Adevěrul, ianuarie 1905 (Anul 18, nr. 5534-5560)
1905-01-15 / nr. 5545
Sîmbătă 15 ianuarie 1905 D’ASEARĂ PÎNĂ AZI Portul obligatoriu al robei. — O comisiune specală pentru cumpărarea și distribuirea porumbului — Marele incendiu din Galați.— Viscolele din America —Prințul Bulgariei și Wilhelm II.— Alegerile din Ungaria.—Revoluția din Rusia.— Zvon despre infrîngerea rușilor. * IN ȚARA D. Spies, directorul „Stelei României", a fost primit în audiență de rege. — La 1 Februarie va intra în vigoare dispoziția prin care portul robei deținfî obligatoriu pentru avocați. — Consiliul de miniștri a hotărît să numească o comisiune specială care să se ocupe cu cumpărarea și controlarea distribuirea porumbului la țăranii lipsiți din mijloace. —Din excedentul bugetului 1903-1904 se vor acorda 8 milioane ministerului lucrărilor pubice. — Comisiunea petroliștilor pentru participarea, la expoziția din Liège a adresat o circulară petroliștilor prin care se indică modul de participare la expoziție. In urma marelui incendiu din Galați au fost arestați comerciantul Rosnoveanu și ucenicii săi, Isac Rotenstein și Ionița Badea. Pagubele se urcă la 300.000 loi. IN STRĂINĂTATE (DIVERSE). —Din telegramele noastre ■ In statele de răsărit ale Americei de nord lointuesc viscole teribile. — Patriarhul a cerut o audiență sultanului pentru a se rezolva chestia araminească și criza patriarhatului.— Din cauza boai prințului Eitel Friedrich, prințul Bulgariei s’a oprit la Ruttka și nu se știe dacă va mai pleca la Berlin.—Prințul moștenitor al Oeslgmanii s’a îmbolnăvit și el. Alegerile din Ungaria. — Pînă acum sînt cunoscute 210 rezultate dintre cari numai 87 sunt ale liberalior. Pare că înfringerea acestora este mare. Agitația electorală e foarte mare. Se semnalează mai mulți morți, incendii, cum e cel din Borszék, încăerări grave și răniri. La Budapesta, in special, agitația a fost colosală pe ziua de cr la circumscripțiile 4 și 0. Doamnele din aristocrație au făcut o vie propagandă pentru candidații opoziției și mai ales pentru contele Andraszy. Șefii opoziție au fost aleși. Romînî au fost numai puțini aleși. Revoluția în Rusie.— Guvernul a lansat o proclamație in St. Petresburg, prin care făgăduește lucrătorilor că va ține seamă de cererile lor. —Municipalitatea din St. Petersburg a protestat împotriva măcelului lucrătorilor neînarmați și a votat 25000 lei pentru familiile celor morți. — Represiunea lui Trepovo, care are puteri dictatoriale, e teribilă. Inmormintarea celor uciși s'a făcut noaptea, fără a permite rudelor de a lua parte. Din cauza aceasta nu s'a putut constata identitatea celor morți. Lucrătorii au primit ordinul de a relua lucrul, astfel vor fi expulzați din oraș. Se crede că nouăzeci la sută dintre greviști vor relua lucrul. " Un reporter Borozin a fost "și el ucis, iar cadavrul lui nu a putut fi inmormîntat de părinți. — Arestările continuă în mare masă și cu o brutalitate fără seamăn. Maxim Gorki a fost arestat. Se crede că corespondenții străini vor fi în curînd "expulzați. și — In ce privește pe țar, unele ziare susțin că e foarte liniștit și că fredona arie pe cînd îi se raporta despre projile de Duminică.—De altă parte se anunță că în sinul familiei imperiale domnesc neînțelegeri mari. r — Prințul Mirski a primit o delegație de ziariști, cari s-au declarat că singura soluție a actualei stări de lucruri este o Constituție. — La Moscova au avut loc încăerări sîngeroase între cazaci și studenți, în urma căreia au căzut mulți morți și răniți. Greva domnește la Petersburg, Roval, Riga, Moscova, Saratov. (RAZBOIU). Circulă zvonul că generalul Grippenberg a âîiferit o mare înfrîngere aproape de Mukden. JURNALUL FEMEEI Pietrele scumpe la modă In sezonul trecut diamantele, perlele, smaragdele și verbinele era și pietrele cele mai căutate și mai moderne în lumea elegantă a Londrei. Acum de curînd însă regina Alexandra a Angliei a început să poarte safir ©, ceea ca însemnează că peste un scurt timp acestea vor fi pietrele la modă. In sezonul actual se poartă cu o deosebită predilecție tiare și coroane ele pietre scumpe. Doamnele din înalta societate le pun foarte adesea la teatru și în toatea recepțiunile de la curtea engleză. Doamna care vrea să fie cu adevărat „fashionable“ trebue să aibă cel puțin