Adevěrul, iunie 1902 (Anul 15, nr. 4611-4640)
1902-06-01 / nr. 4611
Simbătă 1 Iunie 1902 IMPRESIUNI şi PALAVRE Portret femenin Vorbeşte mult şi rîde mult. N’are un moment de reculegere. E întot d’auna agitată şi are o gesticulaţie disgraţioasă. Ignorantă şi neexperimentată, e de o superficialitate fără seamăn. Aleargă după plăceri fără alegere, fără preferinţă. Un suflet gol care caută să se cunoască cît mai puţin posibil. Cochetăria e unica ei preocupare, adoră numai toaletele frumoase şi complimentele ce i se fac. Bărbatul sări o agasează, o enervează şi d’abia dacă’l poate suporta. Nenorocitul nu poate so mulţumească niciodată, cu toate că’i satisface toate capriciile. ttîsul el are un tot-d’auna ceva ofensător pentru el care nu caută ca dînsa numai partea practică a lucrurilor. ' , 11 va înşela cu siguranţă şi fără întîrziere. E măritată de curînd. Curtezanii însă roiesc în jurul eî şi ideea că va putea trece limitele flirtului cu mulţi din el vezi bine că e incintă. :Semne particulare: Cînd îi vorbești de bărbatul său cască —şi o doare în tot d’a una capul cînd e în societatea femeilor. Rodica CURŢI SI TRIBUNALE Seducătorii justiţiabili O foarte interesantă jurisprudenţă a stabilit era înalta Curtea de casaţie, relativă la seducători. Această jurisprudenţă, prima in aceasta materie, e de o mare importanţă pentru societate. Iată detalii asupra procesului care a prilejit stabilirea jurisprudenţei în chestiune. D. Alexandru Popescu, student in teologie din comuna Drăgina judeţul Prahova, prin scrisori şi alte manopere a reuşit să se ducă pe domnişoara Eliza Popescu, învăţătoare, fiica preotului Popescu din comuna Baloteşti jud. Ilfov. Domnişoara Popescu, fiind învăţătoare în comuna Drăgina, satul seducătorului, acesta a putut seduce pe nenorocita domnişoară promiţindu-l că o va lua în căsătorie. Ce se intimplă însă ? Fructul amorului nu intirzie să sosească şi domnişoara Popescu se vede deodată mamă fără a fi căsătorită. Seducătorul temîndu-se de complicaţii Caută a se debarasa de amanta lui şi ceva mai mult, se pretează la infamii şi sete nedemne. Aşa, denunţă ministerului de instrucţie pe doara Popescu cerind destituirea eî, pentru fapte imorale ! Comisiunea de judecată găsind circumstanţe favorabile d-şoarei Popescu, o pedepseşte cu o simplă permutare. Acum intră însă in acţiune victima lui Popescu, care chiamă in judecată pe seducător, cerind daune interese pentru fapta nedemnă ce a săvirşit o. Tribunalul de Prahova a judecat această afacere şi găsind că ar fi ilegal ca seducătorul să nu sufere nici o consesinţă de pe urma faptei sale, a găsit că a nesmerit a face răspunzător civilimente, cu despăgubiri civile către victimă, pe .Seducător. In consecinţă a condamnat pe Alex. Popescu să plătească 5000 lei despăgubiri, d-şoarei Eliza Popescu. Curtea de apel din Bucureşti a confirmat această sentinţă. Alexandru Popescu, făcînd recurs în Casaţie, secţia II a Curtei respingînd era acest recurs, a stabilit următoarea jurisprudenţ : „Seducătorii dovediţi, pot fi condamnaţi la despăgubiri civile către victimă“. Procesul Teleormănenilor în Casaţie înaintea Curţei de casaţie secţia I, a venit er, judecarea recursului făcut de moştenitorii Theodoru contra sentinţei tribunalului Teleorman, care admisese contestaţia făcută de 23 de ţărani de pe moşiile sus-numiţilor şi Ie scosese de sub executare bunurile. Moştenitorii prin organul avocatului lor d. Taşcă au căutat să obţie casarea pe motiv că comunicarea a fost regulat făcută,cit şi pe faptul că nu luase procurorul parte la şedinţa tribunalului deşi nu erau minori in cauză. Teleormănenii prin d. avocat Victor Duculescu, afi arătat că atit întru cit ii au fost condamnaţi fiecare in parte să plătească o sumă de bani, comunicarea urma să li se facă fiecaruî în parte, dar in ce priveşte aregarea că procurorul nu ar fi luat parte la proces ea e inexactă, căci deşi in sentinţă nu se spune nimic în şedință se vede că procurorul a participat. Cere respingerea recursului. înalta curte in de acord cu concluziuunile d-lui procuror general Schina care ocupa fotoliul ministerului public, respinge recursul stabilind că sentința face dovada perfectă a celor petrecute in şedinţă. * Tot er, in faţa aceleiaşi secţiuni a venit in judecare un al doilea recurs făcut de aceiaşi moştenitori in contra sentinţei trib. Teleorman prin care alţi ţărani erau scutiţi de o plată de bani şi de munci pe motiv că actul in baza căruia se cerea era nul. Moştenitorii au căutat să dovedească valabilitatea înscrisului prezentindu-1 ca un act de tocmeală agricolă şi să obţie astfel casarea. D. avocat Victor Duculescu, cu talentu-î bine cunoscut, in o pledoarie bogată cu argumente juridice, a arătat că din orice punct s’ar privi actul, el e nul fie ca act de creanţă, fie ca act de tocmeală agricolă intrucit nu îndeplineşte condiţiunile cerute de lege spre