Adevěrul, octombrie 1901 (Anul 14, nr. 4374-4404)

1901-10-01 / nr. 4374

Luni 1 Oct­obrie 1901» Tiparul unei jupe tailleur se oferă ca supliment gratuit cititoarelor „Mo­dei Ilustrate“ odată cu numărul de azi- In plus modelul unei rochiţe brodate pentru un kaly, rochii penru casă, toalete, pălării de toamnă, şi foarte multe toalete de arlin cu des­luşirile necesare, precum şi o mate­rie literară foarte variată şi modelul jachetei tailleur oferită gratis abo­natelor pe luna Septembrie. Abonamentul pe o jumătate de an 6 lei. 9999999999—99—99—99— nici pe jos, nici cu căruţa nu poţi stră­bate strada, locuitorii au­ recurs la tran­sportul cu bărcile şi toată ziua circulă bărcile pe această stradă. Debarcaderul e la circiuma lui Ioniţă Filipescu, unde se termină strada «Ci­mitirului». însuşi circiumarul are o barcă, cu care îşi transportă clienţii. Halal cîrciu­­mar, dar vai de clienţi ! Am vorbit cu acest circiumar şi l’am întrebat cu­ ţine apăria şi noroiul prin strada aceea. El mi-a răspuns, că opt luni din an locuesc numai in apă şi noroi ii. Sint zile, imî spunea el, cum a fost Vinerea trecută, cind locuitorii sufereau de oare­ce nu puteau eşi din casă spre a merge să-şi cumpere cele necesare. Copiiî lipsesc me­re­u­ de la şcoală, de care­ce ruci «în circă» nu-i poţi duce. —„Vai de viaţa noastră, domnule»! îmi spuneau toţi oamenii de prin prejur, cari se adunaseră in jurul meu­, după se răzbătusem cu chiu cu vai pină în strada «Liteanu» unde terenul fiind mai ridicat apa era mai mică. Strada Maica Domnului ln strada Maica Domnului, e un no­­r boiu care trece de jumătate metru a­­dincime. Doi căruţaşi cari au eşit în trig ca să-şi cîştige hrana zilnică, nămolindu-se cu căruţele, au fost nevoiţi să deshame caii şi să lase căruţele în noroi­, pentru ca să le scoată în urmă cu boii, dar totuşi cu multă trudă. Locuitorii acestei străzi au casele inundate şi apă din odăi, de jumătate metru. Locuitorii Ion Gheorghe, Vasile Şer­­ban, Dumitru Teodorescu şi mulţi alţii, au casele şi curţile pline cu apă. A­ceştia, ca şi Ioniţă Lăutarul, au fost nevoiţi să-şi mute lucrurile şî să se instaleze in podul caselor. Str. Sf. Neculai Str. Sf. Neculai de din dosul spitalu­lui Colentina, e cea mai rău­ situată, fiind mai in vale ca toate.­­ Aci mai toţi locuitorii locuesc prin podul caselor ! Casa lui Neculai Căruţaşul, e încon­jurată de toate părţile de apă, aşa că îţi face impresia unei locuinţi palustre. Impresia generală Impresia pe care mi-a făcut-o acest cartier inundat, a fost cum nu se poate mai întristătoare. Casele ce le-am văzut în apă şi în­conjurate de apă—unde nu era apă era noroiu — m’au făcut să mă gindesc la viaţa oamenilor cari le locuesc. Muncitorii nu-şî pot vedea de lu­cru, copiii nu pot merge la şcoală, negustorii o duc prost, cu un cuvînt e ca într’un loc sălbatic şi izoîs de lume. De acum şi pină in primă­vara vii­toare, apa şi noroiul nu pot dispare din acest cartier. Cei în drept au tot timpul să constate bine starea de mi­zerie in care se află o parte din popu­laţia Capitalei ! După cum am avut ocazia să văd lo­cuitorii înşişi au pus mină de la mină şi muncind singuri, au făcut un trotuar în stradela dintre spitalul Colentina şi Dobre. Dacă ar fi cine să ia iniţiativa, cu puţine cheltuelî s’ar putea asana şi ca­naliza bine străzile ca să fie practica­bile. S­PORT Alergările de azi Prognosticuri E. Premiul 1 1800, 11 200 lei. Al. Marghiloman Păpuşa 3000 54 k. A. Marghiloma Sweet Alice 2000 51 jum. k. Căp. Paiuri Watchfire 4000 