Adevěrul, iulie 1897 (Anul 10, nr. 2872-2900)

1897-07-06 / nr. 2877

Air ADEVBI­UL 5 Ciad se deşteptă din visările lui, «om­ile, reţii­o» jăraticul, stătea gata să aş rostogoliasci după «almiie din zare scăldate intr'o mare de lumină tranda­firie. Joe su­n­ă încet de jos, se înţepeni pe ploaiele topite de osteneală, îşi puse chutîul pe cesfi­ţi porni. Din deal se zări a satul luminat de­­îie din arma raze de soare. Din­spre Îsărit verdau nifte nori negri, întune­­ţî, scerinţitorî, cari scăpărau des­­tot, la liste aure clipă, şi trimeteau, ara de t&tere, la auzul călătorului, bn­­iîiîitul preiutiii şi înfiorător al tunetului. Dinu îşi îi­ţia tot mai mult paşii, clica tot mai rar»­, silindu-se să ajungă «casă pînă ce n’o începe să cadă ploaia. Cînd ajunse la rahatul satului, îî ieşi înainte Moş Iiie, jitarul. — Noroc bun, Moş Ilie! zise Dinu zitabind. — Să te auză Dumn­ezeu, îi răspunse bătrînul, cătînd lung la diosul, ca şi Cum se trudia să’şi aducă aminte cine ! Soldatul ăsta zdrenţeros, care-i urează „noroc bun !“ — Nu mă mai cunoşti, moşule ! Dinu al Prumoaieî..... — Că bine zici, avea ea — Dumne­zeu­ s’o ierte— un flacon luat la oaste. Un fior rece, dureros străpunse tot trupul sărmanului Dinu la auzul vor­belor astea. Maică sa murise ! Voind să se încredinţeze mai bine, întrebă pe moşneag cu un glas stins, aproape neauzit, sfîşiitor de trist: — „Da’ ce, a murit mama ? — „Să fii tu sănătos, măi băiete ! — De mult? — „O fi un an, un an şi jumătate. — A fost bolnavă ?“ — „Ba de loc ! A găsit-o moartea aşa dintr’odată, cum şedea într’o zi pe prispa casei. Cu lacrimile în ochi, cu amarul în suflet, Dinu porni înainte, spre cas Ileniî, ca măcar văzînd-o pe dînsa să’şi mai aline durerea grozavă care ’l robi de­o­dată, pe neaşteptate. Itîlni în drumu-i o mulţime de oa­meni cunoscuţi, dar, de zăpăcit şi obi­dit ce era, nu le dădu nici „bună vreme.“ Ajuns la casa Ilennî, sări pîrleaza şi intră în ogradă. Cînd dădu să intre în casă, îi ieşi în prag batrîna. Dinu îi sărută mina, iar ea îl sărută duios frunta . „Da’ Ileana unde-i ? o întrebă el nerăbdător, privind cercetător în toate părţile. — „Ileana ? Mi-a mîncat-o ciocoiul! Şi biata bătrînă izbucni în hohote de plîns, ump­înd toată ograda, tot văz­duhul cu bocetele şi blestemele ei în­durerate, sfîşiitoare. Dina simţea că se topeşte, cunoştea cum puterile îl părăsesc, vedea c’o as­cadă roa, doborît de durere, de jalea grea și omorîtoare. își ’adună toată vlaga care mai râ­mss’ese în trupul lui istovit şi, lăsînd pe bătrîna bocindu-se, firi pîrleazul şi ieşi la drum. ’Se duse la circiumă. Voia să întîlnească pe cine­va care să-i spu­ie de a fir a păr tot ce s'a în­­tîmplat în lipsa lui. La circiumă află că ciocoiul pusese de mult ochii pe Ileana, că de mul voia să o necinstească şi că într’o zi, găsind-o singurică în huceag, unde se dusese să culeagă mure, îşi împlini poftele lui sălbatece. Ileana, de durere şi de ruşine, se aruncă în Siret. Din ziua ceea Dinu e ca zmintit. Umblă hoinar din sat în sat, sperie femeile și copiii, doarme pe unde apucă, pe sub ’garduri sau prin semănături