­zece mii? Nu.... Prin ur­mare nici o noutate..... Isabela. Nu m’ai înţeles. Tocmai fiind­­ă eşti atât de bun şi nu’mi refuzi ni­mic, am devenit scupuloasă și abia în­drăznesc să’ți cer ceva.... Ai fi observat deja aceasta. Lippart. Oh! de­sigur, Isabela. Să’ți probez iarăși aceasta. Lippart. Să vorbim de altele. Isabela. Nu. Trebue să’țî spun, dar mă tem că te voiu supăra... Lippart. Ce? Ce este iarăși. Isabela. Dacă voești să’mi faci o mare plăcere. Lippart. Ce trebue să’țî cumpăr ? Isabela. Tiii!... Ce vorbe urâte! Lippart. Voiam să zic ce să fac? Isabela. Să nu te mai gândești la a­­facerea de Marţi. Lippart. La cele două-spre-zece mii Isabela. Da, m’am resgândit; pot să mai fisUp‘. Lippart. Dar nu, vei avea bani Isabela. Nu. Lippart. Ii voeşti. Marţi, Luni sau Duminecă? Dacă voeşti, poţi să ai chiar Sâmbătă. Isabela. Ajunge, Lippart. Aşa cam pe la cinci ore? Isabela. Nu nici un ban. Lippart. Glumeşti. Drept să’ţi spuD au pot, să’mî estplic această schimbare. Isabela. Să-ți istorisesc tot. Lippart. Te rog. Isabela Doamnei lucrurile sunt forte simple. Sunt momente în care ’mi vine foarte curios ca să primească cine­va bani din mâna altuia. Acum este unul din acele momente. Lippart. Prin urmare refuzi bani se­rios ? Isabela. Serios. Ți-am spus cauza, Lippart. Ei bine? Isabela. Gândește-te puțin lucrurile... alt­fel ar fi ca un cadou... n’aș vorbi mai departe, dar cuvântul de cadou ’mi a­­mintește că am vezu­t la Bertrand, giu­vaergiul o pereche buton! cu două ru­­bine.. . Lippart. Erau frumoși ? Isabela. Magnifici, o minune! dar..... Lippart. Ce ? Isabela. Scumpi. Lippart. Ai întrebat? Isabela. De curiozitate. Lippart. Și? Isabela. Nouă­spre­zece mii! Bertrand spunea că rubinele sunt acuma foarte rari. Adevărat că asemenea rubine încă ’am văzut. Treci pe acolo, merită să’l vezi. Lippart. Bine, mă voiu duce să-l văd mâine. Ai mâncat deja? Isabela Da sunt gata. Lippart. Atunci pot să cer socoteala. Cheamă chelnerul, Lippart plătește și pleacă cu Isabela, făgăduindu-i butonii cu rubine. DIN BOTOŞANI Curierul român aduce ştirea că D. Henţescu, fostul poliţaic al oraşului Bo­toşani a demisionat, că lasă amintiri plă­cute (?), că e de regretat şi regretabil (?), că i s’a primit demisiunea şi că i se re­zervă locul de sub-prefect la plasa Târ­gului, rectificăm exact cele inserate amical în mai sus zisa gazetă şi declarăm că poliţaiul n’a demisionat ci i s’a impus demisiunea, tot ast­fel şi numiţilor Iaco­­ban, Ergiu etc. căci orăşenii ajunseră într’o adevărată agitaţiune şi am putea zice că nu era departe de o răscoală. Noi credem că lacrimele depuse de sus nu­mitul ziar pe coşciugul mai sus zişilor funcţionari sunt emoţiuni de crocodil sau nişte mângăeri ironice şi nu ne vine a crede că acei ce deţin situaţiunea jude­ţului, după trista experienţa ce au făcut, vor mai avea curagiul de a induce în eroare pe D. Lascar Catargiu pentru a doua oară, în a i recomanda pe vre­unul dintre cei forţaţi a demisiona. Insă pe de altă parte sperăm că D. Catargiu se va grăbi a numi o anchetă judiciară şi ad­ministrativă spre a se ocupa de abuzu­rile comise de foştii agenţi ai forţei pu­blice recomandând comisiunea de anchetă, autorizaţiele cârciumarelor, închiderea de­­pozitelor de export al ouălor care aduce judeţului Botoşani un venit net de 400 mii lei anual, sistemul vînzărei biletelor Scelar Scinsky, maltratările sălbatice a evreilor, gardul (zăplazul) D-lui S. Lieber, miile de procese de contravenţie etc. etc. Bucegeanu. UN FOC COLOSAL BORDEAUX, 16 August. — Un incen­diu a consumat 10 kilometre pătrate de păduri de pini, — cadavrele a doi lucră­tori au fost găsite carbonizate. — Șease persoane au dispărut, un sat întreg cons­truit de lenme a ars. Merit si Deni-Merit pentru Down Sub Direcţia D-nei AglaeM. Arcadius 188, — CALEA MOŞILOR, Bl­CCUEŞTI, — 188 Cursurile începe de la 1 Septembrie 1891. în­scrierile se fac de acum în Strada Pensionatu, 27. Prospectu se trimite franco prin poştă la cerere Liga pentru Unitatea de cultura a Românilor Lista de subscripţie a ziarului Adevărul • Suma din urmă lei. . 1608.00 (Va urmai Total le­i 1608.00 c S H teTl£A D£ ȚIGARĂ 1KEMESH «1 u fahr'c«'l«‘ luî AIIA DIE-PARIS (HORS-CONCOURS) Albeâţă tară seamăn, lneţă extraordinară, gust dulce­g şi plăcut, nu sgârie gitul, lipsă totala de glicerina, calitate higienică neîntrecută. Pentru cereri de probe sau comande, a se a­­dresa la D-na OLGA C. CREANGA, Bucu­­rescî, Biroul și Depositul Central, Strada Clemen­ței 26 și Strada Scaunele 73. ULTIME INFORMAŢII D. Enăchiţă Văcărescu, va pleca la Veneţia peste două zile şi de acolo împreună cu D-şoara Vacă­rescu se va duce la Paris. Plecarea D-şoarei Văcărescu, coincide cu decisia luată de Re­gele, de a pleca la Veneţia. —*— Ştirea răspândită despre numi­rea D-lui Doctor Minovici în con­siliul sanitar superior a speriat atât de tare pe D. Doctor Polizu sub­secretarul acestui serviciu că a chemat telegrafic pe D. Doctor A­­lexianu care era în concediu în streinătate. D. Profesor Moceanu, care a în­fiinţat Societatea de scrimă şi gim­nastică, stăruieşte pe lângă mem­brii fondatori ai acestei societăţi spre a se schimba actuala organi­zaţie, dându-se o desvoltare mult mai mare şcoalei care este de o absolută necesitate. Astă noapte pe la orele 1 s’a a­­prins băcănia şi depozitul de spirt, gaz şi păcură al D-lui Iancu Necu­­lae, de la bariera Pantelimon, afară din raza orașului Pompierii sosind au stins o parte din magazinul incendiat, localizând focul în cele­lalte părți. Casa de Schimb B. MARCUI din Stra­da Smârdan Nr. 15, în fața Băncei Naţionale, spre poştă, ne comunică ur­­­ătoarele cursuri: 4°/o Renta amortisabilă.................... 831 /, S°/o împrumutul comunal (1883) . . . 938/4 5°/o împrumutul comunal (1890) . . . 951/4 5°/o Seria, funciare urbane............. 941/4 5°/o Scris, funciare rurale................. 9 A/, 5°/o Renta amortisabilă..................... 99 — 5°/o Scris, urbana de Iași............ 851/2 ULTIMA ORA In momentul d’a pune zia­rul sub "presă primim noui amănunte asupra prindere! luiLicinsky, pe care le vom da In numărul nostru ce a­­pare mâine Duminecă, cu data de Luni 19 August. LICEUL FRANCES-RO­MÂN Strada Dreaptă, 24, Bucureşti INSTITUTUL DE BAEŢI Director, L. Lévéque Se va deschide la i Septembre. ^■ir Pentru înscrieri , se adresa până la des­chidere Calea Dorobanţilor No. 149, ESSIDSDL de Iele si MU .ii Copii Direcţiunea D-nei MARIE I. GO­GA 107, Calea Călăraşilor, 107 (Tramway plină la poartă) In acest institut se predau pe lângă cursurile şcoalelor primare, limba francesă şi germană, luc Gul de mână, piano şi gimnastica. Local spaţios şi educaţiune serioasă. INSTITUTUL „CULINA" GIURGIU Cursurile se deschid:­ Cel primar fi grădina de copil, la 16 August. Cel secundar la t-1a Septembre, conform regula­mentelor