Adevěrul, decembrie 1905 (Anul 18, nr. 5854-5881)
1905-12-01 / nr. 5854
Anul al XVÜ'lea.—No, 5854 wnimmmKmammsmammmrm FOSDATOK Alex.V. Beldimasiui PUBLiCITATEA CONCEDATĂ EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER , Co. București, Str. Karageorgevici 18 Telet ©n 34 ENTRU AUSTRIA, USGARIA ?1 GERMAHIA A eo adresa Ja: Mis rschi. Mrciegenfeal Baerich Lessnar. — vrena concesiune exclusivă (Adevenit Politic și Zeminccițc.) Un an . , , . , Joi 33.— 6 Inni . ... i „ 16.— S Inni ..... „ 8 • Inni..................................... a.— In străinătate tudott mmmmmmesm Apare zilnic la ora 5 seara cu ultimele știri ale zilei Telefon 260. giurourile ziarului: Str.Sărindar, 11 ü bani In toata fara Destăinuirile d-l Emil Costinescu D. Costinescu a făcut era, la Cameră, destăinuiri asupra modului cum s’au distribuit diferitele fonduri ale ministerului de finanțe și a atacat cu vehemență pe d. Take Ionescu pe tema că și-a creat o clientelă politică. Fostul ministru de finanțe din ultima formațiune ministerială a d-lui Sturdza a ocupat erî tribuna Camerei, timp de patru ore, și de astădată n’a rostit, ca de obiceiu, un discurs politic, ci s’a mărginit a face destăinuiri asupra întregei gestiuni a departamentului finanțelor. D. Costinescu a introdus o notă cu desăvîrșire nouă și neobicînuită încă la discuția mesajului. D-sa n’a făcut o expunere a situațiunei politice, n’a discutat mesajul sau răspunsul la mesaj, ci a întreținut Camera, în special, cu modul cum d. Take Ionescu a făcut numirile la departamentul de finanțe și cu modul cum a întrebuințat anumite fonduri ale ministerului. D. Costinescu a fost foarte documentat, s-a prezentat cu o arhivă întreagă de acte dela departamentul finanțelor și impresia generală a fost că d. Costinescu e chiar mai în curent cu cele ce se petrec la acest departament decît însuși actualul ministru de finanțe. Se știa, de altfel, de cîtva timp, că d. Costinescu va critica cu vehemență activitatea d-lui Take Ionescu, dar ceea ce a surprins, desigur, guvernul și majoritatea conservatoare, este faptul că d. Costinescu a intrat în amănunte, a analizat și criticat, cu nume și date precise, numirile făcute de d. Take Ionescu, sumele date pentru diferite lucrări și numele mai tuturor persoanelor care au primit bani de la acest departament. Defileul acesta, în fața Camerei, de nume și cifre, a durat aproape trei ore. D. Costinescu n’a cruțat nimic și pe nimeni. Deputați, senatori î, avocați, înalți funcționari, ziariști, etc., în fine toate acele nume cari puteau face vreo impresie, prin situațiunea fiecăruia, au fost denunțate de la tribuna parlamentului ca să se știe că pentru cutare lucrare sau luat cutare sumă de la ministerul de finanțe. Natural că aceste destăinuiri, cari nu s’au mai auzit în parlament și cari prin presă e’au făcut cu oarecare discrețiune, au provocat murmure in majoritate și chiar violente întreruperi. La o bună parte a cuvîntărei dilui Costinescu, unii deputați din majoritate, mai nerăbdători, au ținut să răspundă pe cale de întreruperi. Cînd d. Costinescu uita de pildă numele unui advocat conservator însărcinat cu pledarea unui proces, se amintea, din finul majoritățeî, de un advocat liberal favorizat sub guvernul d-lui Sturdza, cînd cita numele unui senator sau deputat conservator care a avut vre-o însărcinare dela d. Take Ionescu, se auzea din majoritate numele unor deputați și senatori liberali protejați sub cabinetul liberal; cînd, în fine, d. Costinescu a făcut să defileze înaintea Camerei pe ziariștii cari au primit lucrări