58 k. Al. G. Florescu Sans Gene 4000 74 jum. k. G. Negroponto Dracaena 2000 61 .jum. k. N. Popovici Don Quichotte 1000 63 jum. k. G. Bădescu Vedea 1000 59 k. G. Io­­nescu Dragoste 1000 64 k. Această cursă este disputată de 8 cai. Dintre Păpușa și Sweet-Alice caii d-lui Marghiloman, cea de a doua pare mai bine. Don Quichotte din cauza picioarelor de care a fost bolnav nu contează. Wath­­fire, fiul lui Galaor, unul din armăsarii care a dat reproducţia cea mai bună în Ungaria pare în bună condiţie. Dr­agoste fiind într’o splendidă formă poate conta mult în această cursă. Dracaena ii lip­seşte mult din viteză. Preferim ca cîștigător Sweet­ Alice iar plasat Dragoste. Pr. Herăstrău, distanța 1600 metri Pr. I 2000 lei 11 250. Al. G. Florescu Sans Gene 58 k. Al. Marghiloman Spada 53 jura. k. Al. Mar­ghiloman Reverence 60 k. G. Negroponte Mr. de Barbican 15 k. G. Pleşea Oispau Bleu 55 k. Căp. Paianu Gaffe '53 jum k. Căp. Paianu Gamine 58 k. Sans Gene după cursa de astă-primă- Vără unde a bătut în premiul Baratero cu uşurinţă pa Spada şi Reverence poate că ar bata şi această cursă dar îî lip- Boşto mult din forma din întrunirea tre­cută. Reverence şi Spada sunt destul de line Galte a cîştigat o cursă la Pesta dar pare mult obosi­t, pentru Mr. de Bar­­bazan distanţa pare prea scurtă, Oiseau Bleu merită multă atenţie în această cursă. Preferim ca cîştigător grajdul Mar­ghiloman iar plasat Sans-Geneî Pr Teilor dist. 1000 metri. Pr. 1 1800 fr. 11 200. G. Negruponte Gauloise 56 jum. k. G. Negroponte Caseara 56 jum. k. Al. Mar­ghiloman Istrița 56 jum. k. Al. Marghi­loman Cobzar 58 k. S. Bădascu Basarab 58 k. 8 Badescu Rovine 58 k. Ciștigător grajdul Marghiloman iar plasat Gauloise, Pr. Meri Maniei dist. 1000 metri. Pr. 1 2500 11 500 111 250. Al. Marghiloman Edwin 58 k. Al. Mar­ghiloman Cobzar 58 k. Al. Marghiloman Istrița 56 jum. k. G. Rados­u Rovine 58 k. Cîștigător grajdul Marghiloman. Pr. Saint Leger romín distanța 3000 iu. Pr. 13000 lei, II 300, III 200 G. Pîcsea Claret-Cup 56 jumjkm. AU Marghiloman Argeş 60 jumitate km., St­ Georges 55 jum. kgr. Dintre toţi St. Geor­ges pare a fi eroul acestei curse, Claret- Cup a pierdut din formă din întrunirea trecută, iar Argeş nu este tocmai bine la pi­ecare. Preferim cîştiştigător 8l. Georges Pr societăţei Equestra distaţa 2000 m. Pr. 1 800 lei, II 200 lei 6. Ionescu Dragoste 73 jum km., N. Al. Chica Trilby 72 jum. km., Căp Peretz Einard 72 km. Artur Rosetti Coditza 70 jum. km., G. Negroponte Fiorin 70 km., căp. Paianu Egoif 69 km., căp. Savopol Haiduc 65 km , G. Bădescu Voaea 62 km., Dragoste cred că va renunța la această cursă de­oare­ce are mai m­ultă şansă în premiul Fioreasca. Einard nu pare a fi toc­mai gata de­oare­ce a început antrena­mentul prea tirziu, Toby nu va alerga de­oare­ce o bolnavă de picioare. Pentru co­diţa distanţa pare prea lungă. Fiorin pare că şî-a isprăvit lunga-i meserie. Egerfliind într’o formă splenada cred că va fi eroul acestei curse. Preferin ca cîștigător Eyolf iar plasat Einard, Juniperus. Carantimele existent Iată carantinele actualmente în fiinţă luate fie către serviciul nostru sanitar, pentru toate localităţile unde bintue ciuma. Pentru Indiile engleze cu toate teri­toriile circumvecine pină la Bagdad, exclusiv, carantină de 6 zile stabilită in ziua de 9 Iunie 1901. Petru litoralul Mărei Roşii 10 zile. Pentru Arabia şi canalul de Suez carantină de 6 zile înfiinţată la 19 Mai. Pentru Alep 2 zile, de la 22 Septem­brie 1900. Pentru Beyrouth vizită medicală în­fiinţată