Adevěrul, octombrie 1902 (Anul 15, nr. 4732-4762)
1902-10-28 / nr. 4759
Anni XT.—Ko. 4759* FONDATOR ALEX. Y. BELDIMANN ABONAMENTE 0« «» Sa»t tuni Tri hmt n tar» .. .. . 80 lei 15 lei . 8 1« a Străinătate. 50 , 25 „ 13 * .L III 1411*1 I "■ IO bani in toată țara 15 „ „ străinătate ■♦ IV« !■'— — Un număr vechi, 20 bani. talului militar pe eminentul chirurg care a adus cele mai mari servicii suferinzilor militari, ofiţeri şi soldaţi; s’a luat tinerilor indicaţi carierei de medici militari pe valorosul lor profesor, iar facultăţel de medicina un eminent profesor, păgubi şi instrucţiunea tineretului care nu are decit cuvinte de laudă şi recunoştinţă pentru profesorul lor Iată relele cari decurg din permutarea generalului profesor-doctor Demostene, rele pe cari toată lumea le recunoaşte afară de ministrul de răz- Itoifi şi clica de intriganţi cari cred că prin asemenea acte nedemne, vor putea să se ridice el,sau cel puţin să eclipseze pe un om a cărui valoare ştiinţifică e atît de apreciată ia lumea savantă din străinătate. Vom vedea dacă şi regele va îngădui ca interesele armatei să fie astfel batjocorite de către actualul ministru de război şi ajuns unealtă innfinite unor intriganţi de cea mai scîrboasă vpiţă. Al. Ionescu Din toate punctele de vedere, cum se vede, vizita aceasta de la Rusciuk e oportună și va fi bogată in consecinți salutare pentru interesele şi demnitatea regatului nostru. Afi. Declaraţiile conservatorilor la Iaşi.~Situatia e-Mfallace Situaţia domnului €1« d. Pallade — O convorbire interesantă — Foarte mulţi liberali sunt deziluzionaţi de modul cum d. Pallade conduce ministerul de interne şi mai ales de modul cum prepară alegerile comunale. Intr’adevăr d. Pallade a transformat ministerul de interne într’un birou electoral unde zilnic se perindeaza fel de fel de agenţi electorali din mahalale şi chiar bătăuşi cu cari d. Pallade are dese şi lungi convorbiri asupra campaniei electorale din Capitală şi cu unii face chiar înaltă politică şi le destăinueşte planurile sale pentru viitor. Unii liberali fac mare haz de anturajul d-lui Pallade şi de contactul ce-l are cu toţi agenţii electorali, iar alţii sînt indignaţi de faptul că d. Pallade pare că nici nu vrea să ştie că e ministru de interne şi-l face acum pe agentul electoral fără nici o jenă, aşa precum nici un fruntaş liberal, dezbrăcat de orice demnitate oficială, nu ar face-o. Dar vom comunica astăzi cîteva impresiuni din cercurile liberale asupra atitudinei d-lui Pallade şi se va vedea că ministrul de interne şi-a compromis situaţia. * Un tînăr avocat liberal, foarte stimat şi apreciat în partid, a fost rugat de d. Pallade să dea un concurs efectiv partidului la alegeri. Deşi acest liberal nu era în relaţiuni amicale cu d. Pallade şi nu se aştepta ca ministrul de interne să-l îndemne la desfăşurarea unei acţiuni electorale, ci credea că d. M. Ferechide, preşedintele comitetului electoral, va chema soldaţii partidului sub steag şi le va distribui rolurile, totuşi avocatul liberal a primit să se ducă pe la întrunirile din mahala, să vorbească şi să facă o vie propagandă electorală. Fără ca să solicite nimic, tînărul liberal a fost propus de un fost ministru ca să fie pus pe lista comunală, deoarece are calităţi cliente pentru a fi un bun administrator comunal. Ce se întîmplă însă? Tocmai d. Pallade s’a opus ca tînărul avocat să intre în consiliul comunal şi a lucrat așa încît l’a șters din listă. Natural că aceasta a jignit mult pe devotatul liberal și într’un cerc de amici politici a răsuflat indignarea sa.