trei coroane, de „schimbat“ și se înțelege; coroanele acestea trebue compuse din pietre cu totul diferite pentru ca nu cumva să creadă cineva că are ,,numai“ una singură. Podoaba aceasta care, cum am spus, e purtată mult în sezonul de față, e executată intr’un chip foarte artistic. Totul nu mai constă in mărimea și în valoarea pietrelor, ci in totul cum sunt aranjate. Giuvaergii englezi nu pot concura în nicîun chip in privința gustului cum trebuesc aranjate acesta coroane, ca colegii lor f rancezi, așa că coroanele cele mai frumoase se fac și se aduc din Papis. Pene de păun formate din diamante au fost introduse anul acesta și sunt considerate ca adevărate capo d’opere. Ele sunt lucrate atít de plin, încit sunt identice cu penele naturale — ba sunt tot atît de ușoare ca și acestea și vârfurile se mișcă foarte ușor. Se poartă iarăși, foarte mult, coliere în forma gulerelor, după ce cîțiva ani un șir nimeni n’a voit să-șî amintească de ele. Regina Alexandra dă tonul și în această privință. _________ Varia Teatrul Lyric.— Prima reprezentație a trupei italiane de operă de sub conducerea d-lui Massini Se va cînta „fagliacci“ și „Cavaleria Rusticană“, LABECTA.rOIE Astăzi, Vineri 14 Ianuarie. Teatrul Național.— Belacke. Teatrul Liric. — Reprezentațiune extraordinară in beneficiul d-nei O. Mărculescu cu concursul artiștilor teatrului Național- Se va juca ș Escadronul al 3-lea“, comedie în 3 acte localizată de d. P. Gusty. Circul s idoli — La orele 8 și jnm seara, mare reprezentație dată de circul regal roman de sub direcțiunea d-lui Cesar Sidoli. Sala Edison.—In fiecare Duminică, Marțea și Joia bal-mascat. sala Athenealul — Expozițiunea Cercului artistic. Maine, Sâmbătă 15 ianuarie. Teatrul național.— Bal anual al Fo’.knicei „Regina Elisabeta“. Știri judiciare Adjudecări de imobile Următoarele imobile au fost adjudecate in zilele de 10 și 11 a inner curente la trib. Notariat Ilfov . Dos. No. 1423 - 903 imob. Buc. str. Piața Colentina și locul viran din str. B-dul f. n., av. Elena. Balet adj. asupra d-lui Pascali Gratia cu lei 3.400. Dos. No. 7.319 I97 imob. Buc. str. Sevastopol, av. g’-ral I. Oprescu adj. av. Credit urban Buc., cu lei 36.OOO. Dos. No. 2.238 - 99 imob. Buc. str. Paulina f. n., av. St. Petrescu adj. as. d-nef Elena Georgian cu lei 2.000. Dos. 3.363—98 imob. Buc. str. Senatului 17, av. L și N. Vameț adj. as. d-luî N. Verier cu lei 4.000. Dos. No. 3.095 99 imobil. Buc. str. Sălcuțel, 35 av. Elena Georgescu adj. as. d-luî C. Lugoșianu cu lei 7600. Dos. 6041 96 imob. Buc. str. Grivița 292, av. Petre Giurea adj. as. d-neî Maria T. D-tru cu lei 28000. 11 ianuarie 1003 Dos. 812 1 903 imob. Buc. str. Fraților 22 bis, av. Elena și G. Adamescu adj. as, d-luî N. Ionescu cu lei 3900. Dos. No. 5695 1 903 imob. Buc. str. Artei av. T. Negrea și al tu adj. as. d lui Elias Astman cu lei 3050. Dos. No. 1842 I 99 îmob. Buc. sos. Basarab 68, av. Fl. Florea adj. as. d-ne. Elena Georgescu cu lei 6000. Dos. No. 2192 [ 94 imob. Buc. str. Tunari 42, av. Bena N. Popescu adj. as. Credit. Urb. Buc. cu loi 6000. Dos. No. 3012 | 901 imob. Buc. str. 10 Mai 18, av. Ion și P. Florea adj. as. d-neî Maria Lager cu lei 900. Dos. No. 2949 99 imob. Buc. str. Munteanu 4, av. V. Kreiselski adj. as. d-lui I. Lessel cu lei 7000. Dos. No. 7292 I 99 imob. Buc. str. Masincea 27, av. Cristici Ionița adj. as. d-neî Maria Stănescu cu lei 2200. ® € üBTI și REVISTE „Chestiuni de Psihologie aplicată la educațiune și Învățămint" este titlul unei însemnate lucrări apărute în editura librăriei Leon Alcalay, calea Victoriei, 37, București, datorită d-lui St. Kirizescu. Această lucrare formează un volum în 86 de aproape 20 pagini cu caractere compacte și într’însa autorul dezvoltă cu o deosebită competență următoarele 8 chestiuni: 1) Urgența și necesitatea unei metoade de instrucțiune rațională și concesivă prin cultivarea la copil a mobilelor sale naturale: Curiozitatea, imitațiunea și amorul propriu. 2) Fazele prin care trece dezvoltarea psihică a copilului de la X—10 ani: cultura imaginațiunea, importanța jocurilor în copilărie etc. 3) Condițiunile unui învățămînt educativ propriu-zis sa fi valoarea relativa a obiectelor de învățămînt pentru educația elevului. 