Adevěrul, noiembrie 1894 (Anul 7, nr. 2020-2047)

1894-11-26 / nr. 2043

2 TRAFICUL^ C. F. R. | TraSieuî ppiisiMÎaaB _ semestru­ — , Ameliorarea situaţiei.-® taîtelă cen­asarativa.—Traficul de mărfuri.— Concurente. Traficul primului semestru Direcţiunea C. F. R., pentru liniştirea opiniei publice alarmată de criza prin care trecem şi care a izbit de o potrivă şi bugetul G. F. R., a publicat un raport amănunțit despre rezultatul traficului pe căile ferate române în primul semestru al anului 1894, comparativ cu traficul primului semestru din 1893. Acest rezultat ne arată că numărul to­tal al vagoanelor cu cereale, intrate în stațiunile porturilor dunărene şi ieşite prin staţiunile de frontieră, de la 1 Ia­nuarie pînă la 1 iulie 1894, se urcă la 53,862, contra 66,328 în 1893, ceea­ ce re­prezintă o descreştere de 18,8%. Această descreştere nu s’a manifestat, însă, în raport egal în toate staţiunile. Ast­fel în staţiunile porturilor Giurgiu, Turnu-Măgurele şi Severin, numărul va­goanelor sosite a­ crescut cu 16,26%, iar în ce priveşte staţiunile de frontieră Vir­ciorova, Predeal şi Burdujeni, creşterea este excepţional de mare. Ameliorarea situaţiune! Acestui spor parţial se datoreşte ame­liorarea relativă a situaţiunei generale, care dealt­fel ar fi fost cu atît mai nefa­vorabilă, cu cît scăderea sosirilor în cele două porturi principale, Brăila şi Galaţi, este de 42 şi 32%. Pentru cît priveşte numărul de vagoane cu cereale, încărcate în toate staţiunile căilor ferate atît pentru staţiunile dună­rene şi de frontieră cît şi pentru celelalte staţiuni din interiorul­­ţării, situaţiunea este ceva mai favorabilă. In adevăr, pe cît sosirile în porturi şi în staţiunile de frontieră au scăzut cu 18,8%, încărcările pentru toate staţiunile au scăzut numai cu 14­8%. O tabelă comparativă Exceptînd anul 1893, al cărui trafic de cereale a fost anormal de mare, situaţi­­unea primelor şease luni ale anului 1894 nu se prezintă in mod prea defavorabil, faţă cu acelaşi period din anii 1889—92. Ea prezintă un spor însemnat iată chiar de anul 1891, care a fost, după 1893, anul cel mai tare al grupului 1889—92. Iată, în adevăr, o tabelă de numărul vagoanelor sosite cu cereale : In anul 1889 . . . 37,004 Aceasta în ce priveşte cerealele! Traficul de mărfuri In ce priveşte mărfurile, numărul total al vagoanelor cu mărfuri, expediate în primul semestru al acestui an, a fost cu 7.8 la sută mai mare de­cît în același se­mestru din 1893. La acest spor vagoa­nele acoperite participă cu 35 la sută, iar cele descoperite cu 16.6 la sută. Transitarea vagoanelor căilor ferate ro­mâne pe liniile străine, în primele şase luni ale acestui an, a fost excepţional de mare. Şi se datoreşte în prima linie cerealelor exportate prin Virciorova, Pre­deal şi Burdujeni, cereale exportate în cantităţi mult mai mari ca în anii tre­cuţi. Această transitare prezintă un spor de 195,6­ Vo faţă de anul trecut, pe cînd spo­rul tranşitului vagoanelor străine pe li­niile române este numai de 3,3%. Concurenţa Sporul relativ mic, înregistrat la va­goanele străine translate pe liniile ro­mâne, pe lingă fluctuaţiunile traficului, se datoreşte in parte şi legărei calei fe­rate austriace Lemberg-Cernăuţi, prin Nouă-Suliţe, cu calea ferată rusă Sud- Vest, Nouă-Suliţe-Hotin-Razdelnaia-Ode­­sa, care s a făcut la începutul acestui an. Această linie, prin reţeaua ei mai scur­tă, concurează linia noastră Burdujeni- Paşcani-Ungheni, prin care se efectua pînă acum transitul exportului din Bu­covina spre Odesa și vice-versa. » 1890 . . . 