Adevěrul, decembrie 1902 (Anul 15, nr. 4793-4821)
1902-12-01 / nr. 4793
II Duminică 1 Decembrie 1902 gheri atitudinea obstrucţii)nei, a schimbat situaţia şi a devenit o necesitate imperioasa votarea cit mai curios a acestui proiect de tarif. Se poate spune, că obstrucţia In Reichstagul german a fost învinsă, şi ei încă înainte de crăciun tariful vamal german va fi votat. Lucrul acesta va aduce după sine o denunţare a convenţiilor comerciale. Se ştie, că in vremea dn urmă au circulat veşti contrazicătoare cu privire la denunţarea convenţiilor Austro-Ungariei cu Romînia. Morgen-Zeitung a airmat, încă acum citeva zile, că in cursul lunei Decembrie se vor denunţa convenţiile, pe care Austria le are cu Romînia, Italia şi Serbia. Ultimele ştiri sosite din Viena confirmă cele spuse de ziarul citat. Diverse — Situaţia politică încurcată din Ungaria continuă. Un manifest violent al partidului independent spune, că situaţia e critică şi anunţă continuarea obstrucţiei. — Ministrul de marină al Spaniei proeetează să reorganizeze şi să mărească dota spaniolă. East IMPRESîUNI şiPALAVRE Note De cîte ori am un popas de făcut sînt foarte ingrată, vreau să ştiu dinainte dacă viitoarea mea gazdă are să fie pentru mine un mic subiect, căci eu cel puţin am băgat de seamă, că port un anumit interes acestor găzduitori. Iată-l pe noul meu patron. Surîzător şi rospodan, cu pălăria cenuşie pusă pe o sprinceană, maliţios şi afabil, avînd aerul mulili an şi cu toate astea, e ceh. Am înţeles numai dacit în ce ape se scaldă. — Madame, l’art est aujourd ’hui fini. Se dă un pas în urmă îşi încrucişează braţele şi din repezeală îşî ia un aer supărat . —Acum un an am făcut optzecî de franci acum doi an! am făcut două mii. . . . * » *••• ••«*•••••• Mă întreţine de artă şi de nereuşita ultimului lui concert şi încă nu ne-am înţeles asupra preţului odăei male. Aduc vorba şi îi spun că mijloacele mele nu-mi permit să dau atîta. — Asta nu importă. De a voia arta e automobilul, îmi explică cum oamenii bogaţi numai să vreme să asculte muzică, oara se plimbă ziulica întreagă şi se dezinteresează cu tot. — Eu am trei băeţî, nici nu cunosc Cotele ! Vreau ea plec şi-î mai spui: „E prea scump, nu’mi convine“. — E scump şi nu vă convine. Eu vă aștept mîi e. — N’am să vin. — E imposibil. Nu s'a înșelat și a doua zi am fost elienta lui. Rodica Curţi şi tribunale Funcţionari abuzivi Kira Stan primarul comunei Iazu judeţul Ialomiţa, împreun cu Barim Dumitru şeful garnizoanei locale, au arestat pe locuitorul Gh. Popp, sub inculparea că ar fi avind cai de furat. In realitate însă s’a dovedit că ei urmăreau alt scop şi anume să ciupească ceva bani de la Gh. Pop. Acesta însă ştiindu-sa nevinovat, n’a voit a da bani sus numiţilor funcţionari, cari de necaz, l’au supus la cele mai grozave torturi. Daţi judecatei pentru această faptă, ei au fost condamnaţi la 2 luni închisoare corecţională. Eri iasă," Curtea da apel secţia II, în urna pledoariei, d-lui avocat Butoianu. I s-a redus pedeapsa la o lună închisoare. Poliţă falsificată Tribunalul de Buzău, condamnînd la 7 iuni închisoare corecţională pe Constantin Natun, fost funcţionari în biroul defunctului Constantin Gardlici, pentru faptul că ar fi falsificat semnătura acestuia pe o poliţă de 5000 lei, Naum făcu apel înaintea Curtei de apel din Bucureşti. Acest apel s’a judecat ori la secţia a 11-a a Curţii, şi in urma unei diverginţe de opinii, Curtea complectată a admis în parte apelul şi a redus pedeapsa nsî Naum la 6 luni de zile închisoare. Afacerea apc.Unirea» - la ziua de 4 Decembrie se va judeca înaintea tribunalului Ilfov, secţia IV, procesul abuzurilor de la societatea «Unirea». D. Al. Se. Miclescu, unul din inculpaţi fiind deţinut, a cerut judelui instructor, Romulus Voinescu, să-i permită a comunica cu avocatul său d. Jean Th. Florescu, spre a se sfătui, ce măsuri trebuesc luate cu privire la acest proces. Ori, în fața grefierului de la cabinetul d. Jitianu, d. Miclescu a convorbit cu d. Florescu. ____ Etu. MEMENTO — Sîmbătă SO Noembrie —• Teatrul Naţional.— Reprezentaţie dată în folosul Ligeî culturale: Tisul Dodiid, poemă dramatica; Poema romina, simfonie ; Cinei-Cinei, comedie. Danţuri naţionale executate de corpul de balet şi elevii d-lui Moiceanu. Teatrul Lyric.— Trupa germană Eger. Jugendfreunde, comedie de Ludwig Fulda. Beneficiul spitalului Caritas. Lacul Cișmegiului.—Mare palinagră. Café Boulevard. — In fîecare seară orchestră sub conducerea d-lor I. Blum și Hugo Schwartz. Intrarea liberă F Fotoplasticul Imperial.