4) Greșelile în care poate cădea dascălul care nu se ține în curent cu literatura pedagogică și mijloacele prin cari s’ar putea preveni consecințele. 5) Mijloacele cele mai de seamă pentru asociarea familiei la problema școalei. 6) Metodica specială a Aritmeticei. Importanța calculul mintal în predarea aritmeticei ; motivare psihologică și exemplificare. 7) Predarea Religioinei în limitele și după indicațiile metodice cuprinse în programul școalei primare, factorii decisivi pentru o cultură religioasă; alegerea și modul de tratare al bucăților de religiune etc. Prețul acestei importante lucrări este de 2 lei. ______ INFORMATIUNI Candidaturile la clubul liberal Erî, la ora 5, s’a întrunit din nou la clubul liberal comitetul executiv pentru a comunica comitetelor de culori, lista candidaților. In cursul zilei însă s’a intervenit pe lingă d. Sturdza ca să se modifice lista candidaților și anume să se înlocuiască la colegiul al II-lea de Cameră pe d. Hagi Tudoraiu cu d. Elefterie Ionescu. Ocultiștii și d. C. F. Robescu cu electorii d-sale au mai cerut sacrificarea d-lor Gr. Assan și I. Gr. Saita, fostul prefect al Capitalei. Pe de altă parte, junimiștii au comunicat că d. D. Dobrescu, fostul prefect al Capitalei sub guvernul Carp, nu va mai candida. Comitetul executiv a deliberat aproape două ore asupra acestor modificări, D. D. Hagi-Tudoraki a fost sacrificat și înlocuit cu d. Elefterie Ionescu. In comitet nimeni n’a cerut sacrificarea d-lui Assan susținut de d-ni. Sturdza, Costinescu și Lascar, dar ocultiștii și d. Robescu s’a opus la candidatura d-lui I. G. Saitade și d. Sturdza sa pus pe listă și l’a susținut împreună cu d-ni. Costinescu și Lascar. 1. Robescu însă a declarat, susținut de ocultiști, că a avut o serie de conflicte, ca primar, cu fostul prefect de poliție și dacă d. Saita ar fi menținut pe listă va fi combătut de d-sa și partizanii d-sae. Față de aceste amenințări s’a renunțat la candidatura d-lui Saita pentru a se da măcar, în opoziție, o satisfacție d-lui Robescu pentru ceea ce a suferit ca primar de la d. Saita. * > § La ora 7 d. Sturdza, ridicînd ședința comitetului executiv, a trecut în salonul clubului și a dat citire următoarei liste de candidați: Colegiul I de Cameră , d-nii Sp. Haret, A. Băicoianu, C. F. Robescu, C. Nacu și un junimist. Colegiul al II-lea d-niî B. Missir, dr. Stoicescu, G. Assan, N. Moroianu, M. Corbescu, dr. Radovici, Em. Culoglu, Elefterie Ionescu și un junimist. Colegiul al Ill-lea d-niî Horia C. A. Rosetti și Niculescu-Dorobanțul, Colegiul I de Senat d-niî P. P. Carp și Eugeniu Stătescu, Colegiul al 1I-lea d-niî Gr. Steănescu, dr. Rîmniceanu, Polizu- Micșunești, Procopie-Dimitrescu și Mișu Skrina. Precum se vede, junimiștii su rămas tot cu trei locuri și numai candidatura d-ni. Cărți e definitiv fixata la colegiul I de Senat. La citirea listei, dnă d. Sturdza a ajuns la numele d-lui Assan, a fost viu har erupt de partizanii d lui Robescu, foști funcționari comunali, cari cereau înlocuirea d-lui Assan. Dar d. Sturdza a declarat : ] — Aceasta e lista partidului. Oculoșii, de astă dată de acord cu grupul freeter al al d-lui Robescu, au organizat această manifestație îndreptată contra d-lor Costinscu și Lascar,—ca să se afirme mai bine armonia din sinul partidului liberal. _____ slep. Precum am prevăzut d. Smintită V. I. C. Brătianu a întrerupt sau a încetat colaborarea d-sale la „ Voința Națională”, în urma succesului obținut filele acestea. „Voința“ n'are în ultimul număr nicio... infamie la adresa noastră ceea ce ne face să credem că d. Smintită a dat ordin să se facă sau a plecat la Florica pentru a se mai repauza și reflecta asupra apropiatei mșhniri pe care o așteapta cu nerăbdare de la un alt colectivist ACTUALITATI Artista Eugenia Ademolo Marinescu, soția directorului trupei de operete Marinescu și mama tinerei cîntărețe de operetă Nora Marinescu, a murit la Iași, cum am anunțat încă de elî, în urma unei duble pneumonii, contractate în turneurile artistice ale trupei conduse de soțul ei Artista Eugenia Marlceseu procopsit de brătienism. D. Cantacusino, șeful conservatorilor din Roman, combate cu o mare înverșunare, în special candidatura d-lui V. G. Morțm și de astă dată d. Cantacusino-Pașcanu pre hotărît a candida chiar la col gini al II de Roman contra d-luî Morum. Se știe că șeful