Adevěrul, aprilie 1901 (Anul 14, nr. 4195-4221)

1901-04-01 / nr. 4195

Duminică 1 Aprilie ISO! Simbol As», Capetele proslăvite în extazul rugăciune! aplecate ’ncremenesc. Inimele credincioase nevăzutului cerşesc Darurile ertăciuneî, In extazul rugăciune!. Te străbat fără de voe fior! sacri şi ferbinţî Cind in liniştea sfinţită Jelitor răsună vaet din clopotniţa dogită Care varsă peste minţi Fiori sacri şi fierbinţi. Par’că sfinţi! vor să iasă din pervazurile [sfinte înşişi eî înduioşaţi Şi să'ntindă mîini slăbite peste ce! în­[gen­UchiaU Ce’i privesc zîmbind cuminte Din pervazurile sfinte. Insă demonul din umbră simte ură şi [dispreţ 5 ’ 5 Şi nebun! îi socoteşte, Ca şi scepticul, ce sumbru la icoane ,cind priveşte, Pe simbol nepunind preţ Simte ură şi dispreţ. Lied In trandafirul veştejit O roză palidă a’nflorit, E cea din urmă. Şi e poate Cea mai suavă dintre toate. N’are putere să rămie Pe cracă prinsă luni întregi, De şi Octombre o mingîe Cu­ raze stinse şi pribegi. S’ar scutura Ia cea mai mică Şi slabă atingere de vînt, Cind o privesc par’că mî-e frică Să-şi ningă floarea pe pămînt. Melancolia rozei pale Adesea inima-mi sfîşie, Gîndind la alba-ţi tinereţe Şi la iubirea mea tirzie­­ Lamento De cînd te-ai dus Eu par’că sunt un cuib pustiu­ Sau un cadavru în sicriu Pus. Iar une­ori Sunt o biserică bătrână... In care slujba o vngînă Ciori. Sau un isvor, Uitat subt ramuri despuiate, Și’n care frunzele picate Mor. De cind te-ai dus Eu par un leagăn întristat Din care pruncul a sburat Sus. Cinem­at Pavelescu. IMPRESIUNI şi PALAVRE fDin corasj). lui Chiţibuş cu cititoarele sale) Mărturisire 'CVive almi, tans amis..... Avec uue pensée en face de Dien. seuHj T. G. Nu poţi Înţelege* Marto, starea mea su­fletească. Eşti departe de lume şi de toate. Cum ai fi trăit viaţa ta fără iubire şi fără du­rere ! Ge e iubirea de D­zeft, de fiul o­­mului, care absoarbe,, învălue inima într’o nepătrunsă atmosferă de nepăsare, de uitare de toate bucuriile vieţei—minciuni, fie — dar atît de strîns legate de firea noastră pâmîntească? Ai plîns pe rănile Mîntuitoruluî, ai şters, sfîntă femeie, sudoarea franţei lui, ai ve­­gheat la uş­a mormîntului, şi blîndă şi fricoasă, spirit lesne crezător în apariţiile iubireî, ai ump­lt Ierusalimul cu minunata veste că el, aşteptatul, a reînviat! Ai trăit un viu frumos, pentru tine au reînviat de atîtea ori speranţele miste­rioasei tale vieţi. Auzi! Clopotele cîntă frumoasa legendă, de atîtea secole, şi inima mea, ca un flu­ture pluteşte, obosită ar vrea să se o­­dihnească, pentru tot­deauna, pe mistica floare a credinţei, a iubireî de veci ! Dar n­u crede, Marto, că-i mai mult de­cit o impresie trecătoare ce 'mi fac su­­netele tînguitoare Iubirea ta e sterilă, mută şi rece : ini­ma mea s'a calcinat pe rugul iubireî, dar a dat căldură şi lumină, sufletul meu a vibrat ca o coardă dintr'o divină vioară, al tăfi S’a atrofiat într’un sentiment de sacrificiu inutil şi nenatural. Cînd întora ochii în spre zilele trecute, adun florile uscate care ’mi-au fermecat văzu’, le string cu drag in caseta inimei mede, surîd unora, altora caut să le mai ghicesc culoarea spinilor cari­­mi-afi în­­sîngerat mîinile, le ert durerile căci în schimb cît de sus mî-am­ înălțat spiritul! Tu, la ce ai mai întoarce capul ! Zilele tale s'au scurs egale şi monotone, ai stins focul sfînt, vestala sacrilege, ai ţintit o­­chiî pe braţele întinsa,—inerte şi inutile, — de atîtea secole spre omenirea îndu­­urată. Dacă