♦ Iată ce spunea sacrificatul candidat, fără voe, la un scaun de consilier comunal. — D. Pallade s’a purtat cu mine ca un agent electoral. Deşi nu suntem amici, mă trezesc zilele trecute cu următoarea cartă de vizită: n’am găsit de cît vre-o doi amici cărora le-am spus că n’am ce căuta la aşa sfat şi m’am retras, mulţumind ironic d-lui Pallade de onoarea care mi-a făcut. „După cîteva zile aflu că am fost propus de un amic, fără ca ea să-i fi solicitat, ca să fiu pus pe lista comunală. D. Pallade a găsit, se vede, momentul oportun ca să se răzbune că am părăsit ostentativ consfătuirea de la d-sa acasă și m-a opus ca eu să figurez pe listă. „Aceasta mă onorează. Am spus-o în public și o repet că e ruşinos ceea ce face d. Pallade. Partidul liberal n’are azi nevoe la ministerul de interne de un simplu agent electoral, căci această impresie iţi face azi d. Pallade. Nu se cuvine ca un ministru de interne să acorde audienţe toată ziua, la ministerul său, agenţilor electorali şi chiar bătăuşilor. Nu se cuvine să-i adune apoi acasă la d-sa, să le ţină discursuri şi să întocmească planul campaniei electorale, să distribue rolurile agenţilor, etc. E o ruşine ! Noi avem înscris în capul programului de la Iaşi: Libertatea electorală. Ce fel de libertate e aceasta cînd însuşşi ministrul de interne conduce făţiş campania? „Trebue să fim drepţi cu Fleva. A fost un ministru de interne cu adevărat liberal. Deşi un temperament combativ, totuşi s’a dezinteresat complect de alegeri, a ordonat pe atunci poliţiei Capitalei ca să stea în ziua de alegeri mobilizată prin secţiunile respective şi să nu se vadă vreun comisar sau agent poliţienesc pe la alegeri, sub pedeapsa de a fi destituiţi. Mulţi a fi rîs de aceste extrem de viguroase măsuri, dar azi trebuie să recunoaştem că tribunul a fost admirabil ministru de interne liberal. „D. Pallade ne face azi impresia unui agent electoral și dacă se va mai agita va compromite partidul". * Iată ce se spune pe socoteala d-lui Pallade în cercurile liberale. R. X. G. D. PALLADE Ministru de interne te roagă să vii la el acasă la Sp. „Foarte curioasă mi s’a părut această invitaţie ! Te roagă—fără de banalul să bine-voeşti !—să vii la el! De şi n’am mai fost în casa d-luî Pallade, de şi nu sîntem prieteni, totuşi m’am dus. „Cînd am intrat în casa ministrului nostru de interne am rămas tablou. De ce credeţi că mă chemase ? Ca să asist la o consfătuire politică cu agenţii electorali din mahalale. Casa era plină de agenţi şi Generalul Demostene Pare că e un făcut ca actualul primministru Dimitrie Sturdza, care e şi ministru da războiă, să nu facă decît boclucuri şi iarăşi boelucuri dăunătoare intereselor celor mai vitale ale ţarei. Ministrul de războiă sau e conştient de răul pa care îl face şi în acest caz e de două ori vinovat, sab e victima unor intriganţi şi linguşitori cari îl înconjoară şi cari avînd interese personale de parvenire, împing pe şeful lor la acte dăunătoare şi armatei, şi suferinzilor, şi instrucţiune publice. E vorba de mutarea la Iaşi a generalului profesor-doctor Demosteno. Am arătat manoperele întrebuinţate pentru a sili pe eminentul generaldoctor de a-şi da scârbit demisiunea din armată pentru a face loc la înaintare unor intriganţi cari n’au nici meritul, nici dreptul de a aspira la situaţiunea străjuită a generalului profesor-doctor Demostene. Manoperele insă