Adevěrul, ianuarie 1905 (Anul 18, nr. 5534-5560)

1905-01-15 / nr. 5545

Sîmbătă 15 ianuarie 1905 D’ASEARĂ PÎNĂ AZI Portul obligatoriu­ al robei. — O comisiune spec­ală pentru cumpă­rarea și distribuirea porumbului — M­arele incendiu din Galați.— Viscolele di­n America —Prințul Bulgariei și Wilhelm II.— Alegerile din Ungaria.—Revoluția din Rusia.— Zvon despre infrîngerea rușilor. * IN ȚARA D. Spies, directorul „Stelei României", a fost primit în audiență de rege. — La 1 Februarie va intra în vi­goare dispoziția prin care portul robei deținfî obligatoriu­ pentru avocați. — Consiliul de miniștri a h­otărît să numească o comisiune specială care să se ocupe cu cumpărarea și controlarea distribuirea porumbului la țăranii lipsiți din mijloace. —Din excedentul bugetului 1903-1904 se vor acorda 8 milioane ministerului lucrărilor pub­ice. — Comisiunea petroliștilor pentru participarea, la expoziția din Liège a adresat o circulară petroliștilor prin care se indică modul de participare la ex­poziție.­­ In urma marelui incendiu din Ga­lați au­ fost arestați comerciantul Ros­­noveanu și ucenicii săi, Isac Roten­­stein și Ionița Badea. Pagubele se urcă la 300.000 loi. IN STRĂINĂTATE (DIVERSE). —Din telegramele noastre ■ In statele de răsărit ale Americei de nord lointuesc viscole teribile. — Patriarhul a cerut o audiență sultanului pentru a se rezolva chestia araminească și criza patriarh­atului.­­— Din cauza boa­­i prințului Eitel Friedrich, prințul Bulgariei s’a oprit la Ruttka și nu se știe dacă va­ mai pleca la Berlin.—Prințul moștenitor al Oeslg­manii s’a îmbolnăvit și el. Alegerile din Ungaria. — Pînă acum sînt cunoscute 210 rezultate dintre cari numai 87 sunt ale liberali­or. Pare că înfringerea acestora este mare. Agita­ția electorală e foarte mare. Se semna­lează mai mulți morți, incendii, cum e cel din Borszék, încăerări grave și ră­niri. La Budapesta, in special, agitația a fost colosală pe ziua de cr­ la cir­cumscripțiile 4 și 0. Doamnele din a­­ristocrație au­ făcut o vie propagandă pentru candidații opoziției și mai ales pentru contele Andraszy. Șefii opoziție au­ fost aleși. Romînî au fost numai pu­țini­ aleși. Revoluția în Rusie.— Guvernul a lansat o proclamație in St. Petresburg, prin care făgăduește lucrătorilor că va ține seamă de cererile lor. —Municipalitatea din St. Petersburg a protestat împotriva măcelului lucră­torilor neînarmați și a votat 25000 lei pentru familiile celor morți. — Represiunea lui Trepovo, care are puteri dictatoriale, e teribilă. Inmor­­mintarea celor uciși s'a făcut noaptea, fără a permite rudelor de a lua parte. Din cauza aceasta nu s'a putut cons­tata identitatea celor morți. Lucrătorii au primit ordinul de a relua lucrul, astfel vor fi expulzați din oraș. Se cre­de că nouăzeci la sută dintre greviști vor relua lucrul. " Un reporter Borozin a fost "și el ucis, iar cadavrul lui nu a putut fi in­­mormîntat de părinți. — Arestările continuă în mare masă și cu o brutalitate fără seamăn. Maxim Gorki a fost arestat. Se crede că co­­­respondenții străini vor fi în curînd "expulzați. și — In ce privește pe țar, unele ziare susțin că e foarte liniștit și că fredona arie pe­­ cînd îi se raporta despre p­­­roj­ile de Duminică.—De altă­ parte se­­ anunță că în sinul familiei imperiale domnesc neînțelegeri mari. r­ — Prințul Mirski a primit o delega­ție de ziariști, cari s-au declarat că sin­gura soluție a actualei stări de lucruri este o Constituție. — La Moscova au avut loc încăerări sîngeroase între cazaci și studenți, în urma căreia­­ au căzut mulți morți și răniți.­­ Greva domnește la Petersburg, Roval, Riga, Moscova, Saratov. (RAZBOIU). Circulă zvonul că ge­neralul Grippenberg a âîiferit o mare înfrîngere aproape de Mukden. JURNALUL FEMEEI Pietrele scumpe la modă In sezonul trecut diamantele, perlele, smaragdele și verbinele era și pietrele cele mai căutate și mai moderne în lu­mea elegantă a Londrei. Acum de curînd însă regina Alexan­dra a Angliei a început să poarte sa­fir ©, ceea ca însemnează că peste un scurt timp acestea vor fi pietrele la modă. In sezonul actual se poartă cu o deo­sebită predilecție tiare și coroane ele pietre scumpe. Doamnele din înalta so­cietate le pun foarte adesea la teatru și în toatea recepțiunile de la curtea engleză. Doamna care vrea să fie cu adevărat „fashionable“ trebue să aibă cel