inima ta era prea vastă pentru o singură iubire, dacă sufletul tău era în­şelat e de simţiri mai nemărginite, nu ar fi găsit pe lume nimic mai mult de făcut ? Dar tînguitor clopotul iar răsună; cu­getarea mea de femeie, şovăitoare şi nesi­gură, nu ştie pe ce s-ar rezema cu femei. Au tu, rezemată de cruce, păşeşti mai cu statornicie, mai sigur nu spre misterul cel din urmă? Aluta. CÂRŢI şi REVISTE Noua Revista Romînă pentru poli­tică, literatură, ştiinţă şi artă are su­marul următor : Cronica Politică, C. Dobrogeanu-Ghe­­rea.—Deosebirea dintre socialism şi a­­narhism. Literatură şi Artă : Ovid Densuşianu. Trei scrisorî ale lui Alexandri către Băl­­cescu.Jean Bart. Dintr'un jurnal de bord (note). I. D. Manolache, Pierdut (nuvelă). Haralamb G. Lecca, Testament (poesie). Sex. Tit., Expoziţia din Paris. Filologie.’ Ovid Densuşianu, Din pu­­blicaţiunile recente ale Academiei române. Marin Dimitrescu, d-nul Lazăr Şăineanu, Activitatea sa filologică. Folklor : S. Fi. Marian, Din Botanica poporană romînă, Pipigioiul. Note şi Discuţiuni: N. Iorga, Cum răs­punde d. Şăineanu cînd îl lauzi, în Partea a III-a, C. Litzica, Cite­va rectificări, D. Rousso, Replică: Mişcarea literară şi ştiinţifică, D. S. Neniţescu, Sarcinele proprietăţei rurale, R. P. Didan, Isus Christos, Viaţa Naţională No. 1, anul I, educa­tor popular, gazetă săptămînală ilustrată, Bucureşti. Cronica epigramatică (Scena se petrece în cel mai elegant club din Brăila.) Un bancher foarte inteligent (un ban­cher e aşa de lesne inteligent !) discută literatură cu cel mai talentat poet al acestei generaţii. Bancherul, foarte liric, în urma mai multor mii de lei cîştigaţi la «écarté»,, îşi permite luxul unor elogii la adresa poetului care in acea zi lipsit de «venă» a devenit aproape venal, şi germina în capul sau idei şi combinaţii finan­ciare. Ar fi voit să împrumute ceva lei de la poeticul bancher, şi pe cînd ace­sta îşi reîncearcă norocul tăind o bancă, bardul nostru ii trimete cele două qu­­atrenurî de mai jos. (Un detaliu. Fer­mecat de epigramele pe cari le auzise spiritualul milionar exclamase : «Trebuia să te naşti la Paris sau la Viena. In veacul ăsta, şi în ţara asta e o nenorocire şi o crimă chiar să aî ta­lent.») Versurile sunaü astfel: In veacul ăsta de nimic, Unde talentele sunt crime, Găseşti mai lesne zece rime şi cu­ cinci lei la un amic. N.B. Am scris cinci lei­.. .pentru contrast, Dar eu­ fiind un spirit vast... Şi cu capriţii de ’mpărat... Im­i trebui suma la pătrat! Bancherul recoprins de entuziasm îşi manifestă admiraţia şi continuînd să dea cărţi, bagă manuscrisul în buzunar. A­­tunci poetul îi scrie următoarele: „Sunt fericit că ţî-a plăcut Dublul-quatron ce­­l-am făcut, Dar pentru mine, ce e drept, Efectul lui a fost bizar : Tu Vai băgat în buzunar... Şi cil aştept! —.Admirabil! superb! ce spiritual! strigă toţi, dar poetul neprimind ceea­ ce aş­tepta, îi trimite, cu titlu «arrosage­», a­­ceste patru versuri: Eşti om de duh, dar ce folos Că pe poet apreciezi De­şi eşti spirit luminos, Nu eclerezi! Dar cum suma cerută nu sosea, ba­­caraua urmindu-şî cursul, bancherul se pomeneşte cu această epigramă : Văzînd că nu te mişcă-avîntul Nici verva mea cea nebunească, Eu tac şi ţie-ţi dau cuvîntul: — Viţelu d’aur să vorbească! Legenda spune că şi bancherul a fost la înălţimea subtilului poet. CURŢI ŞI TRIBUNALE Recursuri electorale La 12 Aprilie, Curtea de casaţie va judeca următoarele recursuri electorale : Alexandru Ghiriţescu şi