Adevěrul, ianuarie 1901 (Anul 14, nr. 4107-4135)

1901-01-14 / nr. 4118

De numele lui Eduard IV (­ IG I—14S8) se leaga amintirea groaznicelor razboae civile dintre casele York și Lancaster— razboaele celor două roze. Fiul lui E­­duard V n’a domnit nici­odată, e insă totuși numărat in rindul regilor en­glezi. Eduard VI, fiu­l lui Ibenric VIII si al Ioanei Seymour, a stat numai scurt timp pe tron și a murit de tinăr. Eastern, cam­ mulți au fost induși în eroare asupra conținutului petiționei, la o amendă la măsură disciplinară. Direcțiunea generală. IMPRESIUNI şi PALAVRE Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale) La Fel Mai practic de cit amicul meu Emil Racoviţă, care a mers la polul sud şi a stat în gheţuri timp de trei­spre­zece luni, GU am avut serizaţiunea frigului de la p­lurî şi pentru acesta n'am avut nevoe să merg de­cît pînă la Buzau şi să petrec «colo,o singură noapte. Călător nenorocit care ajungi noaptea şi iarna în Buzi« — ca şi Dante, î­aţî ori şi ce speranţa, cînd intri pe poarta vre-iunu­ia din otelurile acestei urbe, ia’ţî speranţa să te poţi odihni, îa­ ţî speranţa să te poţi încălzi. .. — Aveţi o odae ? întrebi tu pe portar, şi el se uită holbat la tine şi îţi răspunde : — cum nul Se poate '! Avem­ şi toate clopotele sună, sare alt chelner somnoros, sare chelneriţ», căci a venit pasagerul... Apoi pasagerul este condus în od.ia No. 1. Br.. Ai îngheţat pe drumul de la gară la oţel, dar în camera No. 1 este frig concentrat de luni de zile şi te simţi ca într’o­­­ivniţă. — N’aveţi o odae în care a stat un pasager ? te lamentezi tu, dar privirea ia­răşi h­abată a chelneriţei te face să în­­țele­gi cît de prost eşti tu punind ase­menea întrebări. — Să mai facem foc ? întreabă cu indi­ferenţă, dar cu oa­re­care ironie, ehidneriţa. — Fireşte, răspunzi tu, la primul mo­ment, apoi te gîndeştî că servitoarea are dreptate. La ora 12 noaptea să facă foc într’o odae în care nu s'a făcut de atîta s­­ptăraîni este ca şi cum ai arunca o bu­cată de zahăr în Dîmboviţa cu gîndul ca să o îndulceşti. Totuşi, la noroc, laşi sa se facă foc, căc­i, c­ine ştie? se poate în­­tîmpla o minune. Omul chiar cel mai dez­brăcat de credinţi false, tot are î­ncă o speranţă vagă în rea­izarea minunilor. Focul s’a făcut cu nişte bucăţi de lemne de răchită care fisîe şi protestează prin pocnituri desperate. Chelneriţa înlocueşte apa îngheţată prin sita care este numai rece, îţi aduce un prosop care a servit la o generaţiune întreagă firă a fi spălat, apoi te mai întreabă dacă mai pofteşti ceva ? Te faci că nu pricepi şi ii mulţumeşti frumos, îndrep­îndu-te spre uşă ca să o închizi. Aşi, uşa refuză să se închidă. Sunt, chemi chelnerul, care-ţi dovedeşte că pe din afară se închide. — Vezi eu prefer să o închid pe dinlă­untru. Che­nerul pare mirat de această pre­ferinţă şi inzistenţă, dar după ce laudă ca­lităţile broaşte­i aceştia moderne, se înţe­lege cu tine ca să scoţi ivarul şi a­st­fel să rămîi — vorbe să fie— cu uşa închisă.... Sunt singur şi acum fac planuri cum să mă culc în gheţăria aceasta. îmi a­­de aminte de conferinţa lui Raoc­viţă şi din povestirea lui cum se culca în mijlo­cul zapezei într’un sac de blănuri şi sub un simplu cort. Voi face şi eu aşa, dis­pun plapoma în formă de sac, de-asu­pra pui blapa, mai adaug peste pi­ioare pla­poma altui pat şi, după ce îmi înfund că­­d­ila pe cap mă străcor binişor in pat... Ce să vă spui ? Reţeta lui Racoviţă o fi fost bună pentru polul sud, dar la Buzău n’a reuşit, de­oare­ce nu am fost în stare să-mi încălzesc de-o odată şi spinarea şi­­ partea dinainte a corpului. Pe cînd nădu­­şam într’o parte, îngheţam­­în alta, capul îmi ardea sub căciulă, picioarele însă e­­rau îngheţate... Mî-e frică să mă mişc, şi apoi nii­i nu aşi fi putut sub greutatea atîtor efecte puse­­ su­­ra mea. Trebue să stau ţeapăn să-mi încălzesc cel puţin privirea la lu­mina fantastică ce pxidă focul din sobă, care sărmanul inutil arde, căci la lumina lui îmi văd suflarea. M’am hotârît să veghez, să aştept so­sirea „aurorei cu degetele de roze“, visînd despre ţări pline de soare şi de căldură, în cari omul nu a m­enit să descopere polul sud la„. Buzău | Chiţibuş Teatru-Concerte-Petreceri — Joi seara 18 Ianuarie 1901 vor pleca la Botoşani artiştii Teatrului Naţi­onal din Bucureşti pentru a da în acel o­­raş în sala teatrului Meseriaşilor în seara de 19 Ianuarie o reprezentaţie cu con­cursul d-nei Constanţa Gănescu şi a­­d-lor Ioan Niculescu, Al. Demetriad, N. So­­reanu, C. Niculescu, S. Montaureanu, N. Grigorescu şi T. Mateescu. Se va juca Ginerele d-nul