Adevěrul, octombrie 1898 (Anul 11, nr. 3308-3338)
1898-10-26 / nr. 3333
Anul XL—No. 3333. Abonamente încap la 1 şl la 15 ale fie câreî luni şi st plătesc înainte. Un an în ţară 30 lei , In străinătate 50 leî Şase luni 15 ,, „ 35 „ Trei luni 9» Bi IS •9 99 99 13 Inmansl IO Bani In străinătate 15 Bani Director C O N S T. MILLS! Fondator: ALEX. V. BELDIMANU *3 mem • __ W Scandal, decadenţă, Et Deschizînd ieri ziarele de dimineaţă am găsit o notiţă prin care d-nii profesori universitari erau convocaţi la o întrunire în localul Ligei culturale pentru a preciza atitudinea lor faţă de noul rector, şi am găsit de asemenea o scrisoare a d-lui profesor universitar Quintescu prin care colegul sale d. C. Dumitrescu-Iaşi este executat într’un chip foarte sumar , iar cu o săptămînă mai înainte ziarele ieşane au publicat o scrisoare deschisă şi ofensătoare a d-luî profesor Cosmovici către d. Al. Xenopol, noul rector al universităţei de Iaşi, scrisoare împărtăşită, pe semne, de întregul corp profesoral, de vreme ce în gazetele de ieri seara am citit că «profesorii universităţei din Iaşi au hotărît să ofere un banchet fostului rector d. Culianu, dar că la acest banchet n’a fost invitat d. Xenopol, noul rector». Cu alte cuvinte scandalul din care s’a hrănit regimul sturdzist timp de trei ani, scandalul care a mînjit biserica, scandalul care a înfosorit parlamentul, scandalul care a caracterizat guvernul, scandalul care a divizat partidul liberal, a fost introdus şi în şcoală. Pentru întîia dată, şi mulţumită numai acestui regim ruşinos, ţara asistă la un atît de mare şi de neînchipuit scandal. Atitudinea guvernului faţă de universitate, lipsa caracteristică de tact faţă de profesori, dispoziţia fondată a regimului de a procede prin violenţă şi prin dispreţul de oameni, a provocat o atît de regretabilă desfăşurare de pasiuni încît profesorii înaltului nostru învăţămînt au ajuns pînă a-şe manifesta în faţa tinerimei studioase şi în faţa publicului dispreţul şi proasta părere ce au unii de alţii. Ne uităm împrejurul nostru şi, văzînd opera acestor trei ani din urmă, ne cuprinde jalea şi ne vin păcămile în ochi. Par’că n’a mai rămas nimic în picioare din tînăra statornicire a statului român. După însăşi declaraţia şefului partidului liberal, şi după declaraţia organelor autorizate ale guvernului putregaiul s’a declarat în organizmul nostru social şi politic. Mitropolitul primat un tîlhar, un mituit, un asasin ordinar, un om care a înjosit biserica. Justiţia ţărei o prostituată, neputincioasă a pedepsi pe un asemenea vinovat. Armata în desăvîrşită dezorganizare şi incapabilă să mai execute o manevră. Acum iată ca şi universitatea este atinsă de molima generală. Toate tradiţiile demnităţii şi ale colegialităţei au fost răsturnate. Guvernul a intervenit cu mîna lui necurată şi nenorocită, a învrăjbit pe profesori şi i-a împins să descindă pînă la polemici josnice şi să caute in desfăşurarea scandalului sa singrist Jjjj^ ^ aj | tisfacţia pe care n-o mai pot găsi nici în solidaritatea corpului, nici în tradiţiile respectului reciproc. Cu alte cuvinte, totul se surpă împrejurul nostru, şi ruina ne ameninţă. Acesta este un moment critic în viaţa noastră naţională. Partidul liberal, îndeplinindu-şi misiunea şi simţindu-şi sfîrşitul apropiat, s’a agăţat de cîrma ţărei pe care vrea să o târască după dinsul în prăpastie. Pericolul este aproape, dar salvatorii sînt încă departe. Coast. C. Bacalteasa: Sîntem incomozi O forţă colectivistă inspirată de la poliţie, vorbind despre atitudinea noastră relativ la noua fază a politicei conservatoare faţă de rege, sfîrşeşte articolul cu vorbele: ,Adeveriţl" poate fi şi incomod.