n’au reuşit, căc! generalul Demostene nu şi-a dat deraisiunea şi, pe cît se pare, nici nu şi-o va da. Şi care e rezultatul isprăvei dul ministru de războiă? Prin mutarea d-luî general Demostene la Iaşi nu s’a adus absolut nici un serviciu armatei, căci ceea ce face la Iaşi eminenţei chirurg şi profesor universitar, sunt lucrări de birou cari pot fi îndeplinite de oricare ofiţer superior sanitar, iar nu de un general. Chiar legea indică aceasta. Şi totuşi generalul Demostene a fost permutat în... „interes de serviciu“ la Iași. Această permutare Insă e dăunătoare Intereselor armatei, căci s’a luat spl- Nouă orientaţiune politică Vizita regelui Carol o surpriză.— Un Interview cu un diplomat.— Un Interview.—Cine a hotărît vizita ?— înţelegerea austro rusă.— Război. In Balcani. Vizita regelui Carol Ia Rusciuk preocupă acum întreaga presă europeană. In cercurile politice şi diplomatice ea dă loc la multe comentarii şi cei mai mulţi mărturisesc că vizita aceasta a regelui la Rusciuk i-a surprins pe toţi şi că n’ai aflat absolut nimic până în momentul în care vizita era un fapt îndeplinit. Un interview Am avut ocaziunea de a vorbi cu un cunoscut diplomat al unui stat, amic asupra întîlnîrei dela Rusciuk şi interesantele declaraţiunî ce ne-a făcut le reproducem în cele următoare ca unele ce au un interes deosebit. Iată ce ne-a spus diplomatul: — Ştirea că regele Carol va întoarce în sfîrşit vizita ce o datora principelui Ferdinand, ne-a surprins chiar şi pe noi cari de obiceiu ştim ce se petrece între state. Situaţia pp-i Romînia şi Bulgaria era atît de încordată încit nici nu era de gîndit că s’ar putea ca regele Carol să se întilnească cu prinţul Ferdinand. Acesta avea dreptul de a pretinde o vizită de la regele pe care l’a vizitat de două ori. Dar regele Carol opunea o rezistenţă ce părea nezdruncinabilă tuturor încercărilor de a’l decide să întoarcă prinţului Ferdinand vizitele ce’l făcuse „Şi dacă regele n’a vroit să întoarcă această vizită atunci cînd nu se întîmplase încă asasinarea profesorului Mihăileanu, cine să’şî închipuiască că se va decide s’o facă acum, cînd ura dintre ambele popoare a atins culmea ? Cine a hotărît vizita ? „S’a întîmplat de multe ori ca diplomaţii şi suveranii să ia hotărîri contrare sentimentului şi dorinţelor popoarelor lor. Dar cu toate acestea au făcut-o numai sub imperiul unor necesităţi inexorabile. E de presupus deci că şi în cazul de faţă au fost influenţe neobicinuite în joc. După serbările de la Şipka, relaţiunile dintre Rominia şi Bulgaria ameninţaui să devie şi mai încordate. Ba chiar relaţiunile dintre Romînia şi Rusia trebuiau să se răcească. Aşa s’a şi crezut la început. In tot acest timp însă diplomaţia rusească n’a stat cu mîinile in sin şi a continuat să lucreze cu multă perzistenţă pentru a realiza o împăcare a Romîniei cu Bulgaria şi tot odată a determina o nouă orientaţiune în politica externă a Romîniei, înţelegerea austro rusă „Rusia n’a inzistat însă pe lîngă Romînia în mod direct, ci în mod indirect, prin mijlocirea Austriei. Se ştie că între Rusia şi Austria există o inţelegare în ce priveşte politica balcanică. De această înţelegere Austria pînă acum n'a profitat mai de loc, în schimb Rusia se serveşte de ea pentru a-şi face treburile şi acum în urmă s’a folosit de ea pentru a face din Romînia, a căreia duşmănie pentru Bulgaria putea strica multe planuri ruseşti, un stat amic principatului vecin. Război d in Balcani „Răscoala din