Adevěrul, martie 1903 (Anul 16, nr. 4880-4910)
1903-03-01 / nr. 4880
L Anul. XVI—No. 4880 FOSDAXOR ALEX. V. ISKIjIMMAMIJ ABONAMENTE Un an Șase luni Trei lunü 15 lei 25 „8 lei 13 * 10 bani în toată țara 15 » » străinătate Un minur vechiu 30 bani In țară . • 10 lei In străinătate. 50 „ Sâmbăta 1 Martie 1961 WRECTOR POMTIO COSTA T. MSILÎIE ANENCrOiŰ hin pagina IV Lei ....ii 0.50 ban* m „........................2.— BIROURILE ZIARULUI " 11 — Strada Sărindar — 11 .TELEFON austriac " * ȘASE PAGINI ~ fiz suplimentul gratuit cm : 1) Din toată lumea avînd următorul cuprins : Text. Superstițiile lui Napoleon cel mare.—Contele Ignatieff.—Bine-facerile somnului. —Din Macedonia.—Kubelic logodit.Anecdote.—Felurimi.—Femeniste.—Un palat al piteei.— Sființii despre femei. Ilustrațiuni: Kubelic logodit.—Bine-facerile somnului— Contele Ignatieff.—Din Macedonia. 2) Adevărul în țară cu următoarele corespondențe : Bîrlad, Tecuciu, Galați, F.Neamțu, Cîmpina, T.-Frumos, T.-Mugurele, Drăgășani, Huși, Craiova, Constanța. IIIstrațiumi : Fabrica „Letea“ din BaotUL—Monumentul Vinutorilor din Ploești. b . Un coș pentru lucru, căptușit cu mătase și Premiul gratuit I CU picior, de la magazinul „La pomul «le aur“, * Isidor Fuhn, strada Lipscani, 30. Toți cititorii „Adevărului“ sunt rugați ca sa ceară, odată cu numărul de rații, și suplimentul, pentru care au-i permis a se cere vrca o plată suplini cu tara. ________________________________ In jurul procedurei electorale — l>fin culisele Camerei — Erî s’a continuat discuția in secțiunile Camerei asupra procetului d-lui Lascar, relativ la procedura electorală, fiind-că la ordinea zilei a fost o interpelare a d-luî Baki Vasilin. asupra învățămîntului rural. Dezbaterile s’au prelungit și generoșii au fost foarte încîntați că s’au eschivat din secțiuni și astfel au mai ucis o zi din scurta seziune parlamentară fără a termină în secțiuni cu procetul d-lui Lascar. Generoșii sunt mulțumiți de aceste mici succese, și micile șicane ce le fac d-lui Lascar tind numai la stabilirea unui curent contra ministrului de interne care stă în calea multor planuri făurite de tinerimea generoasă. E vădit lucru acum că nu legile d-lui Lascar displac generoșilor. Legile sunt primite de ei în principiu. Dar la urma urmei votează contra lor. Aceasta o fac sistematic și în atitudinea lor sînt încurajați de frații Brătieni. Se zice că d. Ionel Brătianu ar susține foarte sincer pe d. Lascar, fiindcă știe mai bine decît toți că dacă d. Lascar va cădea, se va retrage și d. Sturdza de la putere. Dar d -nii Vintilă și Dinu Brătianu s’au manifestat fățiș contra proectelor d-lui Lascar și mai nimeni nu vrea să creadă că Brătienii sunt divizați. Cu toate acestea un fruntaș liberal ne-a făcut astăzi următoarele inflexiuni foarte juste : __ Se poate ca Ionel Brătianu să vadă lucrurile mai clar și să nu precipiteze lucrurile, să nu fie îngrijit de ascendentul ce-l are Lascar in guvern și în partid. Se mai poate ca Ionel Brătianu să nu se înțeleagă de loc cu Vintilă Brătianu. Aceasta nu ne va surprinde pe nimeni. Nu știm cum a trăit Ioan Brătianu cu Dumitru Brătianu ? Se poate întâmpla dar ca șilenei să nu se Disé Teagă cu Vintilă, din cauza pasiunelor politice. Ni se pare justă observația și e posibil ca d. Ionel Bratianu sa aiba altă atitudine decît frații săi. In orice caz, ca ministru, coleg cu d. Lascar, nu poate să nu-șî manifesteze, măcar în mod aparent, cea mai perfectă solidaritate cu actele colegului său de la interne. Dar să relevăm ce se mai spune de noua procedură electorală a d-lui Lascar. Mai întîine de stabilit că reforma aceasta este un fel de unificare a legislației noastre electorale, vom avea o sigură lege electorală pentru Cameră, Senat, comună urbană și rurală și pentru județ. Ce desființează această lege , desființează secretarii și scrutătorii la alegerea cărora se făcea totdauna scandal și se