—(Sub Hotel Continental). Actualmente fotoplasticul a expus pentru prima oară, 50 vederi admirabile, Philadelphia, Baltimore-Washington. Ediţia de dimineaţa • * INFORMATIOTI Azî se va termina la Cameră discuţia generală asupra mesajului. Vor mai lua cuvine d. Em. Porumbaru, probabil d. O. Panu şi d-nii miniştri Costinescu şi Sturdza. Primăria Capitalei a depus 70.000 lei în anul 1897, pentru ridicarea monumentului independenței. Acea sumă a produs dobânzi de 10.000 lei. Ţinta de mamă şi de cele 500.000 fel votate de Cameră, se dispune de 580.000 lei pentru ridicarea monumentului independenţei. Intre administraţia poştelor austro-ungare şi direcţia poştelor romîne ,’au început tratativele pentru încheierea unei nouă convenţiunî poştale. Administraţia poştelor austro-ungara a redactat chiar un proect de convenţie, care se studiază în prezent de direcţia poştelor noastre. Convenţia va fi încheiată cel mai tirziu pînă la 1 Mai 1903. Reprezentaţia de astă-seară de la Teatrul Naţional In folosul Ligei Culturale se anunţă ca o adevărată serbare artistică in naţională. Pe lingă Visul Dochieî şi Cinel-Cinel punctul de atracţie al programului este Poema Romina de G. Enescu, condusă de însuşi talentatul autor. Pe ziua de eri o mare afluenţă a fost la casa Teatrului pentru bilete la această reprezentaţie. Se crede că d. G. Danielopol, profesor universitar şi fost decan al baroului Capitalei, va fi numit consilier la înalta Curte de casaţie, în locul rămas vacant, prin retragerea la pensie a d-lui N. Predescu. Frigul in Capitală a continuat astă noapte să fie mai mare. La orele 10 termometrul arăta — 16 grade, iar la ora 1 noaptea,—18 grade. D. Andrei Zaharia va fi numit şef al poliţiei comunale din Capitală. Duminică 1 Decembrie anul curent, ora 10 dimineaţa, se va oficia in catedrala oraşului Galaţi, «Biserica Sf. Nicolae», de către episcopul Pimen al Dunărei de jos, un parastas in memoria regretatului Vasila A. Urecină, fondatorul bibliotecei «Urechiă» din Galaţi. Ministerul de interne a confirmat alegarile comunale din Urziceni, Hirlătî şi Chapina. La anul şcolar 1902—1903 s’au înfiinţat in judeţul Govurlu lu scoale de adilţi in comunele şi cătunele : Smulfi, Slobozia-Conachi, Cuza-Vodă, Oancea, Bâneasa, Găneştî, Grăeşti, Cudalbi, Tuluceştî, Corni, Urleşti, Folteşti, Cuca, Braniştea, Lascar-Catargiu, Traian, Bujor, Brăneşti, Roşcani, Borsucanî, Ţurcanî, Independenţa, Bălenî, Jorăşti, Piscu, Vîrteji şi Rogojeni. Urî a sosit în Capitală delegaţiunea consiliului general de Tulcea, care va prezenta regelui dezideratele populaţiunei acelui judeţ. Această delegaţiune se compune din d-nii D. Mateescu-Buzau, Sandu Munteanu, Ştefan Borş, Ion Nicolaft şi Ilaiii Omer. Am spus că la Camera de comerţ din Bucureşti s’au înscris pentru carnete şi brevete 4473 meseriaşi. După naţionalitate acei meseriaşi sunt 2248 româi, 943 izraeliţi, 292 supuşi romîni, 990 străini dintre cari: 714 austro-ungarî, 40 bulgari, 15 sirbî, 89 turci, 17 greci, 46 italieni, 47 germani, 8 francezi, 5 elveţieni, 4 ruşi, 3 belgieni, 1 englez şi 1 danez. Eri s’au primit la ministerul lucrărilor publice actele, prin cari, prima societate i. r. privată, austriacă, de navigaţiune pe Dunăre, a acţionat în judecată ministerul lucrărilor publie precum şi pe comandantul vasului Dobrogea al serviciului maritim român, pentru a plăti despăgubiri pentru inecacarea ce acel vas a cauzat unui şlep al societăţei, din cauza unei manevrări greşite în apropiere de Tulcea. Ministerul a cerut lămuriri asupra celor petrecute, de la direcţia c. f. r. şi totodată a înmînat afacerea avocatului său, D. Const. Stoicescu, ministrul domeniilor, a însărcinat pe d. Locisteanu, directorul şcoalei superioare de medicină veterinară, şi pe d-niî medici veterinari Udrischi şi Motaş, profesori la această şcoală, să elaboreze un proect pentru reorganizarea şcoalei superioare de medicină veterinară. Ministerul lucrărilor publice, a intervenit pe lingă consiliul de miniştri pentru a se aproba executarea in regie la şantierul din T.