a fi valabil şi a justifica o condamnare. De altfel termină, d. Duculescu, actul e prescris şi nu poate fi opozabil. Deci recursul cată a fi respins. Înalta Curte, după ce ascultă şi con- Cluziunile d-lui procuror general Schina, respinge recursul, apărînd definitiv pe ţărani de ori ce condamnare. Em. privitoare la armată. Spiritul nostru de imparţialitate ne obligă deci a da loc şi următoarei scrisori: D-luî director al ziarului «Adeverul» Intr’o sere de articole apărute în ziarul d-voastră, sub rubrica «Militare», un oarecare domn anonim, ce să dă drept «ofiţer combatant» se tot forţează să dovedească neutilitatea corpului ofiţerilor de administraţie şi de intendenţă. Fie-mî permis să nu cred că acest domn anonim este într’adevăr ofiţer şi încă dintre cei combatanţi. Nu cred aceasta, fiindcă este peste putinţă ca un ofiţer, ce se prezintă ca un reformator al oştirei, să fie atît de străin de rostul serviciilor auxiliare şi de raţiunea existenţei lor în armata noastră ca şi in toate armatele statelor civilizate. Este absolut inadmisibil ca un ofiţer şi orice om cu simţimintul onoarei şi al demnităţei, să ignoreze cea mai nobilă caracteristică a combatantului, aceea că el trebue să lupte pe faţă, în mod franc şi leal, sub drapel desfăşurat şi cu semne distinctive, pentru ca adversarul să-l cunoască şi să ştie cu cine are a face. Evident, cit timp anonimul in chestiune s’a limitat la o discuţiune obiectivă, atitudinea sa a fost inofensivă ; acest domn insă a depăşit limitele permise, căci, pentru a’şi susţine clevetirile, insinuiază şi insultă fără scrupul şi fără reticenţă un întreg corp de ofiţeri, taxîndu-i de analfabeţi, de trântori, ba chiar şi de oameni necinstiţi. Subscrisul, domnule director, autorizat de mai mulţi camarazi, şi-a luat permisiunea să se adreseze direct la n-voastră, pentru a vă ruga să dăm acest răspuns anonimului care şi-a permis să batjocorească pe nişte oameni cari şi-au petrecut in oştire cei mai frumoşi ani ai vieţei lor, renunţind la avantajele altor cariere, numai pentru dragostea de a sta în rîndurile ei şi a munci pentru ea. Sunt convins că imparţialitatea dumneavoastră vă va face să recunoaşteţi dreptul de a ne plânge şi de a restabili adevărul unui întreg corp de ofiţeri, printre cari, unii au funcţionat, iar alţii funcţionează şi în prezent ca profesori la diverse şcoli militare şi chiar la şcoala superioară de războiţi, bucurindu-se de stima foştilor lor elevi pentru invâtămintele trase de la ei. Vă pot asigura că anonimul a abuzat de ospitalitatea d-voastră taxind de trintori şi de oameni incorecţi pe nişte ofiţeri ale căror servicii şi mente sunt indeobşte cunoscute în armată şi apreciate de şefii ei. De altfel, insultele anonimului departe de a convinge pe cineva, ele dimpotrivă coboară pa autorul lor la nivelul meritat. In speranţă că veţi bine-voi a îngădui publicarea acestor rînduri, vă rog, domnule director, a primi expresiunea sentimentelor mele de mulţumire şi adincă stimă. Ştefan C. Stanciovici Ofiţer de intendenţă Bucureşti 29 Maiu 1902 MILITARE Chestia ofiţerilor de administraţie şi de Intendenţă.—Cititorii noştri ştiu, că in acest loc s’a publicat o serie de articole semnate de un corespondent al rubricei acesteia, privitoare la chestia ofiţerilor de administraţie şi de intendenţă. Articolele nu exprimau vederile redacţiei, după cum de altfel s’a văzut film nota pusă în josul lor, şi le-am publicat numai in vederea faptului, că această coloană e o tribună liberă, pusă A dispoziţie pentru diamutic chestiilor Moda Ilustrata e revista de modă în care se poate găsi modelele creaţiunilor celor mai nou, precum şi detalii asupra ultimelor noutăţi adoptate ca moderne Costă numai 20 bani şi trimiţîndu-se cele patru cupoane numerotate se poate participa lunar la tragerea la sorţ a unui frumos premiu. Pentru luna iunie premiul consistă într’o frumoasă Bluză de vară furnizată de magazinul „Finde Siede“. Ediţia de dimineaţă nTFORMATi. Imediat după întoarcerea d-luî G. Ballade se va convoca comitetul executiv liberal pentru a se discuta diferite chestiuni privitoare la campania electorală pentru alegerile comunale. Data plecărei la Londra a prinţilor moştenitori a fost definitiv fixată pentru Luni după amiază. O mişcare în magistratură se va face pe ziua de 1 Iunie. Duminică dimineaţa d. Dimitrie Sturdza va pleca pentru trei zile la Constanţa. Prinţul Urusof, ambasador al Rusiei la Paris, care se află în trecere în Bucureşti, a fost primit ori în audienţă de rege. Regele şi regina vor părăsi Miercurea viitoare Capitala mergînd la Sinaia, pentru a-şi lua reşedinţa de vară. Comitetul executiv al partidului conservator s’a întrunit ori şi a primit în sínul Bat un nou membru, pe d. Dimitrie Neniţescu Conservatorii mandişti vor convoca o întrunire în ziua de 20 iunie la club, în scopul de a alege un comitet central electoral