luau cu asalt, de cu noapte, localurile de vot. Am arătat ce anume nouă puteri se dau președintelui biuroului și că va fi asistat de un grefier de tribunal sau de Curte. In ce privește alegerile în comunele rurale, s’a luat dreptul primarilor și ajutoarelor sale de-a prezida alegerile și s’a dat acest drept unui membru al consiliului județean, care va putea pentru menținerea ordinei să ceară concursul jandarmilor. Proectul înlătură apoi oarecare controverse. In privința calculărei voturilor, legea cere pentru a se proclama ca ales un candidat să întrunească jumătate plus unul din numărul votanților, fără a se ținea seamă de voturile nule, — chestie care pînă acum se tranșa în diferite moduri. O altă inovație e buletinul de vot. In corpul ziarului reproducem primele buletine depuse de d. Lascar. Primul buletin are forma unei cărți poștale închise și va fi imprimat la imprimeria statului din carton subțire, colorat pe o față și alb pe cealaltă. Fiecare buletin, colorat în față, va purta ca titlu : „Buletin de vot“ și va avea marca țarei. In dosul cărței vor fi cinci circumferințe, una la mijloc și patru la colțuri, rezervate pentru ștampilele președintelui, candidaților și delegaților. Vor fi două mărimi de buletine : una, avînd dimensiunile, cînd este închisă, de 8—12 cm., a doua de 10—15 cm. Dacă însă numărul candidaților este așa de mare, încît formatul buletinelor de vot devine insuficient, primul președinte sau președintele tribunalului va cere Imprimeriei Statului să confecționeze și să tipărească buletine în dimensiunile necesare. Buletinele pentru alegerile delegaților și consilierilor comunali în comunele rurale vor fi puse în comerț prin debitanții de tutun, timbre, cărți și mărci poștale ; prețul lor nu va fi mai mare decît costul hîrtiei, al confecționărei și al cheltuelilor ocazionate cu punerea în vînzare și a remizei acordate vînzătorilor. Prețul buletinelor va fi fixat în fiecare an de ministerul de interne și publicat prin Monitorul Oficial în ziua de 30 Aprilie. Candidaturile individuale sau listele de candidați vor fi imprimate, pentru fiecare colegiu și alegere, cu caractere potrivite, în coloane, pe buletine de o mărime sau alta, după numărul candidaților, însă toate pe buletine de aceeași mărime, cu aceleași caractere și cu aceeași cerneală. Candidaturile individuale cuprinse în aceeași declarațiune vor fi imprimate unele sub altele, în ordinea din declarațiune, și, pe cît posibil, în coloane separate. Numele candidaților de pe aceeași listă vor fi tipărite în șir, însă cel d’întîiu nume cu caractere mai pronunțate. Dacă două sau mai multe liste încep cu același nume, se va interverti ordinea în scrierea numelor astfel ca să nu înceapă niciodată două liste cu același nume, în dreptul incarei candidatura individuale, la stînga, precum și în capul fiecărei liste de candidați, se va imprima o circumferință în diametru de 1 cm., în interiorul căreia alegătorul va aplica ștampila de vot. D. Lascar a mai depus un buletin în formă de telegramă, care nu diferă însă decît numai prin formă ; în loc de cartă poștală are forma unei telegrame, dar pare a prezintă o mai mare garanție că la lumină nu se va putea străvedea în buletin. Iată inovațiunile din proectul d-lui Lascar. După procedura electorală ministrul de interne își propune să vină cu codul electoral și în cod va vedea dacă se va adopta o nouă constituire a colegiilor electorale, dacă se va admite principiul reprezentarea minorităților etc. Cu noua procedură electorală se va face în Maia o experiență la alegerile județene și dacă se vor semnala defecte, la toamnă ele vor fi înlăturate din lege. De aceea d. Lascar stârnește ca să i se ipoteze acum noua procedură. R. V. Taxa pe moșteniri Zilele trecute s’a depus în Cameră din inițiativă parlamentară o propunere prin care se cere ca moștenirile care trec peste cifra de 250.000 