la 19 Sep. 1900. Pentru Cardiff şi Huel vizită medi­cală, înfiinţată la 13 Februarie. Pentru Colonia Capului, Armenia Trebizunda, vizita medicală înfiinţată la 10 Aprilie, 1901. Pentru Bagdad 10 zile carantină în­fiinţată la 8 Mai 1901. Pentru Golful Persic vizită medicală înfiinţată la 5 Iulie 1901. Pentru Egiptul întreg oprirea impor­­taţiunilor cu scădere de timpul călăto­riei, măsură luată la 10 Iulie 1901. Pentru Neapol şi litoralul de la Nea­­pol pină la Messina 6 zile de carantină înfiinţată zilele trecute. Pentru Smirna 5 zile carantină în­fiinţată la 17 Septembrie 1901. In fine pentru Samsun (Asia Mică) zona cuprinsă intre Cunenos şi Elekdj- Irmok 10 zile carantină înfiinţată eri. Importafiunea mărfurilor cuprinse la titlul 4 din convenţia de la Veneţia, numai din ţările cari au aderat la aceea convenţiune, este oprită, iar din cele-lalte ţări s’a oprit şi importaţiunea fructe­lor, legumelor şi conservelor, afară de mărfurile cuprinse sub titlul IV. Românii la congresul interna­ţional de fiziologie din Turiu La acest congres România e bine re­prezentată. Din partea facultatea de ştiinţe din Bucureşti, e d. dr. Viţa; din partea corpului medical d. dr. Spineanu, trimis de ministerul de războini ; din partea şcoalei veterinare, d. Atanasiu ; ca fiziologist ne reprezintă d. Vaschide, distinsul nostru colaborator. Fie­care a prezentat congresului ob­servaţii sau invenţii importante, in ziua de 19 Septembrie st. n., d. Viţu­ a pre­zidat congresul.* D. dr. Viţu a făcut o foarte impor­tantă comunicare intitulată : «Cercetări experimentale asupra excitabilitateî ma­teriei cenuşii a măduveî spină­rei». D. dr. Spineanu a făcut comunicări asupra : 1) Gastro-acidometrieî, aparat pentru dozarea totală a sucului gastric, invenţie de o mare importanţă; 2) Cer­cetări experimentale asupra puterii diges­tive a pepsinei ; 3) Asupra acţiunei far­­maco-dinam­ice a clorurei de acetil. De asemenea au făcut importante comunicări d-nii Atanasiu şi Vaschide. Medicii italieni au primit foarte căl­duros pe colegii lor românî. „Pester Lloyd“ şi Romînia Am publicat o telegramă prin care ni se relata despre articolul de pole­mică cu Journal des debuts publicat de Pester Lloyd. Ziarul francez caută in acel articol să ne arate că toți facem noi rominii atașîndu-ne cu totul Austriei și Ger­maniei cind la nevoile noastre n’am primit nici un ajutor, nici din Viena nici din Berlin. Cit priveşte cel-l’alt motiv că Rominia se ataşează numite­lor state pentru a contribui la menţi­nerea păceî europene, ziarul francez zice, că Rominia nu şi-o fi exagerat doară într’atita importanţa, in­cit să creadă că intr’adevăr de l atitudinea sa depinde pacea europeană. Ziarul oficios ungar răspunde: Rominia nu s’a aliat cu Austral Un­­garia şi Germania pentru a avea un ajutor financiar. Acest sistem pentru care ziarul francez poate găsi un apro­piat exemplu, nu e însă atit de uzual, in­cit Romînia să fi ţinut seamă de el cind şi-a ales aliaţii. Cit priveşte chestiunea importanţei pentru pacea Romînieî — zice textual ziarul ministerului de externe austro­­ungar,— „limbagiul acesta nu e vrednic faţă de o ţară, ale căreia puteri mili­tare intr’un timp care e încă în amin­tirea generaţiilei noastre au fost destul de importante pentru a salva dintr’o primejdioasă încurcătură pe o armată mare și puternică pentru care francezii sint astăzi plini de entuziasma. Articolul e caracteristic. De la consiliul de hi­giena Consiliul de higienă al Capitalei s’a întrunit eri seara la