Adevěrul, aprilie 1892 (Anul 5, nr. 1138-1164)
1892-04-08 / nr. 1143
ANUL V.—No. 1143 NUMERUL 10 BANI ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 ŞI 15 ALE FIECĂREI LUNI şi se plătesc totd’auna înainte In Bucureşti la casa Administraţiei. Din Judeţe şi Străinătate prin mandate poştale Un an în ţară. 30 lei; în străinătate 50 Şease luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ #3 13 tu Un număr In str£in£fate 15 bani MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA ADMINISTRAŢIA B4, STRADAL ACADEMIEI, 884 Director politic: ALEX. V. BELDIMANU REDACŢIA «i O SINGURA EDIŢIE Să te fereşti, Române! de cuiu strein în casă V. Alexandri. MERCUR 18 APRILIE 1892 NUMERUL 10 BANI AMUNCIURILE Din BUCUREŞTI şi JUDEŢE se primesc: NUMAI la ADMINISTRAŢIE. Din Străinătate, direct la administraţie şi la toate Oficiile de publicitate. Anuneiuri-4s, pagina IV...................0,30 b. linia TTT O Io* » N ...................................101 » Inserţiunele şi Reclamele 3 lei rândul. LaParis,ziarul se găsește de vânzare cu numărul la biscul No. 117, Boulevard St.-Michel UN NUMĂR VECHIU 30 BANI 24, STRADA ACADEMIEI, 34 Democratism junimist Două făgăduinţi Copilării Boala miniştrilor ruşi Anarhiştii Pentru Ministrul de Resbel Criza în Italia Loja sîngeroasa Buchetul Ucigaş Bucuresci, 7 Aprilie 1892. Democratism junimist Dacă revenim astăzi asupra modificării aduse legei pentru vânzarea bunurilor Statului în loturi mici, este pentru că cestiunea ni se pare a fi de cea mai mare însemnătate. Luaţi înainte de vîrtejul micilor certe orăşeneşti şi cancanurilor zise politice, care se aseamănă mult cu nişte anume îndeletniciri proprii suburbiilor, ne-am deprins a uita că în ţara asta sunt milioane de oameni care sufăr, lipsiţi de drepturi politice, lipsiţi de mijloace de trai, lipsiţi de tot şi de toate. Pe noi democraţii nimic din ceea ce priveşte pe ţărani nu poate să ne desintereseze; şi de aceea vom continua astăzi să arătăm în ce chip a căutat să îmbunătăţească D. Carp condiţiunile în care ei pot cumpăra pământ din moşiile Statului. Am arătat deja cum părintele intelectual al legei pentru Înstrăinarea bunurilor Statului In loturi mici a crezut necesar săschimbe criteriul de evaluare prevăzut în legea de la 1881 printr’un altul care se împace mai bine, „atât interesele Statului cât şi interesele sătenilor.11 Şi anume: In loc de a se lua ca criteriu de evaluarepreţul ultim al arendei înmulţit cu 20, s’a luat cifra medie a subarendărei, a rentei pămînturilor, a datelor statistice culese de prefecţi şi a evaluării Creditelor agricole. Acum să vedem cât de sigure pot fi asemenea criterii şi deci cât diferit va fi Statul de a nedreptăţi în folosul său pe cumpârători, adecă pe săteni. Mai inteiu, sub-arendarea. Fireşte, luând ca bază a evaluărei nu preţul arendarei, ci acela cu care arendaşii sub-arendează locuitorilor pământul, guvernula isbuti să aducă fiscului foloase cosiderabile, impăcând astfel de mioane interesele Statului, pentru că e aproape de priceperea fiecăruia că arendaşul, când sub-arendează, caută să câştige, aşa încât preţul sub-arendarei e totdeauna mai urcat decât preţul arendarei. Dar luând ca bază sub arendarea, se poate zice, fără a glumi, că guvernul împacă interesele sătenilor ? O asemenea afirmaţiune ar putea fi cel mult o ironie de ron gust. In realitate, cum foarte cu multă dreptate a observat D. Panu, Statul nu face altăceva de cât se substitue arendaşilor, a cărora părintească dragoste pentru ţărani e In de ajuns de cunoscută. Mai departe, oare renta pământului poate fi considerată ca un criteriu just de evaluare? In ţara noastră, unde sunt încă de făcut atâtea căi ferate, şosele, canalizări de ape, etc. — într’un cuvînt atâtea lucrări menite să ridice renta — nu se poate fixa de pe acuma adevărata rentă, şi se lasă oricărui ministru doritor, ca D. Carp, de a urca veniturile Statului, o latitudine