puțin trei coroane, de „schimbat“ și se înțe­lege; coroanele acestea trebue compuse din pietre cu totul diferite pentru ca nu cumva să creadă cineva că are ,,numai“ una singură. Podoaba aceasta care, cum am spus, e purtată mult în sezonul de față, e executată intr’un chip foarte artistic. Totul nu mai constă in mărimea și în valoarea pietrelor, ci in totul cum sunt aranjate. Giuvaergii englezi nu pot concura în nicîun chip in privința gustului cum trebuesc a­ran­ja­te acesta coroane, ca colegii lor f rancezi, așa că coroanele cele mai frumoase se fac și se aduc din Papis. Pene de păun formate din diamante au fost introduse anul acesta și sunt considerate ca adevărate capo d’opere. Ele sunt lucrate atít de plin, în­cit sunt identice cu penele naturale — ba sunt tot­­ atît de ușoare ca și acestea și vâr­furile se mișcă foarte ușor. Se poartă iarăși, foarte mult, coliere în forma gulerelor, după ce cîțiva ani un șir nimeni n’a voit să-șî amintească de ele. Regina Alexandra dă tonul și în a­­ceastă privință. _________ Varia Teatrul Lyric.— Prima reprezenta­ție a trupei italiane de operă de sub conducerea d-lui Massini Se va cînta „fagliacci“ și „Cavaleria Rusticană“, LABECTA.rOI­E Astăzi, Vineri 14 Ianuarie. Teatrul Național.— Belacke. Teatrul Liric. — Reprezentațiune extraordinară in beneficiul d-nei O. Măr­­culescu cu concursul artiștilor teatrului Național- Se va juca ș Escadronul al 3-lea“, comedie în 3 acte localizată de d. P. Gusty. Circul s idoli — La orele 8 și jnm seara, mare reprezentație dată de circul regal roman de sub direcțiunea d-lui Cesar Sid­oli. Sala Edison.—In fiecare Duminică, Marțea și Joia bal-mascat. sala Athenealul­ — Expozițiunea Cercului artistic. Maine, Sâmbătă 15 ianuarie. Teatrul național.— Bal anual al Fo’.k­nicei „Regina Elisabeta“. Știri judiciare Adjudecări de imobile Următoarele imobile au­ fost adjude­­cate in zilele de 10 și 11 a inner cu­rente la trib. Notariat Ilfov . Dos. No. 1423 - 903 imob. Buc. str. Piața Colentina și locul viran din str. B-dul f. n., av. Elena. Balet adj. asupra d-lui Pascali Gratia­ cu lei 3.400. Dos. No. 7.3­19 I­­97 imob. Buc. str. Sevasto­pol, av. g’-ral I. Oprescu adj. av. Cre­dit urban Buc., cu lei 36.OOO. Dos. No. 2.238 - 99 imob. Buc. str. Paulina f. n., av. St. Petrescu adj. as. d-nef Elena Georgian cu lei 2.000. Dos. 3.363—98 imob. Buc. str. Senatului 17, av. L și N. Vameț adj. as. d-luî N­. Verier cu lei 4.000. Dos. No. 3.095­­ 99 imobil. Buc. str. Sălcuțel, 35 av. Elena Geor­­gescu adj. as. d-luî C. Lugoșianu cu lei 7600. Dos. 6041­­ 96 imob. Buc. str. Grivița 292, av. Petre Giurea adj. as. d-neî Maria T. D-tru cu lei 28000. 11 ianuarie 1003 Dos. 812 1 903 imob. Buc. str. Frați­lor 22 bis, av. Elena și G. Adamescu adj. as, d-luî N. Ionescu cu lei 3900. Dos. No. 5695 1 903 imob. Buc. str. Artei av. T. Negrea și al tu adj. as. d lui E­­lias Astman cu lei 3050. Dos. No. 1842 I 99 îm­ob. Buc. sos. Basarab 68, av. Fl. Florea adj. as. d-ne. Elena Geor­­gescu cu lei 6000. Dos. No. 2192 [ 94 imob. Buc. str. Tunari 42, av. B­ena N. Popescu adj. as. Credit. Urb. Buc. cu loi 6000. Dos. No. 3012 | 901 imob. Buc. str. 10 Mai 18, av. Ion și P. Flo­­rea adj. as. d-neî Maria Lager cu lei 900. Dos. No. 2949­­ 99 imob. Buc. str. Munteanu 4, av. V. Kreiselski adj. as. d-lui I. Lessel cu lei 7000. Dos. No. 7292 I 99 imob. Buc. str. Masincea 27, av. Cristici Ionița adj. as. d-neî Maria Stănescu cu lei 2200. ® € üBTI și REVISTE „Chestiuni de Psihologie aplicată la e­­ducațiune și Învățămint" este titlul unei însemnate lucrări apărute în editura li­brăriei Leon Alcalay, calea Victoriei, 37, București, datorită d-lui St. Kiri­zescu. Această lucrare formează un volum în 86 de aproape 20­­ pagini cu caractere compacte și într’însa autorul dezvoltă cu o deosebită competență următoarele 8 chestiuni: 1) Urgența și necesitatea unei metoade de instrucțiune rațională și concesivă prin cultivarea la copil a mobilelor sale n­atu­­rale: Curiozitatea, imitați­unea și amorul propriu­. 2) Fazele prin care trece dezvoltarea psihică a copilului de la X—10 ani: cul­tura imaginațiunea, importanța jocurilor în copilărie etc. 3) Condițiunile unui învățămînt educa­tiv propriu-zis sa fi valoarea relativa a o­­biectelor de învățămînt pentru educația elevului. 