Adevěrul, aprilie 1892 (Anul 5, nr. 1138-1164)

1892-04-08 / nr. 1143

ANUL V.—No. 1143 NUMERUL 10 BANI ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 ŞI 15 ALE FIE­CĂREI LUNI şi se plătesc tot­d’a­una înainte In Bucureşti la casa Administraţiei. Din Judeţe şi Străinătate prin mandate poştale Un an în ţară. 30 lei; în străinătate 50 Şease luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ #3 13 tu Un număr In str£in£fate 15 bani MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA ADMINISTRAŢIA B4,­­ STRADAL ACADEMIEI, 8­84 Director politic: ALEX. V. BELDIMANU REDACŢIA «­i O SINGURA EDIŢIE Să te fereşti, Române! de cuiu strein în casă V. Alexandri. MERCUR 1­8 APRILIE 1892 NUMERUL 10 BANI AMUNCIURILE Din BUCUREŞTI şi JUDEŢE se primesc: NUMAI la ADMINISTRAŢIE. Din Străinătate, direct la administraţie şi la toate Oficiile de publicitate. Anuneiuri-4s, pagina IV...................0,30 b. linia TTT O Io* » N­­­ ...................................101 » Inserţiunele şi Reclamele 3 lei rândul. LaParis,­­ziarul se găsește de vânzare cu nu­mărul la bi­scul No. 117, Boulevard St.-Michel UN NUMĂR VECHIU 30 BANI 24,­­ STRADA ACADEMIEI,­­ 34 Democratism junimist Două făgăduinţi C­opilării Boala miniştrilor ruşi A­narhiştii Pentru Ministrul de Resbel Criza în Italia L­oja sîngeroasa Buchetul Ucigaş Bucuresci, 7 Aprilie 1892. Democratism junimist Dacă revenim astă­zi asupra mo­dificării aduse legei pentru vânzarea bunurilor Statului în loturi mici, este pentru că cestiunea ni se pare a fi de cea mai mare însemnătate. Luaţi înainte de vîrtejul micilor certe oră­şeneşti şi cancanurilor zise politice, care se aseamănă mult cu nişte a­­nume îndeletniciri proprii suburbiilor, ne-am deprins a uita că în ţara asta sunt milioane de oameni care sufăr, lipsiţi de drepturi politice, lipsiţi de mijloace de trai­, lipsiţi de tot şi de toate. Pe noi democraţii nimic din ceea ce priveşte pe ţărani nu poate să ne desintereseze; şi de aceea vom continua astă­zi să arătăm în ce chip a căutat să îmbunătăţească D. Carp condiţiunile în care ei pot cumpăra pământ din moşiile Sta­tului. Am arătat deja cum părintele inte­lectual al legei pentru Înstrăinarea bunurilor Statului In loturi mici a crezut necesar să­­schimbe criteriul de evaluare prevăzut în legea de la 188­1 printr’un altul care se împace mai bine, „atât interesele Statului cât şi interesele sătenilor.11 Şi anume: In loc de a se lua ca criteriu de evaluare­­preţul ultim al arendei înmul­ţit cu 20, s’a luat cifra medie a sub­­arendărei, a rentei pămînturilor, a datelor statistice culese de prefecţi şi a evaluării Creditelor agricole. Acum să vedem cât de sigure pot fi asemenea criterii şi deci cât di­ferit va fi Statul de a nedreptăţi în folosul său pe cumpârători, adecă pe săteni. Mai inteiu, sub-arendarea. Fireşte, luând ca bază a evaluărei nu preţul arendarei, ci acela cu care arendaşii sub-arendează locuitorilor pământul, guvernul­­a isbuti să aducă fiscului foloase co­siderabile, impăcând ast­fel de mi­o­ane interesele Statului, pentru că e aproape de priceperea fie­căruia că arendaşul, când sub-aren­dează, caută să câştige, aşa în­cât preţul sub-arendarei e tot­deauna mai urcat de­cât preţul arendarei. Dar luând ca bază sub arendarea, se poate zice, fără a glumi, că guvernul îm­pacă interesele sătenilor ? O asemenea afirmaţiune ar putea fi cel mult o ironie de ron gust. In realitate, cum foarte cu multă dreptate a observat D. Panu, Statul nu face altă­ce­va de cât se substitue arendaşilor, a că­rora părintească dragoste pentru ţă­rani e In de ajuns de cunoscută. Mai departe, oare renta pământului poate fi considerată ca un crite­riu just de evaluare? In ţara noastră, unde sunt încă de făcut atâtea căi ferate, şosele, canalizări de ape, etc. — într’un cuvînt atâtea lucrări me­nite să ridice renta — nu se poate fixa de pe acuma adevărata rentă, şi se lasă ori­cărui ministru doritor, ca D. Carp, de a urca veniturile Sta­tului, o latitudine