primărie. D. dr. Măldărescu, decanul facultăţi­ de me­dicină, a luat parte la această şedinţă, ca membru al consiliului. S’a discutat chestiunea razei Bucu­­reştiului, şi chestiunea apei Capitalei. Asupra primei chestiuni, au fost două opinii: o opiniune a fost de a se res­­tringe raza Bucureştiului, transformind cartierele mărginaşe ale oraşului, in co­mune urbane independente. Un mare bulevard de centură, cu plantaţiuni pe ambele părţi, ar separa Capitala, cum se făcea altă dată la Viena. Altă opiniune a fost de a se menţine raza actuală, făcindu-se o descentralizare administrativă pentru mahalale, in felul aceleia care există la Paris. Un consilier comunal va fi plasat in capul fie­cărui arondisment, care îl va administra sub controlul consiliului co­munal al Capitalei. Toate aceste propuneri bine înțeles că au fos discutate numai din punctul de vedere al salubrităţii oraşului şi a­ bunei funcţionări a acestui serviciu. Regele și suita sa, pe cîmpul manevrelor Asupra chestiune! apei Capitalei, d. dr. Mardarescu a propus să se proce­deze la o nouă şi foarte minuţioasă ana­liză a apei de la Bragadiru, invitind in acelaşi timp şi pe chimiştii particulari la această analiză. Intru cit priveşte distribuţiunea apei, consiliul de higiena a amînat discuţii!­­nea asupra acestei chestiuni, după ce se va cunoaşte rezultatul analizei chi­mice. D. dr. Măldărescu s’a pronunţat in contra sistemului cu contorî. Tragerea loteriei un­gare La tragerea de joi au eşti urmă® toarele numere : 5000 coroane cîştigă 5724 21451 32945, 2000 coroane cîştigă 2013 8486 9801 16752 18109 21770 29638 32023 46750 47586 55872 63431 67621 68152 84628 85670 88802 90900 92589 95005. 1000 coroane cîștigă 2180 3954 6074 9250 9572 12214 13753 14288 1461317351 31637 33727 33843 39157 41248 42222 48300 60825 53318 54458 56395 60789 64155 66381 67827 68802 69598 72080 73422 77098 85621 87510 88250 88928 93251 95015 96098 99080. 500 coroane cîștigă 329 1977 2625 7195 8564 12309 18940 24925 29094 31138 31685 32113 34456 36317 38756 43313 51168 63771 57230 58992 60268 62745 68107 68843 69512 69871 74014 76888 77043 77122 78646 81307 83887 85277 87341 95938 96819 96962. Afară de aceasta s’au mai tras 1401 de numere cari cîștigă câte 200 de co­roane. Megele la 11.-Sărat Localul primăriei­ ­~~fsss£r fr Viaductul .......mmm ­anevrele regale manevra de la Jiteni R.-Sărat, 29 Septembrie. — Azi timpul îndreptîndu-se puţin şi în­găduind operaţiunile trupelor, mane­vra proectată a putut avea loc. Regele a plecat la ora 9 dimineaţa la manevră prin bariera Focşanilor. Tema manevrei era următoarea : Corpul de Nord, venind de la O­­brejiţa contra corpului de Sud, înn­­tărit la Jiteni, a alungat pe acesta din urmă, silindu-l să se retragă la R.­Sărat. Intîlnirea între ambele corpuri de armată a avut loc la Oraţia, ceva mai sus de Jiteni şi a fost din cele mai pasionante. După un atac de două ore, corpul de Sud a cedat începînd să opereze retragerea. Roşiorii şarjau. Călăraşii corpu­lui de Sud fură respinşi. Infanteria corpului de Sud ocupă şanţul şoselei şi-şi procură ast­fel o poziţiune splen­didă, împedicind ast­fel înaintarea adversarului. Corpul de Nord răspunde, operînd o superbă mișcare de desvăluire. La ora 1 p. m. s’a dat ordinul de retragere a infanteriei Corpului de Sud, care făcu o admirabilă retra­gere acoperită. întreaga manevră s’a terminat cu o șarjă de cavalerie. O lume imensă a asistat la a­­ceasta manevră, de care regele era vizibil mulţumit. Trupele in oraş La ora 2 p. m., a început intra­rea trupelor în oraş. La bariera Focşanilor un public colosal aşteptă şi primi trupele în aclamaţiuni entuziaste. Sosirea principesei Maria Se anunţă plecarea din Sinaia a principesei Maria, care va sosi aci la ora 5 p. m. Populaţiunea este veselă că tim­pul s’a mai îndreptat, ceea­ ce a permis manevra de azi, rămînerea regelui şi sosirea principesei Ma­ia. Prinţesa Maria R.