Adevěrul, iulie 1901 (Anul 14, nr. 4282-4312)

1901-07-01 / nr. 4282

Duminică 1 Iulie 2001 D. Em. Porumbanu, fost ministru, a fost primit astăzi în audienţă la Castelul Peleş şi reţinut la dejun. In ultimul moment ni se comunică ştirea despre sinuciderea unei d-re P., din Capitală. Vom cerceta faptul şi vom reveni cu amănunte. D. M. C.Mănciulescu a fost ales primar şi d-l Ştefan Niculescu ajutor de primar la comuna urbană Roşiorii-de-Vede. Iată rezultatul alegerea colegiului II ju­deţean de Iaşi: votanţi 882, anul. 24. Au fost aleşi d-nii G. Săndulescu, Anton Camban, dr .Ghi­ulian, Al. Solo­­moneanu, Ion Staver şi D. Pallade. D-nii Bănică Zisu­­şi C. Coşereanu, au fost aleşi membrii în consiliul judeţului R.­Sărit. La alegerile colegiului 111 judeţean de Iaşi au reuşit d-nii : C. Chiriţă, O. Stihi, Ion Vioraşcu, V. Gatoschi, Al. Mustea şi C. Popovici. Aleşii colegiului III judeţean de Muscel sunt d-nii: G. Iorgulescu, Iosef Aldoin, D. Ştefă­­nescu, V. Georgescu, G. G. Năstăseanu, Ap. Gheorghiu. Joi în prezenţa d-lui prefect şi a între­gului oraş, s'a pus piatra fundamentală a bisericei catedrale Sf. I­aralam­bie din T.­Măgurele. Au fost numiţi d. D.­Gh­. Arbore comisar In oraşul Vaslui, D. Tiron, comisar di­rector al poliţiei oraşului Vaslui, Sandu Petrescu comisar în oraşul Brăila, Mihai Marin ofiţer de sergenţi în oraşul Piteşti, C. Dimitrescu comisar în oraşul Tir­­govişte. nad­ixl voi«ni­nste flUTt­. Staţiunea Conteoru-Sărata Eri­d. Dr. Anghelescu cîţi­va prieteni politici şi a invitat pe personali ca să viziteze staţiunea Monteoru-Sarata din judeţul Buzău, întemeiată după cit se ştie de răposatul Monteoru. Opera lui Monteoru merită toată la­uda pentru că a reuşit să facă în acest colţ neştiut de nimeni, lipsit de co­municaţie cu Buzăul ori Ploeşti, o ade­vărată staţiune europeană. Din nenorocire statul n’a voit să se­condeze munca şi iniţiativa acestui om. Intre staţia Monteoru şi Băile Sărata- Monteoru, nu sint de cit şase chilo­­metri şi administraţia judeţului in timp de 10-15 anî nu s’a învrednicit să facă măcar o şosea cum se cade. Pentru ca să ajungi la acest coif european trebue să treci prin un fel de Africa necunos­cută în care nu există drumuri de­cit acelea pe cari natura ţi le pune la dis­poziţiune. Cind însă ajungi la băi­uiţi drumul african şi admiri energia şi munca în­­temeetorului. Un parc frumos, cuprinde trei clădiri principale, două oteluri, cu băi şi un cazino spaţios, cu sală de dans şi de teatru, cu terase splendide, din cari poţi admira frumuseţa locali­­­tăţei, fără de­viaturi, cu o climă tem­perată, dulce. La Sărata este tot confortul pe care poţi să-l ai în străinătate şi băile sunt foarte recomandate de medici pentru diferite maladii pentru cari până acum mulţi bolnavi plecaţi la Hal, Kreutz­­nach, şi Salies­ les bains, ori Uriage. Lumea chiar a început să vie. D-rul Anghelescu şi-a primit invitaţii cu toată căldura şi amabilitatea, i-a dus să viziteze întreaga staţiune şi i-a ospătat un chip princiar. Fie­care din vi­zitatori s’a intors la Bucureşti cu amin­tirea unei zile petrecută vesel şi intim şi cu convingerea că ţara aceasta * ar progresa mult mai mult dacă ar fi voinţe şi iniţiative, pe cari însă şi statul dator este să le secondeze, in acele părţi unde are datoria să o facă. Printre cei invitaţi, fiind şi d. Ionel Brătiaru, ministru de lucrări publice, d-sa desigur s’a convins de visu de ceea­ ce este da­tor statul să facă. ar. I­. Sturdza extrădează! Am anunţat la ediţia de dimineaţă că zilele trecute au fost expulzaţi prin punctul Constanţa o mulţime de supuşi turci. Revenim acum cu oare­care amănun­te din cari se va vedea că aceste ex­pulzări sunt in realitate nişte infame extrădări, în legătură cu succesul­­ob­­ţînut de d. Sturdza in chestia tratatu­lui comercial cu turcii. Revoluţionarii albanezi Se ştie că în Bucureşti şi in cite­va oraşe de la Dunăre se află o mulţime de albanezi şi armeni refugiaţi din Tur­cia din cauza persecuţiunilor ce le dură acolo. Pe cit am aflat, în Bucureşti există chiar o mişcare a albanezilor, cu scopul de a lupta împotriva tiraniei