pentru Capitală, şi subcomitete pe culori, în vederea alegerilor generale comunale din toamnă. Curtea de casaţie, a stabilit printr’o jurisprudenţă, că seducătorii pot fi făcuţi răspunzători cu despăgubiri civile, către victimă. Publicăm această jurisprudenţă in mod detailat, la rubrica «Curţi şi tribunale» din pagina II. Atragem deci atenţia cititorilor asupra acestei rubrici. Serbarea care urma să aibă loc ori d. a. la azilul „Regina Elisabeta“, şi la care urma să participe şi regina împreună cu prinţesa Maria, s’a contramandat aminîndu-se pentru o altă dată. D-nii B. Missir ministru al domeniilor şi Lăcusteanu directorul serviciului zootechnic, vor pleca Simbătă la Brăila, pentru a lua parte la cursele de acolo. Erad. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, a plecat la T. Severin, unde s-a îmbarcat pe yachtul „Draga“ care va pleca la Semendiia pentru a fi inaugurat. Recepţia diplomatică de joi, care urma să aiba loc la ministerul afacerilor străine era, a fost aminată, din cauză că d. Ionel Brătianu lipseşte din Capitală. D. Constantin Bălăceanu, simţindu-se ofensat de un articol din «Lndependance Roumaine», a trimes martori primului redactor al organului francez. D. I. Procopiu, delegatul comitetuluide redacţiune, a declarat insă că n’afost in intenţiunea autorului articolului să ofenseze pe d. G. Bălăceanu şi prin urmare nu e caz de a se eşi pe teren. In urma acestei declaraţiuni martorii au adresat o scrisoare clientului lor lăsindu-i libertatea de a-şi alege pe altă cale satisfacţiunea ce o doreşte. La rîndul sălii. Bălăceanu publică o scrisoare violentă la adresa d-luî A.Rubin, şeful redactor al ziarului «L’Independance Roumaine». Pentru a complecta informaţia noastră relativă la propunerea făcută de d. von Loehr, delegatul Germaniei în comisiunea europeană a Dunărei, cu privire la reducerea de 10 la sută a taxelor de navigaţie pe braţul Salina pînă la Galaţi, vom adăuga că comisiunea a aprobat în ultima sa şedinţă această propunere. Astfel cu începere de lai Iulie 1902 pînă la finele anului, toate vasele cari vor intra sau esi pe gura Salinei vor beneficia de această reducere. Administrative Ministerul de externe a făcut cunoscut ceior de domenii şi de interne, promulgarea convenţiuneî de pescărie ncheiată intre Itominia şi Serbia, cerindu-le a lua măsuri pentru aplicarea convenţiuneî. Judiciare Aproape toate obiectele lui Georgescu, cel cu Muntele de pietate, luate de pe la datornicii sați, au fost găsite la Namur (Belgia). Cu toate tăgăduelile lui Georgescu, un bilet l’a trădat. Acest bilet, găsit în haină, arăta că lucrurile se află la un Munte de pietate din Namur; el a fost suficient ca d. judecător Stelian Popescu să afle, şi să comunice poliţiei din acel oraş, să găsească lucrurile şi să le expedieze la Bucureşti. Lucrurile se află acum la cabinetul 5 de instrucţie şi datornicii lui Gergescu n’au decît să se prezinte ca să le ceară. O mică parte încă din aceste obiecte se găsesc în Bruxelles, dar Georgesc refuză să arate casele unde le-a vindut. S’a dovedit astfel că inculpatul nu numai că nu a avut intenţiunea de a înșela pe datornicii săi, după cum se susţinea, dar s’a dus tocmai în Belgia ca să vinză lucrurile lăsate amanet de diferite persoane. Şcolare Consiliul profesoral al facultăţei de medicină din Bucureşti şi Senatul universitar prezidat de d. C. DimitrescuIaşî, au recomandat pe d. dr. N. Duma ca docent, profesind un curs obligatoriu de anatomie descriptivă la facultatea de medicină din București. — Senatul universitar din București a exclus cu 8 voturi contra unul, in mod definitiv, pe studentul C. Al. Ionescu (Gaion) condamnat de Curtea cu juri de Ilfov pentru că a calomniat pe d. Garagiale, acuzîndu-l de plagiator. Militare Ministerul de război« a numit juriul următor pentru examenele de fine de studiu la şcoala de artilerie şi geniu : D. general Popescu comandantul corpului I de armată, preşedinte ; locot.colonel N. Popovicî comandantul şcoalei de artilerie şi geniu, maior Eremia Grigorescu directorul pulberăriei Dudeşti şi profesor la această şcoală, membri. Diferite ştiri dri 30 Mai, studenţii farmacişti sub conducerea eminentului lor profesor d. doctor St. Minovici au vizitat focalul institutului medico-legal. Acolo d. director profesor dr. M. Minovicî intr’o expunere scurtă, des întreruptă de aplauze, a arătat scopul şi importanţa unui institut de medicină legală, în care se găsesc la olaltă, serviciul medico-legal şi cel chimico-legal în legătură directă cu ministerul de justiţie. In urmă studenţii conduşi de d. prof. doctor St. Minovici şi de d. doctor N. Minovici sub-director, au vizitat cu deamănuntul interiorul acestei instituţii, biblioteca, frumoasa sală de autopsie, sala de curs, aparatele frigorifere de o instalaţie modernă, sala în care se expune cadavrele necunoscute, muzeul, o frumoasă şi bogată