Adevěrul, ianuarie 1901 (Anul 14, nr. 4107-4135)
1901-01-14 / nr. 4118
De numele lui Eduard IV ( IG I—14S8) se leaga amintirea groaznicelor razboae civile dintre casele York și Lancaster— razboaele celor două roze. Fiul lui Eduard V n’a domnit niciodată, e insă totuși numărat in rindul regilor englezi. Eduard VI, fiul lui Ibenric VIII si al Ioanei Seymour, a stat numai scurt timp pe tron și a murit de tinăr. Eastern, cam mulți au fost induși în eroare asupra conținutului petiționei, la o amendă la măsură disciplinară. Direcțiunea generală. IMPRESIUNI şi PALAVRE Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale) La Fel Mai practic de cit amicul meu Emil Racoviţă, care a mers la polul sud şi a stat în gheţuri timp de treisprezece luni, GU am avut serizaţiunea frigului de la plurî şi pentru acesta n'am avut nevoe să merg decît pînă la Buzau şi să petrec «colo,o singură noapte. Călător nenorocit care ajungi noaptea şi iarna în Buzi« — ca şi Dante, îaţî ori şi ce speranţa, cînd intri pe poarta vre-iunuia din otelurile acestei urbe, ia’ţî speranţa să te poţi odihni, îa ţî speranţa să te poţi încălzi. .. — Aveţi o odae ? întrebi tu pe portar, şi el se uită holbat la tine şi îţi răspunde : — cum nul Se poate '! Avem şi toate clopotele sună, sare alt chelner somnoros, sare chelneriţ», căci a venit pasagerul... Apoi pasagerul este condus în od.ia No. 1. Br.. Ai îngheţat pe drumul de la gară la oţel, dar în camera No. 1 este frig concentrat de luni de zile şi te simţi ca într’oivniţă. — N’aveţi o odae în care a stat un pasager ? te lamentezi tu, dar privirea iarăşi habată a chelneriţei te face să înțelegi cît de prost eşti tu punind asemenea întrebări. — Să mai facem foc ? întreabă cu indiferenţă, dar cu oarecare ironie, ehidneriţa. — Fireşte, răspunzi tu, la primul moment, apoi te gîndeştî că servitoarea are dreptate. La ora 12 noaptea să facă foc într’o odae în care nu s'a făcut de atîta sptăraîni este ca şi cum ai arunca o bucată de zahăr în Dîmboviţa cu gîndul ca să o îndulceşti. Totuşi, la noroc, laşi sa se facă foc, căci, cine ştie? se poate întîmpla o minune. Omul chiar cel mai dezbrăcat de credinţi false, tot are încă o speranţă vagă în reaizarea minunilor. Focul s’a făcut cu nişte bucăţi de lemne de răchită care fisîe şi protestează prin pocnituri desperate. Chelneriţa înlocueşte apa îngheţată prin sita care este numai rece, îţi aduce un prosop care a servit la o generaţiune întreagă firă a fi spălat, apoi te mai întreabă dacă mai pofteşti ceva ? Te faci că nu pricepi şi ii mulţumeşti frumos, îndrepîndu-te spre uşă ca să o închizi. Aşi, uşa refuză să se închidă. Sunt, chemi chelnerul, care-ţi dovedeşte că pe din afară se închide. — Vezi eu prefer să o închid pe dinlăuntru. Chenerul pare mirat de această preferinţă şi inzistenţă, dar după ce laudă calităţile broaştei aceştia moderne, se înţelege cu tine ca să scoţi ivarul şi astfel să rămîi — vorbe să fie— cu uşa închisă.... Sunt singur şi acum fac planuri cum să mă culc în gheţăria aceasta. îmi ade aminte de conferinţa lui Raocviţă şi din povestirea lui cum se culca în mijlocul zapezei într’un sac de blănuri şi sub un simplu cort. Voi face şi eu aşa, dispun plapoma în formă de sac, de-asupra pui blapa, mai adaug peste piioare plapoma altui pat şi, după ce îmi înfund cădila pe cap mă străcor binişor in pat... Ce să vă spui ? Reţeta lui Racoviţă o fi fost bună pentru polul sud, dar la Buzău n’a reuşit, deoarece nu am fost în stare să-mi încălzesc de-o odată şi spinarea şi partea dinainte a corpului. Pe cînd năduşam într’o parte, îngheţamîn alta, capul îmi ardea sub căciulă, picioarele însă erau îngheţate... Mî-e frică să mă mişc, şi apoi niii nu aşi fi putut sub greutatea atîtor efecte puse sura mea. Trebue să stau ţeapăn să-mi încălzesc cel puţin privirea la lumina fantastică ce pxidă focul din sobă, care sărmanul inutil arde, căci la lumina lui îmi văd suflarea. M’am hotârît să veghez, să aştept sosirea „aurorei cu degetele de roze“, visînd despre ţări pline de soare şi de căldură, în cari omul nu a menit să descopere polul sud la„. Buzău | Chiţibuş Teatru-Concerte-Petreceri — Joi seara 18 Ianuarie 1901 vor pleca la Botoşani artiştii Teatrului Naţional din Bucureşti pentru a da în acel oraş în sala teatrului Meseriaşilor în seara de 19 Ianuarie o reprezentaţie cu concursul d-nei Constanţa Gănescu şi ad-lor Ioan Niculescu, Al. Demetriad, N. Soreanu, C. Niculescu, S. Montaureanu, N. Grigorescu şi T. Mateescu. Se va juca Ginerele d-nul Poirier, comedie în 