sultanului şi pentru dobindirea de libertăţi în imperiul otoman. Şeful acestei mişcări este Bairam Zeneli, fost conducător in armata turcă. Acesta a lansat acum cite­va zile un manifest revoluţionar către albanezii din toate ţările Europei, îndemnindu-i să se organizeze pentru a lupta în con­tra sultanului. Spionagiul turcesc Pe lingă legațiunea turcă de aci e­xistă un întins serviciu de spionagiu sub ordinele d-luî Kiazim-Bey, ministrul Tur­ciei in Capitală. Spionii aceştia trăesc­ chiar intre alba­nezii din ţară şi raportează legaţiunei turceşti toate mişcările albanezilor. Acum două săptăminî un mare nu­măr de albanezi au ţinut o întrunire în Capitală. S’a dat citire manifestului pri­mit prin poştă de la Bairam Zeneli şi s’a hotărît începerea unei lupte aprige pentru revendicările naţionale albaneze. Toţi au înfierat pe d. Kyazim-Bey, pe care -l numesc «marele spion» şi «per­secutorul albanezilor» din Rominia. Extrădări Ministrul Turciei din Capitală nu se odihneşte. Aproape in fie­care zi d-sa cere d-luî Dimitrie Sturdza, în numele sultanului, ca să aresteze diverşi albanezi a căror activitate îl nelinişteşte, şi să-i expul­zeze din ţară. Am anunţat că zilele trecute un nu­măr mare de supuşi turci au fost ex­pulzaţi prin punctul Constanţa.­­ In realitate d. Sturdza n’a făcut de cit să-i dea pe mina călăilor turceşti, trimeţindu-i direct la Constantinopole. Asemenea expulzări, cari, precum am spus, nu sunt în realitate de­cit nişte criminale extrădări acordate de Ad. Sturdza la ori­ce cerere a d-luî Kyazim- Bey, continuă pe fie­care zi. Scopia Mai ales soarta refugiaţilor politici su­­puşi turci cari vin la noi’ în ţară este din cele mai crude. Ei sunt imediat puşi în urmărire de spionii legaţiunei turceşti din Capitală iar d. Sturdza îi retrimite în Turcia la prima cerere a d-luî Kyazim Bey. Un mare centru de spionaj cu care este în legătură legaţiunea turcă din Bucureşti e oraşul Scopia din Macedo­nia. Această filială se află pusă sub conducerea unui anume Sadic Reka şi are relaţiuni directe cu legaţiunea din Capitală, care-i indică pe albanezii sus­pecţi ce se întorc in Macedonia fără să ştie că sunt urmăriţi. Sadic Reca a fost acum de curând in Capitală şi întorcindu-se la Scopia a arestat pe albanezii Ani Şabau, De­­mir Sotir, Mitre Alexandru, pe românul macedonean Cole Steriu, comerciant la Terizovici, pe bulgarii Popofa, Costoff şi pe sirbul Gheorghevici. Toţi aceştia au fost arestaţi şi aruncaţi în carcerile turceşti în baza unui raport al minis­trului Turciei din Bucureşti. Vizita lui U­elhamet-Bey Vizita in Capitală a d-luî Melhamet- Bey, comisarul Turciei la Sofia, e in strinsă legătură cu iminenta extrădare unui mare număr de albanezi şi ar­meni veniţi zilele trecute in Bucureşti, cea mai mare parte din Sofia. Melhamet Bey a venit aci pentru a indica d-lui Kiazim Bey pe cei suspecţi şi a pune la cale predarea lor pe mina autorităţilor turceşti. In acest scop Mel­hamet Bey a stat două zile in Capitală in care timp la avut întrevederi cu Kiazim Bey, cu d. D. Sturdza şi apoi cu prefectul poliţiei d. Emil Petrescu, căruia i-a făcut o vizită acasă. După ce s’a aranjat extrădarea și după ce d. Sturdza a promis tot concursul m­­ei­iu....,* o.., in­ pinaf, la Sofia. Aceasta a fost motivul vizitei lui Mel­hamet Bey in Capitală. Vom vedea în curind realizate infa­miile ce s’au proectat. J r rezu­ltat al examnenelor particulare de femeţi CI. Vi­a Institutul Virgiliu Popescu. — Trecuţi: Dumitrescu N. Constantin, Georgescu M. Nicolae, Ionescu D. Spiridon, Oprea Mi­hail, Sabovici Alexandru, şi Marinescu G. N. Institutul Sf. Gheorghe.—Trecuţi: An­be­lesem O., Miltiade Gr., Cerchez loan, Con­stantin Cezar, Crisenghe loan, Cristide Nicolae, Culcer, Max Leontopol Cristu, Orăscu Hiphail, Panu Constantin, Oprescu Victor, Simionescu C., Zisu Sm­inescu Ni­­colae, Atanasiu Leonids, Vachman Paul, Mirea Alexandru, Bogănescu Const., Ale­­xandrescu loan, Diamandi Ioan, loanid E­­lefterie. Institutul Clinciu-Popa,— Trecuţi: Beren­­dey Michail, Botez Gh. Constantinescu D., Crăciunescu A., Cristescu V, Costescu Lucian, Dumitrescu Anton, Everaia Ovi­­diu­, Filoti Const., Foişoreanu M., Ialomi­­ţeanu Octav,Ionescu Aurel, Marcu Lucian Michăescu P., Moisescu G., Neacşu Ioan, Niculescu Teodor, Popescu Gh, Păunescu A., Puşcariă Ioan, Rusescu Cicerone, Sto­ian I., Pândele Ni­colae. Institutul Coman.