Une­ori, mai viindu’și în fire, spune că o să ucidă pe boier pentru că l-a ne­cinstit și omorît pe Ileana lui, că o să’i soarbă tot sîngele din vine pînă la cea din urmă picătură, iar trupul să’l arunce corbilor spre hrană. Sărmanul Dinu! V. Cozmin, nevoie de zahăr mult l* gătirea dulce­ţei. Scoateţi sîmburii din prune, coa­­ceţi o treime din toate fructele într’un vas fără apă şi, după ce au devenit destul de moi, stoarceţi-le punîndu-le într’o bucată de pînzi curată. In sucul ce-i veţi obţine puneţi cele-l’alte două treimi din fructe, adă­­ogînd şi 250 gram zahăr de fie-care kilogram de fructe. Puneţi totul la foc, iar după ce partea lichidă a scăzut cu totul, turnaţi dulceaţa în borcan. Gotr. Pentru gospodine Dulceaţă de prune — Din prune şi mai ales din prune galbene se poate face o dulceaţă foarte avantagioasă. Fructele sunt foarte ieftine şi fiind în acelaşi timp foarte zaharoase, n’avem T­VSODO Panti - bâtțî Costum mic de ață în dungi roze şi sab­e, sau albastre și albe. Guler mare și pieptar de pichet alb cu margine roză sau berge, formînd galoane. Laura. Starea civilă Declaraţii de căsătorie D. Iosub-Wolf Stainer, doctor dentist, sub. Sf. Nicolae Şelari, cu D-ra Ruhala Marcus Herman, aceeaşî suburbie; D. Leopold H. Marcus, comerciant, subur­bia Archimandritu, cu D-ra Emilia M. Holstein, sub. Olteni; D. Herman Mos­­covici, tîmplar, sub. Foişor, cu D-ra Neta Ilias Berger, sub. Archimandritu; D. Nicola Iorghi, meseriaş, sub. Sf. Vineri nou, cu D-ra Eudoxia Dumitrache, mun­citoare, aceeaşi suburbie ; D. Anastase Menasie, bragagiu, sub. Sf. loan Moşi, c­u D-ra Frosa Geo­­ţii vechi.­orgescu, sub. Precupe­ BERBARI — Duminică, 6 Iulie, societatea de Domnişoare „Cornelia“ pentru înzestra­rea membrelor lipsite de mijloace va da o mare serbare cîmpenească la grădina Trocadero non (Puţul cu apă rece). Di­ferite surprinze pentru public. — Societatea filantropică „Consola­rea“ va da’Dumin­ică, 6 Iulie, în grădina Paradisul Dudeşti o mare serbare cîm­penească. Tombolă mare. — Duminică, 13 Iulie, societatea „Uni­rea tapiţerilor din Romînia“,­ va da o mare serbare cîmpenească în grădina “iragadiru. Pe lîngă alte surprize, va avea loc şi o loterie de obiecte în va­loare de 1000 lei. — Duminică, 6 Iulie, va avea loc la Vila Regală serbarea cîmpenească a „Societăţei izraeliţilor pămînteni“. Multe surprize. Tombolă monstră. SPECTACOLE Cazino de Paris, strada Academieî. In fie­care seară reprezintaţii date la opera Italiană. G­rădina Hugo. — Teatru de varietăţi. In timp de ploaie, în sala Hugo. Grădina centrală.—Concert dat de or­chestra D. Dinicu. Grădina Lukian­off, strada Cîmpinea­­nu.—In fie­care seară teatru de va­rietăţi. Trupă Nouă. In timp de ploaie reprezintaţia se dă în fosta sală Orfeu. Grădina Mitică Georgescu, str. Cîm­­pineanu.—Teatru de varietăţi. Trupa Burienescu. Grădina Cosma.—Concert muzical,­rădina Frascati.Concert de orchestră. Grădina Raşca.—Direcţiunea D-lui Si­­mion Petrescu. In fie­care seară re­­prezentaţiuni variate a la Koster & Bials din New-York, teatru, gimnastică, dan­­ţuri, concerturi şi pantomime. Preţurile locurilor: Loja 10 lei; Stal 1 2 lei. Stal U­­­lefi, militarii şi copiii plătesc jumătate. Vila regală.