-Sărat, 29 Septembrie, ora 5.40­ —Princesa Maria a sosit ln gara Rîmnicu-Sărat la ora 5.05 p. m. Ea a fost primită de rege, prinţul Fer­dinand, d-nii miniștri Sturdza și Brătianu. Doamnele din societate, în frunte cu d-nele Lupescu și Tâtăranu, au oferit frumoase buchete de flori prin­­cesei. La ora 5.20 m. princesa a plecat la Sihlea unde va rămuie pină miine cînd se va întoarce aci să asiste la defilare. Ploae. — Ban­chetul Timpul s’a stricat din nou. Plouă. Astă seară are loc în sala de recep­ţie a palatului administrativ un ban­chet de 120 tacîmuri, la care vor azista generalii, ataşaţii militari, no­tabilii şi persoanele oficiale. Prînzul Rîmnicu Sărat, 29 Septembrie. — La ora 7 s’a început prînzul de gală la care au azistat regele, prinţii, ataşaţii militari, toţi generalii supe­riori cari au asistat la manevre, foştii şi actualii deputaţi şi senatori precum şi fruntaşii comerţului de aci. Regele avea la dreapta sa pe du­cele de Meiningen, iar la stînga pe domnul general Băicoianu. In faţa regelui şedea principele moştenitor, care avea la dreapta sa pe domnul prim-ministru Dim. A. Sturdza, iar la stînga pe unul dintre vicepreşe­dinţii Reichstagului german. Toastul regelui înaintea deşertului regele a ri­dicat următorul toast pe care vi-l transmit textual: „Aflindu-mă in mijlocul iu­bitei mele oştiri, slnt fericit că-i pot exprima mulţumirile mele pentru modul desăvârşit cum a terminat manevrele. „La fie­care ceas armata tre­buie să fie gata a răspunde la chemarea glasului ţarei, şi a mulţumi aşteptările ce se pun intr’insa. „Beau In onoarea corpului al treilea de armată“. Apoi suveranul toastează pen­tru prosperitatea oraşului şi judeţului Rîmnicu Sărat şi in sănătatea locuitorilor, cărora le mulţumeşte pentru entuziasta primire ce i-au făcut. Toastai d-lui Sturdza După ce regele şi-a terminat to­astul sau s’a ridicat domnul prim­­ministru Dim. A. Sturdza pentru a răspunde. Domnul Sturdza a toastat In sănătatea regelui, a dinastiei şi a ducelui de Saxa-Meiiningen După prinz regele a făcut cerc întreţinîndu-se cu toţi cei cari erau de faţă. Apoi la ora nouă şi jumătate re­gele a părăsit palatul administrativ unde s’a dat banchetul şi s’a reîn­tors la palatul domnului Lupescu unde e găzduit. Programa de miine Mîine la ora nouă dimineaţa re­gele va vizita şcolile primare de hă­­eţi şi de fete, apoi va pleca la Sihlea, unde va sosi la ora unsprezece. După sosire va începe defilarea pentru care s'a dat ordin de zi cu următorul conţinut: Defilarea se face la infanterie pe front de companie, la cavalerie pe front de escadron, la artilerie pe front de baterie. Cavaleria şi artile­ria la trap. Ultima coloană de ca­valerie va executa o şarjă. După defilare regele va face ob­­servațiunile sale în cercul ofiţerilor superiori. Moni INTIMPLARI Din țară Accidentul din calea Victoriei. — A-­eeară la orele 8, birjarul cu No. 253 anume Andrei Grop, trecînd în goana cailor pe calea Victoriei, în dreptul casei cu No. 93, a lovit un bătrîn ca de 50 ani, croi­torul Leon Cohn din str. Dionisie 52, pro­­dueîndu-i o leziune la cap. Din cauza lo­­viturei batrînul a căzut în nesimţire şi a trebuit să fie ridicat pe braţe de sergen­tul de stradă şi să fie dus în drogheria d-lui Verbeanu unde a fost pansat de d. dr. Baraş. De aci a fost dus acasă. Spargerea din str. Liniştei.