“ Reptila, dacă ar fi fost sinceră, ar fi trebuit să zică „Adevărul“ este incomod“, deoarece atitudinea noastră independentă aduce mari neajunsuri atît liberalilor cît şi conservatorilor. Pe cînd liberalii erau in opoziţiune, noi n’am dezarmat în potriva lor şi, atunci cînd căutau să înşele publicul şi ţara cu atâtea campanii şarlatăneşti, noi îi denunţam opiniei publice şi o vesteam că nu trebuie să le dea crezare. Azi, faptul că partidul liberal este la putere nu ne poate dezarma în potriva unei grupări politice reacţionare şi care n’are nimic de înpărţit cu idealul nostru politic şi social. Luptînd dar în potriva Ocultei, ne facem datoria să nu uităm şi pe stăpînii de mîîne, lucru care desigur nu le poate face plăcere—o recunoaştem. Adevărul dar e un ziar „incomod“, fireşte, care nu ascultă de nici un stăpîn, şi care de multe ori prin destăinuirile sale face mult sînge rece şi unora şi altora. Aceasta este însă un merit, ni se pare, şi declarăm că vom urma înainte ca să „incomodăm“ micile combinaţii ale partidelor istorice. Sfinx. Pacea spano-americană ameninţată Ruperea tratativelor spano-americana. — Un discurs al lui Mac Kinley. — Anexarea Filipinelor Diferite telegrame ne-au anunţat că la conferinţa păceî spano-americane, care are loc acuma la Paria, delegaţii americani au cerut ca Spania să cedeze Statelor-Unite întreg arcînpelagul Filipinelor. Știrea aceasta a produs în Europa întreagă o foarte rea impresie, deși ea nu trebuie să surprindă pe nimeni, deoarece Mae-Kinley a făcut deja aluzii la dînsa în discursul ce l-a rostit la marele banchet ce s’a dat în Chicago la 7 Octombrie, pentru a serba victoria americană.* La acest banchet Mae-Kinley a spus că orice politică cuceritoare este nedemnă de principiile nemuritoare ale ţărei sale, dar a mai adăogat: ,Căile provedinteî sînt cîte odată întunecoase. Nu putem niciodată şti, încotro a tot puternicul ne va duce. Abraham Lincoln n’a sorbit la războia pentru a eliberape sclavi, şi totuşi acesta a fost cel mai mare succes al sîngeroasei lupte Noi n’am pornit la războia pentru a cuceri, şi totuşi războiul spaniol ar putea să aibă urmări, cari sa fie neaşteptate şi incomode. Cu alte cuvinte , deşi nu ne-am gîndit vreodată la o cucerire de tentoriu, totuşi nu este esclus ca să ne vedem siliţi contra voinţei noastre, să întindem stăpînirea noastră peste teritorii noui, situate în afară de America“. * La acestea ziarul vienez Neue Freie Presse scrie : „Probabil că nu Căile providenţei au condus la cererea ca să sa cedeze Statelor Unite Filipinele, ci Mae-Kinley şi cu dînsul partidul republican vor să dea poporului american ca dar Filipinele. Această aviditate nu e însă aprobată pretutindeni în America, cu toate că Mae-Kinley asigură că se supune mimai opiniei publice. Din potrivă, o depeşe din New-York anunţă că toată presa moderată condamnă cererea comisarilor americani ai păceî, ca să se cedeze Statelor-Unite Filipinele. De la existenţa Uniunii nimic n'a fost atît de grav ca această deviare radicală de la tradiţii şi de la constituţia federală. Foi. Antereul lui Arvinte Cunoaşteţi anecdota cu antereul lui Arvinte. Arvinte avea un antereu fără mined şi pentru ca să-i facă mined a trebuit să-î taie din poale; dar cînd antereul avea mined nu mai avea poale. Atunci Arvinte s’a văzut nevoit să taie din mined pentru ca să-î facă poale ; însă atunci antereul a rămas iarăşi fără mine. Tocmai în lucul acesta a ajuns şi partidul guvernamental. Redus la vre-o cîteva sute de tăbăuci, redus la vre-o cinci oratori, inclusiv miniştrii, acest nenorocit partid este nevoit, de cite ori organizează o întrunire publică, ca să-şi care auditorul de prin toate unghiurile ţarei. Aşa, de pildă, face guvernul o întrunire la Iaşi ? toţi partizanii din toată ţara merg la Iaşi; face guvernul o întrunire la Craiova? aceiaşi partizani pornesc, in corpore, la Craiova, şi aşa mai departe. Cu chipul acesta nenorociţii cîţiva guvernamentali pe, cari nevoia şi prefecţii îl plimbă da colo pînă colo, au fost osîndiţî ca să asculte la Iaşi, la Craiova şi la Bucureşti, pe aceiaşî Sturdza, Geami şi Coco. Din această pricină partidul ocultist este neputincios ca să ţie două întruniri în aceeaşi zi şi în două oraşe diferite. Acesta este antereul lui Arvinte. Cînd poliţiştii ţin o întrunire la Bu- Luni 26 Öáfombri©» 1898 Anim ciupi ce primesc direct la administraţia statuîuî Linia pagina Vl-a....................leî 0.50 bani ii ti V-a i • . . . ii 2. ii ii ii IV-a . , ii 2. .1 'ÎL# un mare număr de linii se fac reducţii din tarif Waimărul IO Unii Un număr vechili 20 bani RGD icţii şi Aoai.mrR j|ii STRADA SĂRINDAR No. 11 (TBtiiîâiîiîi. CERTIUNEA FASHODEI »Sosirea, căpitanului Barntler la Paris Baratier, după cum se știe, a adus guvernului frances, raportul pe care i l-a trimis din Fashoda căpitanul Marchand. GUSTAVE BOMET Deputatul socialist al Senei. A interpelat guvernul Dupuy in Cameră, ce măsuri are de gând să ia contra generalilor politiei și spre a opri repetarea unor incidente primejdioasa. Bouanet este director al revistei Revue Socialiste, fondată de Benoit Maion. cureşti este evident că n’au mai rămas poliţişti la Giurgiu, la Ploeşti, etc., etc. Dragoş CULISELE POLITICE B. Aurelian contra d-îni Sturdza D. Dim. Sturdza a reuşit să-şi ridice în cap toată lumea, chiar şi pe aceia cari nu voiau cu nici un preţ să intervie în agitaţia electorală da acum. In rîndurile diferitelor grupuri opoziţioniste se făcuse oarecare răceala din cauza atitudinei intransigenta a d-luî P. P. Carp, dar d. Sturdza a neutralizat şi acţiunea şefului junimiştilor silind pe liberalii opoziţioniştî să ,treacă peste orîce consideraţii personale şi să intervie în luptă. Un mai mare succes contra intereselor sale nu putea să obţie d. Dimitrie Sturdza. Răspunsul d-luî Aurelian Araltăerî a apărut în Drapelul un lung răspuns la discursul rostit de d. Dim. Sturdza la Craiova. Acestui răspuns i se dă o deosebită importanţă în cercurile politice prin faptul că este semnat de d. P. S. Aurelian. D. Aurdian, cel mai blajin şi mai puţin ofensiv, cel mai mare adversar al agitaţiilor şi cel mai hotărît să nu înceapă lupta de răsturnare, a fost silit să-l atace pe d. Sturdza şi să ceară schimbarea d-sale de la cîrma statului. Nu vom reproduce istoricul afacereî . Ghenghie, nici împrejurările în cari a venit şi s’a retras d. Sturdza de la putere. Acestea le ştie toată lumea. Reproducem însă pasagiile în cari d. Aurdian califică purtarea d-luî Sturdza: c.Aiii la Iaşi cit şi la, Craiova, preşedintele consiliului a îndeplinit rolul unui acuzator pătimaş ,ţi nedrept, lovind în dreapta şi în stingă, fără a cruţa pe nimeni. ‘ Dacă relev acest fapt, o fac pentru că cred că şeful unui guvern este ţinut a-şî măsura cuvintele în toate împrejurările, şi mai ales a fi de o supremă bună -credinţă către ţară şi către tron. A spus multe şi de toate primul ministru la Craiova. A crezut însă de cuviinţă, oportun şi politic ca la acea întrunire să se năpustească in modul cel mai violent în contrarsa numitei de d-sa dizidenţe liberale. Această pornire pătimaşă şi nesocotită m'ar fi lăsat indiferent, dacă cel puţin primul ministru ar fost de bună credinţă şi ar fi respectat, dacă nu oamenii, cel puţin adevărul. N'a făcut-o, şi Ghidică ne-a acuzat şi înfuriat în public, este de datoria noastră a-i răspunde tot în mod public, nu cu injurii, nu cu violenţe, ci cu fapte cari să lămurească opinia nea publică.» «Pre cit timp a durat lunga şi laborioasă lucrare pentru rezolvarea cestiuneî fostului mitropolit, nu s' a manifestat pe faţă nici o nemulţumire contra guvernului. Puţin timp insă după ce această cestiune a fost rezolvată, au început uneltiri şi conciliabule intre d. Sturdza şi cîţiva din partizanii d-sale, nu cari să ceară retragerea mea de la putere, sub pretext că nu este admisibil ca şeful partidului să nume în capul guvernului.:» Ia cercurila guvernamentale cu cercurile guvernamentale răspunsul d-luî Aurelian a produs o mare nelinişte. Toţi recunosc că d. Aurelian a fost provocat de răutatea d-luî Ban A. Stardau şi toţi se tem că intrarea în acţiune a drapeliştilor şi rleviştilor va avea o înmurire foarte primejdioasă pentru., guvern în alegerile comunale. Acei sari combat grupul Philade- Q. if. Robasoiî-Malisianu au revenit din nou la Maia că trebue să se prezinte o listă de fruntaşi pe care să figureze şi fruntaşii drapeliştî. Sa înţelege că această idee vine prea tirziu. dar dezbinarea dintre guvernamentali va avea un rezultat foarte rău pentru