prea mare de a amesteca la evaluare elemente şi con­­sideraţiuni străine celor ce actual­mente decid de valoarea pămănturi­­rilor. Vom auzi de­sigur zicăndu-se: Cutare pământ are cutare rentă, pen­tru că în curând se va canaliza cu­tare curs de apă sau se va face cu­tare cale ferată. Şi, natural cu chipul acesta, scumptându-se viitorul, numai interesele sătenilor nu sunt apărate. Cât de exacte pot fi privite apoi datele statistice ale prefecţilor ? Prefecţi competenţi în ale statisticei sunt aşa de rari în ţara noastră, cum sunt rare pe cerin stelele cu coadă; cei­­l­alţi funcţionari administrativi, infe­riori prefectului şi competenţi în ma­rje de statistică sunt încă şi mai rari. Dacă Ministrul va cere unui prefect o statistică de valoarea pământurilor din cuprinsul judeţului său, prefectul va rubrica şi el câte­va coli de hâr­tie şi le va umplea cu cifre. Atâta tot. La o statistică mai complicată şi bazată pe oare­care consideraţii ştiinţifice ar fi lucru copilăresc să ne aşteptăm. In sfârşit rămân evaluările credite­lor agricole. Dar şi aceste evaluări nu însemnează cel mare lucru. Se ştie de toată lumea cum experţii însăr­cinaţi cu evaluarea urcă cifrele, după rugămintea şi stăruinţele celor inte­resaţi, pentru a putea realiza împru­muturi mai mari. Evaluările credite­lor sunt poate acele pe care se poate pune mai puţin temeiu, acele care se depărtează mai mult de valoarea reală a proprietăţilor evaluate. Din toate acestea, se vede clar că D. Carp a înlocuit un sistem de eva­luare mai drept, mai echitabil şi mai sigur cu un altul lipsit de aceste în­suşiri; şi se mai vede că D-sa a căutat numai şi numai să aducă Sta­tului un nou venit, care se pretinde a fi de 31 de milioane,­­ şi care în realitate va fi mai mare, — iar nu să împace mai bine „interesele Statu­lui cu interesele sătenilor, “ d­upă cum pretinde în expunerea D-sa­ e de mo­tive. Interesele Statului sunt în ade­văr împăcate; interesele sătenilor insă sunt maltratate reu de cel mai puritan şi mai luminat conservator democrat (!) din Ţara Românească. Şi când toate aceste­a se pun în vedere, când i se dovedeşte că le­gea din 1888 pentru înstrăinarea bunurilor Statului în loturi mici e înrâutăţită, iar nu îmbunătăţită, cu modificările ce i se aduc, când i se propune menţinerea vechei baze de evaluare, —arenda înmulţită cu 20, — cu prevederea insă şi a unui maximum până la care preţul unui hectar se poate urca, după cum se prevedea un minimum până la care se poate pogorî ("1° lei hectarul); când i se dovedesc toate aceste, de­mocratul ministru din fruntea de­partamentului domenielor, în loc de a renunţa la proectul său de îmbu­nâtăţire, a preferat să-şi menţie re­forma în toată originala ei absurditate şi nedreptate, mulţumindu-se a găsi scăpare în înpleticirea câtor­va fraze lungi şi confuze, mai mult nemţeşti de­cât româneşti; iar maturul Carp, fără multă vorbă, s’a grăbit a vota modificările D-lui Carp, făcând ast­fel încă odată proba maturităţei, in­teligenţei şi independenţei sale! Am ţinut să relevăm toate aceste nu pentru a influenţa întru cât­va resultatul, — de­oare­ce modificările cerute de D-nai Carp i-au fost acor­date cu o repegiune vertiginoasă de convinşii şi învinşii săi partizani din majoritate, chiar în ziua când le-a cerut, —ci pentru a se vedea ce fel de democraţi sunt D-nii junimişti de la putere, democraţi cari despoaie pe ţărani şi de ceea ce nu au, pentru a face Statului venituri bune de cheltuit în lucrări de lux şi în căpătuirea celor­­ mulţi democraţi, de aceeaşi specie, cari îi susţin la putere. Ioan N. Roman. TELEGRAME BERNA, 15 Aprilie. — După o comu­nicaţie oficială negocierile comerciale în­tre Elveţia şi Italia sunt aşa de înaintate în­cât semnarea tratatului de comerţ va avea loc Sâmbăta viitoare. ATHENA, 15 Aprilie. — D Deliannis continuă călătoria sa electorală; a sosit aseară la Tripoliţa unde a fost primit cu entusiasm. El a rostit un discurs zicând că este vorba de a