-Severin, a 40 de bărci necesare la facerea sondagiilor, trebuincioase pentru semnalizarea şenalului navigabil pe Dunăre, cum şi pentru înlocuirea a 110 stilpi cu table numerice mai mari pentru ca cifrele să fie uşor vizbile de pe vase. Lucrările vor costa suma de 29 de mii lei. Asaltul de arme de la cercul «Spada», care fusese anunţat pentru azi, a fost aminat pentru Simbătă 7 Decembrie. D. Carol MitiUnea, prim-secretar la legatiunea romina din Bruxelles, a fost transferat la St. Petersburg, pe ziua de 1 Februarie, 1903. D. N. Filodor, secretar al agenţiei diplomatice romîne din Sofia, a fost transferat la legaţiunea din Berlin. D. G. M. Dobrovicî a obţinut licenţa in drept, fiind viu felicitat de d-mî Dissescu şi Săulescu, pentru teza sa, despre starea economică şi financiară a prncipatelor unite, sub domnia fanarioţilor. D. general Arion, comandantul corpului II armată a inspectat ori regimentul Mihai-Viteazul No. 6, de sub comanda d-lui colonel C. Z. Boerescu. D. general a fostprimit de comandantul regimentului cu care a trecut in revistă trupele sub arme. După aceea a cercetat echipamentul oamenilor a pus întrebări din reglemente apoi a inspectat cazarma, magazia cu efecte şi dependinţele. Azi d. general Arion va continua cu inspectarea aceluiaşi regiment, spre a chestiona pe ofiţerii respectivi. Deraiarea de pe linia Adjud- Palanca — da la coresp. nostru — In seara de 28 cor., trenul 136, ce circulă cu două maşini, din cauza vreme rele, pe distanţa Adjud-Palanca, a deraiat la intrarea in staţia Asău. Ambele maşini au căzut de pe linie, deteriorind-o pe o distanţă de cîteva zeci de metri. Cauza deraierei e faptul că acarul a întors macazul, tocmai in momentul cind trenul trecea pe dinaintea lui. A plecat in ajutor o maşină cu vagonul de ajutor, cu d. inginer Tăzlăoanu şi cu şeful depoului de maşini din gara Adjud, Morandinescu. Jubileul lui Björnson Björnstjerne Björnson Marele scriitor norvegian și-a serbat jubileul de 70 de ani in cursul acestei sâptămini. A se vedea și foiletonul din prima pagină a ziarului. Din fericire, n’avem de înregistrat nici un accident de persoane. Pagubele se ridică la cite va sute de lei.—Al. Funeraliile d-nei Cantacuzino Eri s’au pornit la Câlineşti, în Moldova, rămăşiţele mortuare ale d-ne. Maria Cantacuzino, soacra d-lor D. Sturdza şi P. P. Carp. La locuinţa decedatei, in calea Dorobanţilor, s’a săvirşit serviciul funebru către mitropolitul primat. Pe cosciugul defunctei erau depuse coroane din partea familiei regale şi a familiilor Sturdza, Carp, Cantacuzino, Ghica, a societăţeî «Regina Elisabeta» etc.* La oficierea serviciului funebru au asistat, între alţii, d-nii : Sturdza, N. Ghica, I. Brâtianu, Emil Costinescu, C. Stoicescu, dr. Stoicescu, dr. C. şi I. Cantacuzino, general Coandă, I. Kalinderu, A. Saligny, Rosetti-Solescu, C. Alimanişteanu, general Robescu, general Priboianu, I. Procopie-Dumitrescu, I. Bianu, Ştefan C. Ioan, P. Poni, etc. D. lt.-colonel Graţowski reprezenta pe rege; d-na Bengescu, pa regina; d. Rimniceanu, pe principesa Maria. * Cortegiul pornind spre gara de Nord, a parcurs căile Dorobanţilor, Victoriei şi Griviţei. La gară, coşciugul cu corpul decedatei d-ne Cantacuzino a fost închis intr’un vagon special. Inmormintarea se va face miine la Călinești. O cuvîntare a regelui Iată textul complect al discursului rostit de rege la prînzul dat la palat, în ziua de 28 Noembrie : «Cu vie mulţumire am întrunit împrejurul meu pe vechii mei tovarăşi de luptă, ca să serbăm împreună a 25-a aniversare a luăreî Plevnei. «N'am putut da o sfinţire mai înălţătoare glorioasei aniversări a războiului de cit dueindu-mă insumî pa cîmpul de bătălie, spre a depune, ca semn de vecinică recunoştinţă, cunune pe mormintele acelora cari au căzut în lupte. „Ordine mişcat, am stat in faţa osemintelor bravilor noştri oşteni, cari odihnesc acum departe da vetrele lor, in pămint străin ; încă mi s’a pătruns inima cind mitropolitul din Vraţa, in frumoasa sa cuvîntare, a esclamat arătind spre cimpul de luptă: „Sculaţi-vă din mormintele voastre. Regele vostru a venit să vă mulţumească pentru vitejia voastră“. «Da! Am mers la Griviţa spre a mă închina, cu dragoste şi veneraţie, înaintea acelor vrednici fii ai ţatei, cari şi-a jertfit viaţa pentru neatirnarea Rominiei. «Un sfert de veac a trecut de atunci şi faptele războinice sunt încă vii în mintea noastă, insă imi vie trebue să ramină în sufletul nostru amintirea eroilor, cari au scris cu singele lor cea mai frumoasă pagină a istoriei noastre naţionale. âSerbînd astăzi cu recunoştinţă a douăzeci şi cincea aniversare a intrărei triumfale a armatelor aliate ruso romîne Jla Plevna, gindesc la toţi acei cari, sub ordinele mele, au condus trupele la izbindă. „In amintirea acelora «cari nu mai sint şi urind viaţă lungă celor cari trăesc—ridic paharul meu“. Pe cînd ţarul în ordinul său de zi asupra aniversarei Plevnei nu pomeneşte un cuvînt de oştile romîne, regele Carol, cum se vede, vorbeşte de armatele aliate ruso-române. Dezastrul de pe Dunăre In privinţa îngheţului Dunărei, care a stuprins, un număr însemnat de vapoare şi şlepuri, cauzînd pagube de citeva milioane