­­ A fost arestat de către agenţii de poliţie, in­dividul Lucia Vasile, bănuit a fi autorul spargere! de la d. Gr. Micşunescu din str. Liniştei 24, de unde a furat lucruri şi bani de aproape 4000 lei. Creditul Urban din Iaşi La 3 Noembre st. n. 1901 se va face a 40-a tragere la sorţi a scrisu­rilor acestei Societăţi, conform art. 53 din Lege şi 122 din statute. D-nii detentori de scrisuri sînt rugaţi a asista la tragere, care va avea loc în sediul Societăţei din Iaşi strada Lăpuşneanu la oarele 2 p. m Direcţiunea ifelTîrîlî D-ra Carlotta Fellcciani, cunoscuta prima dată a cărei excelentă şcoală italiană de canto am putut’o admira adesea în con­certele date în Capitală, s’a stabilit de­finitiv în Bucureşti, şi pe lingă catedra de bel-canto pe care o ocupă la Acade­mia de muzică, va inaugura un curs de bel-canto şi la d-sa acasă, calea Călăra­şilor No. 2. Nu ne îndoim că elevele cari vor voi să facă un serios curs de canto, vor pro­fita de acest fericit prilej. Oboseala musculară cu lene cerebrală, insomnie şi slăbirea voinţei, durere de cap şi reaua digestiune: iată simptomele de care suferă un însemnat număr de ti­neri, mai cu seamă în oraşe. Un pahar­­măsură de Bravais după fie­care masă, acesta e remediul prescris de părinţii ştiinţei contra neurasteniei, această boală a secolului. Vinul Bravais îşi datorează proprietăţile combinaţiunei substanţelor, kola, coca, guarana și teobromina. Telegramele „gi devernlnî‘‘ Serviciul de noapte Greva brutarilor renta Florenţa, 29 Septembrie. — Brutarii au reluat lucrul azi dimineaţă. Ciuma la Glasgow Londra, 29 Septembrie. — După ştirile primite din Glasgow un mate­­lot indian de pe vasul Bavaria s'a îmbolnăvit de ciumă. Bolnavul a fost transportat la spital. Ciuma la Neapole Neapole, 29 Septembrie. — Toți bolnavii din lazaretul din Nisida sunt pe cale de vindecare. Nici un caz nou nu s'a mai con­statat la Neapole sau în provincie. Comandant bur exe­cutat Midelburg, 29 Septembrie.— Co­mandantul bur Lotter a fost executat. Comandant prizonier Londra, 29 Septembrie. — Lordul Kitchener telegrafiază din Pretoria că coloanele generalului French­au din Fio* Col. Coandă Secretarul regelui, general al ministerului de tagld­ai, a participat la manevre, la suit. iliofeăi MK Războiu în Balcani Atitudinea Rominiei Berlin, 29 Septembrie—Ziarul ber­­linez Tageblatt publică un senzaţio­nal articol cu privire la chestiunea balcanică.• Intîlnirea regelui Carol cu împă­ratul Frantz-Iosef—zice numitul ziar — a fost de astă dată de o deose­bită importanță politică. Regele Carol I l-a asigurat pe îm­părat că Romînia va urma în viitor aceiaşi politică pe care a avut-o în trecut. Romînia va menţine această ati­tudine faţă cu toate evenimentele ce se pregătesc în peninsula Balcanică. * „Berliner Tageblatt“ adaugă că trebue să ne aşteptăm la o apropiată erupţiune în peninsula Balcanică. Aceasta se poate vedea din faptul că Bulgaria a cum­părat acum patru zeci de mii de puşti sistem nou­ francez şi a început o intensivă agi­taţiune în Dobrogea. Logodia princiară Viena, 29 Septembrie. — Circulă zgomotul că arhiducesa Elisabeta, ne­poata împăratului Francisc Ioseph, se va logodi în curînd cu prințul Otto Windischgraetz. Archiducesa Elisabeta Maria Hen­­rieta Stefania Ghisella este unicul copil rămas din căsătoria