conservatorilor romașcani are un singur mijloc de luptă, foarte puternic, banul, căci e milionar și de obicei își permite a cheltui 30.000 lei într'o campanie electorală și la nevoi si 50.000 lei. In consiliul de miniștri ținut erî s’a decis formarea unei comisiuni speciale, care să se ocupe cu cumpărarea și controlarea distribuirei porumbului la țăranii lipsiți de mijloace. Acea comisiune se va compune din secretarul general al ministerului de interne, un delegat al ministerului de finanțe și un mare proprietar. Prefectura de Mehedinți a cerut și obținut de la ministerul de finanțe trimiterea unui inspector financiar la Severin,, spre a controla neregulele bănești ce s-ar fi săvârșit la casa comunală. Administrația conservatoare e decisă să dea judecăței pe fostul primar și fostul consiliu comunal din Severin, pentru acele nereguli. Scicmitistrația comunală a Capitalei luase dispoziția ca să se distribue la domiciliu Cărțile de alegători. Această dispoziție a părut suspectă opoziiei și dateia <1. Take Protopopescu s'a idus la primărie, cu un mare număr de cetățeni, și a cerut să se libereze cărțile de alegător in localul primăriei. I. Prolopopescu a amenințat cu somația judiciară, dacă nu se satisface cererea. D. Procopescu, Vice -președintele Comisiei interimare a dat sn,"racțic d-lui Take Protopopescu. D. G. Lascar, președintele comisiunei interimare din Iași a fost chemat erî la consiliul de miniștri unde i s'au dat indicațiile necesare cu privire la întrunirea pe care partidul conservator o va ține Duminecă la Iași și tir care d. Cantacuzino va citi programul guvernului. Trezirea Ursului rusesc este o splendidă ilustrație de actualitate în prima pagină a Belgiei Orientului apărută azi cu rezultatul marelui Concurs de sonet, anunțat in numărul trecut. Un lung șir de Kalmodiin versuri și proză fac din Belgia Orientului No. 50, una din cele mai plăcute petreceri din Carnaval. D-l M. Carniol, fiul cunoscutului gravor din Capitală a fost primit ora în audiență de Principele Ferdinand, căruia a prezentat o lucrare originală asupra unei invențiuni strategice, relativă la trecerea pe apă a trupelor în timp de campanie. Lucrarea a rămas să se studieze de către marele stat-major al armatei. D-l Carniol a mai remis Prințului o miniatură a medaliei pentru comemorarea botezului micului Principe Nicolae. Conservatorii din Capitali vor ține astă-seară o întrunire în culoare de verde, la d. Ștefan Ionescu din str. Berzei, mîine seară, o altă întrunire în localul școalei Iancului, iar Duminică seara, a treia întrunire» în sal a „Amiciția’’ din intrarea Zalomit. Se caută’depozitari de ziare în următoarele localități: Baia-de-Aramă, Chilia-Veche, Isaccea, Ostrov, Sîalimucia și Kobăiîeni. Cererile să se adreseze administrațiunei ziarului. Numirile de la Poliție Conservatorul, oficiosul autorizat al guvernului, ne răspunde că legea poliției n’a fost călcată prin numirea d-lor Crețu, Oprescu și Kopetzky ca agenți de siguranță. Confratele nostru’ are dreptate, dar un alt oficios a anunțat că aceștî domnî au fost numiți ofițeri de poliție și au primit și delegațiunea de inspectori. Aceasta ar fi fost o fățișă și scandaloasă călcare a legei. Agenți de siguranță pot fi numițî d-niî Crețu, Oprescu și Kopetzky și ori șicare altul, chiar străini, fiindcă legea nu cere nicio condiție de admisibilitate, dar iarăși nu poți să dai d-lor Crețu, Oprescu sau Kopetzky vreo delegație de ofițer sau inspector de poliție fiindcă n’arî dreptul de a instrumenta și redacta vreun act. Totuși introducerea pe această cale, în poliția de siguranță, a unor domnî cari au, ca politician, toate condițiile de admisibilitate în comitetele ee culori, e pur și simplu o încercare de a infringe legea mai ales cînd două inspectori titulari absolut străini de politică au fost surghiuniți prin Dobrogea pentru a face acolo poliție. Electorale Guvernamentalii au fixat următoarele candidaturi pentru colegiile de Cameră din Ilfov: Colegiul I, d-nic general Lahovary, D. Nenițescu, G. Triandafil, Barbu Păltineanu. Colegiul II: d nil Mișu Antonescu, N. Nenopol, Paul Negulescu, C. C. Bacalbașa, Iancu Bratescu, N. Procopescu, N. Lahovary, Aurel Eliescu și I. Th. Florescu. Colegiul 111: d-nii Barbu Catargi și Radu Văcărescu. Această listă va fi depusă