—In grădină la Vila re­gală va avea loc Duminecă, 6 Iulie o mare serbare populară, dată de sec­ţiunea „Bucureşti“ a asociaţiunei gene­rale a izraeliţilor păminteni. Tot soiul de petreceri, tombolă monstră, focuri de artificii și ruletă. Premii de vacantă A treia serie Aducem l­a cunoştinţa cetitorilor noştri că albumele ilustrate No. 1,2 şi 3 sunt complect epuisate, deşi numărul exem­plarelor ce ne procuraserăm era peste 20.000. Puţine exemplare au mai rămas din cele­l­alte volume anunţate cari îm­preună cu cele de mai jos constituesc Premiile seria lll-a: Albumul Tablouri celebre, fascicula 4-a, coprinde următoarele reproducţiuni fo­tografice a papo­d­operelor artei con­temporane : Hercule in faţa Omphalei, de Jacque Bource, reprodus cu autorizaţia institu­tului Berlin Photographic din New-York. Prezintaţiunea, de Francisco Vinea, a­­cest tablou reaminteşte costumele şi o­­biceiurile secolului al 17-lea. Muntele Corcoran (Sierra Nevada-de- Sud), de Albert Brerstadt. Primul, de W. H. Trood. O dimineaţă de toamnă, de A. Henke. Tîrgul de Peşti, de Monat Loudan. Obosită de aşteptare de N.Poetzelberger. La patul bolmanuilui de Lessing, (Tablou care a figurat la expoziţia universală din Columbia). Cuirasierii francezi ducînd pe prizonierii bavarezi, de Eduard Detaille,­ (Tablou sie­. care a figurat in galeria de Bele-Arte Marguerita lui Faust, de­­ după amiază la Hyde Park, de Jean Chelminski. Plecarea la vînătoare, de Alfred Von Wierusz-Kowalski. Intre amor şi datorie, de H. Handler. Carturăreasa de la ţară, de Knaus. Un cintec arab de Leinweber. Coasta Irlandei şi castelul de Dunraven, de Hafften. Acest album, splendid lucrat, îl pu­nem la dispoziţie numai cetitorilor Ade­vărului cu 45 bani plus 15 bani porte pentru cetitorii din provincie. Acela dintre cititorii Adevărului cari au avut parte să pună mina pe unul din aceste albume îşi pot da seama de valoarea premiilor ce oferim. Ca volume de cetit şi de distracţie in timpul vacanţei oferim următoarele : Le comte d’Hirisson. Un paire de France policier, un volum de 500 pagini, în loc de 3.50 se dă cu bani 0.75 Le comte d’Hirisson. Autour d’u­­ne revolution cu 9 gravuri. In loc de 3.50 se dă cu bani 0.75 Forsan. Dans la vieille rue, ro­man, In loc de 3.50 se dă cu bani 0.70 J. Claveau. Contre le flot, roman în loc de 3.50 se dă cu bani 0.70 P. Jouvencel. La magistratura de Pamour, In loc de 3.50 se dă cu bani 0.75 Armand Silvestre. Noël joyeux, un volum luxos în 4° ilustrat cu nudităţi, de celebrul scriitor Ar­mand Silvestre, (numai cîte­va sute de exemplare), in loc de 5 lei se dă cu lei 2.25 Dubois. La medécine nouvelle, uvragiü indispensabil în fie ce fa­milie, în loo de lei 2.90. 