4) Greșelile în care poate cădea dască­lul care nu se ține în curent cu litera­tura pedagogică și mijloacele prin cari s’ar putea preveni consecințele. 5) Mijloacele cele mai de seamă pentru asociarea familiei la problema școalei. 6) Metodica specială a Aritmeticei. Im­portanța calculul mintal în predarea arit­meticei ; motivare psihologică și exempli­ficare. 7) Predarea Religioinei în limitele și după indicațiile metodice cuprinse în pro­gramul școale­i primare, factorii decisivi pentru o cultură religioasă; alegerea și modul de tra­tare al bucăților de reli­­giune etc. Prețul acestei importante lucrări este de 2 lei. ______ INFORMATIUNI Candidaturile la clubul liberal Erî, la ora 5, s’a întrunit din nou la clubul liberal comitetul executiv pentru a comunica comitetelor de culori, lista candidaților. In cursul zilei însă s’a intervenit pe lingă d. Sturdza ca să se modi­fice lista candidaților și anume să se înlocuiască la colegiul al II-lea de Cameră pe d. Hagi Tudoraiu cu d. Elefterie Ionescu. Ocultiștii și d. C. F. Robescu cu electorii d-sale au mai cerut sacri­ficarea d-lor Gr. Assan și I. Gr. Saita, fostul prefect al Capitalei. Pe de altă parte, junimiștii au co­municat că d. D. Dobrescu, fostul prefect al Capitalei sub guvernul Carp, nu va mai candida. Comitetul executiv a deliberat a­­proape două ore asupra acestor mo­dificări, D. D. Hagi-Tudoraki a fost sa­crificat­ și înlocuit cu d. Elefterie Ionescu. In comitet nimeni n’a cerut sa­crificarea d-lui Assan susținut de d-ni. Sturdza, Costinescu și Lascar, dar ocultiștii și d. Robescu s’a o­­pus la candidatura d-lui I. G. Saita­de și d. Sturdza sa pus pe listă și l’a susținut împreună cu d-ni. Cos­tinescu și Lascar. 1­. Robescu însă a declarat, sus­ținut de ocultiști, că a avut o serie de conflicte, ca primar, cu fostul prefect de poliție și dacă d. Saita ar fi menținut pe listă va fi com­bătut de d-sa și partizanii d-sa­e. Față de aceste amenințări s’a re­nunțat la candidatura d-lui Saita pentru a se da măcar, în opoziție, o satisfacție d­-lui Robescu pentru ceea ce a suferit ca primar de la d. Saita. * > § La ora 7 d. Sturdza, ridicînd șe­dința comitetului executiv, a trecut în salonul clubului și a dat citire următoarei liste de candidați: Colegiul I de Cameră , d-nii Sp. Haret, A. Băicoianu, C. F. Robe­­scu, C. Nacu și un junimist. Colegiul al II-lea d-niî B. Missir, dr. Stoicescu, G. Assan, N. Moro­­ianu, M. Corbescu, dr. Radovici, Em. Culoglu, Elefterie Ionescu și un junimist. Colegiul al Ill-lea d-niî Horia C. A. Rosetti și Niculescu-Dorobanțul, Colegiul I de Senat d-niî P. P. Carp și Eugeniu Stătescu, Colegiul al 1­I-lea d-niî Gr. Ste­­ănescu, dr. Rîmniceanu, Polizu- Micșunești, Procopie-Dimitrescu și Mișu Skrin­a. Precum se vede, junimiștii su ră­mas tot cu trei locuri și numai can­didatura d-ni. Cărți e definitiv fi­xata la colegiul I de Senat. La citirea listei, d­nă d. Sturdza a ajuns la numele d-lui Assan, a fost viu har erupt de partizanii d lui Robescu, foști funcționari comunali, cari cereau înlocuirea d-lui Assan. Dar d. Sturdza a declarat : ] — Aceasta e lista partidului. Oculoș­ii, de astă­ dată de acord cu grupul freeter al al d-lui Robescu, au organizat această m­anifestație în­dreptată contra d-lor Costin­scu și Lascar,—ca să se afirme mai bine armonia din sinul partidului liberal. _____ slep. Precum am prevăzut d. Smintită V. I. C. Brătianu a întrerupt sau­ a încetat colaborarea d-sale la „ Vo­ința Națională”, în urma succesului obținut filele acestea. „Voința“ n'are în ultimul număr nicio... infamie la adresa noastră ceea ce ne face să credem că d. Smintită a dat ordin să se facă sau a plecat la Florica pentru a se mai re­pauza și reflecta asupra apropia­tei m­șhniri pe care o așteapta cu nerăbdare de la un alt colectivist A­CTUALITATI Artista Eugenia Ademolo Marinescu, soția directorului trupei de operete Ma­­r­in­escu și mama tinerei cîntărețe de o­­peretă Nora Marinescu,­­ a murit la Iași, cum am anunțat încă de elî, în urma unei duble pneumonii, contractate în tur­­neurile artistice ale trupei conduse de soțul ei Artista Eugenia Marlceseu procopsit de brătienism. D. Cantacusino, șeful conservato­rilor di­n Roman, combate cu o mare înverșunare, în special candidatura d-lui V. G. Morț­m­ și de astă dată d. Cantacusino-Pașcanu p­re h­otărît a candida chiar la col­­ gini al II de Roman contra d-luî Moru­m. Se știe că șeful