alţii, contra sentinţei trib. Ilfov, Gh. I. Olănescu contra sentinţei trib. Vilcea, Gh. I. Ro­sin contra sentinţei trib. Prahova, Gh. G. Nicolescu contra sentinţei trib. Ialo­miţa, Iacob Sucher contra sentinţei trib Constanţa, N. Buzdugan idem, N. Ale­­xiu contra sentinţei trib. Ialomiţa, P. Enescu relativ la dr. Stoianovici, contra sentinţei trib. Ialomiţa, V. Theodorescu contra­ sentinţei trib. Suceava, C. Buz­dugan contra sentinţei trib. Iaşi, B. OS Braenschy idem, D. Mateescu-Buzăul contra sentinţei trib. Tulcea, D. Manole Cristea contra sentinţei trib. Bacau, I. V. Grufescu idem, P. Slobozeanu con­tra sentinţei trib. Vâlcea, N. Constan­­tinescu contra sentinţei trib. Ilfov, că­pitan Florea Purcărescu idem, căpitan Zaharie idem, dr. G. lonescu contra sentinţei trib. Prahova, Dumitru Dumi­­trescu idem, P. loan contra sentinţei trib. Tutova, D. Manoliu idem, D. Gal­mutzchi contra sentinţei trib. Roman, M. Reitzer contra sentinţei trib. Con­stanţa, D. Nicolescu idem, Haim Iosel Moses idem, N. Buzdugan idem, G. Bel­­diceanu idem, N. Zaharia contra sen­tinţei trib. Buzău şi Temelea contra sentinţei trib. Mehedinţi. Jurist. «Moda Ilustrată» de Simbătă 31 Martie oferă gratis cititoarelor un prea elegant patron al unei Haine de Primă-Vara 20 bani exemplarul. MEMENTO — Duminică 1 Aprilie — — TEATRUL NAŢIONAL -Ora 2 p. m. Tudorache Suciţu­, co­media în 3 acte de d-niî Toneanu şi Marinescu, în beneficiul d-luî Mur­­geanu. Ora 8 seara: Peneş Curcanul de V. Leonescu şi T. Duţescu. —• Luni 2 Aprilie — — TEATRUL NAŢIONAL — Ora 2 p. m. în matineu : Constantin Brincoveanu, de Antonin Rocques. Ora 8 seara beneficiul d-lui Ion Ni­­culescu . Deputaţii în halat şi în papuci, localizare de d. Gusty. SPECTACOLE Grădina Mitică Georgescu. — Des­chiderea gradinei cu Teatru popular sub direcția u­ luî Burienescu, varietăţi, or­chestră. Un naufragiu înspăimîntător — 10 oameni mlncaţi de oameni — Ziarul Express din Londra povesteşte un teribil naufragiu, ale cărui detalii sunt de aşa natură, nn cit aşteptarea li­nei confirmări se impune: După o telegramă a corespondentului acestui ziar la Singapor, barca Angola, al cărei căpitan ed. Crocker, din Noua­ Scoţie, izbindu-se da o stîncă aproape da Gavitte (Filipine), ce! 17 călător!car! au supraveţiuit construiră tre! plute de lemn, din cari două pe car! se ur­cară 5 oameni dispărură. Pe cea mai mare din plute se aflau ce! 12 oameni rămaşi, între cari căpitanul Crocker. Naufragiaţi! n’a­veau nici apă, nici hrană. Ei mincară mai intiiu alge plutitoare și mici scoici. A 16-a zi unul din marinari, de na­ţionalitate francez, ucise pe unul din tovarăşii să! cu lovituri de topor şi-î bău singele. Voise să-î mănînce şi creeriî, dar cei­­l­ali­ îi opriră, și aruncară corpul în mare. A doua zi, cum francezul ame­nința cu toporul pe căpitan, i se luă arma și i se despică capul. Cind noaptea deveni neagră supraviețuitori! mincară cadavrul. A opt­spre­zecea zi căpitanul Crocker muri și fu da asemenea mîncat, şi aceste scene de canibalism se repe­tară pina la a 42-a zi. Nu mai rămă­seseră de­cit doi oameni pe plută. Zece fuseseră mincaţî. Eî fură adunaţi de Malaejî din insula Soubi şi ajunseră la Singapor pe un vas japonez, toate aceste chestiuni şi ca atare el va fi un adevărat e­­veniment pentru lumea noa­stră politică. Colegiul I de Senat din Putţia, a fost convocat pentru 19 Aprilie spre a alege un senator, în locul d-lui Stoicescu, care a optat pentru cole­giul I de Senat din Prahova. Ministrul