4 acte. Nu ne îndoim că publicul botoşenean se va grăbi a nu pierde o ocazia atît de frumasă de a admira pe mult talentaţii artişti. — Societatea „Protecţia“, al cărei scop e subvenţionarea elevilor săraci, dă astăzi în sala băilor Eforiei un mare bal splendid. O bogată tomblă rezervă surprize vizitatorilor. La ora 1 noaptea mare optilion monstru. — Societatea de ajutor „Sprijinul“ va da astăzî în sala Edison o mare serată muzicala şi dansantă. Pentru deplina reuşită a acestei serate „Cercul amatorilor de muzică“, care numără 45 domnişoare şi tineri diletanţi sub conducerea d-lui R. Vidas, şi care a avut un succes destul de frumos la concertul dat în sala Liedertafel, a promis concursul său, — Societatea „începutul Ştiinţei“ organizează pentru Duminică 14 ianuarie a. c. ora 3 p. m. în sala Edison un mare matineu artistic şi muzical cu bine-voitorul concurs al doamnei Constance Roth, d-şcarei Théresa Hart, d-luî N. Soreanu şi orchestrei Ivanovici. Matineul se dă în folosul şcoalei din strada Cazărmei. Bilete se pot reţine chiar de acum, fie de la şcoală sau de la secretarul societăţei, ■tr. Filaret no. 15. —La circul Sidoli două numere senzaţionalele Meteorit, surprinzători gimnastici, şi Căpitanul Alasca, cu animalele sale savante atrag în fiecare seară multă lume. —Direcţiunea generală a teatrelor ne transmite următoarele: Domnule director, Pentru a pune capăt comentariilor de tot soiul cari se fac cu privire la căuşele eliminate d-lor Aurel Eliade şi Tache Popescu din personalul Operei române şi pentru a restabili adevărul, Direcţiunea generală a teatrelor are onoare a vă aduce la cunoştinţă următoarele : Faţă cu faptul fără precedent ca personalul unei trupe care nu se poate bucura de nic un drept altul decît acela pe care i-l dă contractul încheiat cu direcţiunea, să petiţioneze la minister, cerînd numirea unui şef artistic, post neprevăzut de lege, şi recomandînd chiar o persoană pentru acel post, fapt care constitue, pe de o parte, o uşurpare de atribuţiunî şi o imixtiune îndrăsneaţă în prerogativele ministerului, iar pe de altă parte o încercare de răsvrătire şi o lipsă, de disciplină faţă de şeful lor legal, care astăzî este directorul general al teatrelor, singurul responsabil de bunul mers al instituţiuneî. Direcţiunea s’a văzut obligată a lua măsura regretablă de a elimina din trupă pe d-nii Aurel Eliade şi Tache Popescu, dovediţi ca instigatori aî mişcireî, şi a supune pe toţi semnatarii petiţiei,, din Financiare, Comerciale Economice Bursa efectelor: 12 Ianuarie. In Bucuresti valorile au cotat: Renta amort. 81—88, ö°i0 8S1/, Id. imttr. 92, 5% 88 Id. 93, 5% 88 Id. 94 int. 5% —, Id. imp. 32% mil. 4% T3'/p Id. id. 50 ml.4“/o 75 Id. id. 274 mil. 4°(0 75’/, Id. id. 45 mil. 91 4°/0 751/* Id. id. 120 mil. 94, 4°( 0 75/« renta id. 90 mil.96,.4°/0 76 Id. id. 180 mil. 98,4% 76— Oblig. Cred. Jud. și comun. 807s Scris. func. rar. 917* Id. id. id. 4°l0 74s/* Id. id. urb. Bnc. 78 Id. id. Iași 5% 737, Banca Nat. 2360, Agricolă, 296, Scont 208; soc. asig. Dac.-Rom., 890; id. Nat 393, id. Constr. 15 Căi ferate și tramway — Fibr. băut. gaz 70; Soc. romină de tricotage.— Monedele s’au schimbat: Napoleonul 20.40; Coroana germană 24.70; lira otomană; fl. austr. hărt. 2.14% rubl. id. 2.70 Scont și avansuri: Băneanat 8, av. pe dep. 9;—agric. 12. Găsi de dep. av. pe dep. — Devize cer: Londra, 25.627* — Paris 102.15 — ; Viena 106%— Berlin, 125 30.;-----Germania, 125.25, Belgia, 101.90—; Trei luni: Londra, 25 32/a ; Paris 101.35; Franța,—;Viena— Berlin, 124.10; Germania 124.05,Belgia, 100.65. Bursa Cerealelor 148— 1473/1 +7, 141% 1417, +% Paris, 12 Ianuarie. 19.10 19.20 —10 24.40 24.50 —10 66.7* 66.% -V, Budapesta, 11 Ianuarie 1901 7.54 7.55 -1 „ 6.11 6.13 —2 „ 7.36 7.37 —2 , 5.06 5.08 -2 „ 12.75 12 75 Liverpool, 12 Ianuarie Grin Ianuarie azi % Va erî c/ % +% Porumb , , Va Va „% 7* +V, Londra 12 Ianuarie Tendinţa: Grîu por, orz, calme. Anver3 12 Ianuarie Tendinţa: griu, porumb, susţin. Amsterdam 12 Ianuarie Secară 128 — CEREALE Bucureşti, 11 Ianuarie Ora 7 seara In pieţele Europei tendinţa fermă a griului este motivată sub influenţa lipsei de oferte în secară, susţinută şi de urcările preţurilor în pieţele americane. In pieţele noastre, tendinţa griului şi a porumbului este bună, ofertele vinzătorilor sunt rare, pretenţiunile urcate. Aci porumbul pentru consum este plătit cu lei 36—39 chila în cantităţi maî mici predat în oraş. * Din Constantinopole se scrie că cererea pentru făina romînească este foarte mare, şi sunt