conservatorilor romașcani are un singur mijloc de luptă, foarte puternic, banul, căci e milionar și de obicei își permite a cheltui 30.000 lei într'o campanie electorală și la nevoi si 50.000 lei. In consiliul de miniștri ținut erî s’a decis formarea unei comisiuni speciale, care să se ocupe cu cum­părarea și controlarea distribuirei porumbului la țăranii lipsiți de mij­loace. Acea comisiune se va compune din secretarul­ general al ministeru­lui de interne, un delegat al minis­terului de finanțe și un mare pro­prietar. Prefectura de Mehedinți a cerut și obținut de la ministerul de finanțe trimiterea unui inspector financiar la Severin,, spre a controla neregu­­lele bănești ce s-ar fi săvârșit la casa comunală. Administrația conservatoare e decisă să dea judecăței pe fostul primar și fostul consiliu comunal din Severi­n, pentru acele nereguli. S­cicm­itistr­ația comunală a Capitalei luase dispoziția ca să se distribue la do­miciliu Cărțile de alegători. Această dispoziție a părut suspectă opo­­zi­iei și d­­ateia <1. Take Protopopescu­ s'a­ idus la primărie, cu un mare număr de cetățeni, și a cerut să se libereze cărțile de alegător in localul primăriei. I. Prolopopescu a amenințat cu somația judiciară, dacă nu se satisface cererea. D. Procopescu, Vi­ce -președintele Comisiei interimare a dat sn,­"racțic d-lui Take Protopopescu. D. G. Lascar, președintele com­isiunei interimare din Iași a fost chemat erî la consiliul de miniștri unde i s'au dat in­dicațiile necesare cu privire la întrunirea pe care partidul­­ conservator o va ține Duminecă la Iași și tir care d. Cantacu­­zino va citi programul guvernului. Trezirea Ursului rusesc este o splendidă ilustrație de actualitate în prima pagină a Belgiei Orientului apărută azi cu re­zultat­ul marelui Concurs de sonet, anun­țat in numărul trecut. Un lung șir de Kalmodii­­n versuri și proză fac din Belgia Orientului No. 5­0, una din cele mai plăcute petreceri din Carnaval. D-l M. Carniol, fiul cunoscutului gravor din Capitală a fost primit ora în audiență de Principele Ferdinand, căruia a prezen­tat o lucrare originală asupra unei inven­­țiuni strategice, relativă la trecerea pe apă a trupelor în timp de campanie. Lu­crarea a rămas să se­ studieze de către marele stat-major al armatei. D-l Carniol a mai remis Prințului o mi­niatură a medaliei pentru comemorarea botezului micului Principe Nicolae. Conservatorii din Capitali­ vor ține astă-seară o întrunire în culoare de verde, la d. Ștefan Ionescu din str. Berzei, mîine seară, o altă întrunire în localul școalei Iancului, iar Duminică seara, a treia întrunire» în sal a „Amiciția’’ din intrarea Zalomit. Se caută­­’depozitari de ziare în următoarele localități: Baia-de-A­ramă, Ch­ilia-Veche, Isaccea, Ostrov, Sîalimucia și Kobăiîeni. Cererile să se adreseze administrațiunei zia­rului. Numirile de la Poliție Conservatorul, oficiosul autorizat al guvernului, ne răspunde că le­gea poliției n’a fost călcată prin numirea d-lor Crețu, Oprescu și Kopetzky ca agenți de siguranță. Confratele nostru’ are dreptate, dar un alt oficios a anunțat că a­­ceștî domnî au fost numiți ofițeri de poliție și au primit și delegați­unea de inspectori. Aceasta ar fi fost o fățișă și scandaloasă călcare a legei. Agenți de siguranță pot fi nu­mițî d-niî Crețu, Oprescu și Ko­petzky și ori și­care altul, chiar străini, fiindcă legea nu cere nicio condiție de admisibilitate, dar ia­răși nu poți să dai d-lor Crețu, Oprescu sau Kopetzky vreo dele­gație de ofițer sau inspector de po­liție fiindcă n’arî­ dreptul de a in­strumenta și redacta vreun act. Totuși introducerea pe această cale, în poliția de siguranță, a unor domnî cari au, ca politician­, toate condițiile de admisibilitate în co­mitetele e­e culori, e pur și simplu o încercare de a infringe legea mai ales cînd două inspectori titulari absolut străini de politică au fost surghiuniți prin Dobrogea pentru a face acolo poliție. Electorale Guvernamentalii au fixat urmă­toarele candidaturi pentru colegiile de Cameră din Ilfov: Colegiul I, d-nic general Laho­­vary, D. Nenițescu, G. Triandafil, Barbu Păltineanu. Colegiul II: d nil Mișu Antonescu, N. Nenopol, Paul Negulescu, C. C. Bacalbașa, Iancu Bratescu, N. Pro­­copescu, N. Lahovary, Aurel Eli­­escu și I. Th. Florescu. Colegiul 111: d-nii Barbu Catargi și Radu Văcărescu. Această listă va fi