Adevěrul, aprilie 1908 (Anul 21, nr. 6679-6705)

1908-04-01 / nr. 6679

Marti 1 Aprilie 1908 ■ggiMWESBaappEBBggs^^ n Bss&îjxitBB&iwaKss« I ■ At.) J9G| _ Ä li Ion ' MARII, MERSURI, JOUI j V14 2/î5 3/16 APRILIE­­ isfHîlii NOUTĂȚILOR De VARĂ IN CURSUL ACESTOR 3 ZILE Se vor vinde cu prafuri de reclamă și în mod EXCEPTION­Al artico­­le următoare: STOFE Surge pentru Gesirae Tsillen­ FS Toate culorile lărgime 1,20 metrul............... u­ 1 teBlini de Lună “ 195 gime 0.80 metrul..........1 PlUsire ÎÎS Pinten MI *?"' Honveaute Lărgime 0.70 «25 Metrul. . . ...........“ MARE ASORTIMENT d­e Stofe Englezești — N­esenuri Exclusive— ’mătăsuri S^Infunp Sarari­p Fonii ECfu­ Lărgime 0.50 Metrul . 4 9 Tatfelas Vărsat pentru BlUZR p Toate culorile noul. Metrul 4 Satin Sn­UOn­ pentru BVdZR Toate culorile Lărgime 0,45 ,in Metrul..................4 Sh­antong Esro­nq Desenări Ton sur­ton Lărgime 0,55 i­gg Metrul. O MARE ASORTIMENT de mătăsuri ULTIMELE CREAȚIUNI „Passionnette“, „Satin“, Soleil“, „Marquisettes“ Titluri și Dantele MARE ASORTIMENT de TuLLl s à Pois, Laizes Brodate Dantele și Entre deux FILET Tulles point â’esprit TULLF FILET pentru BLUZE și ROCHII Bare Expozițiune De umb­rele 75 De la ..... . 5 J ÎIPIERSLE reclama fie mutași 1B50 GALOANE PASSIM?» Joran-Miflin­Si DE Saline Sontsbs DEBOÎIFS PSffIIUE GARNITORI DE GILETCA TressB și sontsciiBS de tesle colorile Jabots. Empiecements GILETS. GRAVATE Jabot îuile „Le Réjane“ Preț de Reclamă . . 4" Jabot Tulle eu guler ,­î­ e biîontpensier“ . . 4 Rabat avec col .,Les Grieux“ 390 Cravată de mătase Je Barn“ Reclamă............ I Confecțiunî de Copil Costume cl­euroîne »mai Basil De la................'. 12­ ° Costume serge bleue marine Guler de Olandă pen­­trjjg tru băeți de la.......IÖ Vareuse Serge Qoobie Sr­-MI" „» Pentru băeți de la . . . tv? JEIH­MUT SSSIJJ; 4“ MARE ASORT­AMENT DE Costume, Pelerine, HURII, IHCUTIHINTE Docilii ^Olando !»TM» Kimono 5 De la ... ............. * Rochii de Olandă Gu­ler de Broderie en­­glezească de la : le Sortări de Denisî colorit de la 300 ÎrasES de d­anii pentru feîîne De la...................IV MARE EXPOSIȚIE de MODELE din PARIS Rochi, OoHlijnae Tailieors MMTEADX, PÜLÄRH [ « 9 Ä seară reprezentațiunî pentru familii debutul cunoscutului comic S. Ber­nardo. Duelul D'arco. Dai­ Melly co­micul Iulian și altor artiști. Intra­rea liberă. TEATRUL DE VARIETĂȚI IM­PERIAL. (Cîmpineanu­le). In toate serile reprezentații pentru familii. Program întreg nou în majoritate german. Debutul duetului Reil din Tyrol, celebrului Walter profesor american de dansuri internaționale moderne, simpaticului comic Emil Dimitrescu, piticului Cicio și ce­lorlalți artiști noui sosiți din Viena. Intrarea liberă. GRADINA DE IARNA, a berăriei și restaurantului „La Carpațî". In toate serile dela 7—12 și jum. seara și Duminicele dela 5—7 d. a. Concert de profesorul Ercule Pifferi de la con­servatorul din Milano. Restaurantul­­ la carte și preț fix 1.60, 4 feluri. Specialitatea casei de bere­a Pilsen din fabrica Czell. Din lucrările com. regionale Buzău, 29 Martie.—Ultimele zile, comisiunea regională, după muncă lungă și stăruitoare a putut termina împărțirea județului pe regiuni fi­­xînd și maximul de dijmă și mini­mul de salar. Pentru fixarea acestui maxim de dijmă comisiunea a luat ca normă raportul dintre renta pămîntului și munca depusă de țăran pentru lu­crarea lui. Renta pămîntului a fost calculată după contractele de arendare, iar în părțile unde contracte au lipsit, cal­culul a fost făcut după imposibil fond­ar. Cu acest mod s’a putut ajunge să se stabilească un raport exact, pe cît posibil, între rentă și muncă, fixîndu-se astfel dijma pentru fie­care regiune în parte. In părțile unde renta pămînturi­lor este mai mare, pămînt fiind pu­țin și cereri multe, iar munca fiind mai prost plătită, era natural ca dijma fixată să fie mai avantagioa­­să rentei și deci și proprietarului. Astfel, în reg. I dijma a trebuit să fie fixată una și una și un va­gon de ogor la odioase spre a fi echivalat prisosul rentei, iar la po­rumb una și una, numai pentru că porumbul necesită muncă mai mul­tă. Tot astfel, din aceleași consilii­­derațiuni și calculat după aceleași norme, a fost fixată dijma și pentru celelalte patru regiuni, după cum urmează: Reg. II de cîmp, pentru păioase una și una, iar pentru poromb din șapte proprietarul să ia trei. Reg. III de cîmp, pentru păioase din 7 proprietarul să ia trei, iar po­rumb din 5 proprietarul să ia 2. Reg. IV sau întiia regiunea de munte, la păioase una și una și an pogon ogor, iar la porumb numai una și una, iar regiunea V sau re­giunea II de munte s’a stabilit ca proprietarul să ia din 5 două. Aceste­­ dijme au fost fixate nu­mai provizoriu, și înaintate consi­liului superior agricol. Actualmente comisiunea lucrează la adunarea materialului trebuitor la alcătuirea izlazurilor comunale. Zilnic com. regională primește zeci de petițiuni din partea țărani­lor cari cer islaz. Aceasta fiind însă o chestiune care necesită și muncă multă și timp îndelungat, țăranii ar trebui să-și invoiască vitele pentru anul acesta pe islazurile proprietarilor pe care le-au avut și anii trecuți, în