Poirier, comedie în 4 acte. Nu ne îndoim că publicul botoşenean se va grăbi a nu pierde o ocazia atît de frum­­asă de a admira pe mult talentaţii artişti. — Societatea „Protecţia“, al cărei scop e subvenţionarea elevilor săraci, dă astă­zi în sala băilor Eforiei un mare bal splendid. O bogată tomb­lă rezervă surprize vi­zitatorilor. La ora 1 noaptea mare opti­­lion monstru. — Societatea de ajutor „Sprijinul“ va da astă­zî în sala Edison o mare serată muzicala şi dansantă. Pe­ntru deplina reu­şită a acestei serate „Cercul amatorilor de muzică“, care numără 45 domnişoare şi tineri diletanţi sub conducerea d-lui R. Vida­s, şi care a avut un succes destul de frumos la concertul dat în sala Liedertafel, a promis concursul său, — Societatea „începutul Ştiinţei“ or­ganizează pentru Dum­inică 14 ianuarie a. c. ora 3 p. m. în sala Edison un mare matineu artistic şi muzical cu bine-voito­­rul concurs al doamnei Constance Roth, d-şcarei Théresa Hart, d-luî N. Soreanu şi orchestrei Ivanovici. Matineul se dă în folosul şcoalei din strada Cazărmei. Bi­lete se pot reţine chiar de acum, fie de la şcoală sau de la secretarul societăţei, ■tr. Filaret no. 15. —La circul Sidoli două numere senzaţio­nalele Meteorit, surprinzători gimnastici, şi Căpitanul Alasca, cu animalele sale sa­vante atrag în fie­care seară multă lume. —Direcţiunea generală a teatrelor ne transmite următoarele: Domnule director, Pentru a pune capăt comentariilor de tot soiul cari se fac cu privire la căuşele eliminate­ d-lor Aurel Eliade şi Tache Popescu din personalul Operei române şi pentru a restabili adevărul, Direcţiunea ge­nerală a teatrelor are onoare a vă aduce la cunoştinţă următoarele : Faţă cu faptul fără precedent ca per­sonalul unei trupe care nu se poate bu­cura de ni­c un drept altul de­cît acela pe care i-l dă contractul încheiat cu di­recţiunea, să petiţioneze la minister, ce­­rînd numirea unui şef artistic, post ne­prevăzut de lege, şi recomandînd chiar o persoană pentru acel post, fapt care constitue, pe de o parte, o uşurpare de a­­tribuţiunî şi o imixtiune îndrăsneaţă în prerogativele ministerului, iar pe de altă parte o încercare de răsvrătire şi o lipsă, de disciplină faţă de şeful lor legal, care astă­zî este directorul general al tea­trelor, singurul responsabil de bunul mers al instituţiuneî. Direcţiunea s’a văzut obligată a lua măsura regretab­lă de a elimina din trupă pe d-nii Aurel Eliade şi Tache Popescu, dovediţi ca instigatori aî mişcireî, şi a supune pe toţi semnatarii petiţiei,, din Financiare, Comerciale Economice Bursa efectelor: 12 Ianuarie. In Bucuresti valorile au­ cotat: Renta amort. 81—88, ö°i0 8S1/, Id. imttr. 92, 5% 88 Id. 93, 5% 88 Id. 94 int. 5% —, Id. imp. 32% mil. 4% T3'/p Id. id. 50 ml.4“/o 75 Id. id. 274 mil. 4°(0 75’/, Id. id. 45 mil. 91 4°/0 751/* Id. id. 120 mil. 94, 4°( 0 75­/« renta id. 90 mil.96,.4°/0 76­ Id. id. 180 mil. 98,4% 76— Oblig. Cred. Jud. și comun. 807s Scris. func. rar. 917* Id. id. id. 4°l0 74s/* Id. id. urb. Bnc. 78 Id. id. Iași 5% 737, Banca Nat. 2360, Agricolă, 296, Scont 208; soc. asig. Dac.-Rom., 890; id. Nat 39­3, id. Constr. 15 Căi ferate și tramway — Fibr. băut. gaz 70; Soc. romină de tricotage.— Monedele s’au schimbat: Napoleonul 20.40; Coroana germană 24.70; lira oto­mană; fl. austr. hărt. 2.14% rubl. id. 2.70 Scont și avansuri: Bănea­nat 8, av. pe dep. 9;—agric. 12. Găsi de dep. av. pe dep. — Devize cer: Londra, 25.627* — Pa­ris 102.15 — ; Viena 106%— Berlin, 125 30.;-----Germania, 125.25, Belgia, 101.90—; Trei luni: Londra, 25 32­/a ; Paris 101.35; Franța,—;Viena— Berlin, 124.10; Germania 124.05,Belgia, 100.65. Bursa Cerealelor 148— 1473/1 +7, 141% 1417, +% Paris, 12 Ianuarie. 19.10 19.20 —10 24.40 24.50 —10 66.7* 66.% -V, Budapesta, 11 Ianuarie 1901 7.54 7.55 -1 „ 6.11 6.13 —2 „ 7.36 7.37 —2 , 5.06 5.08 -2 „ 12.75 12 75 Liverpool, 12 Ianuarie Grin Ianuarie azi % Va erî c/ % +% Porumb , , Va Va „% 7* +V, Londra 12 Ianuarie Tendinţa: Grîu por, orz, calme. Anver3 12 Ianuarie Tendinţa: griu, porumb, susţin. Amsterdam 12 Ianuarie Secară 128 — CEREALE Bucureşti, 11 Ianuarie Ora 7 seara In pieţele Europei tendinţa fermă a griului este motivată sub influenţa lip­sei de oferte în secară, susţinută şi de urcările preţurilor în pieţele americane. In pieţele noastre, tendinţa griului şi a porumbului este bună, ofertele vinzător­ilor sunt rare, pretenţiunile ur­cate. Aci porumbul pentru consum este plătit cu lei 36—39 chila în cantităţi maî mici predat în oraş. * Din Constantinopole se scrie că ce­rerea pentru făina romînească este foarte mare, şi sunt comenzi