depusă mîine la tribunalul de Ilfov. * Celebrul Nae Bazilescu s’a decis să candideze la colegiul al Ill-lea de Gorj, contra lui Nenea Dinică- Schileru, care s’alege sub toate gu­vernele. D. G. G. Assan, președintele Ca­merei de comerț, care se află în străinătate, a fost chemat grabnic în Capitală spre a lua parte la campania electorală. D­a va candida la colegiul II de Cameră. * Cereți Xo. 50 di­n revista umoristicii brelgia... Orientalii cu următoarele materii: Concursul nostru de Sonet sau­ galopul după suta de lei...........................de Safit Din arh­­iva umorului . . . . . de Dross Simpatiile noastre: Cincinat Pavelescu de Sfredeluș Mosul . . . ................................ . de Roman. Epigrame ........ de J­armey Ce știe bunicul al . . . . de Ch­iru. Tejci Cronica Melodramatică de Jenică Ticăloșii Un nou partid (poezea) . . . do C- Milian S*rovineia are em intiți: R-Sarat, Oltenița, ilu­strad­ual: Trezirea ursului rusesc, Cincinat Pavelescu, Brezeanu, Niculescu, 5 bani exemplarul. Abonament: 3.50 b. pe an Economice-Financiare Bursa cerealelor In America tendința grsului o fermă, cererea de export moderată, acea a po­rumbului e susținută. Tonul piețelor europene e în genere susținut, prețurile notează în ușoară urcare. La noi calmul persistă, consumul prezintă o cerere slabă, iar exportul via Constanța stagnează. Singurul arti­col care pare a fi ferm e susținut, în urma cerere­ mai bune pentru export, prec­um și a cererei interne pentru să­­mînță. Ultime depoși Cota cerealelor în străinătate Telegramele noastre particulara Budapesta. 13 Ianuarie Grîu de Aprilie 19.70 scădere 2 Secara de Aprilie 15.36 scădere 4 Ovăz de Aprilie 14.02 scădere 2 Porumb de Main 14.82 scădere 2 Colla de August 22.40 neschimbat Berlin, 13 Ianuarie Grill de Main 182 scădere 1 Secara de Main 147.75 scădere 50 Porumb de M­aifi 116.75 scădere 50 Paris, 13 Ianuarie Grîu per Martie 24.35 scădere 5 Făină per Martie 31.35 scădere 20 Ufein per Martie 45,25 neschimbat New­ York, 13 Ianuarie Grîu disp. 121 °.'s urcare Vs „ de Mai­ll6a/8 „ Vă. „ Iulie 103V8 urcare "is Porumb disp. 51­ Vs urcare V8 „ de Mai 505/g urcare Va „ uo Iulie — — Chicago, 13 Ianuarie Grîu deyMain 1165/s urcare V# „ „ Iulie 99 „ s/IL Porumb de Maiu­ 454/s „ 3/s. „ „ Iulie 45 °­. „ 2/s ULTIlE HRPȚili D. Varlam, prefectul de Brăila a sosit în București. D-sa a comunicat unora dintre miniștii că situația politică la Bră­ila nu e așa de critică după cum se crede și că doar d. Filipescu va putea reuși. Lista oficială a partidului liberal pentru alegerile din Ilfov a produs mari nemulțumiri printre unii libe­rali. Astfel d-niî Cezărescu, Ciocanelli și Petrovici își vor pune candida­turile ca independenți. Guvernamentalii au credința că nu vor pierde decât cel mult trei locuri la Buzäu, în alegerile gene­rale. Inoxr De altfel și opoziția nu mai sus­ține, în urma turneurilor electorale făcute, că va reuși la toate cole­giile. "I­n­vit. ___ Administratorul el. I D. Nenoviceanu a fost exclus "din­tre membrii ordinelor Steaua și Coroana Român­ă ca unul ce a fost condamnat la ș­ase luni închi­soare și destituiri cu pierderea gradu­lui. D. Bucur Spirescu, inspector al în­vățământului primar și normal primar, a fost însărcinat să îndeplinească func­ția de inspector general al acestui în­văța­mânt. Camera de comerț din Galați a de­cis să ceară guvernului, pentru înlătu­rarea crize­i prin care trece comerțul gălățean, terminarea tunelului de la Be­­ești, desființarea taxei de fum, la sută, înființarea zonelor libere, egaliza­rea tarifelor de transport, desființarea monopolului pescăriilor, canalizarea Pru­tului și nafvigibilitatea Siretului. Erî s’a făcut la Eforie alegerea lo­curilor de către medicii reușiți la con­cursul de medic secundar în chirurgie. Au ales : d-niî dr. Mihai Gon la „Ma­ternitatea“ ; George Stoicescu la servi­ciul căilor urinare dela spitalul ,.Col­­țea“; d-na dr. Trancu R­iner la servi­ciul chirurgical de la spitalul „Colentina“; 0. Pandi­lescu la secțiunea de oftalmo­logie de la spitalul „Colțea“ și 1. Bitin­gen la spitalul de copii. Numirile vor fi făcute pe ziua de 1 Februarie. Consiliul tehnic superior de pe lângă ministerul lucrărilor publice se va în­­truni mim­e după amiazi spre a se o­­cupa cu nouile avansări în corpul teh­nic. Aceste înaintări se vor face pe ziția de 1 Februarie st. n. D. ministru Ionaș Grădișteanu va în­cepe săptămîna viitoare să lucreze la alcătuirea budgetului acestui departa­ment pe exercițiul 1905—1906, D. loan Scondăcescu, profesor la li­ceul din T.