comenzi mari pentru acest articol, cari nu pot fi efectuate deoarece comunicaţiunea serviciului maritim nu este încă redeschisă, din cauza ciumei. Bucureşti, 13 Ianuarie era 10 am. Mare urcare la griu in New-York şiChicago cu 1%—1% cents per bushels, iar la porumb cu 3 cents in vederea rescumpărărilor pentru acoperirea baissiştilor. La Liverpool tendinţa generală este susţinută şi preţurile în urcare. Pr. CÂRŢI şi REVISTE A apărut numărul al doilea din frumoasa şi interesanta revistă politico-literară Iiominia ilustrată care apare sub direcţia confraţilor noştri Ion Russu Abrudeanul şi Georga Rădulescu. Numărul acesta bogat ilustrat conţine un întreg şir de prea interesante articole, datorite penelor unor autori în deajuns de cunoscuţi pentru ca orice laudă să fie de prisos. Dintre aceste articole relevăm : Take Ionescu de G. Rădulescu; Oamenii şcoalei de Dim. Teleor ; O călătorie romantică de Al. Ciurcu ; Diferendul cu Bulgaria de I. Russu-Abrudeanul; Rezumatul detailat al conferinţei d-luî Racoviţă asupra Luptei pentru trai la polul antractic făcut de G. I. Sigala , Archive ideale da Ionnescu- Uion ; La Adamclissi de Gr. Tocilescu ; O administraţie părintească de Vasile I. Russu ; Juraţii noştri de Elian, etc. etc. MEMENTO —Slmbătă 13 Ianuarie— TEATRUL NAŢIONAL. — Balul mascat al Societăţei Presei. Spectacole Sala Edison. De 3 ori pe săptămînă bal mascat. Dumineca, Marţea şi Joia. Sala splendid iluminată cu electricitate Circul Sidoli. — In fiecare seară mare representaţie cu 80 artişti şi 50 cai. Teatru Boulevard. Sala Eforiei. De 3 ori pe săptâmină bal mascat. Café de France. — In fiecare seară concertul renumitei capele de dame Messerchmiedt şi Gruene din Viena, sub direcţiunea domnişoarei Marianna. Sala Mitică Georgescu.— Teatru de varietăţi. Ediţia de dimineaţă DTFOR.MATOTI D George Bogdan, secretarul general al ministerului de interne, a demisionat în urma unei vii altercaţii ce a avut erî ,dimineaţă in ca,binetul său cu d. Matei Petrescu, şeful siguranţei ■generale. Se fac mari insistenţe pelingă d. Bogdan r să-şi retragă demisia, promițindu- se că in curînd va numit prefect de Constanța. Pină în acest moment d. Bogdan persistă în demisiunea sa. Ministerul de finance va publica în curînd o circulară prin care va face cunoscut punerea în circulaţie a noilor monede de aramă de 2 bani, mai ales că aceste monede fiind noi, se pot face confuziuni. După cum am mai spus, ministerul de culte a primit un raport al d-lui dr. Neagoe, asupra reformei care se pregăteşte a se face şcoalei de medicină veterinară din Capitală. D. ministru pare a abandona ideia de a ataşa această şcoală printr’o reformă radicală la universitate, din cauză că în acest caz s’ar întîmpla o adevărată perturbaţie în felul de a fi al acestei şcoale. Din aceste motive, d. ministru Arion pregăteşte numai un proect de lege cu un singur articol, prin care şcoala de medicină veterinară să fie trecută în învăţâmînt. Atît şi nimic mai mult. E inexact că d. Laurian, secretarul general al ministerului cultelor, ar fi înaintat vreun raport pentru reformarea acestei şcoale d-lui ministru. D. Laurian nu a întocmit nici un astfel de raport. Consiliul sanitar superior, în şedinţa de aseară, după explicaţiile date de directorul general, a suprimat carantina pentru provenienţele din Constantinopol, supuindu-le la o observaţiune de 24 de ore , iar pentru provenienţele din Smirna a redus carantina de la 8 la 6 zile. Elî a sosit la ministerul de finance un nou transport de monede de nichel de 10 bani. Pentru Duminică 14 Ianuarie c. s’a organizat o mare vânătoare in pădurea de la Afumaţi jud. Ilfov, pe proprietatea Dumba. La această vinătoare vor lua parte peste 40 de persoane. D. inginer Ilie Radu a fost însărcinat de d. ministru al lucrărilor publice să întocmească un anteproect de regulament pentru noua lege a drumurilor judeţene. Din Piteşti ni se telegraează căi in procesul intentat d lor D. Proto-popescu, Dinu Brătianu, C. Iliescu şi altor membri ai partidului liberal pentru că are insultat pe un agent poliţienesc cu ocazia alegereî d lui Palade ca deputat de Olt, tribunalul şi-a declinat erî competinţa considerind faptul ca delict politic şi trimiţind afacerea înainte a Curţei cu juraţi. Comitetul executiv liberal s’a întrunit aseară la clubul liberal. E posibil ca să se facă oarecare schimbări în lista oratorilor desemnată a lua cuvintul la întrunirile din ţară şi din Capitală. Au intrat în porturile noastre pe ziua de erî: in Brăila 8 vagoane cu