şcoalelor publice. Se primesc eleve ! Interne, semi-interne si ex­terne. Se oferă preţuri avantagioase. — Informa­­tiunî se pot lua în orice timp la Cancelaria Insti­tutului. Directoare, EL PlopeaUU Ha mobilial 0liâî mobilate,sau nemo- UG^lIILIlIl IcU^bilate, str. Smârdan, 23. Institutul „NEGM“ In ^ Strada Foţi, nr. 3 și 5 Internat, deml-internat și externat, cu trei ree­­iunî: primară, liceală și comercială cu cursurile n institut şi şcoalele Statului. Cursurile primare ncep la 16 Ai­gust, iar cele secundare la 1 Sep­­embrie. Tot­d’odată institutul are nevoe de un profesor­­col ga­g de limba franceză, doritorii să se adre­­­ze la Direcţiune. Institutul „Kapri“ 6, Strada Pescăria­ Veche, 6 BUCUREŞTI Preparaţiuni pentru Liceele şi gimnasiile Statului, şcoala Comercială şi şcoala militară. Cursuri interne : a). Patru clase primare în conformitate cu programa Statului. b). Trei clase gimnasiale cu următorul corp didactic: Părintele D. Georgescu profesor de Istorie şi 1. latină la Liceul Mat. Bas. pentru Istorie şi 1. latină. D. Nicolae Mihă­descu profesor de geografie la Liceul Mat. Bas. pentru geografie. D. I. Ghimpa absolvent al facultăţii de ştiinţe pentru matematici şi ştiinţe naturale. D. D. M. Popescu absolvent în litere — pentru română. D. Victor Balş pentru limba francesă. D. A. Avcroff 1. elină şi greacă modernă. D. M. Novotny 1. germană şi gimnastică. Părintele G. Popescu religia. D. N. Anghelescu profesor la divisionarele Sta­tului, pentru desemn şi caligrafie. D. B. francheţii profesor la divisionarele Sta­tului pentru musica vocală. Educaţiune distinsă—îngrijiri materne. Examenele de finele anului pentru toate cursurile predate în institut să depun numai la şcoalele Statului. Limbele francesă şi germană sunt obligatorii— profesori speciali conduc conversaţiunea. — Lim­bele greaca modernă, italiană şi piano sunt fa­cultative. Pentru informaţiunî detaliate şi înscrieri a se adresa la direcţiunea institutului. Cursurile reîncep la 1 Septembrie. Director Bar­oh Kapil-MeretzeL nstitutul francez D£ DOKIilMSDARE ||Ihn — Fondat in rs.70 - București, Strada Negustori, nv. Cursurile claselor primare încep la 16 August, iar pentru cele secundare 1 Septembrie. Se priimesc Eleve interne, semi-interne și ex­terne, asemenea și eleve cari frecventează Exter­natul secondar, Nr. 2. înscrierile, se pot face in tote zilele dela gam. la 4 p­­e LICEUL „LUMINA" ^ 40, Calea Rahovei, 40 Curs primar si liceal complect, înscrierile inc de la 20 August, iar cursurile la 2 Se­ptemb precis si se predau de procesori publici. Director, D. R. CordiSon. Institutul „RADU“ di (Fondat la 1876) . Cursurile primare încep la 16 August şi se fac în institut. Elevii de liceu şi şcoala comercială urmează la şcoalele publice. Se garantează o se­rioasă îngrijire, un studiu serios. DIRECŢIUNEA D-sora Elena LIVEZIANU a conservatorului din Viena, di­recţiuni de Piano, strada Romană No. 34. „MIM Profesorilor Asociat“ din Ploeşti Se aduce la cunoscinţa Onor, părinţi de fami­lie, că la 25 August curent, institutul va fi com­plect instalat în localul său din strada Tirgoviştei No. 205 (casa Kot­enschi). Rugăm pe toţi d­oii părinţi, cari vor bun-vii să încredinţeze edu­caţiunea şi instrucţiunea copiilor d-lor în­­acest institut, să se adreseze la ori­care din asociaţi până la 25 August, iar de la această dată d-lui I. K­. Nisipeanu, la cancelaria institutului