1.25 Le tout savoir universel, réper­­toire des renseignements utiles et des oonnaissanoes pratiques, un volum de aproape 600 pagini, în loo de lei 2 se dă ou lei. 1.25 Cititorii din provincie trebue să a­­dauge la costul indicat în dreptul fie­cărui premiu 10% din valoarea nomi­nală, nu­ din cea redusă, ca plată pentru porto. Expediţiunea se face pe riscul adre­santului. Prezintarea bonului de mai jos sa fi atașarea lui la mandatul poștal este obligatoria, altfel nu se liberează premiul. Doritorii de a nu-și lăsa pachetul ex­pus la pierdere îl pot recomanda, a­­dăugînd pentru aceasta 25 bani. PREMIU PENTRU CITITORUL „ADEVERULUI“ IV p. * 8­­9 . Acest bon detaşat si expediat Admi­nistrației Isiarului nostru dă drept la premiu și e­ste valabil pina la 0 Iulie inclusiv.­­­­in Washington), la Aia Un adaus Sorolla. DUMININICA 6 IULIE 1897 HERGHELII ALBATROS De vînzare ape de prăsilă, toase ţi fără defecte, bătute cu SLEDGE sah cu GOUM, ţi născuţi in 1897 din aceiaşi re­­productorî. A se adresa pentru informaţiu cu : D-lui E. Condoourî 14 str. Mer­cur, Bucureşti şi d-luî D. Dum­i­­trescu, Villa Albatros Buzău. 162S­6 Şcoala de Velocipedie PROGRES DL Ploeşti. Bulev. Independenţei colţ str. Carol. Cea mai modernă şcoală după sistem fran­cez şi american. Se predau lecţiuni cu pre­ţuri moderate. Mare atelier pentru repar­aţiuni de bici­clete, maşini de cusut şi arme. Mecanic bre­vetat ţi experimentat. 2018-15 Hotel Boulevard SINAIA Situat în centrul oraşului pe bulevardul Ghica. Posiţiunea cea mai frumoasă. Din nou aranjat şi mobilat. Restaurant cu bucătărie exce­lentă. E la dispoziţia vizitatori­lor de la 6 Iulie cor. Preţuri moderate. Antreprenor 1M9—so Toîin­ Comşa GRAND Hotel Union BUCUREŞTI Situat în cea mai frumoasă posiţionar a capitalei. Aranjat şi mobilat cu totul din nou trecînd da la 1 Martie opr, sub o nouă administraţiune oferă D-lor voia­jori, camere de la 2 lei în sus. Tramway şi Tramcar în faţa Hotelului. Boale secrete NEPUTINŢA BĂRBĂTEASCĂ Se vindecă repede fără durere şi împe­­dicare, după o experienţă de 27 de ani de specialitate în boli lumeşti (de la anul 1870) Dr. THOR Strada Emigratu No. I intrare nu­mai prin Strada Sfinţii Voivozi Consultaţiuni de la 10—1 dim. şi de la 5—1 •era Loo separat de aşteptare pentru fie­can 100 Singura Secerătoare cu legal practică dovedită ca cea mai bună la Concursul de la He­răstrăji din 1895 Unica Secerătoare adoptată la Fermele modele ale Statului. DE VINZARE NUMAI DA w. staadecker FURNISOR AL CURTEI REGALE Bucuresci : Str. Smîrdan 12 5 Ernils Bulev. Cuta 7Q, Craiova , Str. Mih. Cogăl­­uiceanu­­ Nu comandaţi —nici o haină pînă mai întii nu vizitaţi­ CROITORIA CENTRALA FASAG1UL ROMAN No. 5 unde găsiţi pentru sesonul de vară un bogat asortiment de stofe fine pentru comenţi Croială elegantă preţuri moderate. Specialitate In robe pentru man­ţjietrafi. 137s—* Doctorul HART DE LA FACULTATEA DÎN VI­ENA FOST me­dic DE SPITAL ŞI DE ORAŞ Consultaţiuni de la 2—4 p. na. CALFA CALAHAŞILOR No. 1 SĂRĂCI PENTRU I GRATIS im HOTEL POPPESCU IIACUL-SARAT Situat la cea maî frumoasă posiţie în faţa parcului în apropiere de stabilimentul de băi şi de staţiunea tramcarelor. — INSTALAŢIUNE DE APA — RESTfiUiSMT de l­a ordine Bucătărie franceză şi romînă, grădină, etc. Doritorii a se adresa la Lacul­ Sărat sau la Librăria C. Poppescu 54 Calea Regală Brăila. U-31- 30 GRADINA ROMA (IN DOSUL CISMEflIULUI) STR. SCHITU-USAGUREAftU, 