cereale, în Galaţi 16 vagoane, în Constanţa 14, in Măgurele 19, in Corabia 1, iar pentru streinătate au plecat 44 vagoane cu cereale. Relativ la interpelarea care s’a adresat erî d-luî ministru al cultelor şi instrucţiune publice de către d. senator Alexandrescu, cu privire la fraicarta cu care d. Pierre Solomon directorul institutului vaccinogen din Capitală călătoreşte pe C. F. R., putem spune că d. Pierre Solomon nici nu maî posedă frai carte de la 1 Ianuarie, de cînd i s’a revocat de către ministerul de lucrări publice. După cum s’a anunţat, d. Al. Gălăşescu, şeful serviciilor Eforiei spitalelor civile, a fost decorat de ministerul de culte cu Bene-Merenti clasa II-a. Această decoraţie s’a conferit d-lui Gălăşescu pentru publicaţiunile sale : «Istoria Sinaeli), apărută in 1895, şi pentru „Istoria Eforiei spitalelor civile“, apărută in ultimul timp. Concursul pentru postul de farmacist-şef la spitalul Colentina, care trebuia să se ţină erî la Eforia spitalelor civile, s’a aminat pentru ziua de 5 Apilie viitor, din oficiu. D. judecător al ocolului II din Capitală a fost delegat de tribunalul de Ilfov să ia parte la inventariarea avereî rămasă de la Teodor Zamfirescu, excontabilul ministerului de externe, dispărut. In acelaș timp s’a mai delegat o comisiune rogatorie la Plosstî, pentru a inventaria vila pe care Zamfirescu o are la Buşteni. A încetat din viaţă era la azilul de noapte un sărac anume Marin Dumitru in etate de 50 ani, de fel din comuna Filiaşi. Nenoroitul sărac a fost transportat la morgă. La Eforia spitalelor civile nu s’a primit încă nici o ştire de la ministerul de interne, cu privire la numirea d-luî dr. Herescu in postul de medic primar al spitalului Filantropia. D. dr. Babeş directorul institutului bacteriologic din Capitală a fost primit erî in audienţă de rege. D. dr. Babeş a fost la palat pentru a invita pe rege la inaugurarea institutului sau, care va avea loc la primăvară, cu siguranţă. Aseară pe la orele 7 lum. s’a găsit lepădat un copil de sexTemenin, numai de cite va luni, in curtea d-luî maior Basarabescu in str. Justiţiei. Copilul nu purta nici un semn care să arate cum il cheamă, dacă e sau nu botezat, etc. A fost trimes la Maternitatea. D. dr. Cantacuzino, azistent al institutului Pasteur din Paris, a sosit inCapitala de cîtva timp. D-sa a luat înţelegere cu d. dr. Babeş asupra catedrei şi a laboratoriului pe care d-sa le va ocupala toamnă, cind se va întoarce in Capitală. D-sa pleacă zilele acestea la Paris. Pe ziua de orî s’au cerut direcţiei C. F. R. 55 vagoane de persoane, 13 pentru bagaje şi poştă, 105 pentru cereale, 35 pentru petroleu, 44 pentru vite, 789 pentru lemne şi cărbuni, 34 pentrupetriş, şi 2 vagoane pentrulemne lungi. Camera de rome reift din’Capitală a depus ei î o coroană pe catafalcul defictului JoanCaistescu, membru al acelei camere, a cărui înmprumntare s-a hotarit pentru ziua de azi la orele 2 d. a. In același timp camera a înaintat și o scrisoare de condoleanţe către d-na Colţescu. Er, comitetul de control al societăţei «Providenţa» şi-a făcut raportul său asupra gestiune! anului 1900, încheiată pe ziua de 31 Decembrie trecut. Această gestiune se încheie repre-, zentînd la venituri suma 40.701 lei, iar la cheltueli 36.729 lei. Duminecă la orele 2 p. m. are loc o întrunire a mesei iaşilor romÂnÎ, in sala constructorilor. D. Emil Costinescu este din nou bolnav şi silit a sta in casă citeva zile. Consiliul comunal — Şedinţa de la 12 Ianuarie — Şedinţa se deschide la orele 4.30. Prezidează d. Delavrancea. Sunt prezenţi 19 consilieri. Se citeşte sumarul şedinţei precedente. Recursuri înainte de a intra în ordinea zilei,primarul cere ca consiliul să decidă asupra unor recursuri,în două procese. Consiliul admite a nu se mai face recurs. D. Manu cere ca initia să se voteze celel’alte chestiuni puse la ordinea zilei şi la urmă să se discute concesia iluminatului. Primarul zice că se impune a se tranşa chestia iluminatului, după atitea discuţiuni. Concesia iluminatului D. dr. Chiriac ia cel d’iniiiu cuvintul. D-sa zice că e vorba de transformarea iluminatului Capitalei. Primarul mi-a comunicat că oferta e avantagioasă şi că n’a putut obţine mai multe avantagii ca cele prevăzute în cadtul de sarcini. Chestia e pasionantă, pentru că suntem chiemaţî a reinat concesiunea cu compania de gaz încă pe 40 ani. înainte de toate şi-a dat seamă de cît produce uzina de gaz, care intră în proprietatea comunei peste un număr de ani, şi a constatat că rezultatul ar fi colosal pentru