prea mare de a amesteca la evaluare elemente şi consideraţiuni străine celor ce actualmente decid de valoarea pămănturirilor. Vom auzi desigur zicăndu-se: Cutare pământ are cutare rentă, pentru că în curând se va canaliza cutare curs de apă sau se va face cutare cale ferată. Şi, natural cu chipul acesta, scumptându-se viitorul, numai interesele sătenilor nu sunt apărate. Cât de exacte pot fi privite apoi datele statistice ale prefecţilor ? Prefecţi competenţi în ale statisticei sunt aşa de rari în ţara noastră, cum sunt rare pe cerin stelele cu coadă; ceilalţi funcţionari administrativi, inferiori prefectului şi competenţi în marje de statistică sunt încă şi mai rari. Dacă Ministrul va cere unui prefect o statistică de valoarea pământurilor din cuprinsul judeţului său, prefectul va rubrica şi el câteva coli de hârtie şi le va umplea cu cifre. Atâta tot. La o statistică mai complicată şi bazată pe oarecare consideraţii ştiinţifice ar fi lucru copilăresc să ne aşteptăm. In sfârşit rămân evaluările creditelor agricole. Dar şi aceste evaluări nu însemnează cel mare lucru. Se ştie de toată lumea cum experţii însărcinaţi cu evaluarea urcă cifrele, după rugămintea şi stăruinţele celor interesaţi, pentru a putea realiza împrumuturi mai mari. Evaluările creditelor sunt poate acele pe care se poate pune mai puţin temeiu, acele care se depărtează mai mult de valoarea reală a proprietăţilor evaluate. Din toate acestea, se vede clar că D. Carp a înlocuit un sistem de evaluare mai drept, mai echitabil şi mai sigur cu un altul lipsit de aceste însuşiri; şi se mai vede că D-sa a căutat numai şi numai să aducă Statului un nou venit, care se pretinde a fi de 31 de milioane, şi care în realitate va fi mai mare, — iar nu să împace mai bine „interesele Statului cu interesele sătenilor, “ după cum pretinde în expunerea D-sa e de motive. Interesele Statului sunt în adevăr împăcate; interesele sătenilor insă sunt maltratate reu de cel mai puritan şi mai luminat conservator democrat (!) din Ţara Românească. Şi când toate acestea se pun în vedere, când i se dovedeşte că legea din 1888 pentru înstrăinarea bunurilor Statului în loturi mici e înrâutăţită, iar nu îmbunătăţită, cu modificările ce i se aduc, când i se propune menţinerea vechei baze de evaluare, —arenda înmulţită cu 20, — cu prevederea insă şi a unui maximum până la care preţul unui hectar se poate urca, după cum se prevedea un minimum până la care se poate pogorî ("1° lei hectarul); când i se dovedesc toate aceste, democratul ministru din fruntea departamentului domenielor, în loc de a renunţa la proectul său de îmbunâtăţire, a preferat să-şi menţie reforma în toată originala ei absurditate şi nedreptate, mulţumindu-se a găsi scăpare în înpleticirea câtorva fraze lungi şi confuze, mai mult nemţeşti decât româneşti; iar maturul Carp, fără multă vorbă, s’a grăbit a vota modificările D-lui Carp, făcând astfel încă odată proba maturităţei, inteligenţei şi independenţei sale! Am ţinut să relevăm toate aceste nu pentru a influenţa întru câtva resultatul, — deoarece modificările cerute de D-nai Carp i-au fost acordate cu o repegiune vertiginoasă de convinşii şi învinşii săi partizani din majoritate, chiar în ziua când le-a cerut, —ci pentru a se vedea ce fel de democraţi sunt D-nii junimişti de la putere, democraţi cari despoaie pe ţărani şi de ceea ce nu au, pentru a face Statului venituri bune de cheltuit în lucrări de lux şi în căpătuirea celor mulţi democraţi, de aceeaşi specie, cari îi susţin la putere. Ioan N. Roman. TELEGRAME BERNA, 15 Aprilie. — După o comunicaţie oficială negocierile comerciale între Elveţia şi Italia sunt aşa de înaintate încât semnarea tratatului de comerţ va avea loc Sâmbăta viitoare. ATHENA, 15 Aprilie. — D Deliannis continuă călătoria sa electorală; a sosit aseară la Tripoliţa unde a fost primit cu entusiasm. El a rostit un discurs zicând că este vorba de a