condițiunile însă care vor fi fi­xate de comisiunea regională. In schimb și proprietarii ar trebui să caute ca pe căi pașnice să ajungă cu țăranii la o înțelegere în această chestiune. I —­imi este frică și de a sta­­ singur, mă împinge ceva și cine­va sa fug, sa chem pe cineva în ajutorul meu­. Ț­i rezist, căci ar fi ultima umilit....1 pentru mine ca să mă tem de neam­, de închi­puit, de ceea ce nu , este. Rezist, dar trebue luptă pentru aceasta și lupta mă obosește pînă tîrziu, pînă cînd în sfârșit adorm și sînt deștept cu frica, și tot cu frică adorm, fiindcă mă tem să nu mă deștept în grozăviile crizei, cu inima bătînd ca și cînd s’ar sparge, cu corpul cuprins de recea su­doare a­ mor ței... JOS — Vezi ceasul acesta? îmi spu­nea azi bolnavul. Și acesta m­ii este dușman. Auzi clopoțelul de serviciu ? Ei bine, și el mă per­secută. Privirea mea mirată a făcut să înțeleagă pe bolnav, că îl cred de alcinelea nebun... — Nu sunt, dar cine știe dacă nu încep sa fiu, căci înainte cine ar fi spus că sunetul armonios și solemn al acestui ceas, care îmi plăcea altă dată, auzit acum noap­tea să mă cuprindă de groază, de o anxietate fără de explicațiune ? Pare că ași voi să fug de el, să nu’l văd.’ Dar soneria electrică? Același lucru. Ea însă îmi rămîne în urechi. O aud ceasuri întregi sunînd și ori­cu­ mi-aș astupa u­­rechile, ea rămîne acolo, sună mereu, și acest sunet inexistent mă supară, mă enervează, ași voi să’l gonesc, dar de astă dată nu mai pot, el este mai puternic de­cât mine. Viața devine din ce în ce mai grea, mai complicată, mai nesigură... Medicii mă asigură că e ceva trecător. Să dea Dumnezeu­. Dar dacă trece sub o anumită formă, răul revine sub alta și ași pre­fera forma veche, căci cel puțin pe asta o cunosc, sunt deprins cu ea, 111’am familiarizat, îi cunosc sim­ptomele și chipul de a lupta în­potrivă’­ il­am. O nouă formă este o durere nouă, o nouă ex­periență, o nouă muncă de al găsi adversarul egal pentru a o combate... VINERI — Nu sta singur cu d-ta veșnic față în față, eși mereu, petrece, du-te la teatru, vezi lume și caută, prin intensitatea vieței exterioa­re, să gonești fantomele urîte ale sufletului, izvorîte poate din sin­gurătate, din prea multă auto­­cercetare — zic eu amicului meu. — Așa ar fi în aparență — to­tuși realitatea este altfel... Criza mă cuprinde în plină lume, toc­mai atunci cînd s’ar presupune mai puțin. Iată de pildă, zilele trecute mă duc la teatru, la un teatru de varietăți, tocmai pen­tru ca să nu’mî obosesc spiritul și să pot cel puțin unde, ori să mă uit pe mine însumi. Intru, lume multă, fum, zgomot, anima­ție. Mă așez la o masă, încep să simt neliniște. Spațiul în care sînt, mi se pare prea strict. Caut să-mi fac loc, dar supăr pe ve­cini, cari încep să murmure, și aceasta cu drept cuvînt. Trebue să stați liniștit, dar vai! ce li­niște ! E o spaimă ascunsă și fără de­ rost, nevoia de a pleca de a­­colo. Rămîn să lupt, dar cu ce preț ? In loc să iau seama la spec­tacolele de pe scenă, să mă facă să petrec, aceea ce se întimplă în în mine mă preocupă mai mult, gîtul mi se usucă, gulerul căme­­șei pare că mă sufocă, mereu pun mina între el și gît, ca să-i fac loc, să-mi degajez respirația. In­vederat că atitudinea mea nu-i normală, fiindcă mă simt ob­servat. Neastîmpărul meu­ veșnic, nevoia de a mă mișca, a -mi face loc corpului care se simte din ce în ce mai înghesuit și de a da loc aerului în piept — toate a­­cestea intrighează pe vecin. Crezi d-ta că poate fi o plăcere pentru mine, să sufăr și să tac, să mă rețin încă, căci mi-e rușine de lume ca să mă mai dau în spec­tacol? Voi­ renunța dar silit și la teatru, care după cum vezi, nu este în stare să gonească sta­fiile spiritului meu­, voi­ renunța la toate, mă voi închide în odaia mea, căci cel puțin acolo pot lupta în voie și numai eu singur, singur eu sunt în stare să lupt și să înving căci scăparea numai de la mine poate veni... dacă ea va veni vreodată, sfârși el trist și resemnat, față de teribila lui soartă... SIMBATA Ce știe medicina despre boala amicului meu ? Foarte m­ult și foarte puțin. S’au scris volume, s’a botezat boala sub vorba vagă de neurasthenie s’a înglobat o mulțime de maladii de-ale oa­menilor, dar de unde vin și cum pleacă, unde încep și unde se sfîrșesc, de ce capăt aceste forme ciudate, pînă acum nu se poate ști, problema a rămas ne­dezlegată și totul se mărginește la observațiuni și la leacuri em­pirice. Cine știe dacă scăparea nu-i tot prin tine, Israele, după cum crede amicul meu. Trebue poate o n­ouă educație a voinței, o nouă oțelire, trebue de luptat contra acestui nou dușman, și dacă ești mai puternic decât el îl vei învinge. Mulți însă pot să în­treprindă această luptă grea și grozavă ? căci a lupta în potriva ta însuți este mult mai greu­ de­cit a lupta contra vrăjmașului străin. Și mai e ceva: e frica de ne­cunoscut, frica de a’țî pierde ra­țiunea, de a ajunge într’o zi fără de voință și fără de pricepere, a scoborî ultima treaptă a decăde­rei psihice și de a nu mai fi nici măcar în stare ca printr-un gest violent să pui capat unei exis­tențe inutile și dureroase. Această nesiguranță îl chinuește pe bie­tul meu amic, care înțelege viața cum un brav înțelege lupta, — adecă numai atunci cînd ei m­e­­rită să-țî dai osteneala de a-ți o­­țeli mușchii și de a-ți încorda întreaga ta tființă spre o țintă finală. CONST.