lei să fie încărcate cu o taxă de 2 la sută peste cea prevăzută astăzi, iar cele care trec de un milion, cu încă 4 la sută. Inițiatorii acestei propuneri au înțeles, desigur, că ridicarea taxei pe moșteniri e justificată de faptul că în țară la noi sînt o mulțime de indivizi cari vin din țări străine, lipiți pămîntului, fac averi din diferite speculațiuni, mai mult sau mai puțin cinstite, iar după moartea lor rudele sau diferite instituțiuni străine, beneficiază de averi cari în foarte multe împrejurări s’ciii cifrat la milioane. Acestea vor fi fost poate sentimentele semnatarilor șiropunerea de mărirea taxelor, pe moșteniri- noi însă împingem lucrul și mai departe și credem că nu numai din punctul acesta de vedere taxa pe moștenire trebue mărită, dar chiar și pentru moștenitorii romîni această taxă trebue ridicată la 10,15 și chiar 20 la sută. Căci ce e o moștenire ?. Ea, în majoritatea cazurilor, nu reprezintă un fruct al muncei moștenitorilor, ci al moștenitului, așa că, din momentul morții, o parte din averea sa s’ar cuveni să se întoarcă în folosul statului, al nap unei în mijlo cMiția de servii cul căreia a trăit și a realizat averea. Adesea ori se zice că cineva ca să facă avere, trebue să muncească, să agonisească, pentru ca la vremuri de greutăți ale vieței, la bătrînețe, să fie la adăpostul nevoilor și suferințelor. Cu alte cuvinte, averile trebue să aibă la baza lor un ce moral, munca individului. Insă, în chestia moștenirea se înlătură acest principiu moral, căci moștenitorii sunt oameni cari adesea nu au contribuit cu nimic la averea moștenită. " In foarte multe cazuri sînt indivizi risipitori, leneși, etc., cari așteaptă din moment în moment moartea rudelor bogate pentru a pune mîna pe averi și a le toca în viață desfrînată. Cu alte cuvinte, moștenirile, în foarte multe cazuri, sînt o primă de încurajare pentru leneși, risipitori și desfrînați. Ei bine, cînd acesta este rostul moștenirilor, nu e oare mai echitabil, mai moral ca statul, națiunea, sil beneficieze de o parte din aceste moșteniri? Se înțelege că nu întotdeauna moștenitorii sînt, oameni răi, sînt și oameni, cuminți, dar și aceștia vor recunoaște că dacă la moartea vre unei rude se cade de gratis o avere, e logic ca din acea avere să se împărtășească și națiunea represintată prin stat. Astfel fiind, taxa pe moșteniri ar trebui să formeze obiectul unui studiu mai amănunțit și să se întocmească un proect de lege prin care moștenirile pînă la 2000 lei să fie sau scutite sau impuse la o taxă mică, cele ele la 2—5000 lei cu o taxă 2—3 la sută, iar cele mai mari în mod gradat de la 10, 20, 30.000, 100, mii și mai departe, taxa să se ridice proporțional pînă la 8, 10, 15 sau 20 la sută. De asemenea să se aibă în vedere și gradul de rudenie, adică cu cît moștenitorul ar fi mai îndepărtat în gradul de rudenie, cu atât statul să perceapă o taxămaa mare pentru partea de moștenire. Supunem această idee la aprecierea celor cu drept, cu speranța că chestia ■ taxelor pe moșteniri va fi studiata mai bine și că se va aduce parlamentului un proect de lege și echitabil și folositor intereselor statulul, căci nimeni n are mai mare drept la o parte din moștenire decît însăși națiunea în sinul căreia individul a realizat averea pe care o lasă la moartea lui. Al. Ionescu ales în partea sa "critică". Ceea ce ar fi de adăugat este asupra părței economice, pe care n’a atins-o, căci dacă ar fi atins-o și-ar fi explicat de ce nu se face nimic real pentru săteni. Acest deces constă în faptul că clasele stăpînitoare trăesc și se mențin la putere grație întunericului care domnește la sate și a mizeriei care îmbogățește pe cei de sus și în același timp împiedică luminarea săteanului. Se poate să fie naivi bine-voitorî ca d. Spiru Haret caii cred sinceramente că vor putea să aducă lumină la sate. Ei sunt niște simpli inconștienți revoluționari, dar