scăpa în alegeri drepturile constituţionale ale poporului. PARIS, 15 Aprilie. — O circulară a ministrului Justiţiei invită pe procurorii Republicei să ia toate măsurile legale în contra eclesiasticilor cari ar provoca desordine prin conferințe în biserici. , PARIS, 15 Aprilie. — De la aplicarea noului tarif, în Februarie şi Martie importul s’a mărit cu 36,000,000; exportul, mai cu seamă acela al produselor industriei, a scăzut cu 7 milioane în raport cu anul 1891. COPILĂRII Reproducerile în facsimile, făcute de D. Thoma Basilescu în ziarul ce continuă a tipări în tipografia sa, sunt curat copilăreşti. Ele nu dovedesc decât un lucru . După plecarea mea din redacţie, D. Thoma Basilescu scotocea coşniţa care se afla lângă masa mea şi strîngea toate autografele mele aruncate de mine ca inutile. Ceea ce susţin şi ceea ce voia proba înaintea arbitrilor, este că în ziua de 22 Martie, D-sa nu avea nici un drept asupra ziarului. Ceea ce susţin şi voia proba înaintea arbitrilor, este că D sa, în ziua de 23 Martie, avea deja modalul clişeului făcut pentru ziarul Republicanul, ce trebuia să apară în acea zi în tipografa sa. A V B ___--------------og«~-»-·ug'C=—*--------------- Două făgăduinţi In anul 1866—Lascar Catargiu fiind ca şi astăzi prim-ministru—Carol I a dat cuvintul Sen de Hohenzollern că Curtea de Casaţie va fi strămutată în Iaşi, ca o compensaţiune datorită vechei capitale a Moldovepentru sacrificiul făcut în favorul Unirei Principatelor surori. Curtea de casaţie stă încă neclintită în Bucureşti. VERBA VOLANT In anul 1866-Lascar Catargiu fiind ca şi astăzi prim-ministrul Carol I, prin scrisoarea Sa cu data 2 (14) Iunie şi publicată în Monitorul Ofcial Nr. 118, a promis suma de DOUĂSPREZECE MII GALBENI pentru o instituţiune de binefacere Suma de douăsprezece mii galbeni stă încă neclintită în iada regală. SCRIPTA VOLANT Datoria primului ministru de la 1866 şi de la 1892 este de a spune Suveranului séu că nu este mai mare ruşine pentru un Cap încoronat decât de a nu respecta cuvintul Séu, iscălitura Sa. A. V. B. Boala miniştrilor ruşi PETERSBURG, 3 Aprilie. — Starea D-lui de Giers s’a înrăutăţit din nou ; doctorii nu părăsesc patul său. D-na Vysnegradsky a obţinut un concediu până la complecta sa însănătoşire ; azi a eşit pentru întâia oară în trăsură. Joi va pleca la Moscova, unde va sta două zile, apoi se va duce în Crimea. Afacerile ministrului de finanţe, vor fi girate de D-na Thörner, ajutor. PETERSBURG, 6 Aprilie. Buletinul în privinţa stărei D-lui de Giers zice că ieri a avut mai puţine dureri, că a petrecut o noapte mai bună şi că Se simte mai tare. — D. Pavlovici, ministrul instrucției publice, a murit. Ziua de 8 Aprilie 1892, a 7-a aniversare a morţei lui C. A. Rosetti, este o zi, pe care toată democraţia română trebue s’o serbeze. Republicanii-democraţi nu vor lipsi de la această serbare, la care rugăm pe toţi amicii noştri ca să ia parte. Solidaritatea tuturor democraţilor trebue să se afirme pe mormîntul primului democrat român. * Iată itinerarul ce vor urma manifestanţii cari se vor duce la mormântul lui C. A. Rosetti, mâine 8 Aprilie: Adunarea generală va fi în Cişmegiu, pornind prin piaţa tribunalelor, procesiunea va trece prin strada Cămpineanu, Piaţa teatrului, Calea Victoriei, stradele Lipscani şi Şepeanu, luând apoi drumul direct prin str. Carol, calea Rahovei, str. 11 Iunie, etc. până la cimitirul Belu (Şerban Vodă). Film mistral de Eesbel Duminecă 8 Martie, 16 soldaţi din compania a 8-a, regimentul 17 din Severin, mergând de serviciu la punctul Vârciorova, opt din el au fost crunt bătuţi în cazarmă de sergentulmajor din compania a 2-a din acel regiment, Haiducu Gheorghie. Soldaţii bătuţi sunt: Avramus Constantin, Drăghici Ioan, Hantea Vasile, Roşu Constanţa, Luca Elie, Gherghina Ion, Jianu Florea şi Stan Marcu. Din aceşti opt bătuţi şi schingiuiţi, Roşu Constantin din Corcova a încetat din viaţă în