mari pen­tru acest articol, cari nu pot fi efec­tuate de­oare­ce comunicaţiunea servi­ciului maritim nu este încă redeschisă, din cauza ciumei. Bucureşti, 13 Ianuarie era 10 a­m. Mare urcare la griu in New-York şi­­Chicago cu 1%—1% cents per bushels, iar la porumb cu 3 cents in vederea rescumpărărilor pentru acoperirea bais­­siştilor. La Liverpool tendinţa generală este susţinută şi preţurile în urcare. Pr. CÂRŢI şi REVISTE A apărut numărul al doilea din frumoasa şi interesanta revistă politico-literară Iio­­minia ilustrată care apare sub direcţia confraţilor noştri Ion Russu Abrudeanul şi Georga Rădulescu. Numărul acesta bogat ilustrat conţine un întreg şir de prea in­teresante articole, datorite penelor unor autori în deajuns de cunoscuţi pentru ca ori­ce laudă să fie de prisos. Dintre aceste articole relevăm : Take Ionescu de G. Rădulescu; Oamenii şcoalei de Dim. Teleor ; O călătorie romantică de Al. Ciurcu ; Diferendul cu Bulgaria de I. Russu-Abrudeanul; Rezumatul detailat al conferinţei d-luî Racoviţă asupra Luptei pentru trai la polul antractic făcut de G. I. Sigala , Archive ideale da Ionnescu- Uion ; La Ad­amclissi de Gr. Tocilescu ; O administraţie părintească de Vasile I. Russu ; Juraţii noştri de Elian, etc. etc. MEMENTO —Slmbătă 13 Ianuarie— TEATRUL NAŢIONAL. — Balul mascat al Societăţei Presei. Spectacole Sala Edison. De 3 ori pe săptămînă bal mascat. Dumineca, Marţea şi Joia. Sala splendid iluminată cu electricitate Circul Sidoli. — In fie­care seară mare representaţie cu 80 artişti şi 50 cai. Teatru Boulevard. Sala Eforiei. De 3 ori pe săptâmină bal mascat. Café de France. — In fie­care seară concertul renumitei capele de dame Mes­­serchmiedt şi Gruene din Viena, sub di­recţiunea domnişoarei Marianna. Sala Mitică Georgescu.— Teatru de varietăţi. Ediţia de dimineaţă DTFOR.MATOTI­ D George Bogdan, secretarul ge­neral al ministerului de interne, a demisionat în urma unei vii alter­caţii ce a avut erî ,dimineaţă in ca­,­binetul său cu d. Matei Petrescu, şeful siguranţei ■generale. Se fac mari insistenţe pe­­lingă d. Bogdan r să-şi retragă demisia, pro­­mițindu-­ se că in curînd va­­ nu­mit prefect de Constanța. Pină în acest moment d. Bogdan persistă în demisiunea sa. Ministerul de finance va publica în curînd o circulară prin care va face cunoscut punerea în circulaţie a no­ilor monede de aramă de 2 bani, mai ales că aceste monede fiind noi, se pot face confuziuni. După cum am mai spus, minis­terul de culte a primit un raport al d-lui dr. Neagoe, asupra reformei care se pregăteşte a se face şcoalei de medicină veterinară din Capi­tală. D. ministru pare a abandona i­­deia de a ataşa această şcoală prin­­tr’o reformă radicală la universitate, din cauză că în acest caz s’ar în­­tîmpla o adevărată perturbaţie în felul de a fi al acestei şcoale. Din aceste motive, d. ministru Arion pregăteşte numai un proect de lege cu un singur articol, prin care şcoala de medicină veterinară să fie trecută în învăţâmînt. Atît şi nimic mai mult. E inexact că d. Laurian, secretarul general al ministerului cultelor, ar fi înaintat vre­un raport pentru refor­marea acestei şcoale d-lui ministru. D. Laurian nu a întocmit nici un ast­fel de raport. Consiliul sanitar superior, în şe­dinţa de aseară, după explicaţiile date de directorul general, a supri­mat carantina pentru provenienţele din Constantinopol, supuindu-le la o observaţiune de 24 de ore , iar pen­tru provenienţele din Smirna a re­dus carantina de la 8 la 6 zile. Elî a sosit la ministerul de finance un nou transport de monede de nichel de 10 bani. Pentru Duminică 14 Ianuarie c. s’a organizat o mare vânătoare in pădurea de la Afumaţi jud. Ilfov, pe proprieta­tea Dumba. La această vinătoare vor lua parte peste 40 de persoane. D. inginer Ilie Radu a fost însărci­nat de d. ministru al lucrărilor pu­blice să întocmească un anteproect de regulament pentru noua lege a dru­murilor judeţene. Din­ Piteşti ni se telegraează căi in procesul intentat d lor D. Proto-­­­popescu, Dinu Brătianu, C. Iliescu şi altor membri ai partidului liberal pentru că ar­e insultat pe un agent poliţienesc cu ocazia alegereî d lui Palade ca deputat de Olt, tribunalul şi-a declinat erî competinţa conside­­rind faptul ca delict politic şi tri­­miţind afacerea înainte a Curţei cu juraţi. Comitetul executiv liberal s’a în­trunit aseară la clubul liberal. E posibil ca să se facă oare­care schimbări în lista oratorilor desem­nată a lua cuvintul la întrunirile din ţară şi din Capitală. Au­ intrat în porturile noastre pe ziua de erî: in Brăila 8 vagoane cu cereale, în