28,699 » 1891 . . . 45,509 » 1892 . . . 27,450 » 1893 . . . 66,328 » 1894 . . . 53,862 ŞTIRI MĂRUNTE Şarlatani obraznici. — In strada Vestei No. 15 există un fel de cuib de şarlatani cari, sub pretext de ,,editură literară“ (!) nu trăiesc de­cît din trageri pe sfoară, înşelînd pe de o parte pe lucrători, iar pe de alta pe cititorii cari au naivitatea să le cumpere maculaturile, ademeniţi de făgăduieli de premii aşa zise splendide şi elegante, în realitate însă nişte mîz­­gălituri scandaloase. După fie­care păcălitură mai mare, aceşti şarlatani îşi schimbă firma. Intîiii le zicea Weinstein şi Kieselstein, apoi Cremier şi Gerber, apoi Amicul literaturii (Kieselstein şi Braunstein), apoi Institutul Bibliografic, apoi Amicul culturii şi acum mai pe urmă Cultura Populară. Şi de cite ori îşî schimbă firma şi apar cu romane nouî, — în rea­litate însă, nouî numai prin schimbarea coper­tei, — se prezintă în public cu o obrăznicie revoltă­toare, calomniind firmele onorabile şi căutînd să le sape. Ne facem o datorie prevenind publicul să se ferească de aceşti şarlatani obraznici. * * * Societatea studenţilor în medicină va ţine şe­dinţă publică Duminică, 27 Noembre, orele 2 p. m., în localul sau din palatul Băilor Eforiei. D. A. Papin va face o comunicare despre : ,,Con­solidarea fracturilor osoase prin ajutorul tablelor metalice11. * * * Un cititor curios ne întreabă ce s’a făcut cu bustul lui Anton Pan şi cu loteria Presei ?— Despre loteria Presei credem a şti că s’a contramandat şi prin urmare vor trebui să se restitue panii cumpă­rătorilor de bilete. Cît despre bustul lui Anton Pan... să respunză Comitetul. * * Pentru ministrul instrucţiei. — Mai mulţi în­văţători ni se plîng că din Septembrie şi pînă azi nu li s’au mai plătit lefurile... D. ministru şî-a luat oare leafa pe Noembrie?*­­ * La romanul Alexandru III şi Blestemul soartei pe tronul Ţarilor ce apare în editura Ig. Hertz, se dă gratis un premiu, constînd din celebrul tablou Moar­tea lui loan cel cumplit şi o prea frumoasă broşa de damă sau un ac de cravată pentru cavaleri. Deci toţi acei cari doresc aceste premii să cumpere numai ro­manul din editura Ig. Hertz, singurul adevărat şi nu o compilaţie cu un roman vechiu, care a rămas ne­­vîndut, al unor evrei, cari se feresc de a pune numele lor, şi cari vor să specule numai buna credinţă a ci­titorilor, promiţînd ca premiu acelaşi tablou pe care îl dă librăria Hertz, singurul proprietar al lui. Atra­gem atenţiunea cititorilor de a cere numai romane de la editura Ig. Hertz. INFORMATION! In cursul lunei Octombre, consiliul de razboiu al corpului II de armată, a condamnat 27 de soldaţi din gar­nizoana Bucureşti, pentru dezerţiune in recidivă. Cea mai mare parte a acestor ne­norocite victime ale militarismului, e condamnată la cite un an de în­chisoare. Rezultatul licitaţiunei ţinute la ministerul domeniilor, cu privire la rearendarea pe un nou termen de cinci ani a domeniului Brăila, nefîind aprobat de D. P. P. Carp, se va ţine o nouă licitaţie în ziua de 16 Decembre. Agricultorii din Botoşani, în vederea crizei agricole prin care trecem, au ho­­tărît să convoace pe toți agricultorii din Moldova-de-sus la o întrunire, în localul Camerei de comerţ din Botoşani pe ziua de 27 Noembre, pentru a se consfătui