— Trecuţi: Bărbulescu Remus, Brădescu Virgiliu, Budişteanu Gh., Cavaleru Manole, Freinberg Pavel, Ione­­scu Iulian, Pîslaru Nicolae, Popescu loan, Teodorio Achil, Bardelli Romano, Ione­­scu Emilian, Levenţi Gh., Dumitrescu loan, Toma Alexandrescu. Institutul Bălteanu.— Trecuţi: Ciutoc Baloş, Popovici Virgiliu, Grunbaum Gas­­tor, Petrescu S. Nicolie, Sanielevici Maxi­milian, Ştifănescu’ Marin, Popescu Du­mitru, Georgescu Florian, Ozias Avram, Constantinescu D. loan, Popescu M. Ion, Institutul Otescu.— Trecuţi : Beca loan, Brînză Dumitru, Duda Milan, Dobrescu, loan, Dumitriu Traian, Ionescu I. Gh.­­Lupescu Alex., Marinescu loan, Marso­­lescu Gh , Masaci Alex., Melicescu C-tin Neagu G., Petrescu Toma, Popescu Dră­­ghici, Popovici Baloş Calman, Severi­­neanu Gh , Simionescu Gh. Liceul francez, — Trecuţi: Rusoiceanu D., Stoiler Gr. Balti­mare, Cihoski Const., Corbescu Dan, Alexandrescu Vasilescu, Dobias Al., Stav­buc Nahmias. Cf. VII Imtit. Clinciu-Popa. — Trecuţi: Bănu­­lescu Nicolae, Cătuneanu M., Constanti­nescu G , Iosifovici Nic­u, Lempart Enric, Mitrani Nicu, Niciu Vintilă, Nicolescu Octav, Răzvrănescu Androne, Corfescu M. Radu, Constantinescu Dimitrie, Kainer Iacob. Instit. Otescu.— Trecuţi : Gaftor Ilie, Manu I. Michail. Instit. Sf. Gheorghe.—Trecuţi: Băicoianu Ioan, Bunescu Aurelia, Gräfin Gh., Gri­­gorescu Ilie, Petrescu Constantin, Ghica Alexandru, Marinescu Gr., Marinescu Teodor. Instit. Coman.— Trecuţi: Alimănescu Aurel, Coni Carol, Emanoilescu Oton, Io­nescu­­Marius, Ionescu Ilie, Licfientorf Isidor, Arion C. Const. Intimplari Din Capitală Sinuciderea d rei Papazoglu.— Azi dimineata la orele 10, d-ra Elena Papazoglu in virstă de 16 ani, sora d-luî inginer Papazoglu de la pri­măria Capitalei, domiciliat în str. Uranus No. 29 pe cind se afla singură acasă, și-a tras un glonte de revolver calibru 12 in pieptul sting. Moartea i-a fost instantanee. Cada­vrul a fost ţinut încă la domiciliu. Cauza acestei sinucideri e că o fe­­mee de casă anume Nelly Buzoianu o luase de acasă, şi ducind-o la un hotel, împreună cu doi tineri: Zâne şi Gorăneanu,— a lăsat-o să de de­florată de cel d’al doilea—dinsa cul­cin­du se cu cel d'intită. Hoţul de la C. F. R.—A fost arestat individul Costică Marinescu zis şi Mano­­lescu, care a fost prins la poarta găreî de Nord din­spre bulevardul Dinicu Golescu, cu mai multă alamă furată de la C. F. r! Servitorul unui dricar, hoţ.— Indi­vidul Ficu Eschinazi în serviciul d-luî Vasile Dobrescu dricar din calea Moşilor 76, fiind trimis cu 114 lei pentru a plăti o rochie, a dispărut cu banii. El a fost arestat. Arestarea unui hoţ bătăuş. — Co­misarul secţiei a 21-a a trimis­eri poliţiei de siguranţă, pe individul Fotino Nicolae, care a bătut pe precupeţul Ilie Kiloma din str. Sabinelor 73 pe cînd se afla pe şoseaua Basarab, vroind a-l lua de la briu punga cu 20 lei. Arestarea unui cuciumar din calea Griviţei.—D. Petre Rădian, cîrciumar din calea Griviţei No. 140, a bătut pe băiatul loan Zalwi­a, servitor în prăvălia d-tale, spărgîndu-i capul, şi pentru aceasta a a fost arestat. Băiatul a fost trimes spi­talului Filantropia. Prinderea unui dezertor.— Indivi­dul Gheorghe Iosd, dezertor din reg. I-in geniu, a fost prins şi arestat de agenţii poliţiei de siguranţă. Paul Marco­vici VITIUL DOCTOR IN MEDICINA — DENTIST — mutat de la Sf. Gheorghe în Bulevardul Elisabeta­­o 9 bis Casa Radivon (alături cu băile Eforiei) 8805—6 „^Severului*1 Telegramele Iulie şi August cancelaria revizoratului nu funcţionează. — Din cauza slăbirei terasamentu­­lui, produsă din ultimele ploi, trenurile sosesc in Iaşi cu oare­care întîrzieri. — D-na Ana Drăghici a reclamat poliţiei că o servă a ei a dispărut, după ce a furat mai multe lucruri. — Cei doi călători veniţi din Con­stantinopol sunt bine. Ei continuă a fi vizitat­ de medicul comunal.