lei, am mai putut afla de la o persoană competintă din Brăila, unul din principalii conducători aî exportului nostru de cereale, următoarele: A fost prinsa de gheţuri: circa 40 vapoare între Brăila-Tulcea, parţial încărcate cu cereale; intre T.Măgureie- Brăila circa 110 şlepuri, intre Brăila- Sulina circa 40 şlepuri, deosebit de şlepurile societăţei Danubiene, un număr de circa două sute, risipite pe cursul Dunărei de la Severin pînă la Sulina. Cea mai mare parte din acele şlepuri au putut fi puse la adăposturi relativ sigure. In privinţa vapoarelor se tratează pentru nişte spărgătoare de ghiaţă la Odessa şi Constantinopole spre a se aduce unu la Sufina, ca să spargă ghiaţă pină la Brăila, salvind astfel vapoarele de acolo. Ultimele vapoare cari au putut scăpa la Sulina au fost: „Lesbos Attiki“ şi «Maria». La începutul acestei săptăminî, în ziua de Luni, au încercat să plece din Galaţi 4 vapoare, dintre cari două au ajuns pînă la cinci mile la Tulcea şi au fost prinse de gheţuri, celei’ate două vapoare au avut încă timp de a se reîntoarce la Galaţi. In aceeaşi zi au făcut aceleaşi încercări zadarnice, şapte vapoare din Brăila, cari toate s’au înapoiat. Pagubele sunt destul desimţitoare pentru acei cari au vapoare la Salina, iar marfa pe drum eu cam acum vor * reasigurate avea de arangiat diferenţele atît cu cumpărătorii lor cit şi cu armatorii vapoarelor. Nu mai puţine pagube vor avea desuportat şi acei ale căror vapoare au fost cuprinse de gheţuri in Braila, precum şi acei cari au făcut vinzari favorabile in străinătate şi pe cari nu le mai pot executa acum. Oricum, pagubele vor fi mai mult în sarcina socielor de asigurare, cari au multe artamente, deşi ele sunt Străinătate. In ultimul moment aflăm că societăţile de asigurare «Dacia» şi «Generala» au angajat spărgătorul de ghiaţa «Jerlak» al portului Odessa. Se zice chiar că acesta ar fi sosit astăzi la Sulina, de unde va începe spargerea ghețeî. Er. Conservatorii și aniversarea Plevnei Citim următoarele în ziarul Conservatorul, organul autorizat al partidului conservator, cu privire la aniversarea Plevnei. O singură notă discordantă a răsunat în această serbare; guvernul a făcut dintr’insa o serbare guvernamentală și de partid, pe cind ea trebuia să dea ţârei întregi. Lăsăm insă toată răspunderea acestei lipse de tact şi de patriotzm pe seama patimei politice de care sint cuprinşi guvernanţii noştri. Sufletul ne e mai mare, mai generos de cit acela al adversarilor noştri. N’am luat parte oficial la serbare, fiind-că puternicii zilei nu ne-au poftit; dar nimeni nu ne-a putut împiedeca să strigăm împreună cu rominimea Întreagă: — Să trăiască Romînia ! să trăiască oştenii noştri! să trăiască regele şi dinastia ! O fapta monstruoasă De la Camera de punere sub acuzare.—Cine e victima.—O infamie.—La Curtea cu juraţi Eri a venit înaintea Camerei de punere sub acuzare, dosarul lui Ion C. Paichide, arendaş de moşii, din comuna Rasicenî, jud. Vlaşca, dat judecatei, pentru faptul că ar fi atentat la pudoarea unei copile, in vîrstă de numai 7 ani. Iată citeva amănunte, asupra acestei fapte, pe cît de monstruoasă, pe atit și de complicată. Cine e victima In comuna Răsuceni, arendașul Ion C. Paichide, trăia in conCubinaj cu femeea Mana Tontu, care avea, din alte legături intime, o fiică anume Amalia, in vîrstă de 7 ani. Cu Maria Tontu, inculpatul Paichide a avut citîva copii. Aceştia imbolnăvindu-se în cusul luneî Septembrie, s-a trimis cu mama lor la Giurgiu, spre a fi îngrijiţi acolo mai bine. Ramase singur acasa cu fetiţa Amalia, concepe imediat planul monstruos de a atenta la pudoarea acestei copile, care, cunoscute fiind relaţiile ce le avea cu mama ei, ii era ca şi o fiică. In adevăr, în seara de 4 octombrie, după ce mincase şi băuse bine, oferind la începutzaharicale copilei Amalia, şi in urmă iotrebuind violenţa, atentează la pudoarea eî. Acest fapt ajungind la cunoştinţa mai multor fetiţe, colege de şcoală ale Amalie! şi a Învăţătoarei Ana Popescu, s’a început a Se face oarecare zgomot in jurul lui. O infamie Parchide vazind astfel că lucrurile nu vor putea râmine mult timp ascunse, comite infamia de a denunţa jandarmeriei locale, ca autor al acestui fapt pe logofătul sau Enache Boţea. Instrucţia insă, deşi mama şi copila intimidate şi influenţate de protectorul (?!) lor, au căutat să o inducă in eroare, a reuşit totuşi a stabili că Paichide, e autorul acestei fapte şi nu logofătul Enache Boţea. La Curtea cu juraţi Fiind dovedită vinovăţia lui Paichide, el a fost arestat şi eri Camera de punere sub acuzare din Bucureşti, găsind