de interne a acordat un concediu de 9 zile d-lui Gussi, prefec­tul poliţiei din Galaţi. Ministrul de interne a aprobat el! budgetul comunei Iaş! întocmit de co­misia interimară. Budgetul se soldează cu un excedent de 13.000 lei. Atragem atenţia d-luî Haret, ministru al instrucţiune!, asupra învăţătorului di­riginte din Piatra-Teleorm­an, Al. Pe­­nescu, ale cărui fapte şi purtări scanda­lizează populaţia comunei, care e de­cisă a nu-şi m’aî da copiii pe mina a­­cestui om. O anchetă se impune, căci acest domn care a stat pînă acum la postul său gra­ţie bunelor relaţiuni in cari se afla cu fostul revizor şcolar Bogdănescu, agent conservator, se­ află incontinuu conflict cu populaţia. D. Fillato Gh., actual şef de birou in administraţia primăriei Capitalei, a fost numit şeful oficiului stăreî civile. D. C. Berlescu a fost numit in postul ocupat de d. Fillato. D. Luca Ionescu, scretarul general al ministerului de interne, a plecat a­­seară la Ploeşti. Distinsul nostru poet d. Cincinat Pa­­velescu, care precum se ştie e de a­­proape doi ani în magistratură, fiind mutat de la Brăila la Corabia, a mani­festat intenţia de­ a demisiona. Cei ce cunosc pe talentatul poet vor recunoaşte că locul său nu e la Corabia. D. Bobulescu a fost numit director al prefecturei de Ilfov. Ministrul de externe a făcut cunoscut direcţiunea generale al serviciului sani­tar, că guvernul otoman a suprimat pen­tru provenienţele din­­Alexandria-Egipei supraveghierea de 48 ore. «Agenţia Romînă» ne comunică ur­mătoarea telegramă: Constantinopol, 30 Martie. — D. Ghica, ministrul României, a plecat azi în concediu. Aseară la Mitropolie au asistat la denie toţi miniştrii şi casa civilă şi militară a regelui. D. Tănăsescu Mihail a fost numit pe ziua de 15 Martie în postul de desemna­­tor la direcţia generală a telegrafel­r şi poştelor, în virtutea unui concurs. Er, după amiaza de ministru de justiţie, însoţit de d. Tătăranu, secretarul general al acelui minister, a vizitat serviciul antro­­pometric şi fotografic, precum şi şcoala de antropologie pentru instruirea agen­ţilor secreţi ai poliţiei, din palatul de jus­tiţie. Ap .I a mers la morgă unde a in­spectat cu­ deamănuntul toate instalaţiu­­nile. D. ministru a inspectat şi serviciul c­himico-legal care este condus de d. dr. Ştefan Minevici, ‘chimist legist şi profe­sor universitar, şi care execuţi lucrările din ramura sa pentru toată ţara. Ministrul apreciind importanţa acestui serviciu­­i-a mărit personalul. D. Stoicescu a felicitat pe fraţii Minovici pentru devotamentul ce -i pun în îndeplinirea însărcinărilor lor atît de importante pentru ordinea so­cială. Ediţia de dimineaţa DTFORMATITJITI Imediat după sărbătorile Paştelui Adevĕrul va publica un mare interview pe care a bine­voit a ni-l acorda d. Take Ionescu, fost ministru de finanţe, unul din capii autorizaţi ai partidului con­servator, care de­şi atît de amestecat în toate chestiu­nile politice şi financiare la ordinea zilei, nu s’a putut pronunţa asupra lor, de oare­ce n’a putut pătrunde în parlament. Interviewul nostru cu d. Take Ionescu îmbrăţişează 2 Mişcarea administra­tiva Iată tabloul cuprinzînd numărul plă­­şilor, al subprefecţilor şi al revizorilor comunali după noua organizaţie admi­nistrativă. Judeţul Argeş e împărţit în 5 plăşî şi va avea 2 subprefect! şi 2 revizor! comunali. Judeţul Bacău, 4 plăşî, 2 subprefect! şi 3 revizor! comunali. Judeţul Botoşani, 4 plăşî, 2 subpre­­fecfi şi 2 revizor! comunali. Judeţul