comună. Astăzi uzina de gaz încasează 1.623.000 lei din vînzarea gazului şi o sumă importantă din colt. Mai vinde şi gudron de 62.000 lei pe an. In total compania încasează suma de 2 milioane, 713 mii lei, care este venitul uzinei, care devine proprietatea comunei peste şapte ani. După socotelile făcute, rezultă că compania de gaz nu cheltuiește decit 700.000 lei, așa câ-i rămine un beneficiu de aproape două milioane. Dar bănuind că ar avea cheltueli extraordinare, am mai adăugat 4 bani la metrul cub, ceea ce totuși dă un beneficiu anual de 1.700.000 lei. Insă maî scăzînd tantiemele, cheltuiala cu iluminatul teatrelor, încă societatea are un beneficiu net de 1.100.000 lei. D. dr. Chiriac recunoaşte că neavînd cum controla, a fixat cheltuielile după Paris, insă are convingerea că in Bucureşti ele sint mai mici. D-sa compară apoi socoteala d-sale cu aceea prezentată de direcţia lucrărilor technice, şi recunoaşte că s’a înşelat cu 549.000 Iei. Continuind cercetările cu d. Davidescu, directorul lucrărilor technice, a mai găsit bune şi cheltuiala de distribuţie,taxele către stat care sunt de 52.000 lei, instalarea felinarelor ridică încă o sumă de 155.000 lei. Acestea toate le-a admis. In definitiv, scăzînd aceste cifre, rămine pentru societate un beneficiu numai de 300.000 lei, însă fiind că ea încasează mai multdecit ceea ce arată, convingerea mea fermă e că societatea are un beneficiu de 542.000 lei. D. I. Chiriac recunoaște că concesia e bună și acesta e un minimum de ciştig, la care poate aspira o companie care-şi pune in joc un capital atit de însemnat. D-sa conchide declarind că e pentru concesie, convingîndu-se că primele sale cercetări au fost greşite. D-sa cere să se modifice art. 21 în sensul că după 25 ani comuna poate răscumpăra toate instalaţiile. In privinţa asigurărei redevenţei comunei, cere să se preciseze, pentru ca la un moment dat comuna să nu sufere. D-sa mai cere ca a 3-a parte dintre funcţionarii cancelariei să fie români. D. dr. Chiriac termină zicind că are convingerea sinceră ca propunerea e avantagioasă comunei, şi o votează avînd mulţumirea sufletească că votează un lucru bun pentru Capitală. Cuvintarea d-lui Mirea Dimitrescu D. Mirea Dimitrescu începe a spune că dacă se uneşte in parte cu studiul, insă are motive puternice de a se opune la votarea acestei concesiuni, pentru ca mai intiî după şeapte ani comuna să intre in drepturile sale. D-sa face istoricul diferitelor propuneri. In 1884 s’a respins propunerea, și atunci d-sa a aflat că uzinele valorează 8 milioane lei. A venit o propunere sub d-l Fdipescu, mai avantagioasă. Și de atunci lucrările companiei s’au urcat la 10 milioane, pe cind in cadtul de sarcini sint prevăzute numai 5 milioane. D-sa citeşte părţi din discursurile rostite la Cameră de d-nul Fleva în 1894 in privinţa unei identice propuneri, şi susţine că astăzî se micşorează capitalul pe care e proprietară comuna după şeapte ani, şi că prin urmare ,propunerea de azi e o tentativă de a induce comuna in eroare. Lipsind baza, nu se poate discuta mai departe o concesiune, pină ce nu se va stabili adevărata valoare a capitalului. Crede in principiu că comuna ar putea să exploateze însăşi iluminatul Capitalei, dar in orice caz peste şeapte ani va şti să negocieze, căci va fi legată de un contract. Discursul d-lui Delavrancea D. Delavrancea începe prin a spune de la început că declaraţia din 1894 cum că uzina ar fi de 10 milioane e fantastică. In primul rind d-sa explică d-luî dr. Chiriac chestia redevenţelor, şi dovedeşte că prin noua propunere siguranţa venitului pentru comună e mai puternică. Totuşi dacă d-nul dr. Chiriac cere ca in articole să fie aduse oarecari,lămuriri , pentru a se evita ori ce discuţiune consimte cu plăcere la aceasta, pentru a se şti exact că după 1908 comuna ia 10 la suta din dividends şi 50 la sută din venitul brut. In privinţa funcţionarilor, d. Delavrancea zice că societatea a acceptat ca a 3-a parte din funcţionari să fie romiul, insă treptat pină in zece ani, căci a lua brusc aşa măsură ar fi să-şi dezorganizeze serviciul, cit pentru capital, compania in 1894 avea un interes să umfle un capital care na exista in realitate, şi nupoate fi acuzată de necinste, pentru că nu e de citm comerciant, care avea prilejul să-şi vinda mai scump o instalaţie, şi mai raies, cum e în cazul de faţă, compania declară că in 1894 a făcut declaraţia de valoare comercială. Noi astăzi avem nevoie de a fixa valoarea reală, şi în această privinţă m-am dus la oameni speciali şi am evaluat-o după media evaluărilor. Apoi cred că trebue sa credem ceea ce spun oamenii speciali, şi nu ce spun oameni noştri politici in parlament. D. Delavrancea crede că a răspuns la obiecţiunea d-luî Mirea, şi amină continuarea discuţiei pentru astăzi, la orele 4. Şedinţa se ridică la orele 7.20. D. »».