­MIN­E. Curierul spectacolelor — Luni 31 Martie — TEATRUL NAȚIONAL­ — închi­derea tagiunei. Se vor juca: „San­da", piesă în 3 acte de Al G. Flo­­rescu, și „La 30 de ani“, piesă în­­tr’un act de Polizu­ Micșunești. TEATRUL LYRIG. — Trupa de operete germană va juca: „Die Do­­larprinzessin“, operetă în 3 acte. CIRCUL SIDOLI.— Cinematogra­ful „Pathé Freres“, în fiecare seară reprezentație. ETABLISEMENT EDISON: Balu­rile Mascate vor urma regulat în fiecare Marți, Joi, Sîmbătă și Dumi­nică. TEATRUL DE VARIETĂȚI. —Be­răria Basilescu str. Doamnei, Direc­­­­țiunea Mitică Georgescu. In fiecare ROMAN, 30 Martie.—Pentru în­trunirea de azi a conservatorilor­­democrați au sosit din București d-niî: Take Ionescu, dr. Istrati, dr. Manolescu, Caragiale, Titules­­cu, Căpităneanu, cari aui luat de­junul la d. Cantacuzino-Pașcanu. Apoi, d-nii V. T. Cancicov, G. Stoescu, D. Apostolu, Ghirgiu, in­giner. Din Dorohoiu au sosit d-nii: D. Moruzi, V. Miclescu, Saint-George, Brăilescu, Gherghel, C. Andrei, D. Rosen, Isacovicî. Din Piatra-Neamțu d-niî: Isă­­cescu, Bacalu, Theodo­ru, Filip, Frăsinescu Bogza, Cuțiu, dr. Po­­povici. Din Botoșani d-niî: T. Silion. C. Prassa, Rosetti, M. Popovici. Din Bacau d-niî: Gh. Răileanu, G. Beloianu, Tetoianu, Poltzer, Cancicov, dr. Iamandi, Broșteanu. Din Fălticeni domnii: Sebastian Moruzi Străjescu. Gorovei, Safia, Guler, Timotei, Ștefănescu. Din Iași d-niî: Lascar Antoniu, Dobiaș, Negruzzi, Chirilă. Din Huși d-niî: Busnea și Ia­­mandi. Din roman au luat parte la în­trunire d-nii: Cantacuzino Pașca­­nu, dr. Riegler, D. Stan, Ciuntu, Me­­linte, Gafencu, Boerescu, Bozianu, Roiu, Bogdan, Tătaru, Sc. , Stan, Pruncu, inginer Vojen, Solomoni, Balasan, Cilibiu, Garabet, Buicliu și alți numeroși fruntași ai partidu­lui conservator democrat local. Deschiderae întrunire! întrunirea s’a ținut în sala tea­trului. Sojile erau populate de doamnele de elită ale orașului. Sala era foarte populată; între asistentî se aflau și mulți țărani. D. Take Ionescu a sosit în sala întrunireî împreună cu d. Canta­­cuzino-Pașcanu. Ei au fost primiți cu salve de aplauze. Discursul dlui Cantacuzino-Pașcanu Prezidează d. Cantacuzino-Paș­­canu, care luînd cel dintîiu cuvîn­­tul, spune: Ziua de azi este o adevă­rată sărbătoare pentru noi, fiindcă avem în mijlocul nostru pe d. Take Ionescu, alesul nostru, devenit as­tăzi șef. Vechiul partid conservator are doi șefi, unul care a renunțat singur, altul care aspiră de mult să guverneze. Partidul nostru va fi chemat să guverneze. El va realiza înfrățirea între clase. Viitorul aparține partidului no­stru. Cuvintarea d-lui dr. Rigler D-rul Riegler luînd apoi cuvin­­tul explică rostul partidului. Care nu se abate de la principiul guver­nare­ prin ambele pături sociale. Opinia publică, continuă orato­rul, este astăzi cu Take Ionescu, care atrage prin nobleță și inte­ligența toate sufletele. El a atins culmea aspirațiunilor noastre.Cînd toți vor înțelege rostul par­tidului nostru, misiunea lui va a­­junge apogeul. (Aplauze vii). Discursul d-lui dr. C. I. Istrati Se dă cuvîntul d-lui dr. C. I. Istrate, fost ministru. D-sa arată că s’a născut In Roman și că pen­tru prima dată vorbeș­te în ora­șul sau natal. Laudă organizația locală și pe șeful partidului din județul Ro­man, d- Cantacuzino-Pașcanu. Aci, spune oratorul, s’a serbat u­­nirea la 59. Nu pot de să mă bucur că astăzi serbăm tot aci unirea e­­lementelor conservatoare democra­tice. T­­ake Ionescu a fost nummit de Las­car Catargiu. După moartea lui Lascar Catargiu s’a început acele intrigi cunoscute în partid. Lascar Catargi a fost acela care a făcut ca domnia regelui Carol să fie o domnie glorioasă. Ceilalți conservatori au atacat pe rege prin „Protestarea tocmai cînd era sărbătorit. Ei au rămas de mult în urmă pe cînd noi mergem înainte. Ei reprezintă moartea, noi viața. Urează succes și laudă pe d. Cantacuzino-Pașcanu și termină strigind: „Trăiască județul și orașul Roman“! Discursul d-lui Dimitrie Stan D. Dimitrie Stan spune că libe­ralii și junimiștii din­­ localitate s’au unit pentru a lovi în conservatorii­­democrați-Junimiștii, cari sînt în număr cu totul neînsemnat, mai mult în­curca lucrurile. La clubul lor ei sînt toți președinți, ba au avut ne­­voe și de un președinte de onoare. Ei au propus atunci sofia d-rului Riegler, care a preferat însă mai bine să rămînă sub-șef în partidul conservator-democrat. Vorbind despre liberali, spune că ei sînt nestili*“țî cu totul. In locul lor au­ rămas socialiștii, cari nu au făcut decit să instige pe țărani la răscoale, ca apoi să tragă cu tunuri» tu el. Cuvîntarea d-luî Titulescu Se dă cuvîntul d-lui N. Titu­­lescu. D-sa spune că înființarea partidului democrat înseamnă re­generarea sufletelor. Intre elementele organismului creeat de d. Take Ionescu nu e­­xistă deosebire de vederi. Ceî­­l’ați conservatori voesc moartea partidului nostru- Edificiul par­tidului nostru este însă tot atît de tare ca, și dragostea ce, înalță pe cei