Brăila, 2 plăşî, 4 subprefect şi un revizor. Judeţul Buzău, 4 plăşî, 2 subprefecţi şi 2 revizori. Judeţul Dîmboviţa, 5 plăşî, 2 sub­­prefecţî şi 2 revizori. Judeţul Dolj, 5 plăşî, 3 subprefecţi şi 3 revizori. Judeţul Dorohoia, 3 plăşî, 2 subpre­­fecţî şi 1 revizor. Judeţul Falciu 3 plăşî, 1 sub-prefect şi 1 revizor. Judeţul Gorj 4 plăşî, 2 sub-prefecţi şi 2 revizori. Judeţul Ialomiţa 3 plăşî, 2 sub-pre­­fecţi şi 3 revizori. Judeţul Iaşi, 5 plăşî, 2 sub prefecţi şi 3 revizori. Judeţul Ilfov, 5 plăşî, 3 sub­prefecţi şi 3 revizori. Judeţul Mehedinţi, 5 plăşî, 2 sub­­prefecţi şi 3 revizori. ■âm&amz Judeţul Neamţu, 3 plăşî, 2 sub-pre­fecţi şi 2 revizori. Judeţul Olt, 3 plăşî, 2 sub-prefecţi şi 3 revizori. Judeţul Prahova, 5 plăşî, 3 sub-pre-­ fecţi şi 3 revizori. Judeţul Putna, 4 plăşî, 2 sub-prefecţi şi 2 revizori. Judeţul B -Sărat, 4 plăsî, 2 sub-pre­fecţi şi 1 revizor. Judeţul Roman, 3 plăşî, 2 sub-pre­­fectî şi 1 revizor. Honi sub-prefecţi Judeţul Botoşani: d. Mihail V. Mi­­clescu, actual subprefect la plasa Tirgul Meletin, la plasa Siret; d. N. Urseanu de la plasa Siret la plasa Jijia-Ştefă­­neşti. Judeţul Brăila: d. Gh. Costinescu, subprefect la plasa Balta. Judeţul Ialomiţa: d. Al. Doicescu de la plasa Borcea la plasa Balta-Ialomiţa ; d. Al. Călinescu la plasa Cîmpu. Judeţul Dîmboviţa: d. Neculai Veri­­ceanu la plasa Ialomiţa-Dimboviţa; d. Gr. Popovici la plasa Cobia. Judeţul Olt: d. I. Negulescu, la plasa Oltu-Vedea; d. Al. Ghirgiu la plasa Şerbăneşti. Judeţul V­aşea : d. Eustaţiu­ Vişinescu de la plasa Marginea la plasa Căliniştea; d. Paul Rădulescu de la plasa Calniştea la plasa Neajlovu-Glavacioc. Judeţul Muscel: d. Elie Lucescu de la plaiul Nucşora-Dimboviţa la plasa Podgoria ; d. Vasile O. R­udeanu la plasa Riurile-Argeşul. Judeţul Vilcea: D. Victor Stătescu la plasa Oltu-Olteţu de jos; d. Ioan Ale­­xandrescu de la plasa Ocolul-Otăşan la Olteţu de sus ; d. Constantin Avramescu la plaiul Orez.­­ Judeţul Prahova: d. Gh. Criveţeanu la plasa Cricov-Podgoria ; d. Grigori­e Bă­­nescu la plaiul Prahova ; d. Grigore Cor­­lătescu la plaiul Teleajen. Judeţul Covurluiu:d. Panait Nardă la plasa Siret; d. Ioan Dimitriu la plasa Prut-Horincea. Judeţul Buzău: d. Gh. Anastasii­, ac­tual director al prefecturei, subprefect la plasa Tohan-Sărat; d. Ion Zaharia Furnică la plaiul Buzău. Judeţul Gorj: d. Th. Vladim­irescu la plasa Amaradia-Novac­; d. Grigore Po­­pescu la plasa Jiu. Judeţul Tecuci: d. I. I. Hasnaş la plasa Zeletin. Judeţul Teleorman: d. Ioan Mate­­escu la plasa Tirgu, d. C. Mărăşescu la plasa Teleorman. Judeţul Romanati: d. Dimitrie Ma­­cavescu de la plasa Ocol la plasa Oltu de jos-Balta; d. M. Petrovici la plasa Olteţu-Oltul de sus. Notă revizori comunali Judeţul Botoşani: d-ni! Ion Carale, şi N. Ivaşcu. Judeţul Brăila : d. I. Mindroviceanu. Judeţul Buzău : d-ni! Nicolae Iorgu­­lescu şi Th. Mănciulescu. Judeţul Covurlui: d. Grigore Pana­­itescu. Judeţul Dîmboviţa : d-ni! Mihail Ba­­iloiu şi Constantin Avramescu. Judeţul Gorj: d-ni! Gheorghe Rădu­­lescu şi Nicu Ciontescu. Judeţul Ialomiţa: d-nii George I. Christodorescu, Ion Niculescu şi Sava Constantinescu. Judeţul Muscel: d-ni! Const. Geor­gescu şi Dim. Urlureanu. Judeţul Olt : d-niî A. A. Ungurelu şi Nae Deţu. Judeţul Prahova: d-niî Dimitrie Ni­­icolaescu, Dimitrie Chiriac şi Petre Po­­pescu. Judeţul Roman­aţi: d-ni! Alexandru Ciurea şi Florea E. Georgescu. Judeţul Tecuci: d-niî G. Niculescu I. Costin. Judeţul Teleorman: d-niî George P. Dim­itriu şi Marin Rădulescu. Judeţul Vincea: d. Neculai Greceanu şi Juan Gherman. Judeţul Vlaşca : d-niî Alex. Alimă­­nascu şi Vasile Anastasiu.