nenoroci­tului archiduce Rudolf, unicul fiu al împăratului Franz Iosef. Archiducesa Elisabeta s’a născut în castelul Laxenburg, unde îşi are acum re­şedinţa, la 2 Septembrie 1883, e deci în etate de 18 anî. Mama ei, archi­ducesa Stefania, se ştie că s’a că­sătorit a doua oară cu contele Ele­mer Lonyai. Principele Othon Vernand Hugo Ernest de Wiendischgraetz, s’a năs­cut la Viena la 7 Octombrie 1813, e deci acum în vîrsta de 28 ani. El e locotenent în regimentul aus­triac de ulani „Archiducele Otto" No. 1 şi camerier al împăratului. Fiu al prințului Ernest, el se trage din linia cadeților a prinților de Win­­disc­hraetz, cari sunt una din cele mai vechi case aristocratice din Eu­ropa, căci își urmăresc originea pînă in anul 1242. Principesa Maria la manevre Rîmnicu Sărat 29 Septembrie.— Principesa Maria care va asista la defilarea de mîine va defila și ea înaintea regelui în fruntea regimen­tului ei de roșiori. Adeverul r.uz&MMazi-w ^mnai ii I m um ww v v» t v ■* v * *­­U­m făcut prizonier pe comandantul Scheepers. Deschiderea Camerei franceze Paris, 29 Septembrie.— Redeschi­derea parlamentului a fost fixată la 22 Octombrie. Anivesarea lui Virchow gBerlin, 29 Septembrie.— Azi s’au început serbările pentru a 80-a ani­versare a lui Virchow, prin inaugu­rarea muzeului de pathologie. La adunarea solemnă au asistat dele­gaţi ai universităţilor din lumea în­treagă. Depeşile noastre particulare BRAIL­A Respingerea demisiei d-lui N. Ionescu. Sinuciderea unui elev de liceu.— Înecarea unui scafandru 29 Septembrie.— D. N. Ionescu, fost primar şi actual consilier comunal, a primit azi din partea d-lui ministru de interne Aurelian, anunţarea că-i res­pinge demisia din consiliul comunal brăilean, de­oare­ce consiliul are nevoe de prezenţa unui fruntaş ca d-sa. — Azi s’a sinucis aci elevul de li­ceu Ion Tresnea, în virsta de 15 ani, din cauză că unchiul său­ Ion Tresnea nu vroia să-l mai fie în gazdă. El e fiul unui plugar din Tutova. — Azi parchetul a constatat că îne­carea de alaltăeri a scafandrului s’a produs din cauză că aparatul era stricat. Nou ministru austro-ungar Budapesta, 29 Septembrie. — Se zvoneşte aci că împăratul va numi pe contele Wercerle ministru de fi­nanţe comun. Jubileul lui Virchow Berlin, 29 Septembrie.— Astăzi s’a început seria serbărilor pen­tru a opt-zecea aniversare a naştere! lui Virchow. Azi s’a inaugurat noul Ins­titut patologic. Cu această ocazie ministrul cultelor Studt a felicitat în nu­mele guvernului pe jubiliar dă­­ruindu-i bustul sau sculptat în marmoră. Au asistat ca delegaţi Bac­­celli din partea Italiei, Zicussen, Maragliano, Lister, Semon, Cor­ini, Toldi, Toma Ionescu din partea Romînieî, Blumenthal, Podwissizki etc. etc. Dr.STERIE N. CIURCU IX. Pellkangasse.—No. 1O, Viena Consultaţiuni cu celebrităţile medicale şi cu pecialiştii de la facultatea de medicină din Viena 1946-104 otel Continental aterstrasse- 1-itil Sang preţuri moderate, ascensoriu act de muSftimire Sub­semnata Emilia Lemberg, năs­cută Krzyzowski, soţia decedatului Bern­hard Lemberg, fost funcţionar la C. F. R. în Bucureşti, mă cred datoare a aduce la cunoştinţă Onor. Public, precum şi a părinţilor de familie, că decedatul meu soţ contractase la Societatea de Asi­gurare „Dacia-Romania“ d’aci, o asi­gurare pe caşul de moarte pentru suma de Lei 3000 (Trei mii) şi întimplîndu-se să înceteze din viaţă pe cînd abia plătise primele în suma totală de Lei 483, nu­mita Societate de Asigurare n’a întîrziat de a’mi număra întregul capital asigurat de Lei 