colecţie de falsuri (monede, hirul etc.) diferite piese anatomice de morţi subite şi criminale, laboratorul de chimie legală. In fine studenţii la ora 4 plecară mulţumind şi rămînînd recunoscători bunei voinţe a eminentului lor profesor. Ecouri Administraţia restaurantului Iordache N. lonescu et. Comp. avizează pe onor. public că, cu începerea căldurilor va redeschide Sala de vară și terasa precum și cabinele de vară. Incendiul de la Văcăreşti Declararea locului Eri după amiază la orele 3 un incendiu s’a declarat la penitenciarul Văcăreşti în atelierul de împletituri de pae. Focul a izbucnit din podul atelierului unde se afla un mare depozit de paul, răchită, inele şi alt material necesar pentru confecţionarea diferitelor obiecte de împletituri. Imediat direcţiunea penitenciarului a anunţat prin telefon poliţia, care la rindu’i a comunicat ştirea posturilor de pompieri Radu-Vodă’, Central şi primăriei. Panica în populaţiune Ştirea s’a lăţit ca fulgerul prin cartierele din împrejurimi a căror populafiune fu cuprinsă de o panică foarte justificată, de altfel.—«O să scape condamnaţii!» se auzea din toate părţile, şi fel de fel de presupuneri se faceau in necunoştinţa adevăratei proporţiuni a incendiului, care din fericire s’a" mărginit numai la atelierul de împletituri. Unii spuneau că focul a fost înadins pus de condamnaţi ca să poată scăpa in învălmăşeală. Zvonul acesta era cel mai persistent. Imediat ce am aflat despre incendiu am plecat la faţa locului. Măsurile de precauţiune Prima grije a directorului închisoare, d. Cavaroc, in momentul cînd a izbucnit focul, a fost să înştiinţeze ministerul de interne şi cominduirea pieţei, ca să numeaţâ cit de multă forţă armată, pentru a preîntimpina orîce surpriză din partea celor 600 de arestanţî cari se află la Văcăreşti. In aceiaş timp d-sa dădu ordin strict ca să se închidă absolut toate porțile închisoare! și chiar uşile atelierului de împletit unde lucraţi 50 de deţinuţi. Personalul de pază fu triplat, postindu-se in curiile interioare şi de-a lungul zidului exterior cordoane formate din soldaţii a două companii ale bcUIionului 7 de vînători, din care unul e detaşat pe lingă penitenciarul Văcăreşti şi care are cazarma peste drum de închisoare. In curînd sosiră şi două plutoane de jandarmi călări, cari de asemenea fură postaţi în jurul închisoare şi de-a lungul drumurilor de prin imjurime, din distanţă în distanţă, ca să poată urmări pe deţinuţi in caz dacă ar fi încercat o evadare. Soldaţii toţi aveau armele încărcate şi cartuşierele pline de gloanţe. Ei au primit ordin să facă uz de arme în contra deţinuţilor cari vor fugi. Revolta deţinuţilor Cum atelierul de împletit se află în curtea din faţă a închisoarei, grosul deţinuţilor, cari mai toţi erau în curtea mare din mijloc, nu simţi la început nimic despre incendiu. Vintul puternic ce bătea duse insă fumul şi mirosul paiului şi răchitei arse in curtea cea mare. Auzind apoi zgomotul din afară, provocat de mişcarea trupelor şi de operaţiunea pompierilor cari sosiră în galopul cel mai mare al cailor, deţinuţii aflară că arde atelierul. Atunci cu toţii se repeziră spre poarta cea mare şi spre clădirea cancelariei incercind să-i dea asalt. Sa loviră însă de măsurile de precauţiune luate. Ieşirile erau închise pe din afară şi păzite sever de soldaţi. Un zgomot infernal se ridică atunci din curtea închisoarei: ţipete, urlete înfricoşătoare şi zăngănit de lanţuri. Toţi căutau să fugă şi strigau că nu voese să fie prada flăcărilor. Colonelul Hiotu, comandantul pieţei, care sosise printre cei d’inttiu la faţa locului, desfăşură cu această ocaziune un tact admirabil. Se poate zice că grave d-sare nu am avut de înregistrat o catastrofă cu consecinţi incalculabile. Somarea deţinuţilor Directorul şi personalul inchisoareî, odată asiguraţi că penitenciaru e perfect păzit din afară, intrară in curtea cea mare împreună cu d. col. Hiotu. Deţinuţii se repeziră cu toţi asupra lor, strigând : — Scăpţi-ne, ori ne scăpăm singuri ! D. col. Hiotu puse atunci un om de pază să’i someze ca să intre in celule şi dormitoare, şi să stea liniştiţi, căci oldaţii au ordin ca să tragă asupra sacelora cari vor încerca să scape, repezindu-se spre porţi. Somaţiunea aceasta calmă pe deţinuţi cari se retraseră prin dormitoare. Parte au rămas totuşi în curte. Cu toţii erau intr’o surescitare de nedescris. Deţinuţii din atelier Greutatea cea mare era insă la atelierul care ardea. Aci se aflau, cum ar» spus, 50 de deţinuţi. Aceştia fiind aproape de poarta din faţă, ar fi putut evada mai uşor. De aceea au fost din capul locului baricadaţi înăuntru, fără pericol insă, deoarece nu ardea decit acoperişul. i^Vazind că nu pot eşi, uşile fiind închise, cei 50 de deţinuţi începură să urle cu toţii strigînd că ard de vii şi lovind cu furie ferestrele şi zăbrelele groase de fier, atît de la etajul de jos cit şi