Galaţi 16 vagoane, în Con­stanţa 14, in Măgurele 19, in Corabia 1, iar pentru streinătate au plecat 44 vagoane cu cereale. Relativ la interpelarea care s’a a­­dresat erî d-luî ministru al cultelor şi instrucţiune­ publice de către d. sena­tor Alexandrescu, cu privire la frai­­carta cu care d. Pierre Solomon di­rectorul institutului vaccinogen din Ca­pitală călătoreşte pe C. F. R., putem spune că d. Pierre Solomon nici nu maî posedă frai­ carte de la 1 Ianuarie, de cînd i s’a revocat de către ministe­rul de lucrări publice. După cum s’a anunţat, d. Al. Gălă­­şescu, şeful serviciilor Eforiei spitale­lor civile, a fost decorat de ministerul de culte cu Bene-Merenti clasa II-a. Această decoraţie s’a conferit d-lui Gălăşescu pentru publicaţiunile sale : «Istoria Sinaeli), apărută in 1895, şi pentru „Istoria Eforiei spitalelor civile“, apărută in ultimul timp. Concursul pentru postul de farma­­cist-şef la spitalul Colentina, care tre­buia să se ţină erî la Eforia spitalelor civile, s’a aminat pentru ziua de 5 A­­pilie viitor, din oficiu. D. judecător al ocolului II din Ca­pitală a fost delegat de tribunalul de Ilfov să ia parte la inventariarea avereî rămasă de la Teodor Zam­firescu, ex­­contabilul ministerului de externe, dis­părut. In acelaș timp s’a mai delegat o comisiune rogatorie la Plosstî, pentru a inventaria vila pe care Zamfirescu o are la Buşteni. A încetat din viaţă era la azilul de noapte un sărac anume Marin Du­mitru in etate de 50 ani, de fel din comuna Filiaşi. Nenoro­itul sărac a fost transportat la morgă. La Eforia spitalelor civile nu s’a primit încă nici o ştire de la ministerul de interne, cu privire la numirea d-luî dr. Herescu in postul de medic primar al spitalului Filantropia. D. dr. Babeş directorul institutului bacteriologic din Capitală a fost primit erî in audienţă de rege. D. dr. Babeş a fost la palat pentru a invita pe rege la inaugurarea institutului sau, care va avea loc la primă­vară, cu siguranţă. Aseară pe la orele 7 lum. s’a găsit lepădat un copil de sexTemenin, numai de cite­ va luni, in curtea d-luî maior Basarabescu in str. Justiţiei. Copilul nu purta nici un semn care să arate cum il cheamă, dacă e sau nu botezat, etc. A fost trimes la Maternitatea. D. dr. Cantacuzino, azistent al insti­tutului Pasteur din Paris, a sosit in­­Capitala de cît­va timp. D-sa a luat înţelegere cu d. dr. Babeş asupra cate­drei şi a laboratoriului pe care d-sa le va ocupa­­la toamnă, cind se va întoarce in Capitală. D-sa pleacă zilele acestea la Paris. Pe ziua de orî s’au­ cerut direcţiei C. F. R. 55 vagoane de persoane, 13 pentru bagaje şi poştă, 105 pentru ce­reale, 35 pentru petroleu, 44 pentru vite, 789 pentru lemne şi cărbuni, 34 pentru­­petriş, şi 2 vagoane pentru­­lemne lungi. Camera de rome reift din’Capitală a d­epus ei­ î o coroană pe catafalcul de­­fi­ctului Joan­­Caistescu, membru al a­­celei camere, a cărui înm­prumntare s-a hotarit pentru ziua de azi la orele 2 d. a. In același timp camera a înaintat și o scrisoare de condoleanţe către d-na Colţescu. Er, comitetul de control al societăţei «Providenţa» şi-a făcut raportul său a­­supra gestiune! anului 1900, încheiată pe ziua de 31 Decembrie trecut. Această gestiune se încheie repre-, zentînd la venituri suma 40.701 lei, iar la cheltueli 36.729 lei. Duminecă la orele 2 p. m. are loc o întrunire a mesei iaşilor romÂnÎ, in sala constructorilor. D. Emil Costinescu este din nou­ bol­nav şi silit a sta in casă cite­va zile. Consiliul comunal — Şedinţa de la 12 Ianuarie — Şedinţa se deschide la orele 4.30. Prezidează d. Delavrancea. Sunt prezenţi 19 consilieri. Se citeşte sumarul şedinţei prece­dente. Recursuri înainte de a intra în ordinea zilei,prima­rul cere ca consiliul să decidă asupra u­­nor recursuri,în două procese. Consiliul admite a nu se mai face recurs. D. Manu cere ca initia să se voteze cele­l’alte chestiuni puse la ordinea zi­lei şi la urmă să se discute concesia iluminatului. Primarul zice că se impune a se tranşa chestia iluminatului, după atitea discuţiuni. Concesia iluminatului D. dr. Chiriac ia cel d’iniiiu cuvin­­tul. D-sa zice că e vorba de transfor­marea iluminatului Capitalei. Primarul mi-a comunicat că oferta e avantagioasă şi că n’a putut obţine mai multe avan­­tagii ca cele prevăzute în cadtul de sarcini. Chestia e pasionantă, pentru că suntem­ chiemaţî a reinat concesiunea cu compania de gaz încă pe 40 ani. înainte de toate şi-a dat seamă de cît produce uzina de gaz, care intră în pro­prietatea comunei peste un număr de ani, şi a constatat că rezulta­tul ar fi colosal pentru