mîine la tribunalul de Ilfov. * Celebrul Nae Bazilescu s’a decis să candideze la colegiul al Ill-lea de Gorj, contra lui Nenea Dinică- Schileru, care s’alege sub toate guvernele. D. G. G. Assan, președintele Camerei de comerț, care se află în străinătate, a fost chemat grabnic în Capitală spre a lua parte la campania electorală. Da va candida la colegiul II de Cameră. * Cereți Xo. 50 din revista umoristicii brelgia... Orientalii cu următoarele materii: Concursul nostru de Sonet sau galopul după suta de lei...........................de Safit Din arhiva umorului . . . . . de Dross Simpatiile noastre: Cincinat Pavelescu de Sfredeluș Mosul . . . ................................ . de Roman. Epigrame ........ de Jarmey Ce știe bunicul al . . . . de Chiru. Tejci Cronica Melodramatică de Jenică Ticăloșii Un nou partid (poezea) . . . do C- Milian S*rovineia are em intiți: R-Sarat, Oltenița, ilustradual: Trezirea ursului rusesc, Cincinat Pavelescu, Brezeanu, Niculescu, 5 bani exemplarul. Abonament: 3.50 b. pe an Economice-Financiare Bursa cerealelor In America tendința grsului o fermă, cererea de export moderată, acea a porumbului e susținută. Tonul piețelor europene e în genere susținut, prețurile notează în ușoară urcare. La noi calmul persistă, consumul prezintă o cerere slabă, iar exportul via Constanța stagnează. Singurul articol care pare a fi ferm e susținut, în urma cerere mai bune pentru export, precum și a cererei interne pentru sămînță. Ultime depoși Cota cerealelor în străinătate Telegramele noastre particulara Budapesta. 13 Ianuarie Grîu de Aprilie 19.70 scădere 2 Secara de Aprilie 15.36 scădere 4 Ovăz de Aprilie 14.02 scădere 2 Porumb de Main 14.82 scădere 2 Colla de August 22.40 neschimbat Berlin, 13 Ianuarie Grill de Main 182 scădere 1 Secara de Main 147.75 scădere 50 Porumb de Maifi 116.75 scădere 50 Paris, 13 Ianuarie Grîu per Martie 24.35 scădere 5 Făină per Martie 31.35 scădere 20 Ufein per Martie 45,25 neschimbat New York, 13 Ianuarie Grîu disp. 121 °.'s urcare Vs „ de Maill6a/8 „ Vă. „ Iulie 103V8 urcare "is Porumb disp. 51 Vs urcare V8 „ de Mai 505/g urcare Va „ uo Iulie — — Chicago, 13 Ianuarie Grîu deyMain 1165/s urcare V# „ „ Iulie 99 „ s/IL Porumb de Maiu 454/s „ 3/s. „ „ Iulie 45 °. „ 2/s ULTIlE HRPȚili D. Varlam, prefectul de Brăila a sosit în București. D-sa a comunicat unora dintre miniștii că situația politică la Brăila nu e așa de critică după cum se crede și că doar d. Filipescu va putea reuși. Lista oficială a partidului liberal pentru alegerile din Ilfov a produs mari nemulțumiri printre unii liberali. Astfel d-niî Cezărescu, Ciocanelli și Petrovici își vor pune candidaturile ca independenți. Guvernamentalii au credința că nu vor pierde decât cel mult trei locuri la Buzäu, în alegerile generale. Inoxr De altfel și opoziția nu mai susține, în urma turneurilor electorale făcute, că va reuși la toate colegiile. "Invit. ___ Administratorul el. I D. Nenoviceanu a fost exclus "dintre membrii ordinelor Steaua și Coroana Română ca unul ce a fost condamnat la șase luni închisoare și destituiri cu pierderea gradului. D. Bucur Spirescu, inspector al învățământului primar și normal primar, a fost însărcinat să îndeplinească funcția de inspector general al acestui învățamânt. Camera de comerț din Galați a decis să ceară guvernului, pentru înlăturarea crizei prin care trece comerțul gălățean, terminarea tunelului de la Beești, desființarea taxei de fum, la sută, înființarea zonelor libere, egalizarea tarifelor de transport, desființarea monopolului pescăriilor, canalizarea Prutului și nafvigibilitatea Siretului. Erî s’a făcut la Eforie alegerea locurilor de către medicii reușiți la concursul de medic secundar în chirurgie. Au ales : d-niî dr. Mihai Gon la „Maternitatea“ ; George Stoicescu la serviciul căilor urinare dela spitalul ,.Colțea“; d-na dr. Trancu Riner la serviciul chirurgical de la spitalul „Colentina“; 0. Pandilescu la secțiunea de oftalmologie de la spitalul „Colțea“ și 1. Bitingen la spitalul de copii. Numirile vor fi făcute pe ziua de 1 Februarie. Consiliul tehnic superior de pe lângă ministerul lucrărilor publice se va întruni mime după amiazi spre a se ocupa cu nouile avansări în corpul tehnic. Aceste înaintări se vor face pe ziția de 1 Februarie st. n. D. ministru Ionaș Grădișteanu va începe săptămîna viitoare să lucreze la alcătuirea budgetului acestui departament pe exercițiul 1905—1906, D. loan Scondăcescu, profesor la liceul din T.