de la d. Take Ionescu, i s’a răspuns că și d-sa a favorizat pe anumiți ziariști. Acest spectacol cu foc bengal, a durat trei ore! Pe această temă a combătut d. Costinescu activitatea d-lui Take Ionescu. Pentru ce a făcut aceste destăinuiri d. Costinescu? Pentru a releva, a zis d sa, eă d. Take Ionescu a ținut prin sistemul acesta de favoruri să-șî creeze partizani cu mai mulți și să-șî formeze astfel o clientelă politică. Cum se comentează vehementele a tacuri îndreptate de d. Costinescu in special în contră d-lui Take Iolescu ? " O Vom înregistra toate versiunile sare circulă în taberele noastre politice asupra acestei atitudini a d-luî Costinescu. Mai întîiiî generalul Mânu venind (a banca minoritățeî s’a adresat d-luî Ionel Brătianu și d-luî Vasile Lascar, care asista la ședință : — Și d-voastră veți vorbi astfel ? Acesta-i discurs care cadrează cu mesagiul ? E un discurs pentru un personaj ca d. Costinescu ? Natural că fruntașii liberali au răspuns prin glume generalului Manu, care era foarte supărat. D-niî Nicu Filipescu și Al. Marghiloman erau însă încîntați, fiindcă ceea ce a destăinuit d. Cosritescu nu puteau niciodată destăinui, sub forma aceasta, junimiștii, cari mai păstrează încă oarecare legături în partidul conservator. . Un fruntaș guvernamental a relevat astfel tactica atacurilor a lui Costinescu: — De astădată d. Costinescu s’a mai scoborît din sfera senină și obiectivă în care plana. A fost silit să facă politicianism și trebuie să recunoaștem că cu abilitate a ajuns la scopul dorit. Atacînd cu ultima violență guvernul și partidul conservator, necruțînd pe Dimena, a făcut o dublă lovitură : mai întíiu a îndârjit majoritatea în așa grad în cit a tras-o pe aceeași pantă de discuție, obținînd astfel atacarea celor de la Creditul rural și Banca națională, elemente liberale adversare d-lui Costinescu și al douilea s’a apărat de învinuirea ocultiștilor că ar simpatiza cu nuanța takistă ! Lovitura a fost magistrală, a reușit pe toată linia. Noi am urlat contra celor de la Credit și dp la Bancă și Take Ionescu vă executa pe Costinescu. Deci scopul lui Costinescu a fost admirabil atins. Asta î versiunea guvernamentală. * Ce spun liberalii ? Cu totul din alt punct de vedere judecă liberalii vehementa cuvîntarea d-lui Costinescu. Fostul ministru de finanțe, spun liberalii, a voit să facă o operă de asanare a moravurilor noastre politice și de guvernămînt. Făcînd o șarjă teribilă contra politicianilor, a lovit nu numai în politiciani conservatori, ci și în politiciani liberali. Ca o dovadă că așa este, unii liberali arată cum d. Costinescu, nu numai că n’a relevat atacurile ce s’au îndreptat din sînul majoritățea în contra politicianismului ce se practică la Creditul rural și la Banca națională, dar nu s-a sfiit să răspundă: — Nm cu asemenea argumente vă puteți apăra ! Dacă alții comit hoții și crime, nu înseamnă că puteți și ă voastră să mergeți pe aceeași cale ! Mă ridic înpotriva unui asemenea sistem de apărare ! D. Costinescu a fost franc în această privință și de aci versiunea guvernamentalilor că fostul ministru de finanțe a urmărit să atragă majoritatea pe același teren de discuție care poate să nu convină partidului liberal, dar care convine de minune d-lui Costinescu. D. Costinescu n’a terminat eri. Azi d-sa va continua destăinuirile sale asupra conversiune! și imediat va răspunde d. Take Ionescu. Dosarele A. V. Ce vă spuneam eu ? D. Costinescu, cind a cerut ,dosarele“ dela finanțe, instrucție, etc. a înțeles să se dea un spectacol! Fiindcă dosarul în