guvern. Foarte mulţi membri ai clubului liberal nu au si meargă la vot. Guvernul va pierde o mulţime de voturi de cari ar fi putut să fia sigur. Teroarea Nu i a mai rămas guvernului, după cum constată chiar un guvernamental de frunte, decît sprijinul poliţiei. In alegerile acestea nu va mai putea să fie vorba de libertate de vot. Guvernul trebue să ia cele mai straşnice măsuri ca să-şi garanteze succesul. De aceea d. Sturdza nu voeşte să renunţe la d-nii. Robescu, Metisianu şi alţii cari ştiu să facă presiuni teribile. Instituţiile financiare au fost puse în joc, filin donării administrativi ameninţă firinea pe faţă. Guvernul a mers pînă a întrebuinţa şi ameninţări cu justiţia faţă de aceia cari art procese. Sunt presiuni cum nu s’au văzut de mult în ţara romînească. Rep. CARNETUL SAPTIlMANE! Din fără pe banca acuzaţilor!... Acesta va fi spectacolul cel mai nostim pe careactualul regim îl va oferi locuitorilor Capitalei! Pentru întîia oară de cînd Radu Negru a descălicat în acest ţinut, se va petrece un ce atît de extraordinar ca un ministru, ba chiar un primministru să fie tradus înaintea Curţei cu juraţi ca un simplu borfaş sau ca un ordinar calomniator ! Ireslitul conu Ghiţă Mîrzescu a început să dea nişte chipuri formidabile cu alegerile comunale. Adevărul este că, conului Ghiţă pasă foarte puţin dacă guvernul va triumfa sau dacă guvernul va fi bătut la Iaşi, dar ceea ce-l importă grozav este ca să nu-şi piardă singura profesiune mai onorabilă pe care a exercitat-o pînă în ziua de azi, profesiunea de agent electoral. Prin urmare la conul Ghiţă este adevărată „luptă pentru coşniţă !“ Unl doilea eşec financiar pentru guvern şi întîiul succes binemeritat pentru Pallady. Abdomenistul ministru de finanţe, voind şi el să prezideze o mare operaţiune financiară, s’a pomenit că a dat un năpraznic chix. Conversiunea proiectată de guvern nu s’a putut efectua de cît pe sfert, de unde devine că acest guvern umblă din eşec în eşec ca conul Ghiţă Mîrzescu din partid în partid. Guvernic a dolindit convingerea cum că va izbuti la alegerile comunale din Capitală de cînd s’a încredinţat că toţi morţii şi toţi absenţii din oraş au să voteze pentru d. C. F. Robescu. Şi pentru ca să vedeţi cît de ironică e soarta n'aveţi decît să cugetaţi la această ciudată întâmplare, toţi decedaţii pe cari i-ai trimis pe lumea cealaltă febra tifoidă a lui C. F. Robescu au să voteze, în păr, pe acelaşi G. F. R. Din străinătate pestiunea lashodei ameninţa să ^îa o formă îngrijitoare. Franţa nu vroia să cedeze, Anglia de asemenea, şi aşa se conta chiar în cercurile diplomatice cu un războiu. După o altă versiune, francezii, ar fi fost hotărîţî să evacueze Fashoda; înarmările Angliei însă ar fi fost îndreptate contra Rusiei. In orîce caz este o curioasă muzică aceea cu care Europa acompania acum visul de pace universală al țarului,—deși se pare că eventualitatea unui război european este acum cu totul exclusă, Cabinetul Dupuy a trecut primul hop. Camera î-a votat cu o mare majoritate încrederea. . Faptul acesta este caracteristic pentru zăpăceala care a domnit în Franţa; căci cu privire la afacerea Dreyfus, Dupuy a făcut aceleaşi declaraţiunî ca şi Brisso, şi cu privire la armată nu maî puţin Brisson a reprezentat acelctş punct de vedere ca şi Dupuy. De ce deci răsturnarea lui Brisson ? Ori ideea revizuirei a prins rădăcini adînci şi emisarii statuluîmajor au pierdut curajul' Hhelm II şî-a scurtat călătoria în Palestina,după unii din cauza căldurilor tropicale ce domnesc amim acolo, după alţii din cauza evenimentelor politice din Europa. ■ La Ierusalim Wilhelm a ţinut, conform obiceiului său, diferite discursuri bisericeşti. Cu catolicii a fost mai catolic decit papa, cu ortodoxii a fost ortodox, cu protestanţii s’a în-, trecut chiar pe sine, iar cu evreii a fost—zionist. Nota veselă Slugile noastre. Servitoarea: Coniţă, tare trebuie să fii d-ta fericită. Stăpâna: De ce? Servitoarea : Domnul este atât de frumos, ş'apoi pe urmă când sărută... nu ştia cum... par’că numai d-luî ştie să sărute aşa... .