că este caz de urmărire l-a trimis Înaintea Gurţei cu juraţi din Vlaşca, spre a fi judecat. Liau Comerţul faţat de îngheţul Dunărei Comercianţii angrosişti din Galaţi, cari din cauza inghearei Dunărei sunt expuşi la pagube mari, au înaintat următoarea cerere Camerei de comerciu şi Uniune comerciale din localitate: Domnule preşedinte, Din cauza îngheţării neaşteptate a Dunărei mai multe vapoare, dintre cari „Consanţa“ al S. M. R„ „Styria“ al Lloydului austriac, „Oratios Couppas“ & „Napried“ al agenţiei Fraissinot şi altele, n’au putut veni la Galaţi După condiţiunile conesementelor ghiaţa constituind forţa majoră, mărfurile de pe aceste bastimente urmează a se deseftica ori în şlepuri la Sulina, sail la Constanţa unde vor rămînea pînă la deschiderea navigaţiei, ca apoi să fie readusa tot pe cheltuelile societăţilor de vapoare respective la Galaţî-Brăila. Din aceste împrejurări dezavantagiile pentru noi ar fi, ca în lor, să primim acum şi să putem vinde în cursul iernei aceste mărfurî (parte din ele de sezon) ne vor sori d’abia la redeschiderea navigaţiunei, în cît comerţul gălăţean ar suferi o mare stagnajie timp da 8 luni. Spre a nu evita aceste pose vă rugăm a interveni la onorata direcţiune a c. f. r. sau la locurile competinte, ca a Cesta mărfuri să fie transportate de la Constanţa la Galaţi cu c. f. r. pe baza tarifului de transport al cerealelor, care taxează cu 54 de lei vagonul de 10.000 kgr. de la Galaţi la Constanţa, întrucît aceste mărfuri nu pot suporta tariful vamal. Cu chipul acesta noi am putea aduce mărfurile la Galaţi, iar c. i. r. ar realiza un beneficiu însemnat transportând aproape 5.600 vagoane din Constanţa la Galaţi. Altfel aceste mărfuri ar trebui să fie transportate tot de societăţile de vapoare respective la redeschiderea navigauneî. Independent de aceasta şi statul ar pierde drepturile vamale asupra acestor mărfuri, cari nu a'ar mai consuma un interval de trei luni. Rugindu-vă a interveni ca această chestiune să se rezolve urgent, chiar telegrafic, vă rugăm să primiţi, domnule preşedinte, asigurarea deosebitei noastre consideraţiuni. Urmează semnăturile. In turna acestei cereri consiliul Uniupel comerciale şi Industriale a şi fost convocat spre a se ocupa de cestiunea mârfurilor ramase in vapoarele prinse de ghiaţă şi cari erau desenate pentru portul Galaţi. Expoziţia de păpuşi din stradă Doamnei Societatea de binefacere „Tibişoi® pregăteşte în Moşul săracilor este o expoziţie de păpuşi acele chiar care au fost expuse anul trecut la Neuwied. Momentan, aceşti domni şi doamne au fost încredinţaţi meştereser de, căpitănie ale Capitalei, precum şi societădor „Albina“ şi „Munca“ spre a li se reinoi îmbrăcămintea, şi cu începerede la 15 Decembrie, ziua hotârîtâ pentru deschiderea expoziţiei, acei boeri şi alţi indivizi vor fi puşi l la milă în vînzare şi încă pe nimic, de la 8—50 lei bucata II Deci nu uitaţi : intlnire generală la 15 Decembrie 1902 str. Doamnei 101! Pagubele cauzate de viscol căilor ferate Pierderile momentane Viscolul de zilele trecute intrerupind de-odata circulaţia trenurilor aproape pe toate liniile, era natural ca traficul cailor noastre ferate să sufere de pe urma acestui fapt. Pentru a cunoaşte pagubele încercate de căile ferate prin întreruperea circulaţiei, ne-am adresat locurilor competinte, şi astăzi sintem in măsură de-a informa exact pe cititorii noştri. Intr’adevăr, dacă pornim de la traficul pe care’l fac de obiceiu căile ferate, găsim câ el se urcă zilnic la cinci şi şase sute mii de lei, dintre cari cea mai mare parte încasaţi de pe urma transportului mărfurilor. Venind viscolul şi trecuind liniile, direcţia căilor ferate s-a văzut nevoită să sisteze vagoanele de mărfuri pentru citeva zile, spre a proceda la despotmolirea liniilor şi a restabili mai intim circulaţia trenurilor de calatori şi a acelora în coincidenţă cu străinătatea.’ Or, suspendindu-se transportul mărfurilor prin forţa împrejurărilor, căile ferate au inscris de-odata cite vre-o trei sute de mii de lei aproape mal puţin la venituri pe zi, ceea ce in citeva zile s’ar ridica la o sumă respectabilă. De cit aceasta nu e de cit o pierdere momentană pentru că, mărfurile trebuind ori cum să se expedieze și deci transportul să se facă, se va incasa cu cite-va zile mai tirziu ceea ce nu s’a încasat azi șiprin urmare căile ferate nu vor fi avut pagubă de pe urma asta. Pagubele reale Dar, dacă de partea asta căile ferate nu Îndură mai nici o pagubă, sint pierderi pe cari le-a Încercat fără nici o speranţă de a mai fi acoperite. Aceste pierdierî sint într’adevăr