Macedonia şi ultima atitudine a Rusiei arată că cei din Petersburg n’au renunţat încă la ideea că ei sunt protectorii statelor slave din Balcani şi că sînt chemaţi să libereze pe slavde ,sub jugul turcesc. Dar pe drumul dintre Rusia şi Balcani se află Romînia, o ţară care In cazul unul razboiu putea să incomodeze rău pe ruşi, ba să le strice chiar toate socotelile. Ruşii au văzut aceasta în cele din urmă şi atunci s’au pus să-şi cîştige din nou simpatiile Romîniei. Cu ajutorul Austriei s’a pus la cale întrevederea de a Rusciuk. „Urmările acestei întrevederi însă nici nu se pot prevedea. Se poate ca ea să fie preludiul unei înţelegeri pentru cazul unei intervenţii armate a Rusiei în peninsula balcanică. Concluzii „Dar văd că am ajuns prea departe, încep a-ţi vorbi de viitor, pe cînd în politică numai prezentul joacă un rol. Prezentat însă indică în mod indiscutabil că e o nouă orientaţiune politică la orizont. Romînia, care se înfeudase cu totul triplei alianţe, e pe cale de a seconda şi pe Rusia în politica sa externă. Aceasta mai cu, mai fără voia Austriei. Dacă e bine sau nu ceea ce fac® Romînia, aceasta cine poate afirma cu hotârîre? Singur viitorul va dovedi aceasta*. Atîta putem reproduce din declaraţiunile diplomatului, asupra celorl’alte un sentiment lesne de înţeles ne impune tăcere. Interviewer Moment oportun! Regele nostru vizitează Bulgaria la un moment nu se poate mai oportun. De obicei, siguranţa e perfectă în principatul care ş- a asasinat cei mai de seamă oameni politici şi cugetători şi cînd a isprăvit cu aceştia a început să opereze in vecini! Asta se cunoaşte de mult. Astăzi, în special ne vin ştiri că siguranţa e ideală în principatul pe care-l va vizita regele Carol. La Rusciuk musulmanii sunt măcelăriţi în strada, iar la Sofia în consiliul de miniştri, de sub preşidentia prinţului Ferdinand, se cere demisia ministrului de interne Linds Kanoff ca autor moral al asasinărei lui Krambuloff! Momentul este nu se poate mai oportun pentru ca regele Carol, să facă vizită bulgarilor. E o vizită, plină de garanţii în privinţa siguranţei personale şi bine venită pentru a da un certificat de civilizaţie unui principat in care ordinea şi respectul vieţei omeneşti au ajuns legendare ! Desigur că ministrul de interne, care e acuzat azi a fi autorul moral al asasinărei lui Stambwoff, va lua in persoană măsurile de pază in vederea vizitei regelui Carol şi în cele din urmă va străluci pe pieptul sau Coroana sau Steaua Romîniel I Sin fuga condeiului Bravii noştri «vecini» ! De aimi s’a pus la cale ca regele Carol sä se hazardeze a vizita la Rusciuk pe prinţul Ferdinand de Naaasinopol, cunoscut şi sub pseudonimul da Nassone, presa lui ec. Mitiţa nu mai sconta pe bulgari din „bunii noştri vecini". De altfel sintem cu ei în continue relaţii comerciale: no! Io dăm milioane ps npanse şi alte zarzavaturi şi ei ne exportă asasini. Dar legăturile de vecinătate se manifestă mai cu seamă azi, cu ocazia vizitei regelui Carol la Rusciuk. Prima îndatorire de „vecini“ pe care ne-a cerut-o principele Ferdinand de Nasasinopol, vasal al sultanului din Con- Stantinopol, a fost să-l împrumutăm poliţia de altfel nu putea garanta paza la Rusciuk contra?celor l’alţî nasasinopolî din comitetul macedonean. După ce le-am împrumutat poliţia, au dat telegramă să le împrumutăm şi douăsprezece pahare pentru ceai. Alaltăerî au mai telegrefiat să le împrumutăm şi nişte linguriţe, iar eri ne-au telegrafiat să le