­terior al vămilor, sunt numiţi, pe ziua de 1 Aprilie 1901, ca impiegaţi în ace­laşi serviciu. Actualii 6 taxatori clasa II, Vasile Algiu, Sterian Ganciu, Mihail Tiulescu, Scarlat Negulescu, Ilie Estiotu şi Ioan Dumitrescu, din serviciul exterior al vămilor, sunt numiţi pe ziua de 1 A­­prilie 1901, ca impiegaţi in acelaşi ser­viciu. Actualii 3 impiegaţi clasa II, Gheor­ghe Bondariu, loan Biăescu şi Tache Anastasia, din direcţia vămilor, tim­brului şi înregistrări sunt numiţi, pe ziua de 1 Aprilie 1901, ca impiegaţi in serviciul exterior al vămilor. Actualii 8 şefi-perceptori clasa III, Petre Păunescu, loan Iulian, Zaharia Florian, Gheorghe Lazăr, Dumitru Ge­­orgescu, Nicolae Ciucescu, Nicolae Pană și Alexandru Poitevin, din serviciul ex­terior al vămilor, sunt numiți pe ziua de 1 Aprilie 1901, ca taxatori în ace­lași serviciu. Mişcarea de la minis­terul de finanţe * Pe lingă suprimările pe cari le-am publicat erî, s’a mai făcut la minis­terul de finance următoarea mişcare: Actualii 5 impiegaţi clasa II, Ioan Stănescu, Mihail G. Dumitrescu, Eu­­geniu Vlăhuţă, Mihail Mihăi­escu şi Teodor G. Săvescu, din serviciul exte­rior al vămilor, sunt numiţi, pe ziua de 1 Aprilie 1901, ca agenţi auxiliari in acelaşi serviciu. Actuali: 13 impiegaţi clasa II, loan Mihăilescu, Nicolae Strălucică, Vasile Alexandrescu, Gheorghe Leonte, loan S. Samson, Nicolae C. Dumitrescu,­ Gheorghe Tăchianu, Sterie Popovici,­ Eugeniu Balş, Niţă Tănăsescu, Nicolae Becu, Ilie Stan şi Gheorghe C. Cor­­nescu, din serviciul exterior al vămilor, sunt numiţi, pe ziua de 1 Aprilie 1901, ca agenţi auxiliar­ in acelaşi serviciu. Actuali 1­3 impiegaţi clasa II, Grigore Stoica, Nicolae Gheuca şi Apostol Beznea din serviciul exterior al vămilor, sunt numiţi, pe ziua de 1 Aprilie 1901, ca agenţi auxiliari în acelaşi servicii­. Actualii 4 taxatori clasa II, Ioan D. Albu­, Eduard Gheleme, Carol Ernie­ şi Gheorghe Tufescu, din serviciul ex­ Adevărul Mişcarea de la lucră­rile publice Serviciul de navigaţiune fluvială şi serviciul şantierului din Turnu-Severi­n se vor ataşa la direcţia serviciilor hi­draulice. Au fost licenţiaţi pe ziua de 1 A-­­prilie . D. căpitan Ricard Framasovici, insp­­pector cl. I, şef al serviciului navigaţi-'­unei şi al şantierului din T.­Severin."­­ D. inginer ordinar cl. III Mih. A. Să-­­răţeanu, din serv. şantierelor. D. Gh. I. Craioveanul, impiegat cl. I, in serviciul şantierului. D. Traian Stancevici, impiegat cl. IlI-a. D. George Carp, inginer ordinar îlfi serv. podurilor, a fost transferat ca ins­pector al serviciului de navigaţie flu­vială. D. inginer N. P. Ştefănescu, adminis-t­­ratorul docurilor din Galaţi, a fost în­sărcinat cu funcţiunea de director al serv. navigaţiuneî fluviale din Galaţi. D. Voiciu Mihail E., controlor cl. I in administraţia C. F. R., a fost numit şef de birou special in aceeaşi adminis­traţie. D. I. I. Gabrielescu, actual impiegat definitiv cl. IlI-a, din administraţia că­ilor ferate, a fost licenţiat din acest serviciu. La serviciul navigaţiuneî fluviale şi al şantierului de construcţiune din T.