mai mici faţă de cele l’aite, dar totuşi sint pierderi destul de însemnate, cu atit mai mult ca sunt reale, şi provin în primul rind de la acele transporturi de articole de necesitate imediată, cum sunt colonialele, cari se fac de la localitate la localitate şi cari nefăcute la timp nici nu se mai fac. Apoi traficul cu trenurile de călători a scăzut simţitor în zilele astea, ceea ce adaugă iarăşi o însemnată sumă la capitolul pierderilor reale. După aceea despotmolirea liniilor care pe alocarea continuă incă va costa pe direcţia căilor ferate vreo suta de mii lei, bani cari, deşi se vor lua din fondul de două sute cinci-zeci mii lei prevăzuţi pentru înzârpezire şi inundaţii, nu sint mei puţuri perduţi. In sfirşit la pierderile reale se mai pot adăuga şi stricăciunile pe cari le sufăr vagoanele-pluguri ce se Întrebuinţează la despotmolirea liniilor, cum şi maşinele cari le împing şi cari izbindu-se cu forţă se tamponează, ceea ce necesită reparaţiune adesea de zeci de mii de lei. Greva lucrătorilor tipografi din Craiova 28 Noembrie După cum v’am comunicat telegrafic, astăzi după amiazi toţi lucrătorii tipografi din localitate, în număr de peste 150, s’au pus ln grevă, în urma constatuirei ţinută între dinşii la sediul «soicietăţei artelor grafice», înainte de a declara greva, societatea artelor grafice a trimis patronilor tipografi, în numele lucrătorilor, cite o adresă însoţită de un regulament general, cu rugămintea ca patronii să râspundă, pină în ziua de 24 Noembrie, dacă admit condiţiunile prevăzute in acel regulament. Regulamentul e întocmit din 18 articole, dintre care principalele sunt cele referitoare la salarii și plata orelor suplimentare. El prevede un minimum de salariu de la care trebue să pornească norma de plată a unui lucrător, adică de la suma de 50 pină la 100 Iei lunar. Apoi se referă la modul de angajament intre lucrători şi patroni, precum şi la stăvilirea numărului de elevi, stabilind la trei lucrători un singur elev. Parte dintre patroni au răspuns societatei artelor grafice că acceptă parte din articolele regulamentului. Majoritatea n’a răspuns însă, ceea ce face a se crede că ei nu aprobau nici una din condiţiunî. Astfel greva a fost declarată generală. D-l C. N. Iovipale, preşedintele societăţei, a telegrafiat societăţea «Gutenberg» din Capitală ştirea privitoare la grevă. Se crede că greva va putea dura pină cind patronii vor accepta toate condiţiunile prevăzute în regulamentul societăţeî art. grafice, de oarece această societate dispune de oare-carî fonduri pentru intreţinerî da greve. Spintene O Încercare de sinucidere O vie şi emoţionantă dramă se petrecu en dimineaţă în casele cu No. V la strada Doamnei. D. G. S., şef de biirou al serviciului spitalelor de pe lingă ministerul de interne, direcţia sanitară, a încercat să se sinucidă, trăgindu-şi un glonte de revolver în timpla dreaptă. La zgomotul detuinăturei, ciţiva conlocatari, allied cele întimplate vestiră imediat pe d-nii medici Nanu, Statculescu şi Silvan, de la direcţia sanitară, cari sosind în grabă, au dat pacientului primele ajutoare.« Această tristă dramă s’a petrecut în modul următor: D. S., care timp de 25 de ani a fost unul din cei mai sirguitori funcţionari aî ministerului de interne, de citeva timp in fiormă a fost lovit de o crudă şi aproape iremediabilă boală, ide neurastenie, provenită probabil din cauza surmenajului intelectual şi fizic, la care poziţiunea sa de şef de biuron 11 expunea. Boala aceasta se agrava mereu. Ea a 11 pU mal eu seama, a dinfcuJuîT’in cit, a deinfluenţat atit as&p partei psihice a bolic* acesta era coprins de’o melancolie neînţeleasă de un scepticizm acut, care fatalmente ii ducea la ipohondrie. Suferinţa morală şi fizică a acestei boli, se gravase adine pe faţa blajină şi inteligentă a suferindului. Diferiţi medici, prieteni buni cu suferindul au încercat in repetite ori, toate mijloacele posibile ştiinţei lor, pentru a readuce vlaga şi sănătatea in fizicul sbuciumat al prietenului lor. Ştiinţa insă nu a putut aduce rezultatul dorit. In aceasta stare psihologică sa scurge-sa de citva timp, zilele nefericitului. * Eri dimineaţă, la orele 8, abia s’a sculat din somn, eşi din odaia de culcare, a locuinţei sale, şi se îndreptă spre o cameră vecină de unde luind revolverul, descarcă un foc In timp la dreaptă. Din fericire, gloatele a ricoşat, oprindu-se in craniu, fără a produce desnodămintul fatal. D-nii medici veniţi în ajutor au trimes pe pacient la spitalul Colţea. Aci a fost internat In secţia chirurgicală, salonul No. 5 şi pus in îngrijirea