împrumutâm şi citeva ceşti de cafea, cîteva sfeşnice şi o tavă pentru dulceaţă de dovlecei, cu care au de gînd să epateze curtea noastră. Calic vecin mai e amicul nostru Ferdinand de Nasasinopol Pap Băncile Raiffeisen Unui agricultor Comuna V, jud. Prahova Ai citit mereu de băncile Raiffeisen şi ai vroi să ai cîteva amănunte privitoare la ele. Mai înainte de toata ai vrea să ştii de ce le zice Raiffeisen. Le zice astfel după intemeetorul lor, care a fost primar la Flemmersfeld şi apoi la Heddesdorf, lingă Neuwied, patria reginei noastre. Acest primar Raiffeisen, un om cu durere de inimă pentru locuitorii comunelor ale cărora deşi ne a fost chemat să le conducă, a vroit să scape pe aceşti locuitori de urgia carnetei şi a întemeiat un fel de bănci cari se deosebescprin următoarele puncte: 1) Sfat destinate numai pentru agricultori mici cărora vor să le procure pe cît posibil toţi banii de care au nevoe pentru îndreptarea gospodăriilor lor. Acordă împrumuturi pe timp mai îndelungat, dar limitat (cel mult pe zece an!). La împrumuturi cu termen mai lung, banca îşi rezervă dreptul de denunţare. Băncile se împrumută cu termen scurt. 2) Parte la afaceri nu acordă membrilor. Cînd acordă insă asemenea părţi membrilor, atunci fiecare membru nu poate avea decit una singură, iar divmenda nu poate fi mai mare decit dobinda pe care o plătesc debitorii băncei. 3) Banca își intinde activitatea numai asupra unui cerc restrins, a unei comune sau a unei paroclisi cel mult. Membri pot fi numai locuitorii din comuna respectivă. 4) Fondul de rezervă e compus, la băncile cari nu acordă parte la afaceri, din întreg profitul net, la celelalte din acest profit minus dividendele. Fondul de rezervă e averea comună a băncei şi nu poate fi împărţit. El trebue să crească pină la suma capitalului necesar băncei pentru afacerile sale. Dacă suma a fost atinsă, dobinzile ce le produce fondul precum şi profitul ce ar mai decurge se întrebuinţează pentru opere de bine. La dizolvarea unei bănci fondul de rezervă rămine pentru banca ce s’ar înfiinţa în viitor. Dizolvarea se poate face dacă se pronunţă numai doi membri contra ei. 5) Băncile nu plătesc leafă decit comptabiluluî. Lanî 28 Ocmmbre 1902 omeorcm POLITIC CONST. MILLE anunciurT Limnia pagina IV Lei. ... . ... . 0.50 bani a »m aelROURILE ZIARULUI /rV _ - Strada Sărindar — îl te#*' TELEFON CHESTIA ZILEI Eu ador femeea I (D. Danielopol în pledoaria contra femeei-avoc&t)« Decanul și lenjeileg, Decanul.—Eu ador femeile) ^ O damă.—Taci, că nu te prinde ! 6) Băncile mai îngrijesc de membrii lor din punctul de vedere moral şi material, Înlesnind şi sprijinind formarea de cooperative şi crearea de alta instituţia ni. Aceasta e tot ce se poate spune în cadrul ce-mî stă la dispoziţie despre chestiunea asupra căreia ceri d-ta lămuriri. B. Br. POŞTA MICA Ies T.Severîn.—Ordian! francmasonieman se numește „Zu den drei Weltkugeln“, pe cînd celui francez îî z ce „Grand Orient*'. „Odd feliem*® este numele unui ordin întemeiat în Anglia, r&spîndit acum mult in Germania și America. Acest ordin are multă asemănare cu cel masonic. O lume nouă Vaste mine in Belgia.—Cercetările! —Impresia in Belgia.—Socialiștii și noulle descoperiri.— Furtuna stîrnită.