■! iTfriwm —m«m !TE ATI? UMLZICA Crioconda cu d-na Gemma Bellincioni D na Bellincioni a cintat aseară la Operă, înaintea unei săli pline, a doua sa reprezentaţie : Gioconda, splendida partiţiune a lui Ponchieli. In scenele lirice d-na Bellincioni dă întreaga măsură a artei sale şi a temperamentului săfi dramatic. Culminantă a fost scena finală şi moartea Giocondei a fost un mic cap de operă de artă dramatică. Deşi a avut mult de luptat cu amintirea încă vie a Giocondei d-nei Elena Theodorini, d-na Bellincioni a repurtat un viu succes.Marele triumf il va serba însă Luni, in Traviata. In excelentă dispoziţie de voce şi cu o căldură captivantă a cintat tenorul Durot rolul lui Enzo şi a fost frenetic aplaudat. D. Tessari, în Barnaba, a susţinut foarte convenabil această dificilă, dar aşa de frumoasă partidă de bariton. D-ra Miciora se achită in mod conştiincios şi agreabil de rolul Oarbei, mama Giocondei. Orchestra a mers bine. Corul ar trebui primenit. E D. F. P. S. Celelalte reprezentaţii ale d-nei Bellincioni sunt definitiv fixate în modul următor: Luni 15 Ianuarie: Traviata, Mercur! 17 Ianuarie: Cavaleria rusticana şi Actul III din Faust, Vineri 19 Ianuarie : Traviata, Luni 22 Ianuarie ultima reprezentaţie: Aida Serviciul telegrafic —Serviciul part. al,,Reverului“— Certele Intre ministrii bulgari Viena, 12 Ianuarie.— Neue Freie Presse zice că cauzele care au adus căderea lui Ivandoff, slnt lupta sa contra ministrului de interne, purtarea sa părtinitoare în conflictul rominobulgar și opunerea sa de a se dizolva comitetul macedonean. Ziarul viensz adaugă că Ivandoff se face ridicol dacă aşteaptă sprijinul Rusiei.— Lib. Puterile şi conflictul româno-bulgar Budapesta, 12 Ianuarie.— Pester Lloyd aice că primirea ce a avut-o d. Cari din străinătate dovedeşte că puterile aprobă purtarea Romînieî în chestia conflictului. Demisia d-lui Ivandoff este o consecinţă a neînţelegerei sale cu Petroff, precum şi a hotărîrei sale de a apăra comitetul macedonean.—Interim. Criza in Austria Viena, 12 Ianuarie.— Presa cehă afirmă că diferendele din ministerul austriac nu sînt deplin aplanate. In curînd va reisbucni criza.— Lil. 51usia si chestia macedoneana Viena, 12 Ianuarie.— Ziarul Petersburski Viedemosti zice că nu-i momentul favorabil pentru agitarea chestiei macedonene și Bulgaria să bage bine de seamă ce face.—Lib. Presa streinii și călătoria dinn Carp Viena, 12 Ianuarie. — Vossische Zeitung ocupîndu-se de călătoria d-luî Carp zice că primirea d-luî Carp dovedeşte că puterile aprobă atitudinea Romînieî în chestia macedoneană. Cit priveşte îndreptarea stăreî economice a Romînieî, trebue abolit articolul 7 din Constituţie.—Lib. Verdi g pe moarte Milan, 12 Ianuarie.—Verdi e pe moarte. Viaţa i se prelungeşte prin inhalaţii de oxigen. — Coresp. Noul cabinet bulgar Viena, 12 Ianuarie. — Ştiri sosite din Sofia arată criza ministerială ca resolvata. Petroff ia preşedinţia consiliului, Boncoff finanţele şi Daneff comercial.—Lib. Turburările studenţeşti în Rusia Viena, 12 Ianuarie.—După informaţiuni sigure, cauza turburărilor studenţeşti în Rusia este impunerea de taxe studenţilor săraci.— Lib. Funeraliile reginei Victoria Monarch!! la Londra Londra, 12 Ianuarie. —Se afirmă că la înmoralintarea reginei Victoria vor asista monarchii Italiei, Belgiei, Portugaliei, Greciei, Romîniei, Danemarcei, Bavariei și reprezentantul Spaniei. Corpul reginei va rămine pină la 2 Februarie la Osborne, pentru a evita o îngrămădire a publicului. —John. Amendamentul irlandezilor Londra, 12 Ianuarie. — In adresa, de condoleanţea parlamentului din Dublin, partidul irlandez a voit să introducă amendamentul următor : „Partidul irlandez nu participă la condoleanţe“ Amendamentul a fost respins.— John. Parada Hotel Londră, 12 Ianuarie.—La Cowes va fi o paradă a flotei, la care vor lua parte toate vasele gergiane, John. Noul rege șiinterfile Londra, 12 Ianuarie.—Times zice că amiciția regelui cu statele nu e numai moștenită, ci personal dobândită.— John. Cauzele mortei Londra, 12 Ianuarie.—Daily News zice că desigur războiul a accelerat moartea reginei.—John. Niluana în Transvaal Londra, 12 Ianuarie. — Morning Post zice că englezii făcînd recunoașteri au descoperit prezența de puternice trupe bure lîngă Belfast şi Balmordn.