d-lui d-l Severeanu secondat de d. d-l Gerota. Pacientul va fi supus azî la un examen cu razele Roentgen, pentru a i se opera extragerea glonţului. Cazul a produs o adîncă consternare printre funcţionarii ministerului de interne şi el a fost ţinut in cel mai strict secret, pinăaseară. Părerile medicilor sunt că suferindul va scăpa cu viaţă._____ Fidele De la consiliul de razboiu Ultragiarea consiliului înaintea consiliului de razboiu, a venit ori procesul soldatului Musceleanu din reg. 1 geniu, inculpat pentru delictele de dezertare și furt de efecte militare. După terminarea dezbaterilor preşedintele consiliului, Întreabă pe inculpat, conform legei: «ce mai are de spus in apărarea sa»? Musceleanu, intr'un moment de rătăcire, drept orîce răspuns, adresează consiliului, o sumă de înjurături triviale şi grosolane. Comisiunea, faţă cu această atitudine a inculpatului, il condamnă la 10 ani recluziune pentru dezertare şi furt, şi la 5 ani, pentru ultragiu. Această decizia nu este însă legală, deoarece în caz de cumul de delicte pedeapsa cea mare, absoarbe pe cea mică şi astfel consiliul nu poate să condamne decît numai la 10 ani muncă silnică, pe nenorocitul Musceleanu. ______ Em. Teatre-Petroceri-Concerte Anifilarea reprezentaţiunilor Tetrazzini.—In urma imensului succes repurtat de d-na L. Tetrazzini la Fiorenţi, o orhuză a contractului obdigînd-o să dea citeva reprezentaţiuni extraordinare suplimentare reprezentaţiile pe care celebra diva trebue să le dea la Teatrul Naţional se amână şi vor avea loc în aceeaşi ordine Merouri 11 Decembrie, Vineri 13 Decembrie şi Luni 16 Decembrie. Prima reprezentaţune va fi tot cu Lucia, a 2-a cu Bărbierul din Sevilla şi actul al 2-lea , din Dinorah, a 3-a şi ultima, cu Traviata. Biletele cumpărate sunt valabile pentru reprezentaţiunile respective. Biletele ce au mai rămas de vînzare se găsesc la Agenția teatrală a magazinului de muzică Jean Feder. CEREALE Bucureşti, 30 Noembrie Ştirile telegrafice ale Armericei sosite astăzi ne aduc scădere pentru griu şi porumb. La New-York griul debutase susţinut cu 8134 pe termenul Decembrie slăbind după cele dintii afaceri asupra realizărilor din partea haussiştilor. Inchizind susţinut cu o cerere bună. Porumbul descris a susţinut cu 59 1 | 2 pe Decembrie slăbind după primele fluctuaţiunî in simpatie cu Chicago. La Chichago griul notează in scădere cu 5 I 8 cents pe terminul Decembrie 3 I 8 cents pe Maid, 1 | 4 cents pa Iulie asupra dispoziluinilor reacţionare. Porumbul notează de asemenea în scădere cu 3 | 8 cents—5 | 8 cents. In continentul european bursele de cereale notează prețurile în scădere afarâ de Berlin care e ceva mai ferm. Parisul notează pentru grîu5—15 centime în scădere, p. făină 10—15 centime iar uleiul de colza 25—5 centime in scădere pe suta de kilograme. La Londra tendinţa griului e mai cerut, porumbul mai pufin oferit, orzul calm preţurile însă susţinute, ovăzul ferm dar neactiv. Hamburg piaţa e calmă. La Berlin tendinţa e fermă notînd pr. Decemb. la griu cu 50 pf., la secară 70 pf., iar la porumb cu 25 pfenigi toate în urcare. Budapesta, tendinţa în general e susţinută cotînd preţul griului 7.82, secara 6.77, ovăz 6.35, porumb 5.83 şi răpită 11.95.* In Brăila s’a vindut 40 vagoane griu in greutate de kgr. 74 cu 16 la sută corpuri străine cu lei 9.35 hectolitrul predat moară. Aci tendința griului e fermă , lipsesc ofertele de vinzare. Ad vér« Ediţia de seara Ultime informatiuni După ştirile primite din toată ţara la ministerul domeniilor, rezultă că zăpada căzută are, în general, o grosime de 80 cm. Acest, fapt e considerat ca cea mai bună garanţie, că trei părţi din viitoarea recoltă, sunt asigurate. Regele a semnat decretul prin care ofiţerii generali, din arma cavaleriei, pot purta uniforma de cavalerie chiar cînd sînt comandanţi de divizie sau de corp de armată. D- Spiridon Popescu, profesor la liceul din Galaţi, a fost numit director al învâţămîntului primar şi normal din ministerul instrucţiune! publice, în locul d-lui Fîntânaru. Se ştie că d. Vasile Lascar, ministru de interne, a primit o delegaţiune de deputaţi şi senatori de Covurluiu cari au expus situaţia politică din Galaţi unde sunt neînţelegeri intre liberali. Delegaţiune» ia’« cerut schimbarea mm ILUSTRATA No. 43 apărutei azi Sîmbătă 30 Noembrie cuprinde pe lingă numeroase ilustraţiuni splendide şi următorul sumar: Cronica Model de Laura. Lucru Manual. Explicarea Gravurelor. Scenă teribilă, (urmare) nuvelă de Roma. O glumă. Sonet, de Jean Moscona. Mort din cauza bătăturei. Cea mai elegantă rochie din Paris. Admirabile toalete, de o eleganţă rară. Toalete de vizite, pentru casă, de plimbare. Mantale. Pălării şic.