— Vaste mine in Belgia Belgia se află în fața descoperire!une! noul lumi. Nu e un continent necunoscut. Nu e vorba dîcî de trecut valurile turbulente ale Atlanticei sau ale Pacificului și de a reîncepe explorările lui Cristof Columbsau Magellan. Chiar sub picioarele supușilor regelui Leopold, în subsolul vechei Belgii, se desfășoară cîmpii noui cari așteaptă să fie date la iveală de activitatea rasei noastre. CARNEȚELMEC Fantaziile lui Carnegie Ideea de a se Întruni toate statele Europei într’un singur manunchiu nu e nouă și totuși sîntem departe încă de monarchia universala visată de Dante. Nu de mult împăratul Germaniei, Wilhelm al Il-lea, ne speria cu „pericolul galben" de la răsărit. Azi nu se mai semnalează primejdia de la răsărit, ci cea de la apus. Carnegie atrage atenţia Europei asupra pericolului american. Andrew Carnegie, deşi e născut scoţian, totuşi a stat zeci de ani in America , acolo şi-a cîştigat o avere imensă şi porecla de rege al oţelului. Întors în ţara sa, el propune o alianţă politică şi industrială a tuturor statelor europene, care să pue stavilă infuenţei economice, din ce in ce crescinde a Arpericei. Dar propunerea lui Carnegie nu e mai puţi utopică, ca aceea a lui Wilhelm al 11-lea şi ea nu rezistă la cea mai superficială critică De sigur că dacă ar fi aplicat în viaţă idei atît de fantastice, n’ar fi ajuns la fabuloasa sa avere. Ce greuie este, Austriei şi Ungariei, să pue sub acelaşi acoperămînt interesele lor contrazicătoare ! Cine n’a auzit de lupta uriaşă ce sa dă acum în Germaia cu privire la noul tarif vamal? Chiar in aceeaşi ţară interesele diverselor clase producătoare se ciocnesc; nici o categorie de industriaşi, agricultori, nu vrea să-şi sarntice interesele in beneficiul altei categorii. Şi apoi, dacă America îşi va da marfa ei mai cutin, ni un stat european nu se va expune, ca alipindu-se linei uniuni vamale, să-şi scumpească propriile sale nevoi ... Totuşi socialismul ştiinţific nu visează, el prevede, deducind în mod riguros silogistic, o vreme, cînd ideile generoase ale marilor utopiţi se vor realiza în parte. Şi acea vreme va sosi în mod firesc, prin evoluţia logică a lucrurilor... Oh, at. O astfel de noutate de sigur că nu putea de cit să emoţioneze adine opinia publică belgiană Nu putem afla de cit cu emoţie despre descoperirea unui nou Eldorado. Deja imaginaţiile se înfierbintă şi lumea visează bogăţii fabuloase. Natura însăşî îşi ia sarcina să dea dezminţire profeţiilor lugubre ale lui Marius, şi a discipolilor săi şi să demonstreze încâ o dată—după California, Australia, după Rand şi Africa de Sud, —că limitele dezvoltărei normale a oamenilor şi a fericirea lor pe pămînt nu au fost atinse. Rasa noastră poate să crească in proporții geometrice, , fără ca resursele solului, a subsolului și a întregului rezervoriu de care dispune munca noastră să fie aproape de epuizare. Cercetările de mult timp se întreprinseseră cercetările, pentru a descoperi in regiunile desemnate de ştiinţă, noul izvoare de combustibil mineral şi alte bogăţii. Geologii sustineau ca intre barinul huilier al Marei Britanii, care se intinde sub valurile Mărei de Nord, şi basinul rhenowestfalian continuitatea nu e ruptă şi că aceste două păduri ale continentului primitiv sunt legate între ele. Un savant, care susţinea cu zel această ipoteză, profesorul Dumont, şi care a urmărit cu mari cheltueli diverse cercetări în această direcţie, a ţinut de curând o conferinţă la universitatea din Louvain. El anunţat cu acest prilej, că soudagiile dăduse rezultate favorabile, şi că un cîmp vast de huilă sa întinde spre Nord, pînă pe sub Olanda. Impresia In Belgia Literatură populară Ţiganul şi Urau!fii Un român avea un ţigan