politică implică un contra-dosar și astfel vom asista la poeticul spectacol de a vedea pe doi oameni ca d-nii Costinescu și Take Ionescu arătîndu-și reciproc:«.. dosarele î Al cui va fi mai frumos, se va vedea ! Deocamdată, pe ziua de ez, d.Costinescu a bine-meritat de la patrie arătînd cîți ușieri, suboșieri, și copiști au fost înlocuiți sub regimul actual 1 ---------- ——--------- NAZBÎTII Pac. Echivocul din jurul petrolului Prima zi a discuției răspunsului la mesaj a pus pe tapet un echivoc I asupra căruia se credea că nimeni nu va mai reveni. Ceea ce a fost de mirare e că nu opozițiunea a ridicat chestiunea, ci un membru al majorităței și probabil nu fără consimțămîntul, dacă nu chiar după îndemnul primului-ministru. E este vorba de partea din discursul d-lui Ioan Th. Florescu, privitoare la faimoasa cuvîntare din Senat a primului-ministru în chestiunea petrolului Se știe că în acel discurs se vorbea de „inima ușoară“ cu care s'a tratat cedarea a 30.000 de hectare terenuri petrolifere la străini. Această expresiune — „cu inima ușoară“ — a fost interpretată ca fiind la adresa ministrului de finanțe și, abil exploatată, n’a contribuit cu puțin la crearea acelei răceli, care s’a declarat între primulministru și d. Take Ionescu, de la pronunțarea faimosului discurs al d-lui Cantacusino în Senat, în chestiunea petrolului. Șapte luni de zile, deși ziarele liberale au relevat adesea acea frază : „cu inima ușoară totuși presa oficioasă a guvernului a evitat de a vorbi de ea; echivocul se menținea și răceala în guvern de asemenea. Iată însă că în prma zi de discuție la mesajul tronului, cel dintîiu Cupletele „Adevărului” Travestiri Evenimentul zilei este o deghizare în tîlhar a unui vechili soldat al penei— Dar cazul nu e nou, nici rar. Așa de-o pildă conu Nicu Gel foarte-aprins—un combustibil! Se travestește (vezi „Epoca“) Intr’un englez, un impasibil. Stătescu-Sfinxul se prezintă în o ținută de... cocoș Schimbîndu și tenul din născare: Verde erî, azî satâl roș! CU despre veșnicul Vintila — O, să-î ridic un monument!— Ce nostim se mai deghizează într’un.... bărbat inteligent! Trubadurul orator al majoritatei, departe de a ocoli chestiunea petrolului, caută în mod expres s’o atingă și în scopul evident de a vorbi de faimoasa expresiune „cu inima ușoară“ din mod discurs „noni me tangere“ al primulu-ministru. Și pe băncile majoritățea și pe banca ministerială domnea o vizibilă teamă de punctul atît de delicat pe care-l atinsese oratorul majorităței. Și cînd argumentarea și citatele dovediseră că acea expresiune nu se adresa decît d-lui Sturdza, a fost o mare ușurare și mulțumire în majoritate și între miniștrii. Președintele consiliului s-a grăbit să confirme deducțiunile d-lui Ioan Th. Florescu și a și comunicat confirmarea sa, pe banca ministerială, ministrului de finanțe. Aceasta a întărit și mai mult opinia că primul-ministru era încântat de chestiunea ridicată de d. Florescu, dacă nu era ridicată de conivență chiar cu președintele consiliului. Această grabă a primului-ministru de a căuta să risipească din chiar priv ui și a discuției mesajului din ăstan, răceala dintre d-sa și ministrul de finanțe, este viu comentată și ca atare această parte a discursului d-lui loan Th. Florescu a fost o notă politică prețioasă pentru situațiune. S. U. R. blîndeză și de o bunătate cunoscută tuturor acelor familiarizați cu literatura rusească, cu studiile asupra poporului rus, ni se înfățișază azi ca niște monștrii, dînd dreptate spuselor lui Jaures, că „orice revoluție aparține totdeauna epocei