—Dan, nefiţilor din Rusia a exclus din si­nul ei pe marele scriitor Tolstoi. Acest act a fost provocat de pro­paganda preoţilor din societate, cari nutresc în contra lui Tolstoi o ură neîmpăcată din cauza principiilor re­ligioase pe cari le-a dat in vileag Tolstoi in ultimele sale scrieri. Ştirea despre excluderea genialului scriitor din societatea abstinenţilor a indignat atît de mult opinia publică din Moscova în­cît o manifestaţie spontanee de simpatie pentru Tol­stoi a avut loc. In fruntea manifes­­taţiuneî se aflau studenţii facultăţi­lor de la Universitatea din Moscova şi mai ales toţi studenţii în teo­logie. Greva din Aldj Pesta, 29 Iunie.— Opt sute de ţărani romiul sunt in grevă in ţinutul Clujului. Carantina bei Bulgaria Sofia, 29 iunie.­ Mai mulți con­suli au cerut guvernului să retragă măsurile sanitare contra ciumei, ca fiind prea riguroase. Serviciul de noapte O scrisoare a lui Waldeck- Rousseau Paris, 28 Iunie. — D. Waldeck- Rousseau a adresat o scrisoare d-lui Piot, senator, pentru a-i răspunde la unele întrebări puse de acesta. Primul ministru zice în scrisoarea sa că ministrul de interna nu po­sedă încă de­cit rezultatele provi­zorii ale ultimului recensământ. Ace­ste rezultate fac să reiasă o sporire de 412.364 locuitori, pe cînd sporul constatat pentru precedenta perioadă cincinală era numai de 175­ 027 lo­cuitori. Conform prevederilor bugetare di­vizia de rezervă a escadrei din Me­­diterana, suprimată din 1898, va fi reconstituită cu începere de la 10 August st. n. viitor. La fruntaria Coreeana Colonia, 28 Iunie.— Se comunică din Peking „Gazetei Coloniei“ că după ştirile primite din Seul trupele chinezeşti s’au retras, ast­fel frunta­ria coreeană nu mai este amenin­ţată. Războiul anglo-u­mr Londra, 28 Iunie. — D. Brodrick, ministrul ne războia, » am uitîte Camera comunelor, unei telegrame a lordului Kitchener zicînd că loco­tenentul englez Heam, din Eumanry, şi şeapte soldaţi au văzut pe buri trăgînd asupra englezilor răniţi şi culcaţi la pămînt. Vizita de la Vama Vama, 28 Iunie. — Marele duce Alexandru Mihailovîci a refuzat in­vitaţia de a se duce la Plevna, ne­­avînd timp să facă o asemenea călă­torie. Marele duce nu va merge de cît la Burgas. Toasturile de pe Rostislav Enxinograd, 28 Iunie. — Un pa­rastas s’a oficiat azi dimineaţă pe vasul Rostislav pentru aniversarea morţei marelui duce moştenitor George. După ceremonie şi după vi­zitarea cuirasatului, s’a dat un prînz pe vasul rusesc. Marele duce a îm­chinat în sănătatea Principelui Fer­dinand şi armatei bulgare. Principele Ferdinand a închinat în sănătatea Ţarului şi a armatei ruseşti. Măsuri în China Shanghai, 28 iunie.—împărăteasa a cerut ministrului chinez să îi dea numele tinerilor chinezi care se află în străinătate şi au făcut studii stră­lucite, pentru a fi aduşi în China şi a li se încredinţa funcţiuni. IiafrÎE3§'ere ibairă Londra, 29 Iunie.—Se comunică din Zeernast Agenţiei «Pmnter» că coman­dantul Methuen a surprins la 3 Iulie st. n. un lagăr bur. 40 buri au­ fost făcuţi prizonier şi multe previziuni au fost luate. 40 familii bure au fost duse în lagările englezilor. 3 buri au murit. Englezii au avut 2 răniţi. Recoltă americană distrusă Chicago, 28 Iunie. — In urma căldurilor escesive de aci toată recolta din mai multe judeţe din Statele-Unite a fost sau stricată sau ruinată. N’a căzut încă ploaie. Răcoare la New-York , New-York, 29 Iunie.— Timpul s'a mai răcorit puţin. Accidentul din New-York New-York, 29 Iunie.— Un pod s’a prăbuşit lingă Springfield pe linia ferată New-York­-Chichago-St. Louis. 9 lucrători au murit, 8 răniţi. Ma­joritatea victimelor sint italieni. Orientul-extircs Constantinopol, 29 Iunie­—Servi­ciul orientuluî expres a reînceput astă­zî. Scrisoarea I*a fîcî Paris, 29 Iunie. — O notă oficioasă declară făcind aluzie la cele spuse de ziare, că scrisoarea pe care ar fi tri­­mis’o Papa guvernului francez relativă la legea asociaţiunilor, nu este cunos­cută la ministerul afacerilor străine. Depeşile noastre particulare GALAŢI 29 Iunie— Un d. Putipas, venit din Salonic, a fost pus sub observaţie me­dicală pe timp de 10 zile. — D. inginer Caranfil a reclamat parchetului că d. căpitan de adminis­traţie Măndăchescu l-a ameninţat cu moartea.