29 Astă seară se va representa BRAHMA cel mai mare balet din lume. Ultimele zile file trupei de FANTOSCHES , In curînd trupă de varietăţi; Intrarea liberă ; Locuri rezervate 50 bani. iai5—8 Doctor I. BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENJî fost SEF DES CLINICA Pentru boale de gură şi dinţi în New- York li II ui Rîvlâiîîi ti toalels it til,’ml, Sul ji inti! SCOATEREA NEDUREROASA A dinţilor prin Anestesie Prii m­iloasa mgS'amatoare, iasă întârzie dentiştilor vmOBOAREA MIROSULUI DBS GURA Consntî­ da la 8—9 a. îb. şi de la 3—5 p. str. Coital­ia Dr. A. Turi 48«- B»ioa W#oAi,o*oS»~48 CoesaltAtiuai do is orele I—5 ?i d« is 6—7 p, ta, iPERSYSSM SABADS «BATI» enj to băi Aix Sa Chapella: Renom­ti calde de pucioasă pentru vindecarea gutei, reumatismelor cronice, nevralgiilor, boalelor de piele etc. Pensiuni foarte convenabile şi locuinţe comfortabile atît pentru o persoană cît şi pentru familii se găsesc la „ Hotel du grand Monarqueu, „Nuellens Hotel** „ Kai­­serbad Hotalu, „Neubad Hotelu‘ Kub­inusbad Hotel*. Aceste stabilimente conţin grădini marî, săli de conversaţie, lectură de biliară şi de fumat. Cele mai moderne insta­lăţiunii. Pentru Informaţiuni a se adresa la antrepre­norul sus citatelor hotele G. F. DRESSZEL Uti­­so Aix la Chapelle (Aachen) msmmss BUZAU FABRICA DE îngrăşăminte chimice din Braşov Recomandă Domnilor AGRICULTORI tot felul de S­UPRAFORPATE pentru îngrăşarea pămmtuluî Pentru informaţiuni a se adresa la D-na A. I. LOEBEL, Bucureşti Strada Smîrdan No. 9 sau in provincie la agenţii fabricei. uşa st LEI 21 '55PRIMUS“­ LSI 21 Veritabila MAŞINA LUI NANSEN (STOCHOLM) Se recomandă orî-căruî menaj şi în special: familielor care plecă la băi, D lor ofiţeri pentru timp de manevre şi marşuri, restauranturi­­lor de noapte, etc. Din punctul de vedere practic şi economie aceată maşină este neîntrecută, arde cu petrol ordinar consumînd un litru în 10 ore. Se poate găti orî­ce mîncare sau friptură în cîte­va mi­nute, un litru de apă fierbe în 3 minute, un fier de călcat se încinge în 4 minute. Arde la vînt fără fitil, FĂRĂ FUM şi FĂRĂ MIROS. De asemenea ţin la dispoziţia onor. public imitaţiuni „AETNA“ „REX“, „SICUS“, etc. cu Leu 14 bucata. DEPOSIT CENERAL IM BUCUREŞTI, St. Dancu, str. Smîrdan II etag. I și Pasagiul Villacras No. 17 MAȘINE AGRICOLE și INDUSTRIALE DE ORI­CE FEL) ------- BUCURESCI ------- | STRADA SMARDaw, No.__ SSEAILA Sir- M-Cegălni­eanu Bul. Cuza, 79 W7 Sa» * AADBCKBK Locomobile Modei ne! patru 1897 Treeraio­re Mod noi­ pe 1897 cu Elevator de a­­farăsitemat lu gî și mail­a te, Vîntu­­răt maî puternice din renum fabrică Retten, Procter & C-te, Ltd., Lin coin TCET3 A Tfffl A f€ Konia secerat, ca legat cu tăișul la dreapta­­ din" prima fa- JE» taW .W4®, — 783 centime­ri lungime — f brică specială W. GORMICK CHICAGO (America) »***—■—1— «***I — 2S3 centime­ri, lungime — 150 vlndute In I8S5 ; 198 vindute In IQ96 — DAISY“* Secerătoare simplă cea mai răspîndită. COSITOARE DE FiN( No. 4“ complect de oțel. PLUGURI universale de ori­ce fel ai numai.--PLUGURI cu­­ Rod. Sack 2 brăzdare Z. H. 9 N. complecte de otel.