generoasele lor încercări se vor lovi de instinctul și interesul de clasă, care va zădărnici aceaste inutile strădanii iuți. Totuși discuția de la Cameră a fost înălțătoare, fiindcă am văzut un deputat spunînd adevărul, tristul adevăr, în ceea ce privește starea intelectuală a țarei românești, și un ministru care dorește sincer. Credem noi, ca să-și facă datoria de a îndrepta aceea-ce reaua voință a unei întregi clase n’a lăsat să se facă în aproape jumătate de veac de viață școlară! Const. Mill« Taxa de 5 ° 10 Directorul nostru primește din partea unui mic funcționar din Iași o cartă poștalăă care arată cîte sacrificii au făcut micii funcționari pentru „salvarea finanțelor țarei«. Ii dăm curs textual, fiind-că e foarte simplă și foarte elocventă pentru cauza dreaptă a micilor funcționari s „Onor. Domnule Miile. și expunerea de motive a legei de 5 la sută asupra salariilor, d-1 1*. P. Carp, fost prim-ministru, a invocat necesitatea acestei legi temporare, pentru salvarea.... finanțelor țarei. Frumos 11! Slava Domnului ! Partidul liberal a făcut conversiunea împrumutului de 175 milioane, adică țara e mai la mal, și noî bieții funcționari,’robi ai datoriei, ai stăpînilor și ai superiorilor, plătim într’una taxa de 5 la sută.—Pînă cînd ? Ei bine, onor. d-le Miile, en, funcționăraș cu 150 lei lunar, eu soție și nă copil, plătesc anual. Lei 12 darea personalii „ 10 , 5 la sută ., 42 taxa militară adică l. 144. O lună pe an sunt deci nevoit să postesc. Tă rog, sfătuiți-mă prin „Adevărul« ce să fac, ca să mi mai ușurez puțin ppoziția. .■ Un funcționar“ Din nefericire, nu putem da corespondentului nostru nici un sfat cum și-ar putea ușura individual situațiunea Să. Funcționarii mici însă să se miște, să petiționeze la guvern și la Camere, presa democrată să se spijine acțiunea și poate că, încetul cu încetul, se va recunoaște nedreptatea și odată situațiunea financiară, care nu a fost compromisă de micii funcționari, fiind „salvată”, guvernul se va gîndi poate să-și echilibreze budgetul altfel decît cu prețul reducerea la foame o lună pe an a micilor funcționari. S. ¥. R. Chestia evreiască în parlamentul austriac — O interpelare în chestia evreiască. S’a anunțat la telegrame că, în parlamentul austriac, deputatul dr. Skedl a interpelat, Marți, guvernul în chestia evreilor din Romînia.‘•ti Iată textul acestei interpelării: „În tratatul de la Berlin, din 1878, iscălit de către marile puteri, se acordă o deplină egalitate locuitorilor evrei din Romînia,—în număr de aproape 400.000,— cu conaționalii lor creștini. Totuși, printr-un șir de legi speciale, din partea guvernului român, li se făcu imposibilă evreilor, cumpărarea de imobile rurale, ca și obținerea de funcțiuni la stat și îndeletnicirea cu agricultura. „Groaznica mizerie produsă de aceste măsuri în sinul populațiunei izraelite, a silit anul trecut guvernul Statelor Unite de a aminti puterilor semnatare ale tratatului din Berlin, îndatoririle luate prin acest tratat și de a le invita să stăruiască la îndeplinirea acelor condițiuni luate din motive de umanitate. „ În această notă a guvernului Statelor Unite se arată că evreii romîni, îndepărtați aproape de la orice mijloc de a-șî cîștiga existența, sînt în imposibilitate de a se salva ei înșișî din înjosirea la care sînt supuși și pe care o îndură, și că n’au alt mijloc decît să se refugieze în alte țări,— de aceea, e de datoria puterilor semnatare ale tratatului de Berlin ca să hotărască guvernul român, de a lua în cercetare îndepărtarea acestei nedrepte stări de lucruri. * „A trecut mai mult ca o jumătate de an de cînd nota aceasta a Americei de Nord, inspirată de cea mai pură umanitate, a atras atențiunea tuturor cercurilor politice asupra necesităței introducerea unor reforme; totuși, puterile semnatare n’au făcut pînă acum nici un pas serios, și se mai văd, acum ca și mai înainte, mii de