-Măgurele și fost revizor școlar a fost numit director al liceului din T.-Măgurele. Consiliul sanitar superior va ține astă seară ședință sub preșidenția d-lui dr. Obregia. S-a confirmat ordinul Coroana Româ­­niei în gradul de cavaler d-lor locot. Zah­aria Z. Dan și sub­ locot. Eugeniu Stihi din divizia de mare. D. Gh­. Taduri, avocat, a fost numit șef al contenciosului epitropiei casei Sf. Spiridon din Iași, in locul d-lui X. E­­raclide, demisionat. D. G. Gr. Cantacuzino a trimes la Palat deodată 45 decrete de dizolvare de consilii comunale rurale. Decretele au­ fost semnate și resti­tuite azi la ministerul de Interne. D. M. Al Ba­ș, judecător de ședință la trib. Ilfov, a fost delegat să prezi­deze alegerile de delegați ale colegiu­lui III de Oltenița. D. G. I. Vrînceanu, supleant la trib. Botoșani, în aceeași calitate pentru Zar­­lău. D. G. G. Petrura, jud. de ședință la trib. Slatina, în aceeași calitate pentru Slatina, Luni și Marți, săptămîna viitoare, sînt convocați la ministerul lucrărilor publice toț­ inginerii șefi de circum­scripții spre a lucra cu d. ministru, în vederea diferitelor îmbunătățiri, cari trebuesc aduse serviciilor și județelor. Venitul porturilor din taxa de furi. Adeverul PREMII! PREMII S PREMII! Suminneața** ■ cu începere de la X la Austria 1905 des­­chide primul său abonament cu premii și anume : IN li ANI 1- iul premiu SOCO lei (adică «5 o ir­ii mii) 2- lea premiu ICI## lei (nan inie) i IN­OBHOGTE dir­^ “W »K'TIOXAR enciclope­­loCl S f'strat de Jules Trousset, 7 lei" iso î11“!1 e^eSunt legate, in valoare de „LLt. de.la cunoscuta librărie Leon Al- 5alPa -Victoriei-37. xd­ " AAEMOSICA mare, fină, marca „Monogram , burduful dublu, colțuri de me­tal, 1 ° clape, tonuri triple, orgicel de la ma­gazinul general de muzică „La Slanim“, strada Colț­ei No. 5. 1 ,3..­tî*fi^RA^fi'® PÎN­OX din renumita ei '!Golumbia“, citită 5 cilin­dre c’nn­ siu­­din marele magazin de mu­­zica Jean Jeacr, calea Victoriei 54. leiri 50 OTEL în valoare de lei.XoO din fabrica de casse de bani George xnce Limited Londra, de la d. Carol Hir­­ch­en, depozit de casse de bani si magind se scris „Fay-Schores“. •9 OBIOCLINA SPORT modt 4 po­pular 1906, neîntrecută în soliditate, ele­ganta Și mers ușor în valoare de 200 lei de la marele magazin de velocipede it. I*. Aisunami din calea Victoriei No 44 0) 3 VASE DE ItS 14>AZS „secession“ pentru flori cu diferite ornamente și 2 în­ la renumitul magazin de bijuteria i­1. Rath­vou, b-dul Elisabeta 9 bis. 0 4. EI’ALIEîtA de o execuție artistică av ia bazarul de cadouri, din calea Victo­riei 70. 8) E5A VISH R.U.O.IKE sistematic-XL cu X. site pe 4 rotile în valoare de lei 116 -ae la casa Sicolsie Teller et C­ i­. M­ curtate în comandită, reprezentanți general pentru Româna a mașinilor Căilor Ferate Regale ÎVigai­ © cele mai simple, solide și perfecționate mașini de treerat, 9) TJA­A LADA cu 40 butelii vin, 20 bu­telii alb, 20 negru din viile principelui Bur bn .Șterbeț de la magazinul desfacere­ pin Anselor Știrbey, calea Victoriei 121. 10) Una mașină de scris „ROST” in valoare de lei 700, de la renumita com­­pa­nie engleză „The „YOST" Typewriter Co. Ltd.“, ale căror mașini sînt răspîndiți în toată lumea. Sucursala din București calea Victoriei No. 71 (Hotel Splendid). * La aceste premii iau parte abonații nouă cu începere de la 1 Ianuarie 1905, Abonamentul la ziarul ..»Il­IMIA I A‘ costă: ' , Pe an 18 lei. pe șease luni 9 lei. Pe 3 luni 4 50, înnar 1.50. — IN STREINATATE ÎNDOIT — A se trimite costul în mărci ori mandate poștale pe adresa administrației ziarului „Dimineața”.. Abonații din Capitală primesc foaia prin serviciul nostru special, între orele 6—7 di­mineața, la sută și chesagiu pe luna Decem­brie expirat a fost de 93.919 leî, față de 208.281 leî încasați în aceeași da­tă a anului trecut, deci cu un minut­ de 114.361 leî. In cursul lunei Decembrie 190­1 s’a încasat din taxa de fabricație de zeci bani de grad pe decalitul de radio­­ suma de 2.401 lei și 17 bani, față de 52.095 lei și 2 bani in aceeași luni. din anul precedent. Iată mișcarea populației pe luna De­­cembrie 1904 în următoarele orașe: Doroh­iu. Născuți 