la cel de sus. Era un zgomot asurzitor şi deţinuţii, parte din instinct de conservare, parte fiindcă* credeau momentul oportun să fugă, năvăliseră pe la ferestre, căutind să forţeze gratiile din afară. Figurile lor, surescitate, aveau un aspect infiorător. D. colonel Hiottu, cu un sînge rece care serveşte atit de bine în asemenea ocaziunî, ii somă să fie liniştiţi, căci numai astfel vor fi scoşi. Altfel va fi rău de eL Asaltul cordoanelor In timpul acesta d. colonel Hiottu formă afară un careu puternic de soldaţi şi înconjură bine cu cordoane de jandarm! clădirea incendiată. Eşirile atelieruluî fură apoi deschise. Deţinuţii se repeziră atunci cu o furie extremă in curte şi dădură asalt cordoanelor de jandarmi şi soldaţi. Se loviră însă de el ca de un zid de fier. O mică încăerare se produse, şi rebelii, învinşi, fură conduşi de o escortă severă in curtea închisoare! propriuzise. Un moment de pierdere a calmului ar fi fost de ajuns ca să se facă uz de arme şi să avem de înregistrat morţi. Operaţiunile de salvare Abia cind atelierul fu complect liberat începură operaţiunile de salvarea clădire!. Grija cea mai de căpetenie a fost localizarea focului. Vintul fiind vijelios, incendiul s’ar fi putut uşor comunica atelierului de cartonage care se află alături, apoi de aci cancelariei şi întregei închisori. Din fericire şi graţie zelului depus de d. căpitan Urlăţeanu, care comanda pompierii, şi de d-nii locotenenţi G. Constantinescu in fruntea postului Radu-Vodă şi Zvoranu de la postul central, incendiul n’a distrus din clădire decit acoperişul şi podul. Pompa cu aburi a primăriei, sosită la timp, a dat un ajutor foarte preţios la stingerea focului. Penitenciarul Văcăreşti are un rezervor de apă alimentat de o pompă pneumatică. Un număr de deţinuţi a fost pus să invirtească la roată. Apa rezervorului nefiind însă suficientă, șacalele de pompieri au utilizat gurile de apă cele mai apropiate. Pe la orele 5 a căzut o ploae care a ajutat la stingerea incendiului. La orele 6 focul a fost complect stins. Pagubele.—Un rănit In curtea închisoare! au fost aruncate de sus fel de fel de coşuleţe, coşuri mari, leagăne, cărucioare şi diversealte obiecte lucrate de deţinuţi. De asemenea mult material brut, cit a putut fi salvat, şi amume mele, răchită, paiu, etc. Parte din material a căzut prada flăcărilor. Atelierul de împletit e dat in antrepriză unu! d, anume Littman. Acesta plăteşte statului 1000 de lei chirie anuală pentru localul atelierului, in care pot lucra pînă la 100 de deţinuţi. Leafa acestora, care se ridică pînă la 60 lei pe lună pentru cei harnici, e împărţită pe din două cu statul. Banii ciştigatî de deţinuţi se capitalizează şi li se dă la eliberare. D. Littman ne-a spus că pagubele d-sale se urcă la 5000 lei, atelierul nefiind asigurat. Mai mult păgubeşte statul, care va trebui să repare acoperişul, podul, ferestrele şi zidurile ruinate. * Pompierul Spălatu Marin, voind să descopere o tinichea de pe înveliş, s’a rănit la mina stingă, spintecînd’u’şî-o. El a fost dus la infirmeria inchisoareî şi pansat. Autorităţile sosite Printre cei sosiţi la faţa locului au fost d-nii Luca Ionescu, secretarul general al ministerului de interne, Tătăranu, secretar general al ministerului Congresul Camerelor de comerţ — prin fir telegrafic — Ziua a doua Craiova. 30 Mai. Şedinţa de după amiază Camerele arbitrare D. Marocneanu citeşte răspunsul principelui, Urînd spor congresului. (Aplauze). Se începe discuţia asupra infiinţărei Camerelor arbitrale. D. Nistor, din Brăila ia cuvintul spre a le susţine şi, demonstrînd că obţinerea lor în prezent s’a făcut pe cale particulară, propune înfiinţarea lor pe lingă Camerele comerciale. D. Pretorian le combate, constatînd neconstituţionalitatea lor jignind demnitatea magistraţilor. Legiferîndu-se, fiecare va fi liber să fie judecat de arbitri. Cere desfiinţarea judecătorilor comerciali care erau arbitri. D. Safta arată că Constituţia nu se calcă prin existenţa Camerelor arbitrale, ci că ele înlesnesc poziţia magistratului. Citează exemplul magistraţilor englezi cari au impus guvernului înfiinţarea acestor Camere, arată că statele germane au asemenea Camere, că d. Dissescu, in condica sa de procedură, prevede in parte arbitrii, laudă pornirea Camerei din Brăila şi sfirşeşte dorind ca exemplul ei să fie imitat de toate Camerele. D-nii Berberianu şi Groveanu aprobă. D. Mirea de asemenea, dar aminteşte unele vorbe ale ministrului Missir la banchetul din Iaşi cînd a calificat ca o pacoste înfiinţarea tribunalelor arbitrale, D. Saiva lămureşte acele vorbe, motivîndu-le că ministrulprevedea atunci o vinătoare a unor oameni cari doreai: substituirea acelor tribunale drept supra-arbitri pentru a face speculă. D. Alimăneșteanu, în numele ministrului, spune că atunci la Iași nu parvenise ideea tribunalului arbitral, ci se cunoșteau tocmai cele zise de d. Safta, dovadă aprobarea ideilor celor din Brăila cînd tribunalul a luat curs legal. Congresul votează propunerea de a se înfiinţa tribunale arbitrale pe lingă Camerele de comerţ. Comerţul ambulant Se intră la discuţia legei comerţului ambulant. D. Marocneanu critică pasivitatea adrministraţieî care încuragiază recalcitranţii. D. Saila aprobă spusele d-luî Marocneanu, este pentru intervenirea energică a locului competinte pentru stîrpirea abuzivilor, confiscind mărfurile, estinderea legei la sate, modificarea ei în sensul legilor germane şi austriace, D. Ilogălniceanu protestează contra guvernelor cari aplică numai legile fiscale, iar cele protectoare comerţului nu. (Aplauze). 