nenorociți evrei-romîni părăsindu-și patria și pornind în lumea mare. „Actuala stare de lucruri,—lăsînd la o parte faptul că e cu totul împotriva iubirei aproapelui—are o însemnătate capitală pentru Austro-Ungaria în general, pentru Bucovina, ca provincie limitrofă în special și mai cu seamă pentru orașele de la granița Bucovinei. „Evreii cari se refugiază din Romînia și cari sînt cu desfiinrșire săraci într’o stare de plîns și fără nici un mijloc de trai, în prima linie, cad în sarcina populațiunea orașelor limitrofe ale Bucovinei,—populațiune și ea destul de săracă,— și măresc mizeria care domnește acolo. „De aceea, e tocmai timpul ca, atît în vederea umanităței în general, cît și în purul interes al Austro-Ungariei,să se ia înscri în direcția aceasta, și de aceea întu“n pe d.ministru președinte : 1) Știe exc. sa, dacă și ce pași a făcut ministerul de externe pentru a reaminti guvernului român, îndeplinirea îndatoririlor luate prin tratatul de Berlin? 2) Ce crede să facă excelența sa, pentru a se aduce o îndreptare acestei chestiuni atît de ur- ȘCOAIAJ LA BATE RIî la Cameră d. Teodor Vasiliu, deputat al Iașilor, a dezvoltat cu mult talent, căldură și mai ales convincțiune, interpelarea sa asupra învățământului rural. Din discursul foarte documentat al interpelatorului recese starea de plâns, a stărei culturale a satelor. Din 704.000 de copii buni de școală, anual urmează 619.000, dintre cari 154.000 sunt promovați, adică 22 la sută, iar 11.564 nu mai absolvesc clasele primare rurale, ceea ce dă un procent de abia de 11 la sută și ceva. D. Vasiliu crede că la țară numărul celor ce nu știu carte se urcă la 88 la sută față de 12 la sută cari știu către. Această cifră, ca altfel, este întru cîtva admisă și de d-nul ministru de instrucții, Spiru Haret. Și aceste rezultate sînt dobîndite după patruzeci de ani de viață școlară, după aproape o jumătate de secol de strădămuințî și de cheltuieli inutile. In privința însă a acestor strădănuințî și cheltuelî, d. Teodor Vasiliu arată că nu s’a făcut prea mult pentru școala rurală, care a fost lăsată la voia ântîmplărei, mai ales în ceea ce privește localurile de școală. Oprinduse la anul 1901 și scoborîndu-se în jos, interpelatorul a făcut socoteală cît s’a cheltuit în general din colosala noastră datorie publică de 1 miliard șase sute de milioane, cît s’a cheltuit pentru instrucția la orașe și cît pentru cea de la sate, mai ales în ceea ce privește localurile de școală. S’a cheltuit în general pentru universități, licee, gimnazii, seminarii, etc. suma colosală de 56 de milioane de lei, — pe cînd pentru clădirile școalelor rurale, zice d. Vasiliu, s’a cheltuit zero lei, zero bani, deoare-ce cele 5.000.000 cheltuite pentru clădirile școalelor rurale, s’au dat cu titlu de împrumut de către Casa școalelor și se plătesc de către comunele respective. Venind la chestiunea învățătorilor, d. Vasiliu, cu declarațiunile d-lui Haret în mână, arată că azi există în funcțiune de abia 4000 de învățători, pe cînd pentru numărul elevilor buni de școală ar trebui cel puțin 10.500. D. ‘interpolator propune și cere guvernului ca azi, cînd avem un excedent de 20 milioane, cea mai mare parte luată din punga săteanului, să se facă ca ele să fie întoarse tot săteanului, într’o mică parte cel puțin, cheltuind statul pentru localurile de școală necesare, comunele fiind prea sărace ca să facă această cheltuială. In concluzie generală, d. Vasilin a arătat că așa cum am procedat, s’a făcut o prăpastie între sate și orașe, că sunt două țări și două lumi intelectuale absolut deosebite. Noi pare că ne temem de țărani, le ezităm să le dăm lumină și le ezităm să-î aducem la viața politică. E foarte puțin de adăugat la interpelarea deputatului de Iași, mna? Din fuga condeiului Cutia cu scrisori Din partea lui conu Mitită primim următoarele cu rugămintea de a le publica. Dreptul de apărare