asupra mijloacelor de ameliorare a situa­­ţiuneî agricole. In acest scop s’a constituit şi un co­mitet compus din D-nii: dr. C. Bucşă­­nescu, A. I. Ţăranu, S. Dabrowsley, G. Ciomac, J. G Ciolac, Gr. Kapri, M. Ro­­setti, Em. Chr. Manea, Berman Juster şi M. Manoli. Studenţii unguri din Budapesta întrunindu-se în sala Universităţii, au hotărît ca să ceară de la recto­rat punerea sub paza poliţienească a tuturor studenţilor români de la acea Universitate, ca astfel să se ză­dărnicească ori­ce fel de acţiune a lor. întrunirile politice Liberalii vor ţine o întrunire publică la Iaşi, Duminică după amiazi. Din Bucureşti vor azista D-nii Dimitrie Sturdza şi Barbu Ştefănescu. * * * La D. Gr. Păucescu se ţin de cîte­va zile dese conciliabile, la care azistă regulat şi D. N. Fleva. Se discută condiţiunile alianţei, eventual a fuziunei disidenţilor cu liberalii. * * * Diseară va fi întrunirea săptâmînalâ a conservatorilor disidenţi. La această întrunire sint invitaţi să asiste toţi deputaţii şi senatorii liberali In urma numirei D-lui dr. Istrati, in­spector general al învăţămîntului supe­rior, în postul de director al şcoalei nor­male superioare, e vorba că D. Vîrgolicî să fie numit inspector general al învă­ţămîntului superior, iar D. Vlădescu in­spector general al învăţămîntului se­cundar. D. general Argintoianu va inspecta mîine regimentul 4 de Ilfov. Ministerul de rǎzboiu a dat în studiul comitetului consultativ de infanterie ces­­tiunea înlocuirea cămeşilor şi izmenelor de pînză ale soldaţilor, prin cămeşi şi izmene de bumbac împletit. Comitetul consultativ constatînd că rufăriile de bumbac sînt mai uşoare cu un kilogram 150 grame de­cît cele de pînză, a făcut ministerului de rǎzboiu un raport favorabil. Liberalii din Bîrlad au renunţat la candidatura D-lui Nicorescu la colegiul I vacant în urma încetării din viaţă a lui I. M. R. Epureanu. Liberalii au hotărît să susţină candi­datura D-lui L. Costin. Ieri după amiazi, la orele 3, un biet lucrător trecînd pe lingă spi­talul Brâcovenesc, de o dată i-a venit rău şi a căzut jos mort. Sergenţii T au transportat imediat la Morgă, unde cadavrul este expus la vederea tuturora pentru a i se stabili identitatea. Contrar uzanţelor de pînă acum, biuroul Senatului a refuzat să pună la dispoziţia tribunei pres­e, pro­iectul de" răspuns la mesaj, re­dactat de raportorul comisiunei, D. Gr. Tocilescu. Proiectul de respuns s’a trimis spre a fi tipărit la imprimeria sta­tului şi se va distribui mîine. Discuţiunea se va începe săptă­­mîna viitoare. Un ziar guvernamental anunţă că di­rectorul arestului preventiv din Ploeşti, de unde a scăpat banditul Ion Constantin, a fost depus; întreg personalul arestului e dat în judecată pentru neglijenţă. A apărat: Viaţa militară de Anton Ba­­calbaşa.—Un volum de aproape 200 de pagini, ilustrat cu 50 de gravuri şi tipărit cu deosebită îngrijire. Preţul unui exemplar 2 lei 50 bani. De vînzare la toate librăriile. De­pozitul general la administraţia Ade­vărului. Ni se telegrafiază din Paris că Academia franceză a ales ieri în unul din locurile sale vacante pe D. Henri Houssaye, cu 28 de vo­turi din 38. — D. Emile Zola, care şi-a pus şi de astă dată candida­tura, n’a obţinut nici un vot. Criza din Ungaria Viena, 24 Noembre.