fin şi venind odată pe la naşi-su, naşi-su i-a dat să mănince carne de epure. Ţiganul atunci plăcindu-l carnea de epure l-a întrebat pe naşi-su cum a putut să prindă epurele. Naşi-su atunci, ca să păcălească pe fină-su, a zis: „du-te fine acasă, să e un sac şi să te duci cu el la pădure şi unde vei vedea vre-o gaură sau vre-o vizuină să pui sacu la gură şi să el un ciomag să baţi împrejurul găureî că are să iasă epurele să intre în sac". Ţiganul a fâcut aşa cum îl învăţase naşul şi tot bătînd cu băţul împrejurul găurei, văzu că nu ese nici un epure; atunci el perzînd răbdarea dete shCîr ia o parte şi intră In gaură; acolo se afla înăuntru o ursoaică cu puii. Cum văzu ursoaica pe ţigan se repezi la el şi-l înhăţă de păr, tîrîndu-l înăuntru. Bietul ţigan de groază începu să strige zicînd: „Maică, sfinţi, Mercurata, mai fă-mă o dată ecapata, că de-oi mai da pe la şatra, să-m! mai da!o Bcarmanata". Da te după par !!! 0 femee, intimplindu-se să aibă, cum cam de obicei, au, osebit de bărbat şi un ibovnic, acesta a fost odată prins în casă de către bărbat, cu ocaua mică, şi nici ana, nici două, miţi-1 Inşfoacă de păr. Ibovnicul, se vede cam de frică şi cam de necaz, înşfoacă şi el pe bărbat, aşa că amîndoi se trageau ţeapăn de păr. In timpul ăsta femeea le dădea tîrcoale şi tot striga: — „Nu te lăsa bărbate, că nu eşti vinovat! Nu te lăsa 11!“... Iar ibovnicului: — „Dă-te după păr că ești vinovat !... Dă-te după păr !... Nu te lăsa bărbate !... Dă-te după păr !!1“..„ Ghicitori 1) Putineiu de teiu, limbă de balaur ?.—R.. Sabia. 2} îlcuță cu tichie, ridică ma! mult d’o mie ?.—R.. Vîrtejul. 3} Așchie tătărească, eine o ghici să se zgîrciascâ ?.—R.. Pieptenele. 4) Am un bou care mănincă şi iarna şi vara fîn, şi tot nu se ingrase ?.—R.. Cârligul. 5) Cocoş roşiu, zgaibă în cap ?.— R.. Măcuşa. 6) Cocoş bere legat de gard?.— R.. Lacătu. 7) Ce trece prin vamă şi nu ce bagă de seamă ?.—R.. VîntuL 8) Ciocia mocia şcade în cale şi mănincă carne moale ?.—R.. Mărăcinele. 9) Buturugă uscată o ridică încărcată şi o lasă descărcată ?.—R.. Lingura. 10) Am doi cai, unul slab şi alta gras; cel slab sare garda, cel gras, nu ?.—R.. Griul şi Pleava. 11) Două lemne odolene şi o mie de mărunţele ?.—R.. Spata. 12) Pe o margine de crîng două felii de blid ?.—R.. Urechile. 13) Cinci în brînci, neagra înainte ?.—R.. Degetele și oala. 14) Urlă lupu la hotare și s’aude în depărtare ?—R.. Clopotul. 15) Patru mîini, patru picioare, patru zeci de unghisioare ?. — R. Mama și copilul. 16) Am un lemn, nici de opalmă nici de un pumn, cum se chiamă lucru bun ?.—R.. Pistornicu. 17) Ciocîrlin moţat, mîna noaptea în sat?.—R..Puţul. 18) Ursul şade şi urechia bate ?. —R.. Casa şi uşa. 19) Raţă potcovită pe apă suită?.— R.. Ghiaţa. 20) Intr’un ciopîrtac două felii de dovleac?.—R.. Capul şi urechile. 21) Vine gisca de la fîsca cu aripa mototol,cu ciocul făcut pistol?. —R. Vioara. 22) Mama tată, tata gros, ne nea Stan fluerător?.—R. Vatra, coşul şi fumul. 28) Foltea în sus foltea în jos, vine foltea în fuliicos?.— R.. Fusul. 24) Mă suii pe scară, cuţitele ’mi picară, luna le văzu şi soarele le luă ?.—R . Rouă. 25) Strigă Chira din ciumpina s’o păzească de găini că de cîinî nu-i e frică ?.—R.. Albina. 26) Gaura neagră, pirul roşiu?.— R.. Morcovul. 27) Boii 11 leg în coşar şi coarnele afară?.—R.. Grinzile. 23) Am 2 călugăriţe, una în cîmp şi alta sub streaşină; pe cea din cîmp n’o plouă, iar pe cea de sub streaşină o plouă ?.—R.. Fusul cu furca. 