comună. Astăzi uzina de gaz încasează 1.623.000 lei din vînzarea gazului şi o sumă impor­tantă din colt. Mai vinde şi gudron de 62.000 lei pe an. In total compania în­casează suma de 2 milioane, 713 mii lei, care este venitul uzinei, care devine proprietatea comunei peste şapte ani. După socotelile făcute, rezultă că com­pania de gaz nu cheltuiește de­cit 700.000 lei, așa câ-i rămine un benefi­­ciu de aproape două milioane. Dar bănuind că ar avea cheltueli ex­­tra­ordinare, am mai adăugat 4 bani la metrul cub, ceea ce totuși dă un bene­­ficiu anual de 1.700.000 lei. Insă maî scăzînd tantiemele, cheltuiala cu ilumi­natul teatrelor, încă societatea are un beneficiu net de 1.100.000 lei. D. dr. Chiriac recunoaşte că neavînd cum­ con­trola, a fixat cheltuielile după Paris, insă are convingerea că in Bucureşti ele sint mai mici. D-sa compară apoi so­coteala d-sale cu aceea prezentată de di­recţia lucrărilor technice, şi recunoaşte că s’a înşelat cu 549.000 Iei. Continuind cercetările cu d. Davidescu, directorul lucrărilor technice, a mai găsit bune şi cheltuiala de distribuţie,taxele către stat care sunt de 52.000 lei, instalarea feli­narelor ridică încă o sumă de 155.000 lei. Acestea toate le-a admis. In defini­tiv, scăzînd aceste cifre, rămine pen­tru societate un beneficiu numai de 300.000 lei, însă fiind că ea încasează mai mult­­de­cit ceea ce arată, convingerea mea fermă e că socie­tatea are un beneficiu de 542.000 lei. D. I. Chiriac recunoaște că concesia e bună și acesta e un minimum de ciştig, la care poate aspira o companie care-şi pune in joc un capital a­tit de însemnat. D-sa conchide declarind că e pentru concesie, convingîndu-se că pri­mele sale cercetări au fost greşite. D-sa cere să se modifice art. 21 în sensul că după 25 ani comuna poate răscumpăra toate instalaţiile. In pri­vinţa asigurărei redevenţei comunei, cere să se preciseze, pentru ca la un moment dat comuna să nu sufere. D-sa mai cere ca a 3-a parte dintre funcţi­onarii cancelariei să fie rom­âni. D. dr. Chiriac termină zicind că are convingerea sinceră ca propunerea e avantagioasă comunei, şi o votează a­­vînd mulţumirea sufletească că votează un lucru bun pentru Capitală. Cuvintarea d-lui Mirea Dimitrescu D. Mirea Dimitrescu începe a spune că dacă se uneşte in parte cu studiul, insă are motive puternice de a se opune la votarea acestei concesiuni, pentru ca mai intiî după şeapte ani comuna să intre in drepturile sale. D-sa face is­toricul diferitelor propuneri. In 1884 s’a respins propunerea, și atunci d-sa a aflat că uzinele valorează 8 milioane lei. A venit o propunere sub d-l Fdipescu, mai avantagioasă. Și de atunci lucrările companiei s’au urcat la 10 milioane, pe cind in cadtul de sar­cini sint prevăzute numai 5 milioane. D-sa citeşte părţi din discursurile ros­tite la Cameră de d-nul Fleva în 1894 in privinţa unei identice propuneri, şi susţine că astă­zî se micşorează capi­talul pe care e proprietară comuna după şeapte ani, şi că prin urmare ,pro­punerea de azi e o tentativă de a in­duce comuna in eroare. Lipsind baza, nu se poate discuta mai departe o con­cesiune, pină ce nu se va stabili ade­vărata valoare a capitalului. Crede in principiu că comuna ar putea să ex­ploateze însăşi iluminatul Capitalei, dar in ori­ce caz peste şeapte ani va şti să negocieze, căci va fi legată de un con­tract. Discursul d-lui Delavrancea D. Delavrancea începe prin a spune de la început că declaraţia din 1894 cum că uzina ar fi de 10 milioane e fanta­stică. In primul rind d-sa explică d-luî dr. Chiriac chestia redevenţelor, şi dove­deşte că prin noua propunere siguranţa venitului pentru comună e mai puter­nică. Totuşi dacă d-nul dr. Chiriac cere ca in articole să fie aduse oare­cari,lămuriri , pentru a se evita ori ce discuţiune consimte cu plăcere la a­­ceasta, pentru a se şti exact că după 1908 comuna ia 10 la suta din dividends şi 50 la sută din venitul brut. In privinţa funcţionarilor, d. Dela­vrancea zice că societatea a acceptat ca a 3-a parte din funcţionari să fie ro­miul, insă treptat pină in zece ani, căci a lua brusc aşa măsură ar fi să-şi de­zorganizeze serviciul, cit pentru capital, compania in 1894 avea un inter­­es să umfle un capital care na exista in realitate, şi nu­­poate fi acuzată de ne­cinste, pentru­­ că nu e de cit­­m co­merciant, care avea prilejul să-şi vinda mai scump o instalaţie, şi mai raies, cum e în cazul de faţă, compania declară că in 1894­ a făcut declaraţia de valoare comercială. Noi astăzi avem nevoie de a fixa valoarea reală, şi în această pri­vinţă m-am dus la oameni speciali şi am evaluat-o după media evaluărilor. Apoi cred că trebue sa credem ceea ce spun oamenii speciali, şi nu ce spun oa­meni noştri politici in parlament. D. Delavrancea­ crede că a răspuns la obiecţiunea d-luî Mirea, şi amină con­tinuarea discuţiei pentru astăzi, la o­­rele 4. Şedinţa se ridică la orele 7.20. D. »».