—Ziarele de seară zic, bazînd aprecierile lor pe corespon­denţele din Budapesta—că evenimentele ce se produc în Ungaria n’au nici o le­gătură cu sancţiunea legilor eclesiastice. Sancţiunea nu va avea nici o influenţă asupra soartei cabinetului Wekerle, care îşi va da probabil demisiunea, după votarea exerciţiului provizoriu. Se urmează deliberări în această pri­vinţă în prezenţa D-lui de Andrássy, ministru a latere. BULETIN ATMOSFERIC Institutul Meteorologic București 25 Noembrie 12 ore ziua. înălțimea barometrică la 0° . . . 762.7 Temperatura aerului............................+ 4.86 Vîntul slab de la E. jj. . . . . Starea cerului acoperit..... Temper, maximă de orî . . . . + 6 » minimă de astazi­­ . . . ^ 2“ Temperatura la noi a variat între + 8° și — Tt Ploaea de ieri a continuat fără întrerupere pînă astă­zî la 10 ore. Asemeni a plouat în toată Muntenia și parte din Moldova. Barometrul a crescut în cursul nopiî, acum sta­ționar. --------—U­KS**1-'*"»-----------­ (Corespondenţă particulară a­­ Adevărului) Banda de tilhari Poliţia locală a izbutit să prindă, mai zilele trecute, o bandă de tilhari primejdioşi, sub că­petenia unui ţigan cunoscut sub numele de Jimblaru. Banda sevîrşise, luna trecută, o căl­care cu omor în comuna Slătărei, din judeţul Vilcea. Unii din ei au­ fost prinşi în momen­tul cînd se încercau a face o spargere în oraş. împreună cu tîlharii au fost arestate şi gazdele acestora. Instrucţia a descoperit că Jimblaru fusese înainte un vestit hoţ de cai. Politica locală Prin cercurile politice din localitate, se vor­beşte cu oare­care siguranţă de apropiata di­zolvare a consiliului comunal. Motivele, pe care s’ar întemeia ministrul de interne, ar fi mai multe infracţiuni la legea comunală, să­­vîrşite de liberali, — şi în special desfiinţarea taxelor maximale, ce va provoca — se zice — dezechilibrarea bugetului comunei. La primărie incidentul Nicolaid­ Romanescu ie încă deschis. Cu toate stăruințele depuse de liberali, D-nul N. P. Romanescu persistă în demisiunea D-sale din postul de ajutor de primar. In caz de dizolvare a actualului consiliu, se crede că viitoarea comisie interimară o va forma disidenţa conservatoare. Aceasta, din cauză că D. Boldescu a căzut în disgraţia mi­nistrului de interne, în urma cîtor­va traficuri descoperite la comună. Totuşi disidenţa conservatoare e slabă, mai ales că în timpul din urmă a fost părăsită şi de D. Sava Şomănescu, care -i dăduse un con­curs activ în ultimele alegeri comunale. In tot cazul, situaţia politică de aici ne re­­zervează mari surprinderi. Scandal la teatru Goniţi de proprietari şi de birtaşi, neîncura­jaţi de public şi lipsiţi de sprijinul comitetului teatral, ceî doi­spre­zece artişti-societari ai Tea­trului Naţional din Craiova, au luat hotărârea de a nu se mai duce la teatru pînă nu li se va regula poziţia lor. Au petiţionat ministrului instrucţiune­ publice, cerînd îmbunătăţirea soartei lor; rezultatul n’a sosit încă. Pe de altă parte gagiștii reclamă lefurile lor neplătite de o lună ; în cite­va rînduri au mers în corpore la primăria locală, unde li s’a pro­mis marea cu sarea, fără a li se da nici un ajutor. In asemenea condiții, teatrul nu mai poate exista. De profundis! Job. vasna. ŞTIRI COMERCIALE Protestele de la 21 Noembrie 1894: P. Veloneti, Buier, Pache, lei 698; Carol Solmause calea Moşilor 834, lei 3000 ; Nicolae Vasile, Ploeşti, lei 500; Josef Nathan, Bucureşti, lei 250; Angliei M. Găină, Giurgiu, lei 600; Nicu Ghermanus, Hotel Cen­tral, lei 723 ; Rubin Brauerman, Buzea, lei 496; E. Lerner, calea Victoriei 