13 creștini și 31 evrei. Morți 15 creștini 7 evrei. Botoșani. Născuți 41 creștini, 49 e­­vrei. Morți 43 creștini, 74 evrei. Fălticeni. Născuți 10 creștini, 16 e­­vrei. Morți 11 creștini, 9 evrei. Huși. Născuți 21 creștini, 13 evrei Morți 30 creștini, 8 evrei. Bacău. Născuți 19 creștini, 18 evrei Morți 19 creștini, 15 evrei. Brăila. Născuți 105 creștini, 29 evrei Mor­ți 120 creștini, 13 evrei. Uniunea culturală a stud, univers, evrei va ține ședință ordinară Sîmbătă 15 Ianuarie a. c, la ora 8 jum. seara în localul școalei „Iacob și Carolina Lii­bel“. La ordinea zilei : „Spiritizmul și fe­nomenele sale din punctul de vedere științific“, conferință ținută de d. S. Paulman, student în medicină. IarPrefectura de Covurluhi a cerut au­­torizare ministerului lucrărilor publice să înființeze o lucernieră în comuna Braniștea din acd județ, pe o întindere de 100.000 metri pătrați. In primele zece zile ale lunei curente s’au încasat lac vămile din țară 285.692 lei și 85 bani din taxele vamale, 7.674 lei și 35 bani din taxa porturilor de fum. la sută și 25.420 lei și 40 bani din taxele fondului comunal. In aceeași epocă din anul trecut s’au încasat din taxele vamale 488.146 lei și 70 bani, din taxa porturilor 20.237 lei și 95 bani și din taxele fondului co­munal 50.154 lei și 5 bani. Anul acesta se prezintă deci în mi­nus cu 202.453 lei și 85 bani din ta­xele vamale, 12.569 lei și 60 bani din taxa porturilor de fum. la sută și­ cu 24.733 lei și 65 bani din taxele fon­dului comunal. Veniturile comunei București au fost de la 1 Aprilie 1904 și pînă la 1 Ia­nuarie 1905 în sumă totală de 9.097.841 lei și 22 bani. Față de veniturile din­ perioada corespunzătoare a anului tre­cut în sumă totală de 8.838.670 lei și 42 bani, veniturile din anul curent dat FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ # 16 ,Somnul Traian Moravuri de provincie de €. IPO§TOLIU Potolincu s’a născut la țară, în­­tr’un sat ascuns în valea munților, din părinți neștiutori de carte, iar­na tăetorî în pădure și vara plutași pe Bistrița, însă oameni cinstiți ca sărăcia. A învățat în școala satu­lui, de unde, pentru glasul său­ fru­mos de strană, dascălul bisericel l-a trimis pe socoteala sa la o școală de cîntăreți bisericești. La oraș, a deschis ochii în lume și prin aju­torul unei familii de oameni de i­­nimă, a intrat în școala de învăță­tori de la Treî-Erarhî, din Iași. Du­pă ce a isprăvit aicea, profesorii școalei au stăruit de l’au­ pus fără plată în Institutele­ Unite, unde a făcut liceul. După bacalaureat, el a fost unul dintre acei studenți ai U­­niversităței din Iași, rău­ îmbrăcat și care n’a cunoscut de­cit drumul școa­­lei, al bibliotecei, la două meditații din cari se întreținea, și acasă în fundul Tătărașilor. Cofetăria, cafe­neaua, Bolta rece !... n’avea nici bani, nici iutră să intre, pe unde unii tovar­ășî de-aă lui do­mJ­­niversitate, sclivistix și împopoțonațî, jucaut biliard și cele cincî­zeci și doua de cărți, faceau politica ca și părinții lor, pentru sau contra gu­vernului, punînd țara la cale, ori trǎgeau chefuri cu Cotnari pîn’ la ziuă. Făcea și el politică, adică ci­tea revistele și cărticele unei poli­tici oropsite a oropsiților, despre cari vorbia numai intre cîțiva per­pelu­i de aceeași părere. Norocul lui la numirea de ajutor de judecă­tor, într’un tîrgușor din Muntenia, a fost că profesorii și poliția nu a­­flaseră că și el fusese la întruni­rile din Sărărie, iar ministru n’a știut de ce idei era și poate mar­e și astăzi, fără ca prin asta să poată schimba fața unor lucruri sălbatice. Decu toamnă a fost mutat în o­­rașul acesta din Moldova, unde, de la început a făcut cunoștința tutu­ror oamenilor mai de seamă : ad­vocați, doctori, profesori, bogătași, printre care și a advocatului Necu­­lau, șeful politic din județ al par­tidului de la putere. Puțini din aceștia au aflat despre Potolincu, că pe lingă munca de judecător la tribunal, mai scria din cînd în cînd versuri, pe cari se is­călea I. Pot­ol. Asta aflase și Ra­­luca. In schimb, el a auzit despre cunoscuții lui aproape totul și mai cu seamă despre Neculau, ca om, ca fost procuror, ca politician și mai ales ca bărbat al unei neveste așa de drăguțe ca coana Lucreția. Potolincu n’are de ce­ iubi, nici urî. Știe c’astea î-ar face mai mult râu. Rar,însă, îl vizita și astă-iarnă a trebuit să se ducă la serata lui. L’a poftit și pofta lui Necu’au, cînd , la putere, e poruncă. Altfel, nu se știe ce se mai poate întim­­pla... La serată, a cunoscut pe Catrina. Catrina e prea frumoasă și inima lui flu­mîndă de frumos nu se mai satură privind-o. La început, nimic a deslușit, un fir de simțire , și apoi înclinarea a crescut, s’a mărit, s’a înzecit, s’a înmiit și după cîteva zile s’a învăluit cu totul. De aproa­pe patru luni de zile, toate căile gîndire î­i le aține un chip, și nu­mai acolo gîndește. Pe drum și la tribunal visează viitorul , iar acasă scrie poezii pe care le închină „D-șoarel Catrina B.