Profesori asociaţi­­ N. Crapelianu, I. R. Nisipeanu, T. Nicolau, Joeff­­anescu, M. Ialomiteanu. fyeawi* fosfilulul de b Jba­rd­»i Pentru CUMERE­­ Bucure­sti, Str. Radu*Voda, 19 Cursurile primare şi liceale încep la 2 Septem­brie viitor. Instrucţiunea conform programei Sta­tulul. Internat şi meditaţiuni speciale pentru ele­vele ce vor urma școaleie Statului. înscrierea in toate zilele în localul institutului intre orele 9 a. m., până la 6 p. m. Direcţiunea D-nei Paulina Haralambie tia D-soarei Anna Bonnis. ** M.iPeytrequin, ^VriT^lZi: ® 1 1 prendrait deux jeunes roumains en pension. Etudes et preparation d’a­­prés les programmes des écoles autrichiennes. Préparation aux lycées frarţris. Education soig­­née. Vie de familie. Czernovitz, Russischegasse, 21. Dr. Sterie Ciur cu­­ Viena, IX, Pellkangasse, Nr. IO , Cabinet de consultaţiune cu celebrităţile medi­cale şi medici specialişti din Viena. M­I DE ŞCOALĂ I ne, latine şi greceşti. ■ Complect asortiment pentru cursul­­ primar şi secundar la taŞîdiMffll SftAlhe orgile’ Obiecte necesare de scris, desemn şi Pictură. Se căi pentru jumătatea lunei Septembre o casă, bine dis­tribuită, având cinci camere spaţi­­oase şi dependinţe. Se fie situată sff aproape de tramways.­­ A se adresa la administraţia ziznului J.deverul sub No. 157. Boalele sifilitice NEPUTINTA BARBATEASCA Vindeci dupi cela,mai noi metode radical firi durereatimpedicare, după experienţă de 19 ani. Specialist in foaie secrete. „ Dr. TH O R STRADA EMTgRATP Nr. 1, intrarea din calea Victoriei, prin strada S­tlI Voivozi [Tramway}. Consultaţii dela 8 dim.p&nila 8 searm Loc de aşteptare pentru fie­c&rt. LUHI RecomixdaMl p«*tru a fi luat pur, aft amestecat cu vi», atrop sau cognac. De vânzare în toată ţara la magazinele­­ coloniale, drogueril şi restaurante. Pen­tru en gros a se adresa la D. A. I. OarGsv. Bu­c­ureşti, la Lebădă MAGAZIN de încredere LINGERIE ŞI PÂNZĂRIE fuenroftT. 54, str. Lipseau­, 54, Bucureşti W­igr,5 Bumbarg, Bielefeld, Irlanda, Belgia, lljftKUn dublă de cearceafuri. Grifon, creion, schirting, pichetări, etc. voluriHnre kţ® de mase şervete de olandă, pro- Gî îi utilii toape, cuverturi de pat şi utaaB. pnwiaţa naţio­nale in diferite colori, de reţea albe r 01 UCID şi colori, pănză de transparente. Plăpimi de flanel şi flanele aiatom Dr. In ger. ■’Amtri gulere, manşete, cravata, ciorapi, batiste, mănuşi, parfumerie, mărunţişuri. Tuilfiuri complecte penăm manage, comandele N­UBUUN­ ae afectuoasă prompt­oare de pefi de Broderii şi Dantele. Lingerie şi alte articole pentru elevi şi eleve din pensionate. Mihail­eseu Si Călin­îtmwn. estambul GRADINA FURNICA 20,— Strada Gabroveni,—120 din ,,Hotel România"* ,V. Zece ani de experienţă în Restaurantul D-lui Iordache lonescu sunt destule garanţii ca onor. vizitatori vor fi pe deplin mulţălaiţî D. Furnică & Nicotearu. R Oel ncLOI BUN Borvis a» LORI LORI RulzEtsS RîIHZS “ ^ ® ud ® "3 2 a »2 55 a« o a £. in mare cantitate am adus din Străinătate și FABRICATE ACI de mine, 17, Calea Vic­toriei, 17, Hotel de France, lângă librăria Socek, pe ulicioară. Leon M. Einhorn, NATURAL, SU bani Krio de Vin alb și negri pentru jr-- CASTRAVETI IULIAN OPRESCU 89, Strada Lipscani, 89. A tf­­­ircuuu învelit, sub Mușamale iar eu cum le vinde samsarii amestecate cu juta. SACI şi PÂNZETURI foarte bune vânz cu prețul fabncel, marfă foarte solidă. M. LITTHHAM­ 10, Strada Lipscani, 10, Et. I.

Next