86, lei 458 ; M. Petrescu,cal. Victorie 63, lei 100; N. Popescu, sos. Colentineî 137 Iei 4000; A. G. Petrovicî, str. Smărdan, lei 120; N. Riureanu, calea Plevneî 74, lei 3000; P. M. Cucu (ti­pograf), bulv. Elisabeta, lei 1500; Fraţii Iacob, Tur­­nu-Măgurele, lei 467 ; Elie Ghisdoveanu, Craiova, lei 735; Florea Ionescu, corn. Smirna, lei 600; Ida Frid­man, str. Carol, lei 500; Fraţi Bilat, str. Carol, lei 500 Maior V. N. Poenaru, str. Sculpture 1­18, lei 2500, 5000; Landau­a Margulius, Focşani, lei 900; Ion M. R. E­­pureanu, Franklin 10, lei 2500; St. A. Burdusean, ne­cunoscut lei 1200; Marin I. Tomescu, Pitesti, lei­ 700; lulius Spingel, str. Enei, lei 505; Lupu Sch­­wiartz­ Buhuşî, lei 265; C. & D. Blebea, Azuga, lei. 14­4; I. Berdescu, cal. Călărași, lei 400; H. Solomonovici, Sf. Vineri, lei 200; G. Comşa strada Scu­lptureî 48, lei 980; Frantz Poschelt, Ploeşti, lei 129­­ Alex. Wecstler, Rusciuk, lei 4000; p. Riureanu,, Plevneî­­4, lei 1500, 2000; 1. Leiba, 13 Septem­b­re 38, lei 448; Vasile Călinescu, calea Dudesti, lei 700 ; Mo­ritz Marcus, Olteni 29, lei 230; V. Constantinescu, Mircea-Vodă 6, lei 357; G. Şerbănescu, Constanţa, lei 943; A. B. Spiner, calea Văcăreşti, lei 839- N. Po­pescu, şoseaua Colentinei, lei 2000 ; Tgr­asc St. Ser­­daru, Cioro­girla, lei 155; Dor P. Cucu­, Bulevardul Elisabeta, 1. 500; Ion M. R. Epureanu, Franclin 10, lei 600 ; Vasile Ștefanovici, Calafat, lei 151 ; Marin L Tomescu, Pitești, lei 300; Fed I, Rosenberg Stavro­­polos 15, lei 3000; Frații Iacob, T.­Măgurele, lei 39­2, 780 ; Willi. Weimberg, Craiova, lei 944; Her. Rum­e­­liotis, Temnel 9, lei 370; Herman Schapira, Faltice­ni lei 222; I. Vaserman, Brăila, lei 3000; Elisabeth­ Stănescu, Ţepeș-Vodă 46, lei 850; D. Lebovici, band Cîmpului, lei 776 ; Maria Al. C. Nicolescu, Comi'­­t 27, lei 10,000; Th. Andriadis, Regală 5, lei 542 ; Coptach­e Apostolin, Obor, lei 80; Hrist. D. Schismanov,al Fi­lantropia, lei 500; I. Beseke, Modei 6, lei 141­0-’Ha­­ralambie Dumitriu, soseaua Colintinei, lei 4­31 ’ 300­­; Iosefine Neuman, Neptun 4,lei 300; Haralamf ,‘os’tesci/ Moșilor 70, lei 200; Jacques Kornfeld, Lipscani Id­­lire 59; P. Rîureanu, Plevneî 74, 2000 ; 1. Zahn str Profesori 7, lei 225. RUSII IN ASIA Land­a, 24 Noembre.—Times află din Odesa, cu data de ?, Decembre că transpor­turile Orei şi Saratov au primit ordinul de a transporta la Ba­turn­­?) IV, 564 soldaţi din Sevastopol şi din Odesa pentru, a întări tru­pele ruseşti de-a lungul graniţei turceşti. Se crede că această măsură este in raport cu dezordinele din Arm­enia. 20H3M SIF&lfc.ElLi-A. (Corespondenţă particulară a Adevărului) In vederea noilor alegeri, comunale se lu­crează cu multă activitate, din amîndouă părţile. Sfătuiri intime, une­orî acasă pe la cei mai mari, şi la cîrciumi alte­ori, se fac meredt. Paza oraşului e lăsată în plata Domnului, căci atit poliţaiul care a început să prezideze în­trunirile, cît şi comisarii şi sergenţii slnt ocu­paţi cu aducerea oamenilor la întrunirile gu­vernamentale. O să fie luptă mare, căci nici liberalii nu se lasă mai pe jos. Afacerea locot. Ionescu In sfirşit s­’a dat sentinţa în această afacere care scandalizase pe toată lumea, de­oare­ce locotenentul se plimba liber pe stradele ora­şului. El a fost condamnat la un an închisoare, şi va fi degradat. Cititorii îşi aduc aminte că acest brav mili­tar şi-a­ violat ordonanţa. Circul Hubert Cooke Un avis