29) Intr’o vale adincă zace un popă de brîncă?.—R.. Dovleacul. 30) Dendeliţă, mendeliţă, circeia toboliţă ?.—R.. Pepenele. 31) Căciula sfatului pe d’asupra satului ?.—R.. Luna. 32) De-oi ghici, n’oi ghici, mațile ți s’o zgîrci ?.—R.. Vîrtejul. 33) Am o butie cu două feluri de bucate în ea ?.—R.. Castravetele. 34) Mototol legat de cap ?.—R. Copu sticlar. 35) Cîrtița pestriță, caraboi de os, putrigaia pe jos ?.—R.. Ghionoaia. 36) Șarpe gătit pe casă suit ?.— R.. Pașteie. 37) Căciula mutului în funda pămintului ?.—R.. Comoara. 38) Cireș înflorit, șarpe încolăcit, poruncă de Domn, făcătură de om ?. —R.. Monastirea. 39) Vai văruit, fără uși, fără ferestre ?.—R.. Oul. 40) Păsărică pestricioară sus pe policioară?—R.. Cartea. 41) Ridiche rasă zvîc după casă ?.—R.. Umbra. 42) Cine trece gîrla şi nu face talazuri?.—R.. Umbra. 43) Plopi în pleop!, seînduri în gropi, fringhii întinse, gheme strînse ?. —R.. Dovleacul. 44) Dom clinbat şi doul trăznesc ?.—R.. Lupul şi ghinda. 45) Strigă cocoratul că l-a fugit satul ?.—R.. Puţul. 46) Ese luica din coteţe de n’o prinde nici un judeţ ?.—R.. Vulpea. 47) Ce nu e una în lume ?.—R.. Lapte de pasăre. 48) Porci roşi înomoliţî ?.—R.. Varza. 49) Ce e mare şi mai mare şi rădăcină nu are ?.— R.. Căpiţa de fîn. 50) Intr’un vîrf de pain e monăstirea unui craiu ?.—R.. Păiajenul. 51) Am o groapă pînă în genuchi?. —R„ Cizma. 52) Găină suină, moţul de făină, raţă potcoviţi, gîscă zovonitâ ?.—RMoara. 53) Mama tata zvăpăita şi tata lunga flueritorul ?.—R.. .Focul cu coşul. 54) Iţele momiţele tranca fedeleşile ?.—R.. Punga cu bani. 55) Două lemne cotolemne, şi un braţ mărunțele ?.—R- Spata războiului. 56) Sub o foaie de lipan şade un puiu de lidordan ?.—R.. BrotăceluL 57) Pe valea lui Scarlat sa dă dracul peste cap ?.—R.. Epurede. 58) Strigă Dobra din pelin că*i e frică de găini ?.—R.. Rima. Judecata berzelor Pe posarul unu! bătrîn își făcuse cuib o barză; în cuib ea depuse trei ouă din care, după obiceiul lor, pe unul îl lepădase. Bătrînul din tinerețe avusese vizitatori asemenea pasări și îi plăcea să le observe. Ce-i veni în gînd într’un an, bătrînul, cu un ou de gîscă în sîn, se sui la cuibul berzei, pe cînd ea lipsea. El luă unul din ouăle berzei şi puse în locul lui pe cel de gîscă. Barza cloci oule împreună cu soţul ei pînă scoaseră puii. Puii însă nu semănau. Soţul berzei după ce observă cu multă atenţiune puii, începu a tocăni şi a bate din aripi către barză. El, pare că o întreba: „cu cine ai făcut acest puiu care nu seamănă cu noi?“. In fine soţul berzei fuge de la cuib şi în grabă adună peste 40 de berze la cuibul de pe coşarul bătrînului. Toate observară puiul de barză care era scos din oul de gîscă, şi recunoscură că barza e culpabilă de moarte. Cu aripele şi cu ciocullor se îngrămădiră pe nevinovata barză şi o omoriră. Bătrînul observă toate acelea şi văzu că el, cel vinovat, se uita cum cinstita barză fu omorîtă din cauza lui. Bătrînul oftă şi zise : „mulţi or fi umezind în temniţe fără ai vinovaţi ?“ Ţiganul la Raiu Un ţigan murind, vroia să trăiască şi în lumea ceal’altă tombiie. Nu voi să se ducă la locul lui la Iad, ci o croi vara spre Raiu. Sf. Petre şi alţi sfinţi, nu voiră sâ-l primească pe ţigan şi-l luară pe goană Ţiganul, care pînă să ajungă la raiu, fusese poftit de cel de la iad, le zise: — „Ce, bă ? Ce mă izgoniţi?!! Nu vreţi să mă primiţi ?!! „Ha! Ha ! proştilor ! dincoace mă roagă !!!".. Gheorghe Fepescu-Ciocănel Licenţiat In Litere