—Corespondent. IAŞI 29 Iunie. — Din ra­porturile sosite la Prefectura de judeţ rezultă că ploile din urmă şi grindina căzută, au produs in comunele învecinate o pagubă de 15000 lei. — Eri s’a efectuat alegerea colegiului al 3-lea pentru consiliul judeţean. S’au ales candidaţii liberali. —• In jurul tirguşorului Podul Iloaei, jandarmii rurali au arestat pe Gh. Cob­zarul, Vasile Bonice, Glimidoc Gh. şi alţii cari se cred a face parte din bancirii lui Lache. — La casa No. 111 din strada de sus, băiatul S. Lazăr,suindu-se pe scară, a căzut jos, fracturîndu-şi mîna dreaptă. — Cu începere de la 1 Iulie serviciul religios la Mitropolie se va face fără concursul corului, care ia vacanță pină la 15 August. — Un elev, M. a dispărut de cite­va zile deja gazda sa. Toate cercetările au­ rămas de­o­camdată zadarnice. Elevul umblase necăjit cite­va zile, din cauză că rămăsese repetent. — Ministerul instrucţiune! a avizat revizoratul şcolar de a se trimite sta­tele de pe acum, de­oare­ce în lunile" „Adevărul“ la Varna Vizitarea orașului Varna, 29 iunie. — Marele duce Mihailovici împreună cu principele Ferdinand au vizitat Varna, făcînd o plimbare prin oraș. Publicul i-a aclamat pe tot par­cursul în mod călduros și entuziast, izbucnind în strigate de: ■— Trăiască țarul! trăiască ma­­rele­ duce! Bisorisul mitropolitului Simeon Ajungînd la biserică, s'a oficiat un serviciu divin■ Mitropolitul Simeon a ţinut o cuvîntare în care şi-a expri­mat dorinţa ca vizita marelui duce să contribue la dezvoltarea unor re­laţiuni mai sincere între naţiunea rusă şi cea bulgară, pe care le u­­neşte afinitatea de rasă şi religiune. Revista militară a avut loc apoi pe marea cimpie de la marginea oraşului o revistă militară în onoarea înaltului oaspe. A participat la această revistă şi un detaşa­ment al echipagiului Rostislav. Marele duce a felicitat pe prinţ şi pe comandantul general pen­tru ţinuta strălucită a trupelor şi şi-a exprimat marea sa sa­­tisfacţiune pentru progresele ar­matei bulgare. Dejunul pe Nadeja.—Toasturile După revistă prinţul Fer­dinand şi marele duce se în­toarseră pe bordul vasului „Nadeja“ unde a avut loc un dejun de gală. Prinţul Ferdinand a ridi­cat un toast pentru marea flotă rusă, exprimîndu-şî do­rinţa de a o vedea în­tot­d’a­­una păstrîndu-şi forţa şi stră­lucirea ei printre flotele ţări­lor maritime. Acestui toast a răspuns ma­rele duce Mihailoviei urm­ă Bulgariei ca tînăra ei flotă să se dezvolte, ca o camaradă a celei ruse, spre a fi demnă de amiciţia Rusiei şi a in­spira tuturor naţiunilor Eu­ropei încrederea în forţele principatului bulgar. Escursiunea. — Dineul de la Euxi­nograd Prinţul şi marele dace făcură apoi o scurtă escursiune pe lacul Devna în ovaţiunila publicului adunat pe mal. Seara a avut loc la Euxinograd un dinei­ urmat de recepţiune. • Marele duce la Burgas Mline dimineaţa vasele Ros­tislav şi Nadeja vor duce pe prinţ şi pe oaspele rus la Burgas, unde vor rămânea timp de o zi. Vor vizita portul şi proba­bil oraşul. Burgasul a fost împodobit pentru primirea marelui duce. Un refuz Se comentează foarte mult faptul că la recepţiunea ce a avut loc la Euxinograd toate de­­putaţiunile cari au participat şi sau exprimat dorinţa de a vedea pe marele duce în in­teriorul Bulgariei. Marele duce şi-a arătat din nou­ regretul că eî este imposibil să primească in­­vitaţiunea, de­oare­ce îî lipseşte timpul, şi dind speranţa că va reveni în curind în Bulgaria. Un proect Se fac de asemenea comen­tarii fanteziste asupra unui proect de a se face un port de războiţi la lacul Devna, stră­­bătindu-se istmul Intre lac şi mare. Logodna prințului Bulgariei Varna, 29 Iunie. — In cercurile Curței se dezminte zgomotul pornit de la Cetinge că prințul Ferdinand s’ar logodi cu princesa Xenia. Agitaţia măcelarilor vienezi Viena, 29 iunie. — Măcelarii de aci au reînceput cu mare energie a­­gitaţia pentru deschiderea graniţei româneşti importului de vite. Ministrul comerţului răspunzînd negativ comisiunea ce i s'a prezentat, măcelarii au convocat o mare întru­nire publică. Consiliul comunal sprijină acţiunea lor şi în populaţiune ea are răsunet, căci realizarea cerereî lor ar produce scădere­a preţului carnet. Procesul Sarafoff Budapesta, 29 Iunie. — Ziarul Pester Loyd cofiientînd în articolul ele fond procesul Sarafoff, spune că juraţii bulgari înspăimîntaţi ele de­­monstraţiunile maced­o-bulga­re vor achita pe Sarafoff. Rezultatul acesta al procesului e aproape sigur. Poştele streine în Tineia Constantinopol, 29 Iunie.