fiind simt, dăm loc scrisoarea lui Ioru Mitiță . Onor Redacție. Drept răspuns la Scrisoarea autografă pe care mi-a adresat’o regele Carol, dușmanii mei publică broșura Spionul prusian a lui Iordache Vulpescu și reamintesc cariera politică a baronului de Hahn. Deși aș putea invoca prescripția pentru cele scrise de mine sub aceste două ilustre pseudonime, totuși n’am nevoe s’o fac, dat fiind că de mult s’a dovedit că acele scrieri nu mi se pot atribui mie, ci însăși majestăței sale regale de azi. Cînd prințul Carol a refuzat a-mi da și mie un os, am scris broșura Spionul prusian : cînd prințul Carol a revenit la sentimente mai practice și mi-a asigurat arendarea guvernului pe intervale fixe am scris din potrivă, contra lui Cuza-Vodă și pentru regele Carol, iubitul nostru suveran. Dacă sunt deci azi dinastic neclintit, aceasta se datorește tot bunului nostru suveran, care ne-a cunoscut pe toțî cîte parale facem și a făcut din noî prea supușii și umiliții săi servitori. Cc. Mitiță ev baron de Hahn p. conf Academrius NOTE Plantația din pădure ! E știut lucru că învățămîntul rural a preocupat într’atîta pe oamenii noștri de stat încît nu dormeau nopțile și le eșeam peri albi pe urma grijilor ce aveau de școala sătească. Unii am rămas chiar cheli, dar scoase la țară tot n’am avut. Era, la Cameră, cu ocazia unei interpelări asupra învățămîntului rural, d. Haret a arătat, între altele, următorul caz de preocupare pentru acest învățămint . Se destinaseră într’o comună vre-o trei mii de lei pentru un local de școală. S’a găsit însă că mai practic e să se facă cu acest bani o plantație pe șoseaua comunală. Nu știu dacă s’a făcut sau nu s’a făcut plantația, dar d. Haret ne-a spus că s’a... descoperit în urmă că Șoseaua... trecea prin mijlocul unei păduri !! Bine Înțeles că din toată această comedie, rezultatul a fost că plantată... a fost școala ! Nu e de mirare că după asemenea... plantări, ca să nu zicem plantațiuni, cultura a păios așa adinci rădăcini la sate ! Safir Mîinei Sîmbătă „Atoezul“ în 6 pagini Supliment GRATUIT: Premiu oferit cititorilor și abonaților sai Un baston de lemn natural cu garnitura argintată de la magazinul G. A. Jifelik, calea Victoriei, 36. Cereți deci mîine de la chioșcariî, vinzătoriî și depozitarii noștri „vicevirul“ cu suplimentu’i gratuit, „|to9a ilustrată“. Premiul de mîine se va trage în ziua de Mercuri 6 Martie. Moda Ilustrată Pentru funcționarii fără slujbe Proectul d-lui Mănescu-Călărași După cum cititorii au putut vedea din darea de seamă asupra ședinței de eră a Senatului, d. senator Mănescu- Călărași a depus pe biuroul maturului corp un proect de lege din inițiativă parlamentară prin care guvernul este autorizat a vinde, în condițiunile legei pentru înstrăinarea bunurilor statului din 7 Aprilie 1889, din moșiile statului foștilor funcționari, cîțî vor voi a se ocupa cu munca cîmpului, pînă la treizeci hectare în Dobrogea și pînă la cincisprezece hectare pămînt dincoace de Dunăre. Proectul, care a fost trimis în studiul secțiunilor Senatului, este semnat de doisprezece d-ni senatori și însoțit de următoarea Expunere de motive „In vedere că prin legile budgetare din acești din urmă doi ani o parte din funcționarii statului au fost suprimați, că prin legea nouă de organizare a poliției vor rămînea un alt număr "de funcționari fără slujbe, iar din cauza condițiunilor de admisibilitate ce prevede acea lege mulți din foștii funcționari rămîn fără speranță de a mai ocupa asemenea funcțiuni; că prin legea desființărei accizelor aflată în curs de votare se mai suprimă un număr de funcționari comunali, astfel încît numărul total al acestor funcționari suprimați se mărește și mai mult , considerînd că acești foști funcționari de toate gradele ne avînd nici o altă meserie, comptaseră pe legile în ființă la ocuparea funcțiunilor, care nu cerea mai nici o condiție de admisibilitate, și