—John. Noul minister bulgar Sofia. 12 Ianuarie.—Noul cabinet bulgar s’a constituit după cum urmează : Generalul Petroff, prezidenţia consiliului, internele şi externele. Generalul Papricoff, războiu şi lucrările publice. Danei!', justiţie şi comerciat. D. Peeff instrucţie. D. Boncoff, finance. Cabinetul e provizoriu pînă la alegeri. • Giuseppe Verdi Viena, 12 Ianuarie.—După eşirea de la Operă afin din cercuri artistice cum că directorul Operei d. Gustav Mahler ar fi primit o telegramă particulară comunicînd încetarea din viaţă a maestrului Verdi. Confirmarea oficială a acestei ştiri lipseşte pînă în momentul de faţă.—Lil (Originalele acestor telegrame se află expuse in Sala noastră de depeşî). — Serviciul agenţiei române —• Rămăşiţele pământeşti ale reginei Londra, 12 Ianuarie. — Rămăşiţele pămînteştî ale reginei Victoria au fost depuse într’un sicriu de stejar în sala de mîncare a castelului din Osborne, transformată în cameră mortuară. Înmormântarea va avea loc cu mare pompă. Sicriul va fi transportat, conform dorinţei reginei, de la Osborne la Cowes pe un afet de tun. Yachtul care va transporta rămăşiţele pămînteşti va trece printre vasele de războiţi cari vor fi înşirate între Cowes şi Portsmouth. Un tren special le va transporta ele la Portsmouth la Londra, unde vor fi puse din nou pe un afet de tun pentru a străbate oraşul. Inmormîntarea va avea loc la 2 Februarie. Escadră germană Portsmouth, 12 Ianuarie. — O escadră germană se va duce la Spithead pentru a lua parte la înmormântare. Noul minister bulgar Sofia, 12 Ianuarie. — Noul cabinet a fost astfel constituit: generalul Petroff preşedinţia consiliului şi internele şi interimul provizoriu cd afacerilor străine; d. Boncoff secretar general la finanţe, a fost însărcinat să gireze acest departament, d. Daneff justiţia şi interimul comerciilui. Celelalte portofolii rămîn în mande titularilor actuali. Din Transvaal Londra, 12 Ianuarie.—Se comunică din Pretoria ziarului Morning Post că recunoaşterile făcute în Împrejurimile oraşelor Belfast şi Balmoral au constatat presenţa unor puternice detaşamente de trupe dure. O cerere a europenilor Paris, 12 ianuarie.—ştte comunică din Shangal Agenţiei Havas că corpul diplomatic a cerut moartea pentru patru înalţi demnitari printre cari se află și Tungfusiang. Ediţia de seară Ultime informaţiuni Asta-noapte a încetat din viaţă în capitală, d. senator Damian din Piteşti, în urma unei scurte pneumonii. Corpul defunctului va fi transportat azi d. a. la Piteşti, pentru a fi înmormîntat acolo. In cursul lunei Ianuarie şi Februarie se vor exporta 3000 rrmători in Austro-Ungaria, pentru cari angajamentele s’au şi încheiat. Din intimplare ne-a căzut în mină zilele acestea una din cele maî rare scrieri romineştî: Viaţa lui Guza- Vodă, de faimosul scriitor, poet şi om politic al ţăreî, Dimitrie Bolintineanu. Cite preţioase pagini sunt în volumosul acesta, în care marele patriot descrie începuturile anevoioase şi adesea tragice ale statului român pwdern. Am crezut nimerit să reproducem, în foiletonul paginei I de miine, un pasagiu pe care l’am intitulat: Origina stărea de azi. In acest pasagiu se va vedea blestemata săminţă a relelor ce şi-au atins acum apogeul, a relelor care pod şi duc la ruină statul român. Politicianizmul meschin, scârbos, lacom, itetar opt, preocupat numai de interese personale, se găseşte zugrăvit în faşe în frumoasele pagini ale lui Bolitineanu. Sperăm că ele vor citite de toată lumea cu cel mai viu interes și cu cel mai mare folos. Consiliul general al judeţului Ilfov este convocat in sesiune extraordinară pentru ziua de 5 Februarie. Se aduce la cunoştinţa generală că Marţi 16 Ianuarie a. c., orele 8 juni. ■seaíra, va avea loc solemnitatea deschiderea cursurilor serale ale, şcoalei de adulţî in localul şcoalei «General Adrian» (Sf. Vineri,Iliaşca). Prima preferinţă de deschidere o va ţine: d-nul Barbu Delavrancea, primarul Capitalei, urmată de conferinţa d-nului profesor S. Minovici, chimist legist. Cursurileşi conferinţele serale vor urma regulat in fiecare Marţi si Joi între orele 8 jum. —10 seara, ' * înscrierile se fac in toate zilele la ’ d-mi . D I. Pompoma, director general al şcoalelor, in localul şcoalei «General Adrian» şi Ia d-l M. Fain, calea victoriei 94. Toate vapoarele serviciului nostru maritim se află in docurile din Galaţi la ornatec, afară de vapoarele de mare cariernează la Constanţa şi Sulina. D-na Jeana Michel a fost numită repetitoare de limba franceză, la azilul Elena Doamna din Capitală. Anul trecut ministerul de domenii a primit mai multe cereri din Franţa pentru a se importa viţe americane de acolo. Comisiunea care a fost avizată să se pronunţi asupra acestor cereri, le-a respins categoric pentru motivul că în Franţa bintue printre viţele de vie Biak Rotul. Anul acesta s’au primit noi cereri petru a se importa la noî viţe din Algeria, şi ministerul de domenii a lăsat chestiunea in suspensie, pentru a se putea obţine informatului asupra sănătăţei viţei algebne. A apărut „Verzi şi uscate“ de Iodoform. 