grupați în noul partid. E imposibil, spun­e oratorul—să nu învingem cu solidaritatea de ve­deri și de suflet ce există între noi. (Aplauze). Alte cuvintăți D. Dobiaș dela Iași zeflemisește modul cum d. Gh. Gr. Cantacuzi­no a cedat șefia partidului-D. Ștefan Ciunta simte o nespusă bucurie că d. Take Ionescu se află între tovarășii săi de idei și de lup­tă din Roman. D-sa arată că d. Take Ionescu a avut patriotismul de a veni în aju­torul liberalilor, cînd aceștia au a­­vut nevoe să introducă reforme. D. Take Ionescu era menit să fie conducătorul uinul partid conserva­­tor-democrat, închee oratorul. D. V. T. Cancicov aduce laude d-lui Cantacuzino-Pașcanu și spune că d-sa e dintre boerii patrioți aî căror înaintași au făcut sacrificii la 48 și mai tîrziu. Critică ne liberali cari sînt in­stigatorii răscoalelor, spune despre junimiști că se țin departe de po­por. Singurii cari s’au coborît pînă la popor sînt conservatoriî-demo­­crați, ceea ce explică succesul lor de astăzi. D- dr. Manolescu declară că e mulțumit , revine să facă politi­că la Roman de unde e, și de unde liberalii credeau că l’au izgonit, mulțumit că are ca șef local pe d. Cantacuzino Pașcanu om emina­mente cinsitit și ca șef de partid pe d. Take Ionescu om destul­ de viguros spre a nu avea nevoe de îngrijirea medicilor, ca alții la conducerea partidului. Oratorul observă că socialiștii n’au adus nici un folos țârei și se declară pentru democrație. Discursul d-ln­ Caragiale D- Caragiale luînd cuvîntul face istoria constituțională dela 66 în­coace. D-sa spune că constituția a fost făcută într’o noapte din amestecul iacobinilor și retroga­­zilor. Guvernul Brătianu a durat 12 ani și a redus partidul conser­vator intr’at­ît incit Catargi și Al. Lahovari au simțit nevoia de a aduce în partid pe d. Take Io­­nescu și amicii lui. Junimiștii au încercat necontenit să acaparezi partidul prin izgonirea altora Cînd d. Carp a ajuns șef de par­tid a izgonit elementele democra­tice spre a rămîne cu Cantacuzi­no pentru ca să nu mai aibă ne­voe de a consulta pe alții. Con­tinuînd d-sa spune că generațiile viitoare care tind spre progres nu pot urma pe d- Carp. In par­tidul liberal șeful nu știe ce vrea partidul, la junimiști partidul nu știe ce vrea șeful la conservatori­­democrați șeful știe ce vrea par­tidul și partidul știe ce vrea șe­ful. Vorbește apoi d. Roiu (Roman) aducind laude d-lui Take Iones­­cu care va fi în stare să duca sarcina ce și-a luat pe umeri, sprijinit de cei cari au dorit au­tonomia partidului conservator­­democrat. Discursul d­vii Take Ionescu D. Take Ionescu luînd cuvîntul spune: „Simt o bucurie că vor­besc azi pentru prima dată, în o­­rașul pe care Il reprezint în parla­mentul unde se fac legile cele mai importante- Aci conser­vatorii democrați sînt o mare pu­tere conduși fiind de d. Can­tăcu­­zino-Pașcanu cel mai viu simbol, de­oarece reprezintă un conserva­tor democrat- Ideile conservatoa­re nu se apără de legiuni carta­gineze cu căpitani auriți și arma­tă mercenară, d. Cantacuzino- Pașcanu e șeful care luptă cu sol­dații alături. Avem nevoe de mulți oameni de aceștia pentru înfrîn­­gerea curentelor antarc­ice. Ci­tind exemple d. Take Ionescu spune: a fost greva aniversiara anarh­ică pentru oprirea conser­vatorilor ca să voteze catedre pe cari azi le-au votat greviștii de atunci, anarhie a fost apoi cînd guvernul conservator era ame­nințat cu ridicarea pietrelor din strada și a fost apoi anarhia mul­țime­ care s’a manifestat în mod barbar și care trebue luminată. E nevoe de organizarea unor forțe sociale care s’o apere. Prin ideile conservatoare reformele absolut necesare se vor îndeplini Întrunirea conservatorilor democrați din Roman Adevărata ȘAMPANIE Franceză M­ica BINET din Reims Băutura Aristocrației Universale și astfel se vor înlătura, stări periculoase. Experiența a arătat că unirea elementelor conserva­toare slăbea puterea lor și luptă­torii erau paralizați de intri­ganți-Examinează cele petrecute după 1905 cînd a fost o Cameră conser­vatoare dintre cele mai bune și o legislatură bogată. După un an au început dezbinările. Cfnd au voit sa redacteze mesagiul s’a impus amînarea inamovibilita­tei magistraturei, reorganizarea uni­versităților și creiarea băncei rurale, care putea înlătura răscoalele. Apoi s’a înlăturat concesionarea terenurilor petrolifere. Guvernul a slăbit atunci din cauză că aceia care avea direcția partidului nu știa să-l conducă efectiv iar cine putea nu era lăsat. S’a făcut fuziunea. Da­toria conservatorilor era să contri­­bue cu liberalii la facerea reforme­lor spre a eși bune și trainice. Di­recția fuziune­ conservatoare a pier­dut, însă momentul suprem cînd pu­tea avea succes și a tratat apoi toamna pentru modificarea islazu­rilor. Vor înțelege acum­­ și conservatorii răzleți că ideia conservatoare o vor servi bine atunc­i cînd vor veni la noi. D. Take Ionescu amintește că la legea trusturilor a tîrît în luptă pe carpiști și a reușit să modifice legea care nu e contra evreilor ci contra proprietarilor din nordul Mol­dovei și a arendașilor Olteniei. Ter­mină exprimîndu-șî încrederea în viitor pentru triumful partidului conservator. Sfîrșitul