-Măgurele și fost revizor școlar a fost numit director al liceului din T.-Măgurele. Consiliul sanitar superior va ține astă seară ședință sub preșidenția d-lui dr. Obregia. S-a confirmat ordinul Coroana României în gradul de cavaler d-lor locot. Zaharia Z. Dan și sub locot. Eugeniu Stihi din divizia de mare. D. Gh. Taduri, avocat, a fost numit șef al contenciosului epitropiei casei Sf. Spiridon din Iași, in locul d-lui X. Eraclide, demisionat. D. G. Gr. Cantacuzino a trimes la Palat deodată 45 decrete de dizolvare de consilii comunale rurale. Decretele au fost semnate și restituite azi la ministerul de Interne. D. M. Al Baș, judecător de ședință la trib. Ilfov, a fost delegat să prezideze alegerile de delegați ale colegiului III de Oltenița. D. G. I. Vrînceanu, supleant la trib. Botoșani, în aceeași calitate pentru Zarlău. D. G. G. Petrura, jud. de ședință la trib. Slatina, în aceeași calitate pentru Slatina, Luni și Marți, săptămîna viitoare, sînt convocați la ministerul lucrărilor publice toț inginerii șefi de circumscripții spre a lucra cu d. ministru, în vederea diferitelor îmbunătățiri, cari trebuesc aduse serviciilor și județelor. Venitul porturilor din taxa de furi. Adeverul PREMII! PREMII S PREMII! Suminneața** ■ cu începere de la X la Austria 1905 deschide primul său abonament cu premii și anume : IN li ANI 1- iul premiu SOCO lei (adică «5 o irii mii) 2- lea premiu ICI## lei (nan inie) i INOBHOGTE dir^ “W »K'TIOXAR enciclopeloCl S f'strat de Jules Trousset, 7 lei" iso î11“!1 e^eSunt legate, in valoare de „LLt. de.la cunoscuta librărie Leon Al- 5alPa -Victoriei-37. xd " AAEMOSICA mare, fină, marca „Monogram , burduful dublu, colțuri de metal, 1 ° clape, tonuri triple, orgicel de la magazinul general de muzică „La Slanim“, strada Colței No. 5. 1 ,3..tî*fi^RA^fi'® PÎNOX din renumita ei '!Golumbia“, citită 5 cilindre c’nn siudin marele magazin de muzica Jean Jeacr, calea Victoriei 54. leiri 50 OTEL în valoare de lei.XoO din fabrica de casse de bani George xnce Limited Londra, de la d. Carol Hirchen, depozit de casse de bani si magind se scris „Fay-Schores“. •9 OBIOCLINA SPORT modt 4 popular 1906, neîntrecută în soliditate, eleganta Și mers ușor în valoare de 200 lei de la marele magazin de velocipede it. I*. Aisunami din calea Victoriei No 44 0) 3 VASE DE ItS 14>AZS „secession“ pentru flori cu diferite ornamente și 2 în la renumitul magazin de bijuteria i1. Rathvou, b-dul Elisabeta 9 bis. 0 4. EI’ALIEîtA de o execuție artistică av ia bazarul de cadouri, din calea Victoriei 70. 8) E5A VISH R.U.O.IKE sistematic-XL cu X. site pe 4 rotile în valoare de lei 116 -ae la casa Sicolsie Teller et C i. M curtate în comandită, reprezentanți general pentru Româna a mașinilor Căilor Ferate Regale ÎVigai © cele mai simple, solide și perfecționate mașini de treerat, 9) TJAA LADA cu 40 butelii vin, 20 butelii alb, 20 negru din viile principelui Bur bn .Șterbeț de la magazinul desfacere pin Anselor Știrbey, calea Victoriei 121. 10) Una mașină de scris „ROST” in valoare de lei 700, de la renumita companie engleză „The „YOST" Typewriter Co. Ltd.“, ale căror mașini sînt răspîndiți în toată lumea. Sucursala din București calea Victoriei No. 71 (Hotel Splendid). * La aceste premii iau parte abonații nouă cu începere de la 1 Ianuarie 1905, Abonamentul la ziarul ..»IlIMIA I A‘ costă: ' , Pe an 18 lei. pe șease luni 9 lei. Pe 3 luni 4 50, înnar 1.50. — IN STREINATATE ÎNDOIT — A se trimite costul în mărci ori mandate poștale pe adresa administrației ziarului „Dimineața”.. Abonații din Capitală primesc foaia prin serviciul nostru special, între orele 6—7 dimineața, la sută și chesagiu pe luna Decembrie expirat a fost de 93.919 leî, față de 208.281 leî încasați în aceeași dată a anului trecut, deci cu un minut de 114.361 leî. In cursul lunei Decembrie 1901 s’a încasat din taxa de fabricație de zeci bani de grad pe decalitul de radio suma de 2.401 lei și 17 bani, față de 52.095 lei și 2 bani in aceeași luni. din anul precedent. Iată mișcarea populației pe luna Decembrie 1904 în următoarele orașe: Dorohiu. Născuți 