3000. Aduc clar în public mulţumirile mele Societăţei „Dacia Romania“, pentru graba ce a pus în lichidarea acestei des­păgubiri şi sunt pătrunsă de datoria mea de a îndemna pe ori­ce părinte de fa­milie de a asigura în acest mod, la men­ţionata Societate, existenţa urmaşilor săi. Emilia Lemberg născută Ifrzyzd­usk­i Bucureşti, 2 Octombrie 1901, Institutul „OTESCI BUCUREŞTI Calea Dorobanţilor, 16-18 «Curs primar, secundar, inferior şi superior, real, clasic, modern Local şi instalaţiune neîntrecută şi re­cunoscută de specialişti ca fiind cu totul conformă celor mai riguroase cerinţe ale pedagogiei moderne şi higienei. Mobilier şi material didactic cu totul nou­ şi complect. Directorul şi Proprietarul Institutului I. O­fce­­scu fost director al liceului „Mihai Viteazul“ ,EmliX Klein Profesoară de l'iano tsl’sx IVln t­ ixt, BULEVARDUL ELISABETA, 63 95—1071 D-nul H. Neumann specialist în boli «Ie OIVt, j.ΣV!S şi Urechi Reîntorcându-se în Capitală şi-a reluat ocupaţiunile Consultaţiuni de la 1—5 p. m. 18, Strada Gabroveni, 18 9436—10 Dr. I. (I. NANU (Muscel) Medic primar la Spitalul Filantropia Secţiunea boalelor interne Reintorcindu-se în Capitală şi-a re­luat consultaţiile Orele de la 5—7 p. m. 12, Strada Manea Brutarii, 12 9495—10 CREME SIMON fără rivală pentru a pro- ,­teja, albi şi catifela pelea obrazului şi a minelor. PUOIRA Săpunul SIMON complectează minunatele e­­fecte ale CREMEI SIMON. A se refuza imitaţiile VINSARE PRETUTINDENI j. ss i­ai o rv Panbourji St. Martin, PARIS. De Vînzare Cu preţuri reduse POMI RODITORI ALTOITI Calităţi superioare DIN RENUMITA GRADINA Furnisand Curţei Regale Bucureşti, Strada Polonă No 136 Catalogul grădinei după cerere, se trimite gratis şi tarneopă. 9653­5 Amatorii de : Arbori şi Arbuşti, Viţă altoită, Cereale selecţio­nate, Plante furajere, Colza,etc. A cere­a li se trimete de Administraţia „Gazetei săteanului“. 117 victo­riei Bucureşti, franco şi gratis Soni Catalog lies trat al Fermei şi Pepinierelor Iul­i. C. DATCULESCU 5264-19 Cf Ocasiune Rară de vînzare eftin 500 metri şine Decanville 10 vagonete 6 curbe 2 macazuri A se adresa la d-l Carl Hirsch­horn, Piaţa Sf. Gheorghe No. 8. 9618-8 Dr. A. MARCEL Medic al Spitalului Caritas Special în Boale de Stomach și intestine Fost asistent la clinica specială de boală de Stomach a D-rului BOAS din Berlin S’a Reîntors în Capitală No. 61, Calea Călărașilor, No. 61­­ Consult. 2—4 p. m. 9336—1 Noul Cod DE PROCEDURA CIVILA adnotat de I. P. Sinescu Cu desbaterile Camerei şi Senatului conţinînd un. Pro memoria , în care se arată toata termenele de opoziţie, apel, recurs pre­cum şi cînd sunt ridicate aceste drep­turi în codul de procedură civilă, în pro­cedura penală, în legea Judecătoriilor de acolo, în legea timbrului, în legea de ur­măriri pentru stat, Judeţe şi Comune, în legea vămilor, în legea impozitului bău­turilor spirtuoase, în legea monopolurilor tutunurilor, în legea electorală şi alta legi usuale. Se află de vînzare la : Librăria Soceca Co din Bucu­­­resti. Calea victoriei 31 #666-3 Domnă sau D-soră, cunoscînd bine germana, fran­ceza şi piano, găseşte loc de guvernantă. A se adresa sub E. la Administraţia ziarului , DE 59, GEORGE ÎDAND Act de mulţumire Prin care subsemnatul mă simt obligat a aduce mulţumirile mele publice d-lui d­r. Luvisch din calea Dudeştî 84, care mi a rea­dus la sănătate pe soţia mea care a su­ferit de o boală femeiască gravă într’un mod conştiincios şi un timp scurt. D. Ştirbescu _____________________Calea Griviţei 62

Next