astăzi rămîn deodată lipsiți de existența lor și a familiilor lor: că ca fii ai aceleiași țări de și siliți să primească cu toată abnegația reformele timpului, totuși nu trebuie lăsați a privi cu dușmănie acele reforme de îmbunătățire generală, căci pe fiecare dintr’inșii îi constring nevoile vieței în care s’au obicinuit a trăi, că dar țara trebue să aibă și pentru dînșiî o solicitudine oarecare, precum a avut în anumite timpuri și împrejurări, de exemplu cu fiii ei plugari cînd le-a venit în ajutor prin legea Insvnă m CHESTIA ZILEI Intre cei doi cumnați Conu Mitiță (către cumnatu-su),de la Vodă ? Conu Petrache (idem).—Dar tu, Ei, Petrache, ce sici: ai tu autograf Mitiță, ai tu portret de la Wilhelm, foilor și aceea a vînzării bunurilor statului în loturi,—solicitudine ce se impune cu atît mai mult că acești foști funcționari și-au dat tributul lor de singe și sunt și o clasă mai inteligentă, utilă și contributorie la desvoltarea acestei țări în trecut și încă folositore în viitor: pentru aceste motive, pe cari nu ne îndoim că și înaltul guvern le împărtășește, propunem următorul proect de lege, care, dacă nu este o deplină satisfacere pentru foștii funcționari, va fi totuși o îndrumare către o ocupațiune cam grea, dar onestă“. Este vorba despre munca cîmpului, pe care inițiatorii proiectului o cred singura ocupațiune sigură către care trebue să ne îndreptăm privirile, și speră că foștii funcționari, devotindu-se acestei munci, va fi pentru ei o fericire, iar pentru cei în alțî plugari un mare stimulent, grație inteligenței și priceperea lor. Iată și Procesul de lege Art. I.—Guvernul e autorizat a vinde în condițiunile legei pentru înstrăinarea bunurilor statului din 7 Aprilie 1889, din moșiile statului foștilor funcționari, cîțî vor voi a se ocupa cu munca cîmpului, pînă la treî zeci hectare în Dobrogea și pînă la cinci-spre-zece hectare pămînt dincoace de Dunăre. Art. H.~— In interesul formarei de nouî comune, ministerul domeniilor va pune în condițiunile vînzărea în loturi de cinci hectare obligațiunea pentru cumpărători de a se stabili imediat, și în interval de cel mult un an, pe moșia cumpărată. Spre înlesnirea stabilirea cumpărătorilor fie în nouile comune, fie spre exploatarea pământului cumpărat, dar alipiți la comunele existente, — creditele agricole sînt autorizate a face avansuri, rambursabile în anuități pînă la concurența de maximum una mie lei, pentru a subveni la primele cheltueli de instalațiuni, cumpărare de vite și instrumente agricole. Aceste avansuri vor fi garantate de stat și împlinirea ratelor lor se va face deodată, în acelaș mod, și cu aceleași garanții pentru stat, ca împlinirea ratelor afectate la plata pămîntului. Un regulament de administrație publică va regula amănunțimile luării și distribuțiunea acelor sumi. Art. III.—Celel’alte dispozițiuni din legea pentru înstrăinarea bunurilor statului din 7 Aprilie 1889 (afară de partea privitoare la embaticuri) sînt aplicabile la prezenta lege întru cît nu vor fi contrarii ei, rînd un prospect de la Universitatea din Bruxelles. D-lui Dumitru Piu, Storești. — 1) Credem, după cela ce spuneți, că aveți șanse de cîștir ... gat. 2) Depinde de condițiunile contractului pe care nu-l cunoaștem. Consultați cu actele în mîini un avocat. D-lui David R. Bacău.—Nu există în Jeranța un corp de armată numit Legiunea Șiș onoare." Aceasta este o decorație. J&iată. Îe^iajba străină. Nu se cere nici o condițî d filoț.'d'C ele de an sănătos. Cetitor de la 1889. T.-Jiu.- Se cere ziarul întreg. D-luî Teodorescu. Dorohoi.—1) Legea băncilor populare nu s’a adus încă în discuțiunea Camerelor. E probabil că nu se va aduce sesiunea aceasta. 2) Timbrul trebue de 3 parale. A fost o eroare a noastră. D-lui Ni. R. — Odată recrutat, beneficiați de scutirea căpătată. D-lui 8. G. Galați.—Vi s'a răspuns. D-na Ioia cap. M. Pitești.