13 creștini și 31 evrei. Morți 15 creștini 7 evrei. Botoșani. Născuți 41 creștini, 49 evrei. Morți 43 creștini, 74 evrei. Fălticeni. Născuți 10 creștini, 16 evrei. Morți 11 creștini, 9 evrei. Huși. Născuți 21 creștini, 13 evrei Morți 30 creștini, 8 evrei. Bacău. Născuți 19 creștini, 18 evrei Morți 19 creștini, 15 evrei. Brăila. Născuți 105 creștini, 29 evrei Morți 120 creștini, 13 evrei. Uniunea culturală a stud, univers, evrei va ține ședință ordinară Sîmbătă 15 Ianuarie a. c, la ora 8 jum. seara în localul școalei „Iacob și Carolina Liibel“. La ordinea zilei : „Spiritizmul și fenomenele sale din punctul de vedere științific“, conferință ținută de d. S. Paulman, student în medicină. IarPrefectura de Covurluhi a cerut autorizare ministerului lucrărilor publice să înființeze o lucernieră în comuna Braniștea din acd județ, pe o întindere de 100.000 metri pătrați. In primele zece zile ale lunei curente s’au încasat lac vămile din țară 285.692 lei și 85 bani din taxele vamale, 7.674 lei și 35 bani din taxa porturilor de fum. la sută și 25.420 lei și 40 bani din taxele fondului comunal. In aceeași epocă din anul trecut s’au încasat din taxele vamale 488.146 lei și 70 bani, din taxa porturilor 20.237 lei și 95 bani și din taxele fondului comunal 50.154 lei și 5 bani. Anul acesta se prezintă deci în minus cu 202.453 lei și 85 bani din taxele vamale, 12.569 lei și 60 bani din taxa porturilor de fum. la sută și cu 24.733 lei și 65 bani din taxele fondului comunal. Veniturile comunei București au fost de la 1 Aprilie 1904 și pînă la 1 Ianuarie 1905 în sumă totală de 9.097.841 lei și 22 bani. Față de veniturile din perioada corespunzătoare a anului trecut în sumă totală de 8.838.670 lei și 42 bani, veniturile din anul curent dat FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ # 16 ,Somnul Traian Moravuri de provincie de €. IPO§TOLIU Potolincu s’a născut la țară, într’un sat ascuns în valea munților, din părinți neștiutori de carte, iarna tăetorî în pădure și vara plutași pe Bistrița, însă oameni cinstiți ca sărăcia. A învățat în școala satului, de unde, pentru glasul său frumos de strană, dascălul bisericel l-a trimis pe socoteala sa la o școală de cîntăreți bisericești. La oraș, a deschis ochii în lume și prin ajutorul unei familii de oameni de inimă, a intrat în școala de învățători de la Treî-Erarhî, din Iași. După ce a isprăvit aicea, profesorii școalei au stăruit de l’au pus fără plată în Institutele Unite, unde a făcut liceul. După bacalaureat, el a fost unul dintre acei studenți ai Universităței din Iași, rău îmbrăcat și care n’a cunoscut decit drumul școalei, al bibliotecei, la două meditații din cari se întreținea, și acasă în fundul Tătărașilor. Cofetăria, cafeneaua, Bolta rece !... n’avea nici bani, nici iutră să intre, pe unde unii tovarășî de-aă lui domJniversitate, sclivistix și împopoțonațî, jucaut biliard și cele cincîzeci și doua de cărți, faceau politica ca și părinții lor, pentru sau contra guvernului, punînd țara la cale, ori trǎgeau chefuri cu Cotnari pîn’ la ziuă. Făcea și el politică, adică citea revistele și cărticele unei politici oropsite a oropsiților, despre cari vorbia numai intre cîțiva perpelui de aceeași părere. Norocul lui la numirea de ajutor de judecător, într’un tîrgușor din Muntenia, a fost că profesorii și poliția nu aflaseră că și el fusese la întrunirile din Sărărie, iar ministru n’a știut de ce idei era și poate mare și astăzi, fără ca prin asta să poată schimba fața unor lucruri sălbatice. Decu toamnă a fost mutat în orașul acesta din Moldova, unde, de la început a făcut cunoștința tuturor oamenilor mai de seamă : advocați, doctori, profesori, bogătași, printre care și a advocatului Neculau, șeful politic din județ al partidului de la putere. Puțini din aceștia au aflat despre Potolincu, că pe lingă munca de judecător la tribunal, mai scria din cînd în cînd versuri, pe cari se iscălea I. Potol. Asta aflase și Raluca. In schimb, el a auzit despre cunoscuții lui aproape totul și mai cu seamă despre Neculau, ca om, ca fost procuror, ca politician și mai ales ca bărbat al unei neveste așa de drăguțe ca coana Lucreția. Potolincu n’are de ce iubi, nici urî. Știe c’astea î-ar face mai mult râu. Rar,însă, îl vizita și astă-iarnă a trebuit să se ducă la serata lui. L’a poftit și pofta lui Necu’au, cînd , la putere, e poruncă. Altfel, nu se știe ce se mai poate întimpla... La serată, a cunoscut pe Catrina. Catrina e prea frumoasă și inima lui flumîndă de frumos nu se mai satură privind-o. La început, nimic a deslușit, un fir de simțire , și apoi înclinarea a crescut, s’a mărit, s’a înzecit, s’a înmiit și după cîteva zile s’a învăluit cu totul. De aproape patru luni de zile, toate căile gîndire îi le aține un chip, și numai acolo gîndește. Pe drum și la tribunal visează viitorul , iar acasă scrie poezii pe care le închină „D-șoarel Catrina B.