1. Mirea învinovăţeşte primăriile, cari închiriază ambulanţilor pieţele şi gherete. D. Assan este de părerea d-luî Mirea. In unanimitate se votează propunerea de a se lua măsuri eficace contra comerţului ambulant. Apoi congresul se închide, după ca d. Marocneanu mulţumeşte membrilor, invitindu-l la banchetul din sala Andronescu. D. Assan, ca interpret al întregului congres, mulţumeşte de buna primire ce s’a făcut congresiştilor, cari îşi dau întilnire pentru viitorul congres, ce va avea loc la Brăila. Banchetul Banchetul congresiştilor a avut loc la ora 9 seara in sala Andronescu. D. Marocneanu comunică răspunsul regelui. Muzica intonează imnul regal. D. Marocneanu închină pentru d. Missir, mulţumindu-l de prezenţa sa în mijlocul congresiştilor ; apoi d. Missir închină pentru Camerele comerciale, spunînd că ele au ajuns prin muzica lor să fie o putere mare in artele comerţului, şi propovăduind că comerţul nu are nici o nuanţă politică. Apoi toastează d-nii Romanescu, Ciocazan, Popp, Assan. D. Jelea toastează pentru presă. (Aplauze). Banchetul a avut o frumoasă reuşită. D. Zamfirol, ziarist, interpretul delegatului dobrogean Osman care a ţinut o caldă cuvintare de devotament "către ţară şi tron, a redat admirabil sentimentul musulmanului. Au mai toastat d. Columbeanu şi alţii. Nerepe de justiţie, Năcescu director la ministerul de justiţie, Emil Petrescu prefectul poliţiei, Gr. Dianu, directorul general al închisorilor, col. Hiotu, col. Boerescu, maior Brătianu, primul procuror San- Marie, procurorul Maghieru, judecătorii de instrucţie St. Popescu şi Săvescu, d. Ornescu, directorul poliţiei, d. sinspector Durma, d. Puiu Alexandrescu, şeful sigur-anţei, etc. Cauzele incendiului.—Arestări D. Gr. Dianu, directorul penitenciarelor, împreună cu d. Cavaroc, a procedat, din ordinul d-luî prim procuror San- Marin, la o anchetă pentru a stabili cauzele incendiului. In privinţa anchetei se păstrează cel mai mare secret. Se aice că focul a fost înadins pus de condamnaţi pentru a se răzbuna contra paznicilor cari îi brutalizau, ducîndu-i la muncă in timpul orelor libere, privîndu-i de mîncare şi în genere purtîndu se cu dînşii în mod foarte brusc. Paznicul atelierului şi cîţiva oameni din personalul inferior al penitenciarului au fost arestaţi. Temeri de revoltă Spiritele printre deţinuţi fiind foarte iritate, şi existînd temeri de o revoltă serioasă, s’au luat dispoziţiuni ca armata sosită la penitenciar să rămîe acolo pînă astăzi. Erî pe tot restul zilei cum şi în timpul nopţei paza penitenciarului a fost mărită şi inspectată cu foarte mare stricteţe. Rep. In piaţa noastră s’au vîndut : 200 chile invetta cu lei 89 gara Jilava şi 200 chie navetta cu lei 93 chila gara Chitiţă. Comisiunile examinatoare pentru elevele şi elevii pregătiţi în particular pentru laşî, se compun astfel : Pentru clasa 7 la toate şcoalele particulare din laşî şi clasele 1—6 de băeţî şi fete pregătiţi in particular, care nu au dreptul a cere comisiunî speciale, vor da examen în localul liceului Naţional din Iaşî, în faţa uneî comisiunî compusă din d-niî: A. Obreja, preşedinte; G. Ibrăileanu, preotul Iordănescu, M. Tomida, I. Popescu, V. Gastano, Gr. Birsan, T. Vasiliu, G. Liscăr, dr. Botezatu, Gr. Missir, P. Chijbă, D. lonescu, Bărdasare, membrii. Pentru institutele unite: clasa I-VI-a d-ni! I. Simionescu președinte, Daniel Ciolan, G. Scobaî, V. Burlă, V. Atanasiu, B. Ionașcu, V. Botez, V. Popescu, M. Briul, I. Botez, dr. Stihi, V. Costing Antescu membri. Institutul liceal (fete), cl. I—Vi-a d-niî L. Cosmovic! preşedinte, pr. Gotcu, V. Cireş, Xenofon Gheorghiu, I. Cosias, d-ra C. Botez, d-na Eliza Erbiceanu, d-ra Stratilescu, G. Ştefănescu, P. Cuban, Hurmuzescu, I. Averescu, d-na Elena Ibrăileanu, Anastase Tedoru, membri. — Ministerul instrucţiune! a instituit cite un comitet muzical permanent, conform regulamentului, la conservatoarele de muzică din Bucureşti şi Iaşi, compuse în modul următor: Pentru Bucureşti: d. G. Ştefănescu, R. Peters, Wachman, G. Dimitrescu, I. Maila, D. G. Chiriac şi d-na Ghimpereanu şi preşedinte d. G. Chiriac. Pentru anul acesta, au maii fost numite examinatoare d-rele Henriette Sihleanu, Maria