—Desigur că numărul s’a rătăcit. Primim să publicăm orice bucată literară bună. Cititor regulat. Tecuci.—Medic recrutor pentru județul Tecuci este d. dr. maior I. Vereanu. Nu cunoaștem domiciliul. D-lui St. Sell. Loco.—Modificarea lege! timbrului nu are a face nimic cu propunerea d-voastre. Un proprietar soldat, Loco.—1) Chestia comptorilor se va pune. 2) E o greșeală de interpretație. Nu este vorba decît de ratele întârziate. 3) Scopul întrebărilor de la depozitul de recrutare sînt legitime în principiu. Practica nu mai poate să fie excesivă. D-lui Cobob, Str. Triumfului 40.—Vi s'a răspuns că primim cu plăcere. D-lui Salomir.—Suplimentele nu e nevoe a le trimite înapoi. D-lui C. S. V. Zvoriștea.—împământenirea sau indigenatul este recunoașterea calităței de cetățean român a unui străin. Recunoașterea este pentru omenii supuși altui stat. D-lui Bergerae.— Citiți cu atențiune cele scrise de noi E nevoe de întreg ziarul, nu numai de cupon. E clar, credem noi. D-lui Cititor zilnic. Bacol.—V’am spus că la Anvers nu e Universitate. N’am spus că se depune un concurs, ci un examen. Vă rugăm recitiți răspunsul nostru. De altfel toate aceste răspunsuri 1« nuțey căpăta «e PRIMEJDIA CATOLICISMULUI — ANCHETA „ADEVBRUEUI« — Din articolul precedent s'a văzut ce rol nefast joacă în țara noastră pensioanele catolice. Acele detalii, ca și cele ce urmează mui-au fost date de o persoană, care s’a ocupat mult de această chestiune. Practicarea cultului catolic Un principal mijloc de luptă e practicarea cultului catolic în interiorul pensionului. La „Notre Dame de Sion“ din Galați după cum am spus, se află o somptuoasă capelă, unde călugărițele își fac rugăciunile tocmai ca la mînăstire. E o organizație de mînăstire medievală. Dacă întrebi pe Vre o elevă unde își face cursurile, îți răspunde foarte naiv: „au convent“ sau „chez les securs“. îndată ce o copilă a intrat în „pension“ e cîștigată pentru cultul catolic. Se roagă în capelă, laolaltă cu maicele și cu colegele sale, uitînd cu totul, sau aproape cu totul religia strămoșească. La început rugăciunile în capelă erau obligatorii; în urma protestarea unor părinți, ele au devenit facultative. Asta însă nu-i decît ipocrizie. Detalii interesante Elevele, cari se duc regulat la capelă, să-și facă rugăciunile, sînt cu mult mai bine privite decît cele l’alte. Pentru acestea din urmă, atît „notre mere“ (superioara), cit și cele l’alte’ maici păstrează o mare indiferență, cele clintii și însă se bucură de toată protecțiunea și favoarea. Cînd se întimplă o ceartă între două eleve, — se înțelege că totdeauna cea care se roagă în capelă are dreptate; și apoi acestea din urma capătă de multe ori și cadouri cari constau din cruciulițe, figurine, etc. Prin aceste manopere, ipocritele mirese ale lui Isus fac să înțeleagă pe toate elevele că, dacă vor să se bucure de favoare, să se roage , regulat în capelă. Convijngerea fetelor Și așa, rînd pe rînd, le vezi pe cele recalcitrante sculîndu-se la ora 5 dimineața, cînd sună clopotul, îmbrăcindu-se în grabă și îndreptîndu-se spre capelă. Cu ipocrizia’i caracteristică, călugărița se oprește la început. Urmează un mic dialog: — Ce vrei să’mî faci, copila mea? — Mă duc să’mî fac rugăciunea. — Imposibil, nu știi că părinții tăi nu-țî dau voe ? Fata insistă, se roagă,— călugărița Îi promite să se ducă să roage pe superioară ca să-i permită. • După câteva minute, copila e chemații la superioară, care o sărută pe frunte, o desmeardă și termină prin a-i da voo, cu singura condiție ca „părinții să nu știe“. Și din acea zi copilă începe a deveni drăguță, inteligentă și cumiînd. Cu chipul acesta se lucrează în mod permanent la crearea de fete, tip „Maiji’zei Nitoucho“. Distrugerea sentimentului religios Nu există nici o îndoială că prin chipul acesta se face o operă conștientă da distrugere a sentimentului religios , rețete priobhîte. Ej p prind curînd . dra*> r