“ El a aflat, de asemeni, de renumele și averea de odinioară ale Balșoteștilor, chiar și de legătura de interes, ori dragostea coanei Raluca cu un domn „profesor dela țară“— fapt atît de tainic că tot tîrgul îl știa dela prietenii lui Frănuț. Asupra acestui bagatel, Potolnicu și-a zis rîzînd : „...Soacră-mea dovedește că e încă tînără și n’o putem condamna.8 Cu privește de strâmtorarea în care se află, el găsește că î ușurează calea, ceea ce î-ar fi fost foarte greu de ajuns la Catrina, dacă ar avea o zestre după foasta lor aver’e. Ș’apoi el se crede destul de vrednic să cîștige, dacă nu ca judecător’, dar ca advocat. A văzut multe fete cu zestre, care, prin părinții lor și prin alții, i-au trimis vorbă.. N’a vrut, pentru că el nu caută bani, ci altceva. Dragostea îi descopere fericirea. Și apoi, Raluca, numai el știe cîte i-a dat să înțeleagă. Vedea limpede cum stătea și lucrurile. Atîrnau de la un cuvînt. A avut de atîtea ori prilejul să deschiză gura și să zică : «Madam Balșotă cer mina duduii Catrina“ și să sfîrșească. Dacă n’a avut curaj. Poate că și cumințenia Catrinei îl face sfios. Altădată se îndoia, dar acuma, el știe că ea îl iubește. De unde !... Ochii. Intrînși, a scris tot sufletul omului, ca într'o carte, numai să poți citi. Dar cu de lesne î-ar fi fost, ca Raluca, în Duminica Tomii, să-I fi spus, între patru ochi: „Domnule Potolincu, te-am înțeles. Mina Catrini e o dumitale“. Vedea că în lume, ca și la tribunal, se păzesc unele regule de procedură. Despre multele regule ale lumii mari, Potolincu avea și dreptul să nu se știe , dar din toate descoperise una sigură. Era gata. Și mai privindu-se odată în oglindă, și-a văzut privirea schimbată, dar și-a zis că trebue să ceară odată. Și data aceea, după multe trăgăneli, amînărî și bătăi de inimă, a sorocit-o acum, pentru ziua asta. A eșit repede. Nu era departe. Potolincu a trecut prin cîteva străzi scurte și’n strada Balșotă a intrat, unde îl duceau, pașii aproape în neștire, pe locul unde fusese portița ogrăzii. A Suit scările și-a siluat clopoțelul de la intrarea cea mare, boltită, cu ciubuce înflorite, cu doi lei stând pe brînci de o parte și de alta și statuete prin cotloanele zidului, boante și cu nasurile frînte. Catrina era la fereastră. "L’a văzut venind și i-a zvîcnit ceva în piept. I-a eșit întru întâmpinare și i-a deschis ușa. Potolincu, înainte de a călca pragul, s’a plecat puțin în fața ei și scoțîndu-și pălăria a spus : „Bună ziua“ și ridicînd privirea, a adăugat : „Ce ați mai făcut, dudue ? — Poftim, poftim ! N’ați mai venit de mult pe la noi, domnule Potolincu... Ne face mare plăcere vizita dumneavoastră. Amîndoî și-au strîns mîna. Catrina mai dezghețată și mai guralivă cu altedățî, îi vorbia , întrebindu-î de multe, în surîsuri și ochi dulci, pin’ în salon unde s’au așezat la masa rotundă de ln mijloc, unul în fața altuia. Erau singurei. Pe Catrina o apucase o veselie pe care cu greu ’și-o stăpînia. Se știa iubită și se alinta în vorbă. Nu maî tăcea ; întreba, îi povestea cîte ceva, mișcînd frumos buzele, pe cînd el răspundea ori tăcea și asculta, și ’ntruna zîmbea și-o privea, cu ochi uimiți, cui de dingălași se stîrniau două gropițe în ochi’aji și răsuflind adînc cum i se mișca pieptul, ce se ivea tresărind prin dantela de la gulerul hainei, deschis la gît într’un unghii mic. Intre patru ochi, i se părea și mai frumoasă. Fața aproape rotundă, fruntea deschisă, părul pieptănat in două părți, adunat în două cozi strînse în mijlocul cefei; sprâncenele două linii drepte deasupra ochilor cu gene arcuite și învăpăeți de căldură, nasul drept, fără cută, cuminte se deschide în ovale două nări tremurătoare. (Va urma)