—Noutăţi pariziene. Abonament pe 6 luni şi 6 e n an „ 10 Preţul 20 bani m9wvwwmvwww »wVwVwv prefectului de Covurluiu, căci nu prefectul e cauza neînţelegerilor. Ştirea dar că d. Lascar va schimba, prefectul de Covurluiu este neîntemeiată. D. Lascar va căuta insă să inlătureze neînţelegerile dintre liberalii gălăţeni. Direcţiunea tramvaelor a obţinut azi voia de la primăria Capitalei de a curaţi de zăpadă toate liniile de tramvae. Primăria acordind această voe, a impus in acelaş timp direcţiei tramvaelor să nu pue sare pe linii, deoarece ar cauza stricăciuni birjarilor, al căror cai s'ar îmbolnăvi. D. şef al gărei de Nord ne comunică azi telefonic următoarele : Circulaţia este deschisă pentru trenurile de călători, de mărfuri, numai pe linia Ploeşti-Mărăşeşti-Odobeşti şi Buzău. Făurei-Feteşt e incă închisă. Linia Făurei Bărboşi pentru trenurile de mărfuri, e închisă, staţia şi portul Brăila fiind complect înzăpezite. Credem că traficul nu se va restabili înainte de Luni. D. Robescu, primarul Capitalei a semnat azi deriziunea prin care se fac următoarele schimbări, in personalul comunal, pe ziua de 1 Decembrie. D. Andrei Zaharia a fost numit şef al poliţiei comunale. D. Ioan Niculescu, retrogradat din postul de şef al poliţiei comunale, în postul de inspector al percepţiilor. D. G. Oprescu, inspector al percepţiilor, trecut controlor la circumscripţia de negru, in locul d-lui C. Ionescu-Dorobanţul. Primim dese plingeri din partea cetăţenilor locuitori în strada Regală şi Academiei că o mulţime de femei cu moravuri uşoare staţionează pe trotuare şi se delau la nişte scena foarte scandaloase. Ciţiva comercianţi ni s’au plîns că clientela lor chiar, se simte jenată de scenele pe cari le provoacă nenorocitele acestea. Ar fi de dorit ca d. prefect de poliţie să ia măsuri in privinţa aceasta, pentru a pune capăt spectacolelor acestora, dăunătoare bunelor moravuri. Averea lăsată de defunctul G. O. Basarabeanu, fost senator şi arendaş al domeniului Brăilei, se ridică la suma de 2.024.381 lei. De la aceasta avere statul va percepe taxe in sumă de 75.736 lei. Primăria Capitalei a făcut un apel către persoanele caritabile din București si contribue cu diferite sume la mărirea fondului ce va fi distribuit săracilor, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun. Prin viitorul budget al Capitalei se va face o reducere de circa 50.000 lei, de la diferite fonduri cari n’au fost utilizate in cursul anuului curent. In urma cerere adresată Camerei de comerciu din Galaţi de către comercianţii angroişti da acolo, ralativ la pierderile pe cari sunt expuşi să le încerce faţă de ingheţul Dunărei, Camera a intervenit la ministerul lucrărilor publice, prin preşedintele eî d. Madgaru, pentru a satisface cererea comercianţilor gălăţenî. S’a deschis un credit extraordinar de 88434 lei, pe seama fondului de epizootii din care să se plătească suma de 38434 lei societăţeî «Carol-Elisabeta» şi 50.000 lei ministerului de finante, ca subvenţie pentru platapersonalului serviciului veterinar. Au sosit în Capitală in afaceri de serviciu [d-nii: Bildirescu, prefect da Teleorman, Crasnaru, prefect deVilcea, N. N. Săveanu, prefect de Prahova, general Catargi, prefect de Filiitî, Nicu Cane, prefect de Iaşi. Joi va începe la institutul de chimie organică, cursul de chimie agricolă, ţinut de d. Zaharia. Societatea studenţilor facultaţei de ştiinţe din Capitală va ţine miine şedinţă la universitate. D. N. Balaban va ţine o disertaţie ştiinţifică, apoi se va face darea de seamă financiară de mersul societate!. Regele a semnat decretele prin cari sunt confirmaţi ca primari şi ajutor de primari d-nii: Titu Frumuşanu, primar, Al. Pojeogeanu Sache, ajutor la Tg.-Jiu, Gh. Ciochină, primar, Opran Georgescu, ajutor, la Călăraşi. N. Constănntinescu, primar, Mihail Zamfirescu, ajutor la Piteşti. Ion Sintu, ajutor de primar al oraşului Constanţa. Luni, 2 Decembrie, principele Ferdinand, părăseşte Tecuciul, îndrep- tindu-se spre Galaţi, pentru a vizita regimentul 2 cetate. D-nii Pr. Cosma Dimitrescu şi Ioan Chiţu au fost numiţi institutori in Macedonia pe lîngă şcoalele romîne. Regimentul 28 de infanterie Dîmboviţa, a cerut ministerului de domenii un, număr însemnat de arbori din pepinierele statului, pentru a face plantaţiuni la acel regiment. încasările din venitul gunoaelor din Capitală, se ridică la suma de 200.000 de lei. Regele a lucrat azi cu d-nii miniștri I. Brătianu și S. Haret. Comisia superioară de anchetă *