specia­ 1, lipit pe stradele oraşului, anunţă pe cetăţeni, că zvonul care se respîn­­dise despre îne­carea vaporului cu care venea circul, era fals. «E adejvărat că au fost în pericol, dar au­ scăpat, aru­ncind cîţi­va cai în mare. Şi îndată vîntul a încetat, şi marea s’a liniştit». ’ Da, pe vremea lui Iona profetul. Călcat de tren. Acum cite­va zile un biet Mr­ar a fost călcat­­de o macină care manevra în port. A­ fost omorît pe loc. Faptul nu e aşa de important pentru mulţi. ‘ Ci­i nu sînt ca el! Cei de sus vor spune că a fost beat sau leneş, sau cine mai ştie ce! Şi nu s’or gîndi la cele 24, sau și mai mult­­de ore în care sînt nevoiți frînariî să stea în pi­­cioare.­­ Araid. FOIŢA ZIARULUI ADEVĂRUL ll ALEXANDRU SWIENTOCHOWSKI m VIATA POPORULUI KLEMENS BORUTA _ Fleacuri ! Şi D-ta auz! fără să înţe­legi. Cînd nu’i de lucru, fie­care visează că undeva este. Aşa se zice că şi la Viena trebue braţe pentru dărămatul re­dutelor. Şi ce’i cu asta ? Par’că vine să mă iea cu caleaşca, ori mă duce trenul acolo ? In Polonia — acolo e raiul ! Cu­nosc oameni cari s’au dus în raiul acela, cu o harpă pe dînşii şi s’au întors goi. — Si eu am cunoscut alţii, cari au cîştigat acolo bbilii bani ! *_ Poate că furai. Eu am gustat de multe ori pe Ieşi. La dînşii trebue să ai două piei, căci de una te jupoae l»­c .sigur. _ Dec ! vorbești prostii. __ Ori cum a’o să mă atirn de coada deșteptăciunei D-tale. Știu eu ce am vă­­zut. N’ați ucis oare pe Penczkowski din­­nle de Wisturs, pentru că s’a tocmit acolo ca secerător ? Cînd se rătăcește pe la noi cite un lup, noi îi numărăm coastele pînă încep să’i lipsească din ele. — Nu în toate satele te ucid. Scuipă cît pofteşti, eu am fost la Sandomir și... — Atunci du-te dracului acolo ! Par’că cine te ţine aici ? D-tale o să’ţi fie mai bine şi celor-l’alţi mai uşor. — Dar ce ? Iţi sînt o sarcină ? — zise Brzost mîhnit—Nu’mî îngădui colțişorul, pe care atîţîa ani l’ai lăsat porcilor? Mă duc, mă duc. Deși sînt orb, oamenii tot îmi vor da un adăpost ; n’am mîncat pîine străină și n’or­ mînca-o nici de a­­cuma înainte. Bătrînul se sculă, apucă mina lui Wi­­cek și se îndreptă spre uşă. — Ho, ho !—strigă Boruta scuipînd.— Te bosumfli îndată ca o cucoană ţîf­­noasă. Spusu ţi-am eu să laşi ungherul ? ’Mi-a scăpat o vorbă amară, pentru că buzele nu’mi sînt unse cu miere. Ah, moşule, moşule ! Cite odată omul ghion­teşte pe cine­va, dar nu’l străpunge. Şezi colea binişor şi păzeşte casa. După aceste cuvinte luă din strachină o mină de mazere, o băgă în gură şi ieşi din casă. Chiar vrăjmaşul cel mai neîmpăcat al beţiei, preotul parohiei de care ţinea şi Neudza, l’ar fi iertat pe Bo­ruta, dacă Tar fi văzut întoind în cîr­­ci­uma. Klemens nu se gîndea să’şî în­­ne­ş­ea raclna pecagul ; voia să găsească citî-va oameni fără lucru, pentru a se sfătui cu dînşii. Intr’adevăr, în circiumă stateau la sfat cîţi­va bărbaţi şi cîte­va femei, beţi şi treji, gata să se ocupe de soarta tovară­şului. Era o mină de salahori, cari tră­­iau de la mînă pînă la gură şi tocmai erau pe cale de a’şi bea remăşiţa cîşti­­guluî. De lucru este și va fi — zise un bătrîn, către care se îndreptase Boruta — dar noi nu voim să’l luăm. Mai degrabă o să’l iea dracu pe Dornfisch de cît să ne ducem noi să săpăm pentru zece golo­gani pe zi. — E bun și asta — respunse Klemens. — Se vede că D-voastră sînteţi boier mare de nu cătaţi la un gologan mai mult ori mai puţin. Noi