■! iTfriwm —m«m !­TE ATI? UMLZICA Crioconda cu d-na Gemma Bellin­­cioni D na Bellincioni a cintat aseară la Operă, înaintea unei săli pline, a doua sa reprezentaţie : Gioconda, splendida partiţiune a lui Ponchieli. In scenele lirice d-na Bellincioni dă întreaga măsură a artei sale şi a tem­peramentului săfi dramatic. Culminantă a fost scena finală şi moartea Giocondei a fost un mic cap de operă de artă dramatică. De­şi a avut mult de luptat cu a­­mintirea încă vie a Giocondei d-nei Elena Theodorini, d-na Bellincioni a re­purtat un viu succes.­­Marele triumf il va serba însă Luni, in Traviata. In excelentă dispoziţie de voce şi cu o căldură captivantă a cintat­ tenorul Durot rolul lui Enzo şi a fost frenetic aplaudat. D. Tessari, în Barnaba, a susţinut foarte convenabil această dificilă,­ dar aşa de frumoasă partidă de bariton. D-ra Miciora se achită in mod con­ştiincios şi agreabil de rolul Oarbei, mama Giocondei. Orchestra a mers bine. Corul ar tre­bui primenit. E D. F. P. S. Cele­l­alte reprezentaţii ale d-nei Bellincioni sunt definitiv fixate în modul următor: Luni 15 Ianuarie: Traviata, Mercur! 17 Ianuarie: Cava­leria rusticana şi Actul III din Fa­ust, Vineri 19 Ianuarie : Traviata, Luni 22 Ianuarie ultima reprezentaţie: Aida Serviciul telegrafic —Serviciul part. al,,Reverului“— Certele Intre ministrii bulgari Viena, 12 Ianuarie.— Neue Freie Presse zice că cauzele care au adus căderea lui Ivand­off, slnt lupta sa contra ministrului de interne, purtarea sa părtini­toare în conflictul romino­­bulgar și opunerea sa de a se dizolva comitetul macedonean. Ziarul viensz adaugă că I­­vand­off se face ridicol dacă aşteaptă sprijinul Rusiei.— Lib. Puterile şi conflictul româno-bulgar Budapesta, 12 Ianuarie.— Pester Lloyd aice că primirea ce a avut-o d­. Cari d­in străinătate dovedeşte că puterile aprobă purtarea Romînieî în chestia conflictului. Demisia d-lui Ivand­off este o consecinţă a neînţelegerei sale cu Petroff, precum şi a hotărîrei sale de a apăra co­mitetul macedonean.—Interim. Criza in Austria Viena, 12 Ianuarie.— Presa cehă afirmă că diferendele din ministerul austriac nu sînt deplin aplanate. In curînd va reisbucni criza.— Lil. 51­usia si chestia ma­cedoneana Viena, 12 Ianuarie.— Ziarul Pe­­tersbursk­i Viedemosti zice că nu-i momentul favorabil pentru a­­gitarea chestiei macedonene și Bulgaria să bage bine de seamă ce face.—Lib. Presa streinii și călătoria d­inn Carp Viena, 12 Ianuarie. — Vossische Zeitung ocupîndu-se de călătoria d-luî Carp zice că primirea d-luî Carp dovedeşte că puterile aprobă atitudi­nea Romînieî în chestia macedo­neană. Cit priveşte îndreptarea stăreî e­­conomice a Romînieî, trebue abolit articolul 7 din Constituţie.—Lib. Verdi g pe moarte Milan, 12 Ianuarie.—Verdi e pe moarte. Viaţa i se prelun­geşte prin inhalaţii de oxigen. — Coresp. Noul cabinet bulgar Viena, 12 Ianuarie. — Ştiri sosite din Sofia arată criza ministerială ca resolvata. Petroff ia preşedinţia consiliului, Boncoff finanţele şi Da­­neff comercial.—Lib. Turburările studenţeşti în Rusia Viena, 12 Ianuarie.—După infor­­maţiuni sigure, cauza turburărilor studenţeşti în Rusia este impunerea de taxe studenţilor săraci.— Lib. Funeraliile reginei Victoria Monarch!! la Londra Londra, 12 Ianuarie. —Se a­­firmă că la înmoralintarea re­ginei Victoria vor asista mo­­narchii Italiei, Belgiei, Portu­galiei, Greciei, Romîniei, Da­nemarcei, Ba­variei și repre­zentantul Spaniei. Corpul reginei va rămine pină la 2 Februarie la Os­borne, pentru a evita o îngră­mădire a publicului. —John. Amendamentul irlandezilor Londra, 12 Ianuarie. — In adresa, de condoleanţe­­a parlamentului din Dublin, partidul irlandez a voit să introducă amendamentul următor : „Partidul irlandez nu participă la condoleanţe“ Amendamentul a fost respins.— Joh­n. Parada Hotel Londră, 12 Ianuarie.—La Co­wes va fi o paradă a flotei, la care vor lua parte toate va­sele gergiane,­­ John. Nou­l rege și­­interfile Londra, 12 Ianuarie.—Times zice că amiciția regelui cu statele nu e numai moștenită, ci personal dobândită.— John. Cauzele mortei Londra, 12 Ianuarie.—Daily News zice că de­sigur războiul a accelerat moartea reginei.—John. Niluana în Transvaal Londra, 12 Ianuarie. — Morning Post zice că englezii făcînd recunoa­șteri au descoperit prezența de pu­ternice tru­pe bure lîngă Belfast şi Balmordn.