întmnireî întrunirea s’a încheiat în aplau­zele entuziaste ale numerosului pu­blic la orele 5 și 20. f­. Ioan Th. Florescu, care n’a putut lua­ parte la­ întrunire, s’a scuzat prin următoarea telegramă, pe care a adresat-o d’lui Cantacuzi­­no-l’ascanu: „Regret din suflet că, fiind silit de boală să stau în casă, nu pot lua parte la impunătoarea întru­ni­re prin care sărbătoriți, cu drag și entusiasm, pe cel mai valoros și cel mai popular dintre șefii de par­tide. Ar fi fost o mare mîndrie pentru mine să pot spune numero­șilor cetățeni romașcanî cît de mult te iubește și te respectă Capi­tala țăreî și cît da recunoscători suntem toții pentru bărbăția și ab­­negarea cu care lupți pentru binele poporului și pentru înălțarea stea­gului conservator democrat. na D-nii Dissescu și Xenopol s’au scuzat de asemenea telegrafic că nu au putut lua parte la întruni­re. La sfîrșitul întrunirei s’a dis­tribuit în public un portret al d-lui Take Ionescu. Banchetul Demetrescu Seara s’a servit în casele d-lui Ciuntu un banchet cu 140 tacîmuri. D. Take Ionescu a luat loc între d-nii Moruzzi și Caragiale avînd în față pe d-nii Cantacuzino Paș­­canu, dr. Istrati și Beloianu. D. Take Ionescu dă citire unei telegrame din Ploești prin care con­­servatorii democrați anunță că au reușit cu 517 voturi în consiliul băncei Prahova, în contra cantacu­­ziniștilor cari au întrunit 176 vo­turi. Știrea produce mare entuziasm între conmeseni. Seria toăsturilor o deschide d. Take Ionescu, care toastează pen­tru rege care timp de 42 de ani a ținut sus idealul național și a făcut pe­ toți să se apropie de el. „Cînd bem pentru el, spune d. Take Io­­nescu, nu-î scrutăm intențiunile, oricare i-ar fi acțiunea din trecut și viitor. D.Cantacuzino Pașcanu, aduce o­­magiî de recunoștință pentru d. Ta­ke Ionescu din partea conservatori­lor democrați din Roman. D. Take Ionescu bea pentru toți și în special pentru d-ni. Pașcanu și dr. Riegler. D. dr. Istrati toastează pentru d. Cantacuzino-Pașcanu și prosperita­tea partidului conservator democrat din Roman. .. D. Moruzzi toastează petru d. dr. Riegler. D. Sebastian Moruzzi exprimă re­cunoștință pentru d. Take Ionescu din partea conservatorilor demo­crați din jud. Suceava. Mai toastează apoi d-niî: General Petrovici, N. Bellu, in­stitutorul Popovici, preot. Platon Pe­trovici, Caragiali, Bacallu, dr. Ros­setti, Gheorghiu, Em. Busnea, dr. Popovici, Dobias, Roiu. * In cursul zilei de minte fruntașii In cursul zilei de mîine fruntașii orașul nostru. D. Take Ionescu a plecat la Bu­curești cu trenul de 10 seara. Fernando Informatiuni In urma votului Senatului, prin care se respinge proectul de lege din inițiativa parlamentară a repa­usului duminical, și în urma fap­tului că mitropolitul primat a re­fuzat a mai lua parte la ședințe d-nii D. Sturdza, președintele consiliului de miniștrii și Ionel Bră­­tianu ministru de interne, s’ar fi dus la înaltul prelat, rugîndu-l sa revie asupra hotărîrei ce luase și să-l roage ca să nu considere ca o demonstrație votului Senatului. In corpul telegrafic poștal, fie ca funcționari fie ca impiegați auxi­liari, ne mai fiind nici un loc va­cant, direcțiunea generală a poște­lor aduce la cunoștință, că orice ce­reri pentru solicitare de asemenea posturi, nu vor avea nici un rezul­tat, locurile fiind ocupate. Ea­ a avut loc la cimitirul Bellu, în cavoul familiei regretatului Va­­sile Lascăr, înmormîntarea fiicei sale Adina Radu Brătianu, dece­dată la Zurich. Numeroși amici și cunoscuți ai familiei Lascar și Brătianu au a­­sistat la trista ceremonie. D. G. G. Assan, deputat al Capi­talei și președinte al Camerei de comereiü, a fost primit în audiență de prințul Ferdinand . D. Assan a solicitat prințului moș­tenitor să prezideze solemnitatea pu­nerea pietrei fundamentale la pala­tul Camerei de comereiü, ceea ce prințul a promis. Solemnitatea va avea loc fie îna­­intea plecărei în Rusia a prințului Ferdinand, fie tocmai după 10 Mai. Eri după amiaza la orele 4, o de­­legațiune compusă din dm il. Spiru Gheorghiu președintele societăței ge­nerale a funcționarilor comerciali, Nicu Ioan, C. Haimovici și C. Pa­­raschivescu, a fost la d. P. S. Au­relian spre a-1 consulta in privința repausului duminecal. Președintele Senatului, a înștiin­țat delegația că în viitoarea seziune parlamentară proectul de lege al re­­pausului duminical, va fi reluat. In consecință, orice mișcare a funcționarilor comerciali nu poate avea vreun efect momentan și roagă delegația a interveni pe lîngă func­ționarii comerciali ca să nu dea loc la manifestații de stradă cari nu vor fi de­cît în detrimentul cauzei. O vizită la fab­rica dr. Hai» O industrie interesantă. — Cum se fabrică oțelul? Regretul unui repor­ter, că nu e o bac­terie d­e oțel. Nu­ î așa, că vi s’ar părea curios lucru cînd cineva ar esclama cu dor. — Ah, de ce nu sunt o bacterie de oțel! Și totuși mulți ar fi scos această esclamație, dacă ar fi văzut vreo­dată în viața lor o fabrică de oțel. In aparate curioase sunt miliarde de bacterii, o cetate, sau dacă voiți un stat de bacterii, ce produc oțetul. Și acestor bacterii li se dă drept hrană, ce credeți?... Vin, bere, spirt îndulcit cu