sintem­ oameni săraci. — Eă nu sint boier, dar în nevoe. — Dar noi, nu cum­va sîntem de neam? Noi nu putem mînca ciomege fripte. Mai bine staui aici o zi cu mîinele în sin, de­cît să slujesc pentru o marcă. — Cum vă place. — Se înțelege — respunse celă­l’alt să­rind în sus. Sapă despre mine și cu na­sul la cartofi, nu cu sapa, dacă’ți place. — Adunarea rise. Boruta se roși de ne­caz, dar mormăi numai: — Cu nasul meu n’am săpat încă ni­mic ; dar cu al tău ași putea să sap. — Ia te uită ! Să nu ’i sfărîm măselele cu bucata asta de pîine? — Gurcanule ! — zise Boruta şi părăsi circiuma în mijlocul fluerăturilor şi ţi­­petelor: «Dă bir cu fugiţii!». Drumul lui Boruta la circiumă nu era aşa de greşit, cum s’ar fi părut. Negreşit, nu căpătase nici un sfat, nu ’i se dăduse de lucru, dar din ameninţarea că nu se vînd boierului pentru un preţ de nimic, ieşea pentru dînsul o speranţă, că bra­ţele sale sînt dorite. El se întoarse mai vesel acasă şi cu drept cuvînt, pentru că află de la Brzost că Dornfisch trimesese după dînsul. Aşa trecură zilele lui Boruta cu mici schimbări; veniră zile de lucru şi prin­tre dînsele zile de odihnă nedorită şi a­­ceastă nestatornicie nu’l sărăci de o dată, dar se apropia din ce în ce mai mult de adevărata mizerie. Osîndit adesea la nelucrare, cîştigul dintr’o zi nu putea atunci să acopere nevoile mai multor zile; iar apropierea iernei mărea încă cheltuelile. Boruta însuşi n’avea haine mai calde, fetiţei îi atirnau toate în zdrenţe, gerurile ciupeau din ce în ce mai tare şi pe lingă toate astea, se aş­­tepta la venirea iernei o desevîrşită lipsă de lucru. După strîngerea recoltei şi fa­cerea semănăturilor de toamnă, putinţa de a căpăta de lucru la curte încetă a­­proape cu desevîrşire. Klemens aştepta cu groază ziua, care­­ va lipsi de ceea de pe urmă bucăţică de pîine. Dar, ca şi cînd toate acestea n’ar fi îndeplinit măsura nenorocului, într’o bună dimineaţă bătrînul Brzost nu se mai putu scula,­­filă vreme împletise la coşuri, deşi încet şi alene, to­t îşi c­işti­ga lingura de ciorbă şi nu­­era o sarcină pentru Boruta. Acuma, c£nd zăcea bol­nav, salahorul mai aveai de hrănit o gură. Asta o srimţea moşneagul bolnav şi repeta într’una : * — Ucide-mă, fă’mi un sfirşit. Nu vei sevirși un păcat pentru ccele cîte­va zile cît mai am de trăit» — Nu mă scoate din sărite! — res­punse Boruta, neștiind cum să iasă din prăpastia asta. Trecuseră trei zile fără de lucru. In aceste trei zile Klemens nu mîncase mai nimic, bolnavului îi dăduse curelăreasa nițel lapte, Marcusia se hrănea cu coaje de cartofi. Foame] — numai un singur cuvînt şi­ cîrne suferinţe! Pare că fie­care slovă din cuvîntul acesta geme. Suspinul ace­sta nu iese nici o dată dintr’un sin­­gfir piept; el resună vecin­ic în cor. Unde’şi î­ntinde lințoliul de moarte această stafie îngrozitoare, acolo nu cade numai o sin­gură jertfă, cad comune întregi. Aşa era şi în Neudza. Aceeaşi drama, pe care am urmărit-o în viaţa lui Klemenis Boruta, se petrecea în viaţa multor loce­litori ai acestui că­tun, ba chiar în provincia întreagă. Lipsă de lucru, recolte proaste, revărsării de ape dădeau m­aştere unui tablou în­tins de isarache şi de mizerie, în care soarta eroului nostru forma numai o parte mică. Nenorocir­ea lui nu era nu­mai­­în lipsa de lucru,, în lipsa celor trei loitoare, ci şi în fap­tul că cei dintre­­­Piul sǎu sufereau de aceeaşi nevoe, (Va urma).

Next