inferioare și semi-bestiale a omenirei“. Condițiile de supraescitare au risipit ceia ce condițiile anterioare întrețineau și făceau ca să creadă ca de neschimbat. Erau cu putință de schimbat și s’au schimbat. Liniștea, blîndeța, bunătatea, omenirea s’au dus și în locul lor au căpătat viață grozăviile, pe cari ni le prezintă revoluția rusească. Ii) o indicație pentru toți acei pentru cari educația, progresul nu e, e vorbă, să asigure condițiile pentru menținerea unor însușiri omenești superioare. Căci tot ceea ce o viață de veacuri a putut da ca bun, cannabil omului, o eșiare poate face ca și neexistente aceste nobile dobîndiri ale omenirei. E problema de a fixa aceste bunuri cîștigate. Această fixare nu se poate face decît printirapunînd conflictele, cari iau fundamentul însușirilor nobile. Or aceste conflicte vin din conflicte economico-sociale, deci înlăturîndu-le pe aceste din urmă se vor înlătura cele dîntîî, căderile omului în bestialitate. In felul acesta vom asigura fixarea însușirilor nobile așa de tinere, așa de nestatornice față de bestialitatea omenească. In felul acesta revoluția și revoluționarii, cu toate grozăviile dependente, ajung o imposibilitate. Noul guvern englez este" antipatii". Salut această îmbunătățire. Discursul prințului de Buelew a făcut senzație fiindcă a fost un discurs categoric. Cancelarul german a spus verde că fostul guvern, privea antipatic împotriva Germaniei, dar că, deja o vreme, în Cercurile englezești serioase, s-a făcut o schimbare. E clar că e vorba de schimbarea guvernului datorită inițiativei regelui Eduard, de aceea prințul de Buelew declară că salută această îmbunătapre. Dacă cancelarul Germaniei declară în fața parlamentului german cum că schimbarea de guvern de la Londra a fost făcută spre a se da satisfacție Germaniei și dacă prințul de Buelow nu se sfiește a osândi politica căzutului cabinet conservator, în schimb lordul Balfour, primul-ministru de pînă era, ridică mănușa și răspunde repede. Nevoind să lase ca să treacă mai mult decît 24 de ore, șeful partidului conservator ripostează prințului cancelar al Germaniei, așa după cum știn să răspundă diplomații. Dânsul a luat cuvântul la o întrunire din Manchester și a declarat cum că „speră că actualul cabinet liberal va urma politica externă a fostului cabinet care a avut un deplin succes fiindcă a fost tratată conform unui ideal“. Prin urmare, pe cînd cancelarul Germaniei se felicita pentru că a fost înlăturat cabinetul Balfour, care inaugurase o politică ostilă Germaniei, acesta răspunde că speră cum că și ministerul liberal va urma, fără să se abată, politica externă a predecesorilor, fiindcă această politică este politica ce corespunde cu un ideal național. Din acest duel de discursuri rezultă cum că în Anglia există un puternic curent antigerman fiindcă este bazat pe niște puternice interese ale națiunei și ale statului și mai rezultă că partidul conservator, care e foarte puternic în Regatul Unit, nu va tolera ca politica externă să fie schimbată, adică să se realizeze o apropiere de Germania. Ne închipuim ce ne rezervă viitorul din acest punct de privire. Oricare ar fi guvernul în Anglia, el va trebui să se conforme curentului popular, și fiindcă opiniunea publică engleză este actualmente ostilă Germaniei și fiindcă englezii văd cu mare neîncredere sporirea neîncetată a comerciului și a marinei germane, este evident că nici un guvern englez nu va putea împedeca o ciocnire anglo-germană, o ciocnire pe care națiunea engleză o va provoca, fără doar și poate. Englezii sunt