sirop,, și alte asemenea bunătăți, cari se toarnă, printr'un fel de țevi, în partea de sus a apara­telor... Ce mai traiü pe aceste fericite fi­ințe! Dar să lăsăm gluma la o parte. Desigur fabrica dr. Urbeanu și pe care am­ avut plăcerea de a o vizita ori, e una din cele mai interesante. Pe un vast teren, dînd în strada­ Va­selor și Î1­ strada Mașinei, în cartie­rul fabricilor din jurul Oborului, am avut surprinderea de a găsi o serie de practice și solide, totuși cochete clădiri, în cari sunt instalate diferi­tele secții ale stabilimentului dr. Ur­beanu : fabrica de uleiuri, esențe și arome de fructe, culori alimentare, fabrica de parfumerie, fabrica de o­­țet, laboratorii de chimie și fiziolo­gie.... O adevărată uzină științifică! Iar în mijlocul acestor clădiri o frumoasă grădină de experiență, cu diferiți pomi, plante medicinale și de alt gen, dintre cari bine­înțeles că soia nu putea lipi și. încurajare meritată Se întimplă ca șeful instituției, d. dr. A. Urbeanu, să nu fie la fa­brică. In schimb, d. Al. F. Mihail, directorul fabricei, un vechiu cola­borator al d-lui dr. Urbeanu, a avut gentileța de a mă conduce personal prin toate clădirile, dîndu-mî expli­cații ce m’au interesat foarte mult. Poate cu alt prilej să revenim cu o descriere mai amănunțită asupra modernelor instalații văzute. De­ocamdată să spun bilă, că ce­­ce vizitează această instituție in­­dustrialo-științifică, are dela înce­put impresia și răm­âne cu convingea­rea, că beneficiile legei pentru­ încu­rajarea industriei naționale, acorda­te fabricei dr. Urbeanu, au fost cu drept cuvînt meritate. Iar premiile, Hors concours și Grand Prix, decer­nate pentru esențe și culori alimen­tare la expoziția din 1906 numai sus zisei fabrici—deși au fost și alte produse similare expuse,­—sunt ia­răși o distincțiune și o răsplată pe deplin cuvenită, științei și,­­mupcei. Esențe naturale 1). Al. F­ Mihail mi-a arătat, cum în fabrica d-lui dr. Urbeanu nu se fabrică decît esențe și arome natu­­rale, din fructe. Acest lucru se face de cînd există fabrica, așa că legea cea nouă lovește numai în acel „fa­bricanți improvizați, analfabeți sau cu patru clase primare, cari se as­cund sub paravanul unor titrați complezenți, dar nespecialiști“ și despre cari s’a vorbit astfel în Ca­meră cu prilejul votarea nouei legi. Legea recent votată oprește cu to­tul punerea în comerț a esențelor sintetice, adică a celor imitate arti­ficial prin adăugarea diferitelor in­grediente chimice. Nu este însă o garanție că o băutură preparată cu totul fără esență ar fi bună. Experi­ențe făcute de oameni de știință do­vedesc, că băuturile preparate cu er­­ențe naturale nu au deloc într’în­­sele substanțele otrăvitoare ce se găsesc în băuturile așa zise natu­rale, și cari fără a conține esențe sunt însă fabricate în mod primitiv cu cazane de distilat proaste au alte mijloace neștiințifice. Pentru acest motiv, legea nouă nu oprește întrebuințarea esențelor na­turale­­ și pe cari le fabricăm noi"— a condu­s directorul fabricei dr. Ur­beanu. Un proces curios Folosindumă de prilej, am între­bat pe d. Al. F. Mihail ce este cu procesul de etichetă, pe care îl are fabrica dr. Urbeanu, proces despre care s’a vorbit ceva prin presă. — Noi am pierdut procesul la tri­bunal, îmi explică interlocutorul meu, dar mai este apelul și casația. — Dar mă rog, despre ce e vorba? — D. dr. Urbeanu, un om de ști­ință cu reputație stabilită, și care e cunoscut ,și prin faptul că a creat în țară industria științifică a esențelor, a întrebuințat încă de la început, timp de aproape două decenii, o eti­chetă a lui, lucru pe care îl știiî foarte bine toți clienții fabricei. „Avocații noștri insă au înregis­trat în mod neregulat la tribunal a­­ceastă etichetă. Un fost voiajor al nostru ,pe care lumea comercială îl știe destul­,de bine de pe atunci, și ale cărui cărți de vizită cu speci­ficarea „în casa dr. A. Ur­beanu" sînt răspîndite în toată țara, aflînd despre această greșală și ne­glijență a avocaților noștri și pără­­sindu-ne, după ce a strins ceva eco­nomii... a deschis... un deposit, imi­­tînd eticheta noastră, pe care a avut grija de a o înregistra după toate formele legale. Acesta e unul dintre fabricanții improvizați, la cari s’a făcut aluzie în parlament cu prile­jul votărei nouei legi. „Ei bine, acest domn, după ce ne-a imitat eticheta, ne-a dat în ju­decat pe noi, sub motivul că noi i-am fi luat eticheta... Bine­înțeles, că un asemenea proces nu putea de­cît să-î facă reclamă. Din primul moment cum ne am văzut imitați, am schimbat imediat marca, deoarece noi eram aceia cărora nu ne convenea acea­stă confuzie. Și, cum pe prima noa­stră etichetă nu se vedea destul de bine numele d-lui dr. A. Urbeanu, pe nouile imprimate acesta esc în relief și se observă dela prima arun­cătură de ochi. „Am avut și avem t pt interesul ca eticheta aceasta să se deosibea­­scă destul de bine. Și dacă chiar am cîștiga procesul la instanțele superi­­­oare—după cum credem—vom men­ține totuși noua noastră etichetă, care este mai lămurită și imposibilă de imitat. Iar dacă instanțele noa­stre judecătorești,­conduse de maxi­ma Dura lex, sad lex, vor aprecia— cu toată