Sion şi d. Dan Orso. Pentru Iaşi: D-nii I. Găvănescu, Ibrăileanu, C. Penescu, Al. Aurescu, H. Mezetti şi Em. Manoliu. Preşedinte d. C. Penescu. dCdEALES Bucureşti, 31 Mai. Cursurile telegrafice din America sint şi astăzi ferme. La Paris uleiul de colja a suferit o scădere de 25 centime, pe cind rapiţa la Budapesta notează astăzi cu 10 heller în urcare. Redăm in pagina a patra buletinul oficial al bursei din Brăila. * Treeralul răpite!uavetta se generalizează in toată ţară şi precum am arătat erî calităţile sint pretutindeni excelent de bune. La oborurile din Giurgiu, Călăraşi, T.Măgurele, Olteniţa şi Corabia au început să sosească rapiţe, în greutate de 6668 kgr. samovar şi care s’a vîndut erî cu lei 90192 chita. Ediţia de seară Ultime informaţiuni Dintr'o sorginte autorizată aflăm că d. Dimitrie Sturdza n’a avut pînă acum absolut nici o convorbire cu vreun fruntaş liberal asupra remanierei. întrevederea, care a avut-o zilele trecute cu doi amici politici a fost pentru regularea unei afaceri a Academiei. Chestiunea remanier ei pare a fi aminată, căci se anunţă plecarea mai multor corifei politici. D. Emil Costinescu pleacă peste cinci zile să şi facă cura la Carlsbad. D. Vasile Lascar pleacă la 14 iunie în străinătate unde va sta două luni. D. G. Palade a anunţat că se va întoarce în Capitală peste opt zile. D. Dimitrie Sturdza va pleca in concediu probabil tocmai după întoarcerea regelui în ţară. Cu ocazia aniversarii zilei de naştere a Ţarului redacţia organului rus Prawoslawny Wostok a trimes o telegramă călduroasă împăratului Rusiei. Din ordinul Ţarului d. de Fonton a fost însărcinat a adresa ziarului Prawoslawny Wostok călduroase mulţumiri. Precum se vede relaţiunile organului rus cu Curtea din Petersburg sunt bine cultivate. Regele a lucrat azi cu d. Aurelian ministru de interne. Azi la orele 6 p. m. se va întruni din nou comitetul clubului conservator sub preşedinţia d-lui Gr. G. Cantacuzino. Azi la orele 4 p. m. va avea loc irevocabil un consiliu de miniştri, la ministerul de interne, sub preşidenţia d-lui D. Sturdza. Pester Lloyd sosit azi in Capitală vorbeşte despre ultimul conflict de la graniţa romino bulgară. După ce expune faptul, ziarul unguresc îşi exprimă speranţa, că bulgarii vor da de astă dată mai repede satisfacţie Romînieî şi că vor proceda mai conştiincios ca in procesul lui Sarafoff şi a celor ai săi. «Uniunea Studenţilor Romini» a primit din partea comitetului organizator al excursiunei studenţilor greci in Rominia o scrisoare, prin care se anunţa ca dată a plecăreî ziua de 15 Iunie 1902. In urma avizului d-lui rector al Universităţei din Bucureşti, « Uniunea Studenţilor Romini» a răspuns comitetului elen, rugindu-l să amine excursiunea pentru începutul lunei Septembrie, acum lipsind şi timpul de preparare şi afară de asta întreaga lume universitară aflindu-se aici in plină seziune de examene. Direcţia generală a serviciului sanitar n'a primit nici o ştire relativă la ivirea ciumei la Paris. Ministerul de finanţe a vărsat la Banca Naţională restul de un milion din 16800000 lei, valoarea cuponului pe Iulie Banca Naţională va face la 1 iulie plăţile la băncile din străinătate. Recoltele din ţară sunt splendide, afară de cazuri izolate unde a bătut grindina. Viile sunt mijlocii, cele altoite sunt cele mai frumoase, ca şi cele stropite cu zeama bordeleză. La Odobeşti toţi podgorenii işi stropesc viile, vazind succesul pe cari il au viile stropite. Din cauza abundenţei de materii forţa „Cei trei muşchetari“ nu are loc, în numărul de faţă. D. Fonton, ministrul Rusiei la Bucureşti, a plecat aseară la Iaşi, spre a face o vizită consulului rus din acel oraş. Revista Şcoala şi Biserica ce apare în Capitală conţine în ultimul număr un articol foarte documentat cu titlul „Nici panslavism, nici catolicism“, şi care termină astfel: „Să ne lase in pace şi panslavismul ortodox şi catolicismul fanatic şi interesat. Nu vom duce noi soarta precum vom putea. Să nu uite Ruşii că urmarea politicei lor de la 1877 a fost aruncarea noastră in braţele politicei nemţeşti, dar să nu uite nici catolicismul, ca în mijlocul celei mai mari indiferenţe şi unei apatii generale aparente, unul dintre misionarii săi a fost scos din sala Ateneului din Bucureşti cu huiduele şi fluerături. Noi nu voim nici panslavism cum nu voim nici catolicism; voim să răminem români ortodoxin ţară liberă şi independentă“. D. B. Missir ministru al domeniilor, a vizitat alaltăori ferma Studina, unde a admirat cultura moşiei şi a creşterea vitelor. Toate au fost găsite in cea mai perfectă stare. De aci a mers la pepiniera Strehnia, apoi a vizitat oraşul Strehaia, unde a mers la şcoala primară, la spital, la primărie, la şcoala de agricultură a ministerului instrucţiune!, etc. De la Strehaia d-sa a plecat la Craiova. A fost însoţit de d. G. Nicoleanu directorul agriculturei şi de d. Diamandopol