—John. Noul minister bulgar Sofia. 12 Ianuarie.—Noul cabi­net bulgar s’a constituit după cum urmează : Generalul Petroff, preziden­ţia consiliului, internele şi externele. Generalul Papricoff, războiu şi lucrările publice. Danei!', justiţie şi com­erciat. D. Peeff instrucţie. D. Boncoff, finance. Cabinetul e provizoriu­ pînă la alegeri. • Giuseppe Verdi Viena, 12 Ianuarie.—După eşi­­rea de la Operă afin din cer­curi artistice cum că directo­rul Operei d. Gustav Mahler ar fi primit o telegramă par­ticulară comunicînd înceta­rea din viaţă a maestrului Verdi. Confirmarea oficială a aces­tei ştiri lipseşte pînă în mo­mentul de faţă.—Lil (Originalele acestor telegrame se află expuse in Sala noastră de depeşî). — Serviciul agenţiei române —• Rămăşiţele pământeşti ale reginei Londra, 12 Ianuarie. — Rămăşi­ţele pămînteştî ale reginei Victoria au­ fost depuse într’un sicriu de ste­jar în sala de mîncare a castelului din Osborne, transformată în ca­meră mortuară. Înmormântarea va avea loc cu mare pompă. Sicriul va fi transportat, conform dorinţei re­ginei, de la Osborne la Cowes pe un afet de tun. Yachtul care va tran­sporta rămăşiţele pămînteşti va trece printre vasele de războiţi cari vor fi înşirate între Cowes şi Portsmouth. Un tren special le va transporta ele la Portsmouth la Londra, unde vor fi puse din nou­ pe un afet de tun pentru a străbate oraşul. Inmormîn­­tarea va avea loc la 2 Februarie. Escadră germană Portsmouth, 12 Ianuarie. — O es­cadră germană se va duce la Spit­­head pentru a lua parte la înmormân­tare. Noul minister bulgar Sofia, 12 Ianuarie. — Noul cabi­net a fost ast­fel constituit: genera­lul Petroff preşedinţia consiliului şi internele şi interimul provizoriu­ cd afacerilor străine; d. Boncoff secre­tar general la finanţe, a fost însăr­cinat să gireze acest departament, d. Daneff justiţia şi interimul co­­merciilui. Cele­l­alte portofolii rămîn în ma­nde titularilor actuali. Din Transvaal Londra, 12 Ianuarie.—Se comu­nică din Pretoria ziarului Mor­ning Post că recunoaşterile fă­cute în Împrejurimile oraşelor Belfast şi Balmoral au consta­tat presenţa unor puternice detaşamente d­e trupe dure. O cerere a europenilor Paris, 12 ianuarie.—ş­tte comunică din Shangal Agenţiei Havas că corpul diplomatic a cerut moartea pentru patru înalţi demnitari printre cari se află și Tungfusiang. Ediţia de seară Ultime informaţiuni Asta-noapte a încetat din viaţă în capitală, d. senator Damian din Pi­teşti, în urma unei scurte pneumonii. Corpul defunctului va fi transpor­tat azi d. a. la Piteşti, pentru a fi înmormîntat acolo. In cursul lunei Ianuarie şi Februarie se vor exporta 3000 rrmători in Au­­stro-Ungaria, pentru cari angajamen­tele s’au şi încheiat. Din intimplare ne-a căzut în mină zilele acestea una din cele maî rare scrieri romineştî: Viaţa lui Guza- Vodă, de faimosul scriitor, poet şi om politic al ţăreî, Dimitrie Bolinti­­neanu. Cite preţioase pagini sunt în volu­­mosul acesta, în care marele patriot descrie începuturile anevoioase şi adesea tragice ale statului român pwdern. Am crezut nimerit să reproducem, în foiletonul pagine­i I de mii­ne, un pasagiu pe care l’am intitulat: Origina stărea de azi. In acest pasagiu se va vedea bles­temata săminţă a relelor ce şi-au a­­tins acum apogeul, a relelor care pod şi duc la ruină statul român. Poli­­ticianizmul meschin, scârbos, lacom, itetar opt, preocupat numai de interese personale, se găseşte zugrăvit în faşe în frumoasele pagini ale lui Bo­­litineanu. Sperăm că ele vor­­ citite de toată lumea cu cel mai viu­ interes și cu cel mai mare folos. Consiliul general al judeţului Ilfov este convocat in sesiune extraordinară pentru ziua de 5 Februarie. Se aduce la cunoştinţa generală că Marţi 16 Ianuarie a. c., orele 8 juni. ■seaíra, va avea loc solemnitatea deschi­derea cursurilor serale ale, şcoalei de a­­dulţî in localul şcoalei «General Adrian» (Sf. Vineri,­Il­iaşca). Prima preferinţă de deschidere o va ţine: d-nul Barbu Delavrancea, pri­marul Capitalei, urmată d­e conferinţa d-nulu­i profesor S. Minovici, chimist legist. Cursurile­­şi conferinţele serale vor urma regulat in fie­care Marţi si Joi între orele 8 jum. —10 seara, ' * înscrierile se fac in toate zilele la ’ d-mi . D I. Pompoma, director general al şcoalelor, in localul şcoalei «General Adrian» şi Ia d-l M. Fain, calea victo­riei 94. Toate vapoarele serviciului nostru maritim se află in docurile din Galaţi la ornatec, afară de vapoarele de mare cari­ernează la Constanţa şi Sulina. D-na Jeana Michel a fost numită re­­petitoare de limba franceză, la azilul Elena Doamna din Capitală. Anul trecut ministerul de domenii a primit mai multe cereri din Franţa pentru a se importa viţe americane de acolo. Comisiunea care a fost avizată să se pronunţi­ asupra acestor cereri, le-a respins categoric pentru motivul că în Franţa bintue printre viţele de vie Biak Rotul. Anul acesta s’au primit noi cereri p­etru a se importa la noî viţe din Algeria, şi ministerul de domenii a lă­sat chestiunea in suspensie, pentru a se putea obţine informatului asupra să­­nătăţei viţei algeb­ne. A apărut „Verzi şi uscate“ de Iodoform. 