oameni practici cari nu se războesc decât pentru interese și așa, din ziua în care dinșii s-au încredințat că germanii se stau în case, războiul cu germanii a fost hotărît. Dar cînd va izbucni ? Mareșal M. B. .......... ■ SSBm—--------- Sir Edward Grey face parte din noul minister liberal prezidat de d. Henry Campbel Bannermann. în momentul cînd acesta a preluat puterea, o neînțelegere exista între acești doi mari bărbați politici. Acum ei s'au înțeles și un acord deplin domnește în partidul liberal. Demisia cabinetului grecesc O știre de o netăgăduită însemnătate a interesat in mod vinaseară cercurile noastre politice. Cabinetul Itallus a demisionat. Demisiunea e provocată și motivată de alegerea la prezidenția Camerei a candidatului opoziționei. Motivul e probabil un pretext, spre a da demisiuneî caracterul unei crize la politica internă a statului grecesc. Și sperăm că motivul real al demisiuneî cabinetui Rtallys este nesăbuita, nebuneasca politică externă pe care a dus’o. Un demagog ca Rallys era rău venit la cîrma țârei in Grecia, la momentul cînd acest stat avea de condus interese naționale atît de delicate în Macedonia. Cu pumnalul și flinta haiducească nu se mai poate face politică națională in Europa de azi și căderea demagogului Itallus este o strașnică secțiune, in această privință. Să sperăm că spre binele și cinstea Greciei demagogul acesta nu va reveni acum la guvern și că statul grecesc va fi dat pe talia măi bune. Conflictul nostru cu Grecia intră, prin această demisiune, într’o nouă fază și trebue să așteptăm desfășurarea evenimentelor, ca să ne putem da seama de urmările ce va avea această demisiune pentru politica noastră în Macedonia și relațiunile noastre cu Grecia. Act. Revoluție și revoluționari Vorbeam cu un prieten asupra grozăviilor pe care ni le prezintă revoluțiunea din Rusia. Ne întrebam: Cum de se ajunge să se se facă fapte de natura celor știute? — Ce vreî, îmî răspunde el, e mulțimea, care lucrează, și nu individul. Făcînd psihologia mulțime! te în drum? zi minunat către explicarea faptelor indivizilor. Desigur că spusele acestea au mult adevăr. Dar pe lângă că influența mulțime! e de netăgăduit, să nu uităm că mulțimea e supraeseitată, e în egitație. Și dacă omul izolat, în ațîțare, e capabil de fapte, cami în stare liniștită nici prin minte nu î-ar trece, cu atît mai mult va putea făptui grozăvii, cînd escitația va fi întreținută de o mulțime, ea însăși în agitație, intro mulțime în agitație,individul pierde foarte ușor punctele de conducere din viața de toate zilele, din viața liniștită, pentru a face joc punctelor de conducere pe cari îi le dă condițiile create de mulțimea în agitație.’’ Se petrece cu individul împresurat de o mulțime agitată, același lucru pe care ni-l dovedește biologia, câ se petrece cu anumite ceale din organism, cind sunt supuse unei escitări. Din fire ’și cu o anumită structură prin excitație se mobilizează, își pierd structura lor anterioară. Eî bine, și individul uman în condiții de agitație, de escitare pierde felul lui de a se comporta, pierde criteriile lui de judecată din viața lui anterioară, își schimbă cu un cuvînt natura manifestărilor lui. Și această schimbare va dura cu atît mai mult, va fi cu atît mai intensă cu cit vor dura mai mult condițiile de agitație, condițiile ațîțătoare și cu cît va fi mai intensă eseizarea. In această privință revoluția din Rusia, faptele revoluționarilor ruși, ilustrează minunat ceea ce susținem. Oameni obiștiți mai eri, oameni de o Atmosfera parlamentară După doua zile de