scăpa în alegeri drepturile con­stituţionale ale poporului. PARIS, 15 Aprilie. — O circulară a ministrului Justiţiei invită pe procurorii Republicei să ia toate măsurile legale în contra eclesiasticilor cari ar provoca de­­sordine prin conferințe în biserici. , PARIS, 15 Aprilie. — De la aplicarea noului tarif, în Februarie şi Martie impor­tul s’a mărit cu 36,000,000; exportul, mai cu seamă acela al produselor industriei, a scăzut cu 7 milioane în raport cu anul 1891. COPILĂRII Reproducerile în fac­simile, făcute de D. Thoma Basilescu în ziarul ce continuă a tipări în tipografia sa, sunt curat copilăreşti. Ele nu dovedesc de­cât un lucru . După plecarea mea din redacţie, D. Thoma Basilescu scotocea coşniţa care se afla lângă masa mea şi strîngea toate autografele mele aruncate de mine ca inutile. Ceea­ ce susţin şi ceea­ ce voia proba înaintea arbitrilor, este că în ziua de 22 Martie, D-sa nu avea nici un drept asupra ziarului. Ceea­ ce susţin şi voia proba înaintea arbitrilor, este că D sa, în ziua de 23 Martie, avea deja modalul clişeului fă­cut pentru ziarul Republicanul, ce trebuia să apară în acea zi în tipogra­fa sa. A V B ___--------------og«~-»-·ug'C=—*---------------­ Două făgăduinţi In anul 1866—Lascar Catar­­giu fiind ca şi astăzi prim-mi­­nistru—Carol I a dat cuvintul Sen de Hohenzollern că Curtea de Casaţie va fi strămutată în Iaşi, ca o compensaţiune dato­rită vechei capitale a Moldove­­pentru sacrificiul făcut în fa­vorul Unirei Principatelor su­rori. Curtea de casaţie stă încă neclintită în Bucureşti. VERBA VOLANT In anul 1866-Lascar Catar­­giu fiind ca şi astăzi prim-mi­nistrul Carol I, prin scrisoarea Sa cu data 2 (14) Iunie şi publi­cată în Monitorul Ofcial Nr. 118, a promis suma de DOUĂ­SPRE­ZECE MII GALBENI pentru o ins­tituţiune de bine­facere Suma de două­spre­zece mii galbeni stă încă neclintită în iada regală. SCRIPTA VOLANT Datoria primului ministru de la 1866 şi de la 1892 este de a spune Suveranului séu că nu este mai mare ruşine pentru un Cap încoronat de­cât de a nu respecta cuvintul Séu, iscă­litura Sa. A. V. B. Boala miniştrilor ruşi PETERSBURG, 3 Aprilie. — Sta­rea D-lui de Giers s’a înrăutăţit din nou ; doctorii nu părăsesc patul său. D-na Vysnegradsky a obţinut un concediu până la complecta sa însă­nătoşire ; azi a eşit pentru întâia oară în trăsură. Joi va pleca la Moscova, unde va sta două zile, apoi se va duce în Crimea. Afacerile ministrului de finanţe, vor fi girate de D-na Thörner, ajutor. PETERSBURG, 6 Aprilie.­­ Bu­letinul în privinţa stărei D-lui de Giers zice că ieri a avut mai puţine dureri, că a petrecut o noapte mai bună şi că Se simte mai tare. —­ D. Pavlovici, ministrul instruc­ției publice, a murit. Ziua de 8 Aprilie 1892, a 7-a aniversare a morţei lui C. A. Rosetti, este o zi, pe care toată democraţia română trebue s’o serbeze. Republicanii-democraţi nu vor lipsi de la această serbare, la care rugăm pe toţi amicii noş­tri ca să ia parte. Solidaritatea tuturor demo­craţilor trebue să se afirme pe mormîntul primului democrat român. * Iată itinerarul ce vor urma manifes­tanţii cari se vor duce la mormântul lui C. A. Rosetti, mâine 8 Aprilie: Adunarea generală va fi în Cişmegiu, pornind prin piaţa tribunalelor, proce­siunea va trece prin strada Cămpineanu, Piaţa teatrului, Calea Victoriei, stra­dele Lipscani şi Şepeanu, luând apoi drumul direct prin str. Carol, calea Ra­­hovei, str. 11 Iunie, etc. până la cimi­tirul Belu (Şerban Vodă). Film mistral de Eesbel Duminecă 8 Martie, 16 soldaţi din compania a 8-a, regimentul 17 din Severin, mergând de serviciu la punctul Vârciorova, opt din el au fost crunt bătuţi în cazarmă de sergentul­­major din compania a 2-a din acel re­giment, Haiducu Gheorghie. Soldaţii bătuţi sunt: Avramus Con­stantin, Drăghici Ioan, Hantea Va­sile, Roşu Constanţa, Luca Elie, Gherghina Ion, Jianu Florea şi Stan Mar­cu. Din aceşti opt bătuţi şi schingiuiţi, Roşu Constantin din Corcova a încetat din viaţă în ziua