1 leu. Luni 15 ianuarie, se va continua cu trecerea probelor clinice la concursul de medici secundari în specialitate de chirurgie, care se ţine la Eforia spita­lelor civile. Odolul răcoreşte gura. Prin vama Predeal s’au exportat in cursul luneî Decembrie 1900: petrol 1.265 895 klgr. pentru Austria, 12.465 pentru Germania, 104.313 klgr. pentru Dresda (Germania); benzină 137.943 klgr. pentru Germania, 10900 klgr. pentru Franţa şi 10.000 klg. pentru Italia. Ministerul de domenii a acordat fa­brice­ de vata şi pansamente chirurgi­cale de la Buftea, proprietatea d-lui Barbu Ştirbey, scutirea de taxe vamale pentru 10.000 klgr. bumbac brut albit. Miine are loc la ministerul de do­menii, marea licitaţie a­­celor 12 pă­duri ale statului. Sunt pină în prezent 7 concurenţi în­scrişi — toţi străini. Aceasta e, după cum se ştie, prima licitaţie a pădurilor noastre, după care va urma o nouă licitaţie la 15 Febru­arie. A apărut în Monitorul Ofcial de­cretul, prin care se acordă medalia Be­ne-Merenti clasa I d-lor Buţureanu Văsile, Philipide Alexandru, şi de clasa II d-lor Creţu­ Grigore, Alexandru Gă­lăşescu, Mihăilescu Nicolae, şi D. G. Chiriac. Iată preţurile cu cari s’a vândut pe­­troleul şi derivatele sale, in cursul ul­timei săptămini: Piteşti, petrol 1 am pant 30 lei şi 35 Iei suta de kgr. uleiuri minerale 60 lei şi 70 lei, benzina 200 lei, parafina 170 lei, rezidi­uri 8-10 lei. Cimpu-Lung : petrol lampant 33 Iei, uleiuri minerale 40 lei, benzină 20 lei, parafină 80 lei­­.­Măgurele : petrol lampant 24-40 lei, uleiuri minerale 50 .Iei și 60 lei, benzina 40 lei, parafină 120-130 leî, rezidîiuri 8 lei şi 10 leî. Slatina : petrol lampant 25 lei şi 30 Ie­î, uleiuri 30 lei, benzina 100 lei, pa­rafină 150 lei, reziduirî 12 lei. Consiliul permanent al instrucţiunei publice în şedinţa sa extra­ordinară de azi, a judecat procesele învăţătorilor: T. Ionescu din comuna Izlaz jud. Brăila, condamnindu-l la perderea salariului pe 15 zile (cenzură), şi al învăţă­tori Uii G. Madrrgoc, din corn. Gîrbeşti jud. Vaslui, al cărui dosar s’a închis, pe baza apa­rarei sale trimisă în scris. O telegramă a prefectului din Tu­lcea, arată că vaporul englez n’a intrat cu forţă in rada de la Sulina, ci printr’o manevrare rea, a lovit barca şi rănit pe barcagiu­. Telegrama adaugă că vaporul şî-a continuat drumul, după ce a lăsat 22.000 leî despăgubire. D. general Dilat a sosit in Capitală şi a fost primit in audienţă de rege. Consiliul de miniştri a retras avanta­­giile legei pentru încurajarea industriei naţionale fabrice­ de pastă ce are să se înfiinţeze in Dobrogea şi fabrice­ de cu­tii de carton a d-lui Samuel Golden­thal din Iaşi. S-a promulgat legea prin care se a­­probă creditele suplimentare, în suma totală de lei 809.068 bani 78, necesare asupra diferitelor alocaţiuni din budge­tul căilor ferate pe 1889. Consiliul sanitar superior, in şedinţa din 12 Ianuarie, luînd cunoştinţă "despre o notă apărută in unele ziare asupra unui pretins conflict intre consiliul sa­nitar superior şi un membru al guver­nului, în unanimitate dezaprobă acea notiţă dezminte existenţa vre­unui conflict şi însărcinează pe directorul general a aduce aceasta la cunoştinţa generală. Era 12 cor., partidul liberal a ţinut o întrunire intimă in casele d-lui Neagu Ulvinceanu de pe bulevardul Ferdinand din coloarea de Negru. Au luat parte o mulţime de cetăţeni printre cari mulţi conservatori. A vorbit d. C. F. Robescu fugind pe cei presenţi să explice tuturor cetăţe­nilor efectele d­ezastroase ce ar produce aplicarea impozitelor propuse, şi indem­­­­nind pe cetăţeni de a veni in mare număr la întrunirea de Duminică de la Dacia. In acest moment soseşte maiorul Vlă­­descu, neofitul liberal, care este primit şi îmbrăţişat cu entusiasm. După terminarea întrunirei, d. G. F. Robescu plecă însoţit de maiorul Vlă­­descu in cupeul acestuia. Astă­zi o nouă întrunire se va ţine in calea Moşilor, şi alta a meseriaşilor în sala Ovidul.

Next