discuție asupra mesajului atmosfera parlamentară a devenit așa de încărcată, încît e de prevezut, că dezbaterile vor degenera într’o sfâșietoare luptă. Nici o chestie de principiă nu se agită, nici o reformă nu se dezbate, lupta între opoziție și guvern se dă pe terenul politicianizmului. Orice s-ar zice, rezultatul va fi în favoarea asanărei moravurilor politice. După o răfuială, care va sîngera pe mulți politician, cei de la guvern vor mai fi slăbiți de solicitatorii de favoruri, iar opoziția nu vei mai avea nevoe să-și întrețină cadrele prin promisiuni irealizabile. Dar partidele istorice ne oferă un grandios spectacol ! Sîm la ordinea zilei atîtea mari probleme sociale și economice și în loc ca discuția să ruleze în jurul lor, în loc ca să vedem propunîndu-se soluțiuni practice și imediat realizabile, se înconjură, cu frică, atacarea marelor probleme. Guvernul nu e capabil, nu mai are autoritatea morală de a crea o atmosferă în jurul reformelor ce le-a anunțat, iar opozițiunea profită de această slăbiciune și ține în loc, cu succes, întreaga mașină guvernamentală. Concluzia ? Această atmosferă parlamentară va provoca, cu siguranță, cît mai curînd, o reîntregire a partidului conservator, pentru a se înlătura astfel o apropiată revenire la putere a liberalilor.— R. X. Anglia și skrnmma — Două discursuri senzaționale — Ar fi arătat într’un articol de zilele trecute cum că ministerul englez prezidat de către d. Balfour a căzut din cauza mesagiului împăratului Wilhelm care adresa acuzațiuni formale Angliei, iar evenimentele din urmă au venit să ne dea o deplină dreptate. Cititorii cari urmăresc telegramele și articolele noastre privitoare la politica din afară, știu că împăratul Wilhelm deschizînd Reichstagul, a cetit un mesagiu în care, printre altele, a spus că este foarte cu putință ca un conflict apropiat să se ivească între Germania și o mare putere; trei zile după aceste declarațiuni cabinetul Balfour și-a dat demisiunea iar șeful liberalilor a fost însărcinat cu formarea ministerului. Această schimbare de guvern a liniștit pe guvernanții de la Benin, cari au considerat schimbarea de cabinet de la Londra drept un început de satisfacție. Lucrul acesta l-a spus prințul de Bülow, cancelarul imperiului german; într'un important discurs pe care l-a rostit în Reichstag, dînsul a spus : „Pentru moment avem să socotim cu o serioasă antipatie a opiniei publice engleze față de noi, însă în timpul din urmă da început în cercurile englezești cele serioase o mișcare contra «1 Jour 1 Decembrie 1905 DIRECTOR POLITIC CONST. HILLE „ ABONAMENTE TTn an . , . . . Jei 18.— 6 lnnî . » , , , „ g__ 3 lnnî ••••>, 4.— O Inni 1.50 Instrilauste îndoit ABfTWAJEKSITS COMBINATE Demisia Cabinetului grecesc ** Adeveruri Emoție Erî, pe Cînd d. Costinescu a ramăm diferitele sume, acordate de ministerul de finanțe pentru anumite lucrări, pe cîțiva liberalii treceau nădușelile. Din fericire, d. Costinescu a înțeles interesul de partid și a trecut sub siscniă anumite nume !... Demisia lui Rallys Guvernai Rallys a căzut la Atena pe o criză prezidențială la Cameră. Iar, la noi, chestia grecească a provocat criză prezidențială la Senat! Hotărît, conflictul greco-romin e un conflict... parlamentar! „Cotrovenție“ Societăței petrolifere „Romînia“ i s’a deschis acțiune pentru neplata taxei de constituire către fisc! Nici nu se putea ca o societate de milionari să nu debuteze cu o „cotrovenție“ de 7000 de zi la., fisc! Rigoletto PĂRERI ȘI IMPRESII „Viața literară* Sîntam fără îndoială într'o epocă de anarhie