dreptatea ce ne-o dă bunul simț—că acel ce ne-a huat eticheta e în drept s’o întrebuințeze el, pen­tru că noi am comis o eroare de în­registrare, atunci noi nu vom putea fi siliți să schimbăm nimic, căci după cum am mai spus, de mult și de bună voe am căutat să nu fim confundați cu nimeni". _______ Rep. Confirmări în funcțiuni în urma modificărei legei minis­terului de interne, s’au făcut urmă­toarele confirmări în funcțiuni: In direcția administrativă: D. Al. Sachelarie, director. D. Leopold Niculescu, șef de ser­viciu. D. G. Tănsescu, șef de birou. D. Ion B. Ionescu, subșef de bi­rou. V. Georgescu, ajutor de archivar; C. Grigorescu și St. Fălcoianu, co­piști cl. I și N. Zissu și C. Andreia­­nu, copiști cl. 11-a. In direcția poliției și siguranței generale: D. I. Panaitescu, director. ■ D. Romulus P. Voinescu, inspec­tor general de poliție. D-niî: I. M. Grigorescu și D. Ma­­nolescu-Sideri, șefi de secție; D. Al. Todirașcu, subșef de secție. D-nii V. Georgescu comisar cl. I, și V. Duțescu comisar cl. III-a, co­misari speciali cl. I. D. N. Stan Emanoil, comisar cl. Il-a. D. C. Dumitrescu, actual comisar cl. III-a Sulina, comisar special cl. 111 și d-nii C. G. Comșa, V. Ionescu, D. Zahiu, I. Dumitrescu, M. Nicole­­scu, subcomisari cl. I și C. Costescu subcomisar cl. II-a în politia Capi­talei, N.­S. Petrescu fost subcomisar și M. Nichifor subcomisar cl. III la Ploești, comisari speciali-ajutori, D. V. Dragomirescu, arehivar și cl. Gr. Dumitrescu, ajutor de arehivar. Jiurarii în administrație D. Victor A. Crăescu a fost nu­mit inspector comunal în județul Brăila, în locul d-lui I. Gr. Mîn­­droviceanu, demisionat. D. Titus C. Zaharia, în aceeași calitate la plasa Muntele­ Bacău­, în locul d-lui G. Efstatiade, pus în retragere. D. T. V. Economu, șef de biroul la serviciul județean din prefec­tura Dolj, a fost numit în aceeași calitate la serviciul administra­tiv. D. I. Enigărescu, șef de birou în prefectura jud- Tecuciu, a fost numit director al acelei prefec­turi. Audiția muzicală de la Liedertafel Era după amiază la orele 3, în sala Liedertafel a avut loc o prea frumoasă audiție muzicală dată de elevele cunoscutei profesoare de piano, d-na Lucreția Popovici. Cu toții am aplaudat pe micuța și talentata domnișoară Cemesky Glementina care cu o teh­nică ui­mitoare a executat: Sarabanda und Passacailie aus der G moll-Suite de Händel, op. 11 de Köbler și Con­certul în­ bis moli la­ două piane de Ries. Modul de a cînta al d-rei Cer­­nesky e cu totul deosebit și denotă afară de talent, o mare aplicație la studiu. De asemeni nu pot spune de cît mult bine despre d-ra Reismann A­­rabelle care cu multă gingășie a in­terpretat pe Bach în Preludiu și Fuga bis moii, drăgălașa artistă a mai cîntat într’un mod ireproșabil , cu un sentiment ales, Sonata H moll de Chopin. D-ra Str­insky Octavia ne-a cîn­tat de asemeni cu multă, acurateța Studiu 25, As dur de Chopin și So­nata Appassionata partea I-a de Beethoven. Grieg și Rubinstein, unul cu mu­zica lui așa de originală, celalt cu cascadele de perle ce curg dulci și clare, cînd strălucitoare și vii au fost de minune evocați de degetele agile ale d-rei Schwartz Eliza care termină acest drăguț festival, în a­­plauzele tuturor celor prezenți. _____ Ful. T­elegrafo-poștal Pe ziua de 1 Aprilie st. v., s’au făcut următoarele înaintări în ser­viciul poștei și telegrafelor: D. Petrovici Alexandru, actual șef al diviziei administrative, înaintat casier general al direcțiunei­. D. Gardaș Emanoil, oficiant su­perior gr. I, a fost confirmat șef al diviziei administrative.­­ Transferări.­D. Georgescu Dumi­tru, dela oficiu­l bucurești, diriginte la oficiul București finance. D. Tănăsescu Scarlat dela oficiul Galați, mutat diriginte la oficiul București 4. D. Mihăescu Nicolae de la oficiul poștal central, mutat la serviciul timbrelor. ______ ȘTIRI TEATRALE Miercuri 2 Aprilie se va repre­zenta la „Teatrul Edison“ piesa Mi­crobii Bucureștilor, comedie în 4 a, localizată de d. P. Gusty, în bene­­ficiul d-nei El. Levanda-Crisenghi și al d-lui N. Grigorescu cu concur­sul d-nelor Al. Alexandrescu, Ad. Mărculescu, Eug. Colom­an, El. Zim­­niceanu și al d-lor I. Niculescu, P. Liciu, V. Toneanu, G. Achilie, I. Constantiniu, I. Manolescu artiști ai Teatrului Național. Biletele la agenția Feder. De la societatea de cul­tură M­acedo-rom­înă — Conferința d-lu­ Th. Căpidan Eri, la orele 4 p. m., la societatea de cultură macedo-romînă, a avut loc a patra șezătoare­ literară, din seria de șezători organizată de un grup de studenți macedo-romîni, dornici de a­ se amuza, instru­­indu-se. De astă­ dată, așezătoarea de erî s’a deosebit de celelalte printr’o sa­vantă conferință despre dialectul și trecutul aromînilor, ținută de tâ­nărul doctor în filologie, de la facul­tatea din Lipsca, d. Teodor Căpidan. D. Căpidan, într’o limbă clară, cu o argumentație strînsă și logică a dezvoltat teza sa, identitatea dia­lectului macedo-romîn, cu cel daco­­romîn sprijinind afirmațiunile sale cu numeroase exemple din dome­niul lingvisticei, și ținînd auditorul, timp de o oră sub farmecul expune­rei sale clare și luminoase. D. T. Căpidan a afirmat, spriji­­ NDEVERUL