­Se­verin, a fost trecut pe ziua de 1 Aprilie 1901, următorul personal din direcţiu­nea generală a regiei m. statului. In serviciul fluvial,­D. Dim. Bută­­rescu, actual sub-inspector, în postul de inspector. D. A. E. Teodori şef de biurou. D. G. Sturdza, şef de biurou. D. A. Ghete, impiegat. In serviciului șantierului. — D. La­zăr Mărculescu, comptabil. D. Ion Bărbulescu, impiegat. D. G. Bărdeanu, impiegat. D. inginer-șef dl. II loan Venert, ac-, tual administrator al docurilor din Brăila, este numit pe ziua de 1 (14) Aprilie 1901, in postul director al șantierului de construcţiuni din T.­Severin. D. inginer-şef cl. I Gheorghiu Ştefan, actual şef de diviziune in administra­­ţiunea căilor ferate, este numit pe ziua de 1 Aprilie st. n. 1901 in postul de sub-şef al serviciului de întreţinere din aceeaşi administraţiune. D. Georgescu Răducanu, actual sub­­mecannic electrician la docurile din Brăila, este numit, pe ziua de 15 Aprilie st. n., în postul de maestru de silesurî la a­­celeași docurî. D. inspector general d­. I­­lie Radu, a fost confirmat, pe ziua de Aprilie 1901, in postul­­de director al serviciului de poduri şi şosele. D. inginer-şef cl. I Grigore Cerchez, membru in consiliul technic superior, a fost licenţiat din serviciu pe ziua de 1 Aprilie 1901, postul săli fiind suprimat. D. inginer-şef cl II Şerbănescu Nico­lae, actual secretar al consiliului tech­nic superior,­ este numit pe ziua de 1 Aprilie 1901, in postul vacant de şef al circ. IX-a de poduri şi şosele. D. inginer inspector-general cl. II Ni­colae Zahariad-Olmazu, membru in con­siliul technic superior, este licenţiat din serviciu, pe ziua de 1 Aprilie 1901, pen­tru suprimare de funcţiune. Moda ilustrată de azi cu­prinde următorul SUMAR Cronica Modei asupra toalete­­lor de Paşte: Lucru manual: Şerveţel fes­­tonăt, Gravuri, Toalete de atymonu Costume tailleur, Bolerourî, Pă­lării, Corsage, etc. Convorbire asupra Cintărei Cintărilor de lulia IJDragomirescu ş- Cintece de Porleanu, Melancolie (poezie) de Stoenescu, Sfaturi a­­supra băilor, Jocuri etc. Supliment gratuit unul din cele mai folositoare tipare : Haină de primă­vară. 20 bani exemplarul: architect, St. Ciocirlan, architect ajutor, I. Constantinescu (inginer-architect, Tra­ian Teodorescu, inginer stagiar, Scarlat Petculescu, conductor, N. Balaban, con­ductor, R. Minen, desem­nator, I. Armă­­șanu, copist, N. Bucșan, magaziner, B. Giullini, inginer-șef al serviciului apelor, Al. Gallucci, inginer-ajutor, C. Strobell, inginer, M. Popazu, desemnator, I. Ne­­goescu­, copist, C. Deldebio, inginer la secţia de poduri şi şosele, N. Cornstan­­tinescu, conductor, Gr. Zâne, copist, D. Rusescu, conductor, N. Ursache, dese­nator, Al. Ib­rizescu, horticultor. Servitorii cari nu fost eliminaţi s’au tras la sorţi, de­oare­ce toţi sunt "de mai mulţi ani in serviciul primăriei, şi sunt destoinici. " Mişcarea de la primă­ria Capitalei Prin suprimările făcute la primăria Capitalei, s’au făcut următoarele nu­miri în serviciul technic: C. M. Nicolau, comptabil, T. Anestin, liitor de registre la acelaşi serviciu, G.­ Tăslăuanu, viitor de registre, Al. G. Du­­ţulescu, archivat­, G. Marinescu, copist, Anghel Constantinescu, registrator, G. Al. Orăscu, inginer sub-director, I. Po­teca, inginer al serviciului planurilor si alinierilor, P. lonescu, geometru in serviciul planurilor, Ath. lonescu, con­ductor, Al. Popescu, conductor, N. Po­­pescu, conductor la serviciul alinierilor, V. Rusescu, deseminator la serviciul pla­nurilor, G. Leonida, copist, P. Petriou, Mişcarea de la mimisa­terii de domenii La ministerul de domenii, prin pu­nerea în aplicare a noului budget, s’a făcut următoarea mişcare in personalul interior şi exterior: D-nii: Sc. Constantinescu