ziua de 26 Martie, rămâmdu- în urmă femeia cu două copii mici in cea mai neagră mizerie. Căpitanul Dimitriu, comandantul companiei a 8-a, primind jâluirea soldelor bătuţi, a raportat imediat şefului regimentului. Acesta a însărcinat pe căpitanul Spiroiu, comandantul companiei a 2-a în care face serviciul Sălbaticul sergent major Haiducu, ca să facă o anchetă. Această anchetă a făcut lucrurile muşama, şi căpitanul Spiroiu permite lui Haiducu a-şi continua serviciul. La 31 Martie, D. doctor Alşut, a făcut în faţa sub-prefectului şi a căpitanului Dimitriu, autopsia cadavrului şi a constatat că moartea a provenit din bătae pe cap, pe șira spinare și că avea două coaste frînte. Sergentul major Haiducu continuă serviciul. Nu mă îndoesc că generalul Lahovary, care a stigmatisat bătaea în armată, va face un exemplu nu numai cu sergentul maior Haiducu, dar și cu căpitanul Spiroiu, care a voit a ascunde barbara faptă a subalternului său. Aștept resultatul anchetei ce desigur va rîndui D. ministru de resbel. A. V. B. ANARHIŞTII!... La căderea lui Constans, sanguinarul Ministru de interne al Franciei, unele ziare democratice din Paris, au prezis că vor avea loc atentate şi asasinate, care vor avea de scop să producă panică între cetăţeni, — şi să dovedească necesitatea în guvern a lui Constans, omul de fier care’i poate scăpa de orice, cum s-a scăpat de bulangism... Această prezicere n’a trecut mult şi se împlineşte aidoma. In adevăr, de vre-o lună de zile telegraful ne aduce veşti senzaţionale despre feluritele fapte ale anarhiştilor. Dinamita e la ordinea zilei în Paris, asasinate , explozii în diferite cartiere, etc. Cum au apărut însă aşa deodată, ca din pământ, conspiraţii anarhiste, cari împrăştie teroarea în Franţa şi chiar în Europa întreagă? Este ori nu ceva la mijloc ? Respunzând la aceste întrebări, se va vedea ce însemnează comploturile anarhiste şi de cine sunt produse. In privinţa anarhiştilor în Europa sunt precedente. In Germania când s’a desfiinţat legea de excepţiune asupra socialiştilor, şi când era ministerul lui Puttkamer se auzea vorbindu-se de o mare conspiraţie anarhistă şi pe care oficioşii o numeau chiar socialistă şi spuneau că cartierul ei general este în Elveţia. Avusese loc şi câteva mici expresii izolate. Deputaţii social-democraţî din Reichstag făcură o anchetă în Elveţia şi—lucru de necrezut! — aflară că aceşti pretinşi anarhişti erau pur şi simplu agenţi din poliţia D-lui Puttkamer. Acest ministru protestă că n’are nici o legătură cu acei agenţi, dar publicul se lumină în privinţa conspiraţiilor anarhiste. Să vedem acum dacă dinamita în Franţa are altă oficină decât Poliţia. Serbarea internaţională a lucrătorilor de 1 Mai se apropie, dar în aceiaşi zi cad şi mai multe alegeri comunale. Prin neghiobiile lui Constans, mişcarea social-democratică franceză a luat un puternic avânt, şi se poate să capete o frumoasă reuşită in alegerile comunale. Ei bine, ziarele anarhiste au dus campanii violente contra alegerilor comunale şi mai cu seamă contra tacticei pacifice a social-democraţilor francezi. Ceva mai mult, aceleaşi ziare, anarhiste spuneau că la 1 Mai vor fi represalii sângeroase, iar multe ziare franceze burgheze reproduceau acele articole. Toate au fost în zadar, căci socialiştii francezi au protestat contra anarhiştilor şi ier au organisarea partidului lor pe cale paşnică, cum obişnuesc totd’auna. Poliţiştii văzând că nu pot reuşi să compromită pe socialişti şi mai cu seamă Constans să se facă numaidecât necesar, au început cu conspitaţiele anarhiste care au spăimîntat Franţa. Un fapt demn de remarcat in acest sens este că după cum observă un corespondent a lui Daily Chronicle odată cu ducerea lui Constans din Ministerul de Interne, s’au dus şi o mulţime de agenţi obişnuiţi cu faptele şi gesturile anarhiştilor şi care se confundă de multe ori cu anarhiştii însăşi. Aşa, să luăm pe cel mai vestit a-