de 26 Martie, rămâ­­mdu- în urmă femeia cu două copii mici in cea mai neagră mizerie. Căpitanul Dimitriu, comandantul companiei a 8-a, primind jâluirea sol­delor bătuţi, a raportat imediat şe­fului regimentului. Acesta a însărcinat pe căpitanul Spiroiu, comandantul companiei a 2-a în care face serviciul Sălbaticul sergent major Haiducu, ca să facă o anchetă. Această anchetă a făcut lucrurile muşama, şi căpitanul Spiroiu per­mite lui Haiducu a-şi continua ser­viciul. La 31 Martie, D. doctor Alşut, a făcut în faţa sub-prefectului şi a că­pitanului Dimitriu, autopsia cadavru­lui şi a constatat că moartea a pro­venit din bătae pe cap, pe șira spi­nare­ și că avea două coaste frînte. Sergentul major Haiducu con­tinuă serviciul. Nu mă îndoesc că generalul Laho­­vary, care a stigmatisat bătaea în ar­mată, va face un exemplu nu numai cu sergentul maior Haiducu, dar și cu că­pitanul Spiroiu, care a voit a ascunde barbara faptă a subalternului său. Aștept resultatul anchetei ce de­sigur va rîndui D. ministru de resbel. A. V. B. ANARHIŞTII!... La căderea lui Constans, sangui­narul Ministru de interne al Franciei, unele ziare democratice din Paris, au prezis că vor avea loc atentate şi asasinate, care vor avea de scop să producă panică între cetăţeni, — şi să dovedească necesitatea în guvern a lui Constans, omul de fier care’i poate scăpa de orice, cum s-a scă­pat de bulangism... Această prezicere n’a trecut mult şi se împlineşte aidoma. In adevăr, de vre-o lună de zile telegraful ne aduce veşti senzaţionale despre fe­luritele fapte ale anarhiştilor. Dina­mita e la ordinea zilei în Paris, asa­sinate , explozii în diferite cartiere, etc. Cum au apărut însă aşa de­odată, ca din pământ, conspiraţii anarhiste, cari împrăştie teroarea în Franţa şi chiar în Europa întreagă? Este ori nu ceva la mijloc ? Respunzând la aceste întrebări, se va vedea ce în­semnează comploturile anarhiste şi de cine sunt produse. In privinţa anarhiştilor în Europa sunt precedente. In Germania când s’a desfiinţat legea de excepţiune asu­pra socialiştilor, şi când era minis­terul lui Puttkamer se auzea vor­­bindu-se de o mare conspiraţie anar­histă şi pe care oficioşii o numeau chiar socialistă şi spuneau că cartie­rul ei general este în Elveţia. Avusese loc şi câte­va mici ex­­presii izolate. Deputaţii social-demo­­craţî din Reichstag făcură o anchetă în Elveţia şi—lucru de necrezut! — aflară că aceşti pretinşi anarhişti erau pur şi simplu agenţi din poliţia D-lui Puttkamer. Acest ministru protestă că n’are nici o legătură cu acei agenţi, dar publicul se lumină în privinţa conspiraţiilor anarhiste. Să vedem acum dacă dinamita în Franţa are altă oficină de­cât Poli­ţia. Serbarea internaţională a lucră­torilor de 1 Mai se apropie, dar în aceiaşi zi cad şi mai multe alegeri comunale. Prin neghiobiile lui Cons­tans, mişcarea social-democratică fran­ceză a luat un puternic avânt, şi se poate să capete o frumoasă reuşită in alegerile comunale. Ei bine, zia­rele anarhiste au dus campanii vio­lente contra alegerilor comunale şi mai cu seamă contra tacticei paci­fice a social-democraţilor francezi. Ceva mai mult, aceleaşi ziare, anar­histe spuneau că la 1 Mai vor fi represalii sângeroase, iar multe ziare franceze burgheze reproduceau acele articole. Toate au fost în zadar, căci socialiştii francezi au protestat contra anarhiştilor şi ier­ au organisarea par­tidului lor pe cale paşnică, cum o­­bişnuesc tot­d’a­una. Poliţiştii văzând că nu pot reuşi să compromită pe socialişti şi mai cu seamă Constans să se facă numai­decât necesar, au în­ceput cu conspitaţiele anarhiste care au spăimîntat Franţa. Un fapt demn de remarcat in a­­cest sens este că după cum observă un corespondent a lui Daily Chronicle odată cu ducerea lui Constans din Ministerul de Interne, s’au dus şi o mulţime de agenţi obişnuiţi cu fap­tele şi gesturile anarhiştilor şi care se confundă de multe ori cu anarhiştii însăşi. Aşa, să luăm pe cel mai vestit a-

Next