şi Al. Niţescu,­­actuali şefi de biurou clasa 3-a, au fost numiţi impiegaţi c­aia l­a : Al. Panou, M. C. Peneiuiescu, I. P. Miller, D. Lascu, N. Georgescu, D. S. Gheorghiu şi C. Mihăi­­lescu, actuali impiegaţi clasa l-a, au fost numiţi impiegaţi clasa 2-a; L. Sobieschi, V. I. Gorciu, Op. Rollea, actuali impiegaţi clasa 2-a, au fost numiţi i­piegaţi clasa 3 a ; G. Vasilescu, P. Iamandescu, I. Iao­­nomescu şi I. Nedelceanu, actuali impie­gaţi clasa 4 a, ■ au fost numiţi copişti clasa 2-a. D. Anghel Ştefanescu, actual şef de biurou clasa 2-a, a fost numit administra­tor la băile Govora. D. Marius Velescu, actual şef de biurou clasa 2-a, a fost nu­mit avocat al Statului de clasa 2-a pa lingă instanţele judecătoreşti din Capi­tală. D. V. Bantaş, actual şef al servi­ciului silvic, a fost numit inspector silvic clasa 2-a, în locul d-luî I. P. Chihaia, care a fost înaintat inspector silvic clasa 1- a. Au fost puşi în disponibilitate din cauza redacerei posturilor d-niî : T. Dimitrescu, şef de biurou clasa l-a î M. G. lonescu, şef de biurou clasa 3-a ; T. N. Andronescu, Gr. Andronescu, E. A. Janici, M. Tănăsescu, impiegaţi clasa ,1-a; G. N. lonescu, G. Iliescu, G. Cair şi Lazăr Dumitrescu, impiegaţi clasa 2-a ; Oc. Sotrescu, Al. Filioreanu şi D. Stroica, impiegaţi clasa 3-a; I. G. Iacob, St. Polihroniade, Marin Rădulescu, ,E. To­­diraşcu, I. Georgescu-Postovari, V. T. lonescu, Gr. Tâutu şi P. Georgescu, im­piegaţi clasa 4-a ; C. V. Cancicov, I. I­. Dacian, S. T. Ciocănescu, V. Vasilescui, T. Ciocoiu, G. Nicolau, St. Popescu şi C. C. lonescu, copişti clasa l-a : E. Miro­­nescu, A. Georgescu, Gr. Constantinescu- Coconiadi, Hagi Ilie Constantin, D. Şte­­flea şi D. Bîzgânescu, copişti clasa 2 a, V. M. Kogâlniceanu şi I. Don, inspec­tori domerciali clasa l-a : N. N. Andro­nescu, C. V. Druţu şi S. P. Radian, ins­pectori clasa 2a; G. Hazu, inspector şcolar. D. V. D. Chirculescu, actual inspector domenial clasa 2-a, a fost numit şef de serviciu clasa l-a, în locul d-luî Matei Niculescu, inspector domenial clasa l-a, care a optat pentru pensie şi care prin delegaţie îndeplinea postul de şef al ser­viciului exploatărei moşiilor şi eparetelor. D. St. Bibianu, împiegat- clasa 3-a, a demisionat. 1 -D. Florian Pant­­e, arhitect, şi-d. AL Cucu Starostescu, inginer h­­t-mie clasa 2- a, au fost lăsaţi în disponibilitate din cauza suprimărei funcțiunilor ce ocupau. Afacerea Mirodotescu — Interview cu d. Ciocanelli — De cite­va zile se vorbește de o plin­­gere făcută de d. N. Mirodotescu, co­merciant, care susţine că ar fi obijduit de d. Cioeanelli, membru in comisia in­terimară. Intrlnind pe d. Cioeanelli, iată cele ce ne spuse d-sa asupra acestei chestiuni. * Fiind delegat din partea comisiei in­terimare cu supraveghierea serviciului exterior şi de pază, s’a convins repede că acest serviciu, din cauza neglijenţei de pină acuma, lăsa loc la numeroase contrabande şi producea ast­fel un gol in lada comunală. După nenumărate denunţări ce primea, a putut constata că venitul de accize este scăzut in mare parte din cauza u­­nor comercianţi angrosişti de băuturi PETRECERI DE P­AŞTI Pline d­in Ouă, dat fiind opoziţie Tăchiţa şi cu micul dictator se fac numaî cu Insula lui conu Ouţă Robinson s’a ciocnit cu continentul pi’in­­că cu ouă şi cu oţet s’au făcut cind eraţi la putere ţului Cantacuzino de Vallois şi continentul s'a... ţicnit. Ţăranii din Teleorman ciocnesc cu ouă Clocite în capul ilustr­u­lui lor invalidat, Kir Iarca .

Next