—Poarta, în urma cerereî guvernului italian, a admis înfiinţarea de poşte italieneşti în mai multe oraşe din Albania. Manifestaţie pentru Tolstoi Viena, 29 iunie. — Se depeşează aci din. Masiva că societatea ahs.­ ill 11 mii ■ um iim Itasia şi Insilg­aria Viena, 29 iunie.—O depeşă sosiţi din Varna anunţă că mitropolitul bulgar a ţinut în prezenţa marelui duce rus un discurs accentuînd a­­supra relaţiunilor tot mai cordiale dintre Rusia şi Bulgaria. Aceste re­laţiuni au devenit şi mai strînse prin vizita marelui duce Mihailo­vich Prințul Ferdinand a toastat pen­tru flota rusă iar marele duce pen­tru cea bulgară. Sinucidere senzaţională Viena, 29 iunie.—Din Feters­­burg se anunţă că acolo a produs o mare senzaţie sinu­ciderea fetei Pelagea, care a trăit în Bulgaria cu Dawi­­doff membru în comitetul macedonean. Auzind că toţi agitatorii macedoneni au fost condam­naţi la moarte, ea s-a arun­cat în Newa. Unii spun însă că s-a sinucis, de­oare­ce Dawi­­doff i-a cerut să plece în România pentru a servi cauza macedo-bulgară. • Serviciul de zi limita de la Varna Varna, 29 iunie.— Marele duce A­­lexandru Mihailovici şi prinţul Ferdi­nand au sosit azi dimineaţă şi au tre­cut în revistă trupele bulgare, precum şi un detaşament al echipajului vasului «Rostislav». Un dejun a fost apoi servit pe yach­­tul princiar «Nadejd­a». Prinţul a în­chinat in sănătatea marinei ruseşti ; marele duce a închinat pentr­u desvol­­tarea tinerei marina bulgare. Marele duce va pleca miine, Sîmbătă, la Burgas. Vapor ÎB decîat Madrid, 29 Iunie.—Vaporul «Mexico» venind din Buenos Ayres s’a inămolit lingă Vi­go din cauza ceţei. Pasagerii şi oamenii echipagiului au fost scăpaţi. Se crede că vaporul este pierdut. Constantinopol, 29 iunie.— Din ordi­nul Sultanului o comisiune compusă din douî funcţionari ai ministerului listei ci­vile şi din douî funcţionari ai ministe­rului agriculturei, a fost însărcinată să se ducă in Rominia pentru a studia pro­gresele agriculture! şi instrumentele pentru munca cîmpului întrebuinţate acolo. Londra, 29 iunie.—Lordul Kitchener comunică din Pretoria ca trupele de poliţie au fost atacate de buri lingă Kontkop. Buri au luat un tun. Ei au fost apoi respinşi de englezi cari au perdut trei morţi şi şapte răniţi. Depeşile noastre particulare Campsmie socialista Roma, 30 Iunie. — In urma achitare a locotenentului Benedetti, acuzat că a împuşcat fără somaţiune pe grevişti, socialiştii au început o violentă cam­panie contra guvernului. Un decret al ţarului Petersburg, 30 Iunie. — Un de­cret al ţarului permite minis­terului de interne rechemarea deportaţilor la Siberia pe cale administrativă. Faptul se consideră ca încă o măsură In dezacord cu poli­tica d-luî Pobedonosceff. Retragerea d-luî de Buelow Berlin, 30 Iunie.—Aci perziată svo­­nul despre apropiata retragere a d-luî de Buelow și înlocuirea sa prin contele Waldersee. Conducerea baloanelor Paris, 30 Iunie— D. Santos Dumont a făcut o excursiune cu balonul in ju­i’ul turnului Eiffel. Aceasta e prima cere a baloanelor, reușită în condu- Adevărul TIR TA ISA IAŞI Premiile la şcolile „Cultura“ O frumoasă solemnitate a avut loc ori la şcolile «Cultura» cu prilejul distri­­buirei premiilor. Solemnitatea a început la orele 9 şi 30 dimineaţa, deschisă fiind de d. A. S. Goldenthal, in lipsa d-luî Meyer Weisengrun, preşedintele societăţeî. In­tre azistenţi remarcăm : d-nii M. Sehnie­­rer, d-l Niemerower, Lupu Weisengrun, d-r Gelehrter, etc. După ce corul şcoalei intonă cite­va cîntece, d. Lupu Weisengrun, direc­torul şcoalelor ia cuvîntul.Intr’o formă aleasă, d-sa arată