—SEMANATOARE jPlagwitz Lipsea în ronduri. Cele mai apreciate — singurele maşini admise pentru fabrica de zahăr. Ch­itila Cereţi catalogul ilustrat, se va trimite gratuit şi franco, cu cilindru de­­montabil aşezat pe o placă de oţel Extra întărită, o atmosf. presiune FOIŢA ZIAR. „ADEVfîRUL“ — 103 — O O R O N Dfisiălniiiile unul polițist II,—In Crimă CAP. IX tio]daţi asasini. — Schuma­cher, Geomay, A­­nastay „Se întorsese slujnica și venîa cu o lampă în mînji. „Im! fu frică, înebunîam, sîngele rece mi părăsi. „MS vărul arestat, pierdut. — „Ce cauți aci? întrebă servi­toarea. „O trînti! cu o lovitură de pumn şi piuta! să-i tai gîtul. „Ea se sbătea şi eu nu ştiam cum dam. „In sfîrşit, căzu. „Lăsai cuţitul şi fugi!. „Pe scară îm! mai venii în fire şi zis*! portăresei să închidă uşa. „Sîmpazeci. „Cuţitul cel mic, cu care nu mă slujisem, îl aruncai într’o gaură de canal. „Mai departe intrai într’o latrină publică. „Acolo mă spăla! pe mîinî, spă­lai nişte pete de singe de pe mî­neca pardesiuluî şi mă dusei să mînînc la Doamna L. D... „Ceasurile era cinc! şi un sfert.“ S’ar fi zis că-i plăcea să demon­streze nu numai că era ucigaş, dar că își premeditase crima cu mare bă­gare de seamă. Ne spuse că multă vreme nu ştiuse ce să aleagă: revolverul sau cuțitul și că se uitase îndelungă vreme la prăvăliile cu arme înainte de a intra în bazarul cel mare. Cînd sfîrşi își luă capul în mîinî și zise: — Acum îmî voi plăti datoria cu curaj, voî mini ca soldat. Eu cred că in el nu se gîndise moară şi că ch­emase pe D. Gevelot să facă mărturisiri înaintea lui cu speranţa că familia va cere graţie pentru el. Dar în acelaşi timp am văzut pe Anastag că era un dezechili­brat. După ca îşi sfîrşi mărturisirea, zise D-luî Gevelot. — De nu era! D-ta, aşî fi tăgă­duit pînă la urmă şi nu mi-aşî fi dezonorat epoletele; cuvintele D-tale m’au mişcat. Apoî cum a plecat D. Gevelot, în prada unei emoţiuni uşoare de înţe­les, Anastag păru că a uitat ce s’a petrecut. începu să vorbească de epolete şi de greşala ce făcuse ministrul de razboi, de le suprimase la ofi­ţeri! In sfîrşit, cînd îl duserăm la an­­tropometrie, glumia. Din toate ce am văzut, ce am a­­uzit eu însumi, îmî vine a crede că acest ofiţer era o fiinţă care n’avea toată răspunderea faptelor sale. S’a zis că omorîse pentru că a­­vea de amantă o dănţuitoare că­reia îi trebuia banii şi de care nu-i venia să se despartă. Lucrul era şi adevărat şi fals. Căci în acelaşi timp el avea şi alte intrigi amoroase şi voia să se şi însoare. La închisoare fu un model de li­nişte: citea, scria, fuma. Se mai amuza să înveţe pe din afară versuri din poreţia mari. La proces avocatul sau susţinu că ar trebui să i se facă un exa­men medical. Cartea se opuse. Anostay fu condamnat la moarte, înainte da a muri, el scrise fra­telui sau să vie să asiste la exe­cuţie. Anostay muri într’un chip sim­plu şi cu mult curaj. CAP. X VISUL Un fost magistrat a spus, nu știfi în ce zi iar, o aventură fantastică. In momentul cînd deputa în ma­istratură s’a dus să facă o escur­­sie în munţi. Intr’o seară se culcă într’un han care se