inspector. In luna August a. c., aflăm că vor veni in ţară doi americani din California şi doi francezi, reprezentanţi aî unui consorţiu de capitalişti, care vor studia posibilitatea infiinţăreî în ţară a maî multor pepiniere de viţe americane şi arbori roditori, în vederea industrializăreî fructelor. Unul din aceşti americani este dirigintele unei mari exploataţiunî pomologice din California. Administrative Direcţiunea serviciului de navigaţiune fluvială"romina face cunoscut că cu iderSail începere de Simbătă 1 Iunie a. c., cursele de pasageri pe linia Galaţi-Brăila se modifică astfel : Plecarea din Galaţi la 8 a. m. 12,30 p. m., 3,15 p. m. şi 5,45 p. m. Plecarea din Brăilă: la 9,30 a. m, 2 p. n., 4,30 p. m. şi 7 p. m. — Primăria din Craiova a început instalarea unei fabrici de ghinţă artificială. „ Pe ziua de 1 Iunie au fost numiţi in serviciul Casei de depuneri din": Iulian Ganea, impiegat de cancelarie clasa II-a şi Const. Ionescu-Gulianu, actual sub-prefect in judeţul Ilfov, in funcţiunea de impiegat de cancelaria clasa II-a. D. ministru al domeniilor a luat următoarea deciziune cu privire la importul viţelor din străinătate: Avind in vedere că legea relativă la combaterea filoxerei, cerind autonzaţiunea ministerială pentru importul viţelor americane şi indigene, crează o restricţiune la libertatea comercială şi ca atare trebue bine precizată; Avind in vedere că această restricţiune este o măsură luată in interes general, spre a se garanta reconstituirea podgoriilor distruse de filoxeră şi înlăturarea oricărui pericol de distrugerea viitor. Că, dar, importul vitelor trebue să fie autorizat numai din ţările în cări nu va exista nici o boală care să ameninţe podgoriile cu distrugerea lor. Pentru aceste motive, Decidem : Art. L In fiecare an se va culege informaţiunile necesarii, spre a se stabili ţările în cari nu s’a constatat nici o boală pernicioasă care să ameninţe vitele cu distrugerea lor. Asupra referatului agriculturei se va decide cari sunt ţările din cari se va permite importul viţelor americane şi indigene, şi decisiunea se va publica prin Monitorul Oficial in cursul lunei Decembre al fiecărui an. Art. II. Autorizaţiunea de import se va da individual şi cu îndeplinirea tuturor formelor specialmente prescrise de art. 21 și 23 din regulamentul pentru aplicarea legei citate mai sus. Art. III. Serviciul viticol va da oricărei persoane, care va cere, toate lămuririle necesarii pentru aplicarea legei şi regulamentului ei relative la combaterea filoxerei. — Direcţia serviciului technic comunal a cerut primăriei Capitalei un credit de10.000 lei pentru repararea pereului şi a bordurilor stricate pe splaiurile Dîmboviţei. — D. G. Nicoleanu, directorul serviciului agriculturei, va pleca asa-seară la Ferma Laza, pentru a primi mîine acolo pe delegaţii societăţei agrare care vizitează instituţiile de agricultură din ţară. — D. St. Bogdănescu, actual impiegat auxiliar clasa I, in direcţia contribuţiunilor directe, se numeşte în postul de impiegat în aceeaşi administraţie în locul dlui Spiru A. Petrmis, demisionat. — Direcţia R. M. S. a cerut ministerului lucrărilor publice să întocmească un proect pentru corectarea riului Ialomiţa in dreptul fabricei de pulbere de la Lăculeţe. Pentru ferirea acelei fabrice de eroziunile riului, se vor face 5 diguri. Lucrările vor costa 17.000 lei. S’a deschis pe seama budgetului de cheltueli al ministerului de finanţe un credit extraordinar de lei 10.000, din cari 4000 pentru plata busturilor repausaţilor C. Cantacuzino şi Menelas Ghermani, cari sa vor aşeza in incinta Senatului, şi 6000 lei pentru busturite repausarilor G. Chiţu, G. C. Cantacuzino şi An. Stolojan, cari se vor aşeza la sala de şedinţe a Adunare! deputaţilor. Ministerul de domenii a înfiinţat 75 case construite in stil elegant, cari vor servi ca locuinţă pentru şefii ocoalelor silvice din tară. A mai înfiinţat in acelaşi timp 728 posturi de brigadieri silvici. Pe lingă fiecare ocol ministerul a luat disp’ziţiunea a se construi cite o pepinieră silvică, tinzind a forma astfel pe Ungă ocoalele silvice, centre model de cultură forestieră, pentru “a se servi ca exemplu pentru populaţiunea rurală. Ministerul de domenii a intervenit pe lingă cel de instrucţiune, ca să se dea ordin învăţătorilor cari au şi grădini şcolare, să viziteze acele pepiniere, pentru a se iniţia mai mult in conducerea grădinilor de pe lingă şcoalele lor. — D. Marin Petreanu, actual şef de secţie în serviciul exterior general al finanţelor, a fost însărcinat proviziă cu îndeplinirea funcţiune! de administrator financiar al judeţului Tulcea, în locul d-luî Gr. Zaharescu. Şcolare Diferite ştiri Incrucişătorul «Elisabeta» al flotilei noastre de război şi, a, părăsit portul Galaţi luind drumul spre Constanţa. Vaporul va sta la Constanţa pînă la toamnă, făcînd exerciţii de tir pe Marea Neagră.