1 leu. Luni 15 ianuarie, se va continua cu trecerea probelor clinice la concursul de medici secundari în specialitate de chirurgie, care se ţine la Eforia spitalelor civile. Odolul răcoreşte gura. Prin vama Predeal s’au exportat in cursul luneî Decembrie 1900: petrol 1.265 895 klgr. pentru Austria, 12.465 pentru Germania, 104.313 klgr. pentru Dresda (Germania); benzină 137.943 klgr. pentru Germania, 10900 klgr. pentru Franţa şi 10.000 klg. pentru Italia. Ministerul de domenii a acordat fabrice de vata şi pansamente chirurgicale de la Buftea, proprietatea d-lui Barbu Ştirbey, scutirea de taxe vamale pentru 10.000 klgr. bumbac brut albit. Miine are loc la ministerul de domenii, marea licitaţie acelor 12 păduri ale statului. Sunt pină în prezent 7 concurenţi înscrişi — toţi străini. Aceasta e, după cum se ştie, prima licitaţie a pădurilor noastre, după care va urma o nouă licitaţie la 15 Februarie. A apărut în Monitorul Ofcial decretul, prin care se acordă medalia Bene-Merenti clasa I d-lor Buţureanu Văsile, Philipide Alexandru, şi de clasa II d-lor Creţu Grigore, Alexandru Gălăşescu, Mihăilescu Nicolae, şi D. G. Chiriac. Iată preţurile cu cari s’a vândut petroleul şi derivatele sale, in cursul ultimei săptămini: Piteşti, petrol 1 am pant 30 lei şi 35 Iei suta de kgr. uleiuri minerale 60 lei şi 70 lei, benzina 200 lei, parafina 170 lei, rezidiuri 8-10 lei. Cimpu-Lung : petrol lampant 33 Iei, uleiuri minerale 40 lei, benzină 20 lei, parafină 80 lei.Măgurele : petrol lampant 24-40 lei, uleiuri minerale 50 .Iei și 60 lei, benzina 40 lei, parafină 120-130 leî, rezidîiuri 8 lei şi 10 leî. Slatina : petrol lampant 25 lei şi 30 Ieî, uleiuri 30 lei, benzina 100 lei, parafină 150 lei, reziduirî 12 lei. Consiliul permanent al instrucţiunei publice în şedinţa sa extraordinară de azi, a judecat procesele învăţătorilor: T. Ionescu din comuna Izlaz jud. Brăila, condamnindu-l la perderea salariului pe 15 zile (cenzură), şi al învăţători Uii G. Madrrgoc, din corn. Gîrbeşti jud. Vaslui, al cărui dosar s’a închis, pe baza apararei sale trimisă în scris. O telegramă a prefectului din Tulcea, arată că vaporul englez n’a intrat cu forţă in rada de la Sulina, ci printr’o manevrare rea, a lovit barca şi rănit pe barcagiu. Telegrama adaugă că vaporul şî-a continuat drumul, după ce a lăsat 22.000 leî despăgubire. D. general Dilat a sosit in Capitală şi a fost primit in audienţă de rege. Consiliul de miniştri a retras avantagiile legei pentru încurajarea industriei naţionale fabrice de pastă ce are să se înfiinţeze in Dobrogea şi fabrice de cutii de carton a d-lui Samuel Goldenthal din Iaşi. S-a promulgat legea prin care se aprobă creditele suplimentare, în suma totală de lei 809.068 bani 78, necesare asupra diferitelor alocaţiuni din budgetul căilor ferate pe 1889. Consiliul sanitar superior, in şedinţa din 12 Ianuarie, luînd cunoştinţă "despre o notă apărută in unele ziare asupra unui pretins conflict intre consiliul sanitar superior şi un membru al guvernului, în unanimitate dezaprobă acea notiţă dezminte existenţa vreunui conflict şi însărcinează pe directorul general a aduce aceasta la cunoştinţa generală. Era 12 cor., partidul liberal a ţinut o întrunire intimă in casele d-lui Neagu Ulvinceanu de pe bulevardul Ferdinand din coloarea de Negru. Au luat parte o mulţime de cetăţeni printre cari mulţi conservatori. A vorbit d. C. F. Robescu fugind pe cei presenţi să explice tuturor cetăţenilor efectele dezastroase ce ar produce aplicarea impozitelor propuse, şi indemnind pe cetăţeni de a veni in mare număr la întrunirea de Duminică de la Dacia. In acest moment soseşte maiorul Vlădescu, neofitul liberal, care este primit şi îmbrăţişat cu entusiasm. După terminarea întrunirei, d. G. F. Robescu plecă însoţit de maiorul Vlădescu in cupeul acestuia. Astăzi o nouă întrunire se va ţine in calea Moşilor, şi alta a meseriaşilor în sala Ovidul.