literară. Literații se plîng că nu au unde scrie, publicul și el la rindul lu! se plînge, că n are ce citi. Cărți de valoare se tipăresc nu î vorbă, însă lipsește o publicațiune periodică care să serve de linie de unire a tuturor talentelor din țară și mai ales a talentelor independente cari nu vor să intre în nici o bisericuță. De mult visez să fac această minune, și cred de astă dată că am îndeplinit-o. Am rugat pe d-nii Coșbuc, Gorun și N. Chendi ca să încerce publicarea unei reviste în felul arătat mai sus și pe care îl dorește și lumea literară și publicul — și să adune d-lor în jurul acestei publicațiuni toate talentele și toate bine-voințele. Cei trei fruntași ai literilor române" au bine-voit a-mi asculta cererea și astfel în curînd va apare „Viața literară“, condusă de d-lor și avînd colaborațiunea celor mai mulți din oamenii de litere ai noștri. E neîndoelnic că sarcina ce îșî iau aceștî fruntași ai literaturei romina este grea. La noi, din nefericire, s'au alcătuit multe bisericuțe, cu dogmele și eresurile lor și carî în afară de ele, tot ce apare cocoțroü și calp. Cei neînregimentați sunt cei puțini și este de încercat o emancipare a literaților de sub jugul tiranic al bisericuțelor din cari fac parte. „Viața literară“ va încerca să facă această emancipare. Pe lîngă aceasta un lucru care nu poate fi înțeles este și pasiunea cu care se discută chestiile literare și artistice, pasiune care ajunge pînă la injurie. Aceasta nu este de natură să strîngă relațiile dintre mînuitorii condeiului. Injuria și vehemența trebue să dispară, căci ea nu folosește la nimic. „Viața literară” va căuta dar să combată, dar nu să înjure și să înlocuiască cu puterea argumentări și a fondului, violența limbagiului. Toate aceste recomandațiuni însă nu valorează nimic. La lucru se vede lucrătorul. Sper totuși că numele celor trei Scriitori este o chezășie că programul pe care și-l trage „Viața literară” va fi adus cu prisos la îndeplinire. Cît despre mine, simplu editor vom da tot concursul meu acelora cari încearcă să aducă la îndeplinire un țel atît de frumos și voi fi fericit dacă în această operă, reușita va încorona sforțările și a unora și a altora. C. M. *4 „Din blocul conservator în care se „sculptează un monument, capul și braxțele au și eșit la iveală... E imposibil „ca sculptând să nu cadă din bloc și să„rămituri !... 9552*TM Primiiministri. Nu! Tot sculptând, văd ,că blocul eam pîine!! Omorul politic Se ia Calafat — Internet en d. dr. Leonte — Toma Ion nu e criminal ordinar.—Atrocitățile grecilor în Macedonia. Perderiile românilor.—Tina lui Pana Dinu scrie.—Grecomanul din zie se poate trage și Omorul săvirgit la Calafat pasionează dacă opinia publică. Ama crezut nemerit deci a afla în privința acelui senzațional omor și părerile d-lui dr. Leonte, președintele societarei de cultură romîno-macedoneană. L’am vizitat pe d. dr. Leonte, în acest scor, și d-sa a binevoit să ne dea lămuririle dorite. Toma Ion nu e criminal ordinar — Ce gindițî domnule dr. despre omorul săvirșit la Calafat? am întrebat: — Se înțelege, că acest fapt este foarte regretabil. In principiu nu pot aproba ceea ce a comis Toma Ion. Trebue să evităm de a introduce în țara romînească moravurile astăzi în floare in Macedonia. Aceasta, însă, nu mă impedică de a exprima convingerea mea, care este și convingerea presei române, anume că crima comisă la Colafat este scuzabilă și că omorîtorii Toma Ion nu poate fi judecat și tratat la rând cu criminalii ordinari. Drept este, că dînsul a comis o moarte de om, decit, ca să