afla într’o văgăună­­de munte. Noaptea, de sigur din pricina o­­boselei, avu o vedenie îngrozitoare. Vedea pe hangiu şi pe nevasta­­ta apropiindu-se de patul sau fără să aibă putere să se scoale şi să strige. Bărbatul ţinea în mină un cuţit mare de bucătărie şi îi tăia gîtul, în vreme ce femeia îl ţinea de mîine ca să nu se apere. Cînd nu se mai putu mişca, cei doi ucigaşi îl luară, unul de cap și altul de picioare, și îl vîrîră în groapa ce o făcură în băn­gar. Vedenia fusese așa de îngrozi­toare, în­cît tînărul magistrat, pe care îl chienaa Berard, se deșteptă, ud de sudoare, în prada tunei nes­puse turburări nervoase. Se îmbrăcă în grabă și plecă. Dar, cînd plecă de la hanul unde petrecuse aşa de urîtă noapte, se uită lung la hangiu şi la nevasta sa. Și, fără îndoială, sub impresia vi­sului care îl chinuise, i se păru că amîndoi aveau nişte capete de ban­diţi. Peste un an D. Berard fu numit substitut tocmai în departamentul de care ţinea localitatea sălbatecă în care dormise aşa de rău. Cînd ajunse la parchet fu pus în curentul unei instrucţii judici­are care de un an încoace pasiona pe toată lumea din prejur. Un notar fusese omorît cu un an înainte, tocmai cînd pusese mîna pe o sumă mare de bani. Toată lumea bănuia că fusese o­­morît. Dar ucigaşul nu se putea găsi. Cu toate acestea, cînd sosi noul magistrat, nişte denunţări a­­nonime înştiinţară parchetul că no­tarul stătuse în seaia crimei într’un han din care nimeni nu-l mai vă­zuse ieşind. Judecătorul de instrucţie, numai în temeiul acestor vorbe, arestase pe hangiul din localitate și poftise pe D. Berard să asiste la interoga­toriul lui. Mare îi fu mirarea cînd văzu că cele două persoane erau tocmai hangiul și hangioaică de la banul cu visul urît. îndată ceru voie judecătorului să-î întrebe și el;—amîndoî tăgă­­duiau cu înverșunare. Le zise: — Voi sînteţi vinovaţi şi v’am văzut cînd aţi săvîrşit crima. D-ta— îi zise hangiului—ai tăiat gîtul vic­timei cu un cuţit mare de bucătă­rie şi apoi v’aţi dus amîndoî de l’aţi îngropat în băn­gar, unde trebuie să fie şi acum. Cei doi hangii­­fură coprinşi de o tremurătură nervoasă. Ei căzură în genunchi şi mărtu­risiră crima. Cadavrul fu găsit într’o groapă făcută în băn­gar. Nu mă însărcinez să explic a­­cest fenomen. In tot­ d’a­una se pare că visul a fost pentru unii oameni un fel de preştiinţă sau de ghicire. Oamenii de ştiinţă acordă toţi acum somnului magnetic, somjara­­bulizmului facultăţi de ghicire de­osebite. Eu nu stnt nici savant nici lite­rat şi nu pot de cît să constat un lucru: că în cursul carierei mele mi s’a întîmplat ceva cam ca a­­ventura D-lui Berard. In Ianuarie 1891 aflu că s’a gă­sit zugruvoată în casa ei modestă, la Vincenes, o bătrînâ pe care o chiema D-na Bazire. Sosii acolo îndată cu D. Guillot. Comisarul ne duse în casă, unde toate lucrurile rămăseseră la locul lor. Intr’o odaie ciudată de culcare cu steaguri pa jos și plină de o­­biecte relig­oase, corpul bietei bă­­trîne era întins pe seînduși la pi­ciorul patului cu fața în jos. Ucigașul o sugrumase și apoi îi pusese pe spate un cufăr greu. (Va­rnna)

Next