foloasele ce aduc a­­ceste şcoli şi sacrificiile ce se fac pen­tru întreţinerea lor. „Cîte o dată — spune d-sa"— şi nenorocirea a bună la ceva. îndepărtarea evreilor din şco­lile publice a dat naştere la aceste s 3 M ci .O Veuve fittet fiWMeims Papagal werde ELITE, superioară, sec şi demi sec,— Medaillon conge, finii, sec şi demi sec. Tizană de Şampanie „Speciale“, delicioasă, sec şi elemi sec La principalii băcani, cofetari, restauratori şi hotelieri din ţară, şcoli, unde pe lingă cultivarea asiduă a limbei romine, copilul capătă noţiuni juste despre religia sa, singurul razăm in vreme de restrişte, precum şi cu­noştinţa limbeî germane, necesară lui dacă eventual va fi o dată silit să apuce toiagul pribegiei. D. d-r Niemerower urmează la tri­bună. In una din acele cuvîntărî calde şi entuziaste, cum numai d-sa ştie să le exprime, d. d-r Niemerover arată progresele realizate de aceste şcoli, ai căror întemeietori vor rămînea pe veci neuitaţi. In afară de omagiul adus ţăreî prin cultivarea limbeî romine, d-sa arată progresele realizate prin studiul metodic al limbeî ebraice, aşa ca să nu se mai simtă trebuinţa de primitivele şcoli evreeştî unde lipsa de metodă şi de direcţiune făcea ca invăţâmintul să nu aducă nici un folos. D. d-r Nieme­rower termină, amintind copiilor dato­riile ce-i aşteaptă, acum cind intră în şcoala vieţei. D. d-v Gelehrter, în cuvinte istorite din adincă convingere, arată nevoia in­strucţiunei, care inarm­ează pe om şi il face apt nu numai pentru lupta de existenţă, dar şi in lupta pentru idea­lul săli. D-sa atinge apoi chestia canti­nelor şcolare. 64. Calea Victoriei, 64 V­iaţa Teatrului Naţional 80 camere luxos mobilate cu mobilă a­­dusă din Englitera, de la un leu în sus cu ziua şi de la 20 lei în sus cu luna. Salon de lectură. Băi calde şi reci. Personalul vorbeşte mai multe limbi străine. 9180—15 Liceul şi Şcoala Comercială VSSÎfcOâLÎU F«a»E»CU şi Şcoala Primară „ BE­R­GA MENTER “ Strada General Florescu 6—8 şi S­t. Gheorghe Nou. 1. Al doilea an de funcţionare Preparaţiunî chiar de acum de corigenţă şi de exameae de diferenţă pentru elevii, carî vor să treacă de la liceu la şcoala comer­cială. Din 189 elevi preS'ntaţî în examene la stat şi înaintea, comisiunelor i­ntituite de On. Minister se promovează 144, afară da acei elevi, c­atî ne avîn­d nota satisfăcătoare la 1—2 obiecte, vor fi declaraţi corigenţi con­form noilor disposiţiunî ministeriale. Cursu­rile şi medita­ţiunile se ţin in localul Primă­riei de lingă grădina S-tu Gheorghe Nou­, con­struit anume pentru şcoală şi in care a fost instalată odinioară şcoala primară „Carmen Sylva“. Informaţiuni în fie­ care zi la cancela­ria Institutului. Prospecte la cerere. Director: Vir­ Siliu­ Popescu 9227—5 prof. la fiucul S­t. Sava PRIMĂRIA ORAŞULUI CALARAŞI BOTOŞANI Distribuirea premiilor. — Duminică, 24 iunie a avut loc în sala liceului Lau­­rian solemnitatea distribuirea premiilor pen­tru şcolile secundare. A luat cuvîntul d. I. Niculescu, directorul liceului. Luni, 25 iunie, s’a făcut în grădina Bel­vedere distribuirea premiilor pentru şcolile primare. A luat cuvîntul d. Petrescu. Joi, 28 iunie, s’a făcut solemnitatea dis­­tribuirei premiilor la şcolile israelito-ro­­mîne sub preşedinţia d-luî S. Wohl. Au luat cuvîntul d-nii dr. Jurim şi A. W.Jirmann din partea comitetului şi au arătat rolul şcolilor şi progresul realizat, apelînd la public pentru concursul bine­voitor în viitor. D. S. Schor a arătat situaţiunea gene­rală a şcolilor. D. A. Blaicher a vorbit despre Educaţie şi domnişoara Conniz despre Cultură. BIRLAD 27 Iunie — La percepţia looală, dovedindu-se neregularităţi, şi anume, o lipsă din casă a sumei de lei 2561 lei, bani 7, d. Pe­trescu inspectorul administraţiuneî finan­ciare, a cerut ministrului darea afară din funcţiune a perceptorului Frum­usache To­­mescu. Tot oraşul era surprins da acestea, dat fiind că d. Frumus­ache Tomescu se bucură de reputaţia unui om foarte cinstit. Astă­zi, lucrurile s’au schimbat ; d. To­mescu a justifi­at astr­el lipsa zisei sume din casă. Chitănțile în valoare de lei 2564 și bani­i lipseau