ne putem da bine seamă de motivul care l-a îndemnat pe tinerul macedonean la comiterea ei și pentru ca să ne putem pronunța în deplină cunoștință de cauză trebue să luăm în vedere următoarele două lucruri: situațiunea disperata în are se găsesc astăzi romînii din Macedonia, cari cad cu sutele sub gloatele și sabia bandelor grecești, precum și rolul ce-l juca Papa Dimitrie in aceste mprejurări critice pentru românii de peste Dunăre. Atrocitățile grecilor în Macedonia D. dr. Leonte face un tablou din cele mai negre despre suferințele fără seanan și prigonirile cumplite ce le îndură romnnii macedoneni din partea numeroaselor bande, organizate și echipate de guvernul din Atena, comandate de ofițerii greci în activitate și inspirate de patriarh și mitropoliții greci din Turcia. — Romînii macedoneni, ne spune d-sa, pentru faptul că vor să se instruiască și să se închine lui D-zesi în limba maternă, se văd astăzi în primejdia de ai exterminați pînă la unul. Aveți deja cunoștință de ororile groaznice comise de așa numiții autariî. Zilnic sînt măcelăriți fruntașii rominî, oameni din popor, preoți și institutori, pentru că nu vor să-șî renege neamul și limba. Zilnic sate întregi sînt arse, biserici și școli sunt distruse. Și bandele de criminali au atentat chiar la onoarea multor femei și fete de romînî. Grecii au pornit în contra bietului neam romînesc din Turcia lupta de nimicire prin mijloace de barbaria cea mai revoltătoare. Scrisorile și plîngerile ce primesc încontinuu de la particulari și de la comunitățile române din Macedonia fac să ți se sburlească părul de grozăviile ce se comit acolo cu cel mai nepomenit cinizm. Perderile romînilor — Și au repurtat ceva succese grecii după urma atâtor atrocități ? l’am înbat. — Din nenorocire, da. Cauza romînească din Macedonia nu se împacă cu astfel de mijloace criminale și românii de acolo nu s au gîndit ca și ei să formeze comitete, să organizeze bande. Populațiune pașnică șî supusă legilor imperiului în care trăește, romînii de acolo și-au pus toate speranțele lor de scăpare în autoritățile și în forța armată a Turciei. Dar ajutorul ce-l așteptaă din partea acestora nevenind la timp și nefiind destul de eficace, multe școli au fost închise, multe biserici și-aui oprit serviciul, mulți românî, ca să scape de la o moarte sigură, s’au văzut constrînși să-și calce pe inimă și să se dea de greci in așteptarea de timpuri mai bune. Vina lui Papa Dimitrie — Dar, d-le dr, întrucît omorîtul M. Papa Dimitrie e vinovat de această stare de lucruri și întrucît el merita moartea din cauză că grecii extermină pe rominî in Macedonia ? — Nu zic că el trebuia împușcat, decît aceasta nu mă impedică de a strane, că el și semenii lui au o mare răspundere. Aceasta e ușor de înțeles, în aceste timpuri extrem de critice, de la cine puteau aștepta un ajutor, o alinare a suferințelor lor romînii din Turcia ? [n primul loc de la numeroșii macaioleni stabiliți în țară, unde foarte mulți iintr’înșii au făcut averi și au ajuns la situații înalte, grație sprijinului și ospitalităței acordate de guvernele și poporul român. Eî bine, închipuiți-vă acum ce ar fi, dacă acești macedoneni, în cari frații or din Turcia îșî puseseră toate așteptările, ar da mina cu vrăjmașii, ar ajuta cu graiul, fapta și punga pe căliiî propriului lor neam? S’ar putea, para o monstruozitate mai mare, mai revelatoare ! Insă, din nenorocire, lucrul acesta a avut loc și Papa Dimitrie a fost una „Adevenit“ őe Sîmbătă 8 Decembrie fire ste să în Mîgg MEMORIILE LUI MANUOLESCU (FENiCIFELS LAHCVAKY)