“ El a aflat, de asemeni, de renu­­mele și averea de odinioară ale Balșoteștilor, chiar și de legătura de interes, ori dragoste­a coanei Raluca cu un domn „profesor dela țară“— fapt atît de tainic că tot tîrgul îl știa dela prietenii lui Fră­­nuț. Asupra acestui bagatel, Potol­­nicu și-a zis rîzînd : „...Soacră-mea dovedește că e încă tînără și n’o putem condamna.8 Cu­ privește de strâmtorarea în care se află, el gă­sește că­ î ușurează calea, ceea ce î-ar fi fost foarte greu de ajuns la Catrina, dacă ar avea o zestre după foasta lor aver’e. Ș’apoi el se crede destul de vrednic să cîștige, dacă nu ca judecător’, dar ca advocat. A văzut multe fete cu zestre, care, prin părinții lor și prin alții, i-au trimis vorbă.. N’a vrut, pentru că el nu caută bani, ci altceva. Dragostea îi descopere fericirea. Și apoi, Raluca, numai el știe cîte i-a dat să înțe­leagă. Vedea limpede cum stătea și lu­­crurile. Atîrnau de la un cuvînt. A avut de atîtea ori prilejul să des­­chiză gura și să zică : «Madam Bal­­șotă cer mina duduii Catrina“ și să sfîrșească. Dacă n’a avut curaj. Poate că și cumințenia Catrinei îl face sfios. Altădată se îndoia, dar acuma, el știe că ea îl iubește. De unde !... Ochii. Intrînși­, a scris tot sufletul omului, ca într'o carte, nu­mai să poți citi. Dar cu­ de lesne î-ar fi fost, ca Raluca, în Duminica Tomii, să-I fi spus, între patru ochi: „Domnule Potolincu, te-am­ înțeles. Mina Ca­­trini e o dumitale“. Vedea că în lume, ca și la tri­bunal, se păzesc unele regule de procedură. Despre multele regule ale lumii mari, Potolincu avea și drep­tul să nu se știe , dar din toate des­coperise una sigură. Era gata. Și mai privindu-se odată în oglindă, și-a văzut privirea schimbată, dar și-a zis că trebue s­ă ceară odată. Și data aceea, după multe tr­ăgăneli, amînărî și bătăi de inimă, a sorocit-o acum, pentru ziua asta. A eșit repede. Nu era depar­te. Potolincu a trecut prin cîte­va străzi scurte și’n strada Balșotă a intrat, unde îl duceau­, pașii aproape în neștire, pe locul unde fusese por­tița ogrăzii. A Suit scările și-a sil­uat clopoțelul de la intrarea cea mare, boltită, cu ciubuce înflorite, cu doi lei stând pe brînci de o parte și de alta și statuete prin cotloa­­nele zidului, boante și cu nasurile frînte. Catrina era la fereastră. "L’a vă­zut venind și i-a zvîcnit ceva în piept. I-a eșit întru întâmpinare și i-a deschis ușa. Potolincu, înainte de a călca pra­gul, s’a plecat puțin în fața ei și sco­­țîndu-și pălăria a spus : „Bună ziua“ și ridicînd privirea, a adăugat : „Ce ați mai făcut, dudue ? — Poftim, poftim ! N’ați mai ve­nit de mult pe la noi, domnule Po­­tolincu... Ne face mare plăcere vi­zita dumneavoastră. Amîndoî și-au strîns mîna. Catrina mai dezghețată și mai guralivă cu altedățî, îi vorbia , între­­bindu-î de multe, în surîsuri și ochi dulci, pin’ în salon unde s’au așe­zat la masa rotundă de ln mijloc, unul în fața altuia. Erau singurei. Pe Catrina o apucase o veselie pe care cu greu­ ’și-o stăpînia. Se știa iubită și se­ alinta în vor­bă. Nu maî tăcea ;­­ întreba, îi povestea cîte ceva, mișcînd frumos buzele, pe cînd el răspundea ori tăcea și asculta, și ’ntruna zîmbea și-o pri­vea, cu ochi uimiți, cui de dingălaș­i se stîrniau două gropițe în ochi’aji și răsuflind adînc cum i se mișca pieptul, ce se ivea tresărind prin dantela de la gulerul hainei, des­chis la gît într’un unghii­ mic. In­tre patru ochi, i se părea și mai frumoasă. Fața aproape rotundă, fruntea deschisă, părul pieptănat in două părți, adunat în două cozi strînse în mijlocul cefei; sprâncenele două linii drepte deasupra ochilor cu gene arcuite și învăpăeți de căl­dură, nasul drept, fără cută, cuminte se deschide în ovale două nări tremurătoare. (Va urma)

Next