într’adevăr, dar perceptorul nu le încasase încă, fiind su­mele în mîinile agenților încasatori. D. Tomescu a depus azi suma ce lipsea, an­­gajîndu-se a se acoperi „d-sa cu această sumă, din încasările agenţilor. Perceptorul care fusese suspendat ori din slujbă­ a fost azi reintregrat în funcţiune. — Azi pe la orele 6 seara, a căzut o ploae torenţială în oraş. De mai bine de o săptâmînă, ploaia cade în oraşul şi ju­deţul nostru ; în multe localităţi a căzut şi grindină. Totuşi recolta anul acesta în judeţul nostru, este foarte frumoasă , şi agricultorii sunt plini cu speranţe despre recolta viitoare. Alecu BUCUR­­ESCI HOTEL „UNIREA“ In centrul oraşului No. 5, ST­RADA COVACI, No. 5 CAMERE ŞI PATURI cu preţurile cele mai reduse CPRATGltU^i SERVICIUL prompt e cunoscut de toţi cei ce au­ bine-voit să ne visiteze. 9­04-183 TV * * TI­­­TT T V W T * H"TVVTZyVVTV Doctor ZOSIN Fost intern al Spitalului îîrăncovenesc Consultaţii de la 3 la 5 Strada Pitar-Mosu, 25 9243—4 Dr. Glineanu niedic la Spitalul Colţea Specialist în boale interne S’A MUTAT Strada tallies Io. 13 Consultaţiuni de la 1 — 3 p. m.s. s. Doctoral V. Vinioş Medic al Sanatoriului JOrd. Olchowski Consult, de BOALE INTERNE pen­tru adulţi şi copii de­­ el 6—7 seara Calea Călăraşilor, 112 .De lacMriaT pentru sezon la Constanta apartament mobilat 5 camere, bucătărie, cameră pentru ser­vitori, etc. Bulevardul Elisabeta, vis-a-vis de Casino, A se adresa Inginer Kotun, str. Mahomedană 5, Constanța. 9027—5 cu lanț, la picior, sburat din Str. Academiei No. 45 Etagînl 2-lea. Bună recompensă va aduce. aî cui ’1 fîotel Englisch PUBLICAŢIUNE S’a răspîndit zvonul, că, marele bilciu ce se face pe islazul acestui oraş cu începere de la 29 August pînă la 10 Septembrie în fie­ care an, s’ar fi desfiinţat. Primăria publică spre cunoştinţa generală, că acest bilciu, nici nu s’a desfiinţat nici nu se va desfiinţa, el se va face şi în anul curent ca şi în ceî-l’alţî ani. Primar, P. C. Eu eseu Secretar, C. N. Mincu No. 3017. 1­01 Marti 6. 9068 Doctorul RIGANI Medic primar al judeţului Muscel specialisat da 5 ani în Hidroterapie şi iîîectrote­rapie dă consultaţii la Câmpu-L­ung’ ______ între orele 4—6 d. a. 9236 Dr. Gr. NICOLAU, Medic şef al Spitalului Judeţean Funia din Focşani, aduce la cunoştinţa Onor. sale clientele, că fiind numit Medic la Staţiunea balneară Călimăneşti-i a­­ciBilafa, s’a stabilit de la 1 Iunie a. c. pe tot timpul verei, pînă la 1 Septem­brie, în. acea. localitate. 9121—10 Proprietatea Statu­­ Ini Francez­i Ape natura­le de Cé'estins Hopitai Grand Grilie De v­în­zare la toate farmaciile, drogueriile și ma­­gasinela de ' colo­niale. pentru ttMU voiaj d­in'piele fina precum:­ geamantane, gente, saci, truse, nesesere, curele şi dife­rite articole de pielerie se vin­de cu preţuri faimlos de eftin la Magasaiul & Apostoleanui 36, Calea Victoriei, 36 ___________________ 9200­5 nr.STERIE N. VURCU IX. Pelikangassa.—No. 10, Viena Consultaţiuni cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena 9146 -104 9134—1. Sesonul de Fără §5»PaT aproape de frontiera germană, linia Colonia,Bruxelles, Paris. Reşedinţi de vară a­ reginei Belgiei. Cure de băut şi bae pentru anemici şi suferinzi de gălbioare. iQ­ nil Caălinul din «pa este deschis tot anul * Aceaşi distracţie ca la fi­onte-Carlo cheltueşte anual, OTTM fă* pentru teatru, concerte, artă, alergări, sport şi IMI US­IF, serbări de tot felul. Să se ceară prospecte de la secretariatul casinuîuî din SPA (Belgia) 8940—8 '©m Societate Anonimă pentru Come­rciul de Marint şi întreprinderi Technice fost EUGENIO BEHLES Bucureşti.—Strada liliescu Vodă Me. 1-3 recomandă pentru sesonul curent următoarele ca specialităţi: Garnituri die trectat „Flather“. Sfoară Manilla i-a calitate de legat snopi, vantamnare Rio. 5. SBtssamale impermeabile de învelit l­a calitate Trsoare originale „Hehl1 şi „Marat“. «rappe flexibile de oțel cu ,‘J şi 3 cămpuri. ^ A Semănătoare în rînduri renumita marcă VICTORIA- H z DRILL din fabrica Itbfherr­a £ S'tftrantfe, ftndapesta £ Sf și Viena. 9161-24 pp •sS s 555 oots CC trt SO ifi •í-tyU ja <1 go

Next