A apărut Legea Casei rurale cum s’a votat de Cameră și Senat — 25 bani exemplarul, 25 — cînd afirmațiunile sale cu dovezi, că ambele dialecte s’au format în acelaș timp, și pe acelaș substrat comun, că limba românească s’a cristalizat În­ părțile Mesiei, de unda romînii-macedoneni ar fi emigrat prin urmare, afirmațiunile cum că romînii-macedoneni, ar fi emigrat de la sud spre nord, n’au de­cît va­loarea unor legende. Astfel opinia d-lui Căpidan, ba­zată pe studiul lingvistic și al dia­lectelor­ macedo-rom­­în și daco-ro­­mîn, este diametralm­ente opusă de aceea a istoricilor noștri. Păcat numai că a asistat lume puțină, ba au lipsit chiar pînă și puținii intelectuali macedo-romîni, care, în primul ana, aveau datoria de a încuraja, prin prezența lor, sforțările unuia din ai lor, care prin munca lui pe terenul arid al filolo­giei, caută să stabilească, și pe ca­lea lingvistică — cea mai compe­tentă— identitată macedo-romîni­­lor, cu a daco-rom­ânilor, mai cu seamă în aceste timpuri cînd adver­sarii aromînilor o neagă cu atîta în­căpățânare. Conferința s-a terminat la orele 5 și jumătate, iar conferențiarul a fost răsplătit cu aplauze furtunoase și viu felicitat. ______ C. Vizita ofițerilor romîni la Rusciuk Giurgiu, 30 Martie. — Era­d. ge­neral Căpitanovic( comandantul garnizoanei locale) însoțit de loco­tenent colonelul Vasilescu din reg. Vlașca, locotenent colonelul Mărgă­ri­tescu din reg. 29 Dorohoi, care se află aci, maiorul Grigortz din reg. 10 cavalerie și locotenentul Vasiles­­cu aghiotantul generalului au trecut cu vaporul la Rusciuk, pentru a înapoia vizita ofițerilor bulgari la Giurgiu. La Rusciuk ei au fost întîmpi­­națî la gară de colonelul Penech care împreună cu ofițerii superiori din Giurgiu a vizitat pe generalul Zercakof.­­ Aci s’a servit șampanie la care s’a toastat pentru regele Romîniei și prințul Ferdinand al Bulgariei. Seara ofițerii romîni din Giur­giu însoțiți de ofițerii bulgari au întîmpinat în gară pe ofițerii reg. 21 Mihai Bratu Ilfov, cari au sosit cu trenul la Rusciuk. Aceștia sunt ofițerii romîni cari sub condu­cerea generalului Boerescu, au trecut în Bulgaria pentru a vizita locurile istorice. Seara toți ofițerii romîni au fost invitați la un banchet la care s-au ridicat toasturi din partea ofițerilor romîni și bulgari. Ofițerii romîni au luat apoi par­te la balul ofițerilor bulgari la cer­cul militar unde s’a petrecut pînă la ziuă. Astăzi ofițerii bulgari au oferit ofițerilor romîni un banchet în sala cercului militar. Au toastat din partea bulgarilor generalul Iercakov pentru regele Romîniei și­­ dinastie iar din partea romîn­iior generalul Căpitanovici și alți­ ofițeri. Muzica reg. 2 infanterie a cîntat în tot tim­­pul banchetului. După masă ofițerii s’au urcat în trăsuri și au visitat orașul, și ca­zarma regimentelor 2 și 5 infanterie și 9 cavalerie. La regimentul 2 in­fanterie o companie a făcut diferite exerciții militare, la care au asistat ofițerii, același lucru s’a făcut la reg. 9 cavalerie. După aceea toți ofițerii s’au îna­poiat la cercul militar, unde s’au fo­tografiat în grup. De aci au pornit la debarcader, unde s-au inbarcat pe două șalupe militare, iar în a treia șalupă a fost îmbarcată muzi­ca regimentului 2 inf. La orele 5 au sosit în portul Ramadan, unde muzica reg. 10 cavalerie Giurgiu a intonat „Șumi-Marița“. Toți ofițerii au debarcat și au trecut în pavilio­nul de recepție, unde au ascultat mai multe bucăți muzicale. După aceea d. general Căpitanovici a mulțumit generalului Iercakoff și o­­fi­ț­eri­lor bulgari pentru frumoasa primire ce le-a făcut. Muzica romî­­nească a intonat „Șumi-Marița", iar cea bulgară imnul regal român. A avut loc o despărțire cordială. D. general Căpitanovici a trimis, din Giurgiu d-luî general Iercakoff o telegramă de mulțumire. .., Plungeri și reclamații ! Ofițerii medici veterani.— Un o­fițer medic veteran ne atrage atenți­unea asupra faptului, că s’a redus pe jumătate­­ pentru ofițerii vete­rani prețurile pe căile ferate, dar­ că pentru ofițerii veterani medici pri­vilegiul acesta nu există, deși au făcut și ei campania din 1877. Alegerea consiliului comunal din Scrioștea (Teleorman).— Ni­sa scrie că în comuna Scrioștea din Teleor­man domnește o mare neînțelegere relativ la alegerea consiliului co­munal. In două rînduri au făcut două alegeri și tot fără rezultat, de­oarece cele două partide din acea comună își contestă candidații. Ar trebui ca ministerul de in­terne să pună capăt, acestei stări de lucruri, punînd să se facă o seri­oasă anchetă. Ni se spune astfel că membrii a­­leși sunt toți rude între ei, că vo­tează și condamnații, d­e. Abuz de putere, nu de încredere. D. I. Popovici, fost polițait al ora­șului Botoșani ne scrie că d-sa a fost dat în judecată pentru arestare ilegală și abuz de putere, iar nu pentru abuz de încredere. Aplicarea legilor agricole.­Locui­­torii din comuna Atîrnațî, județul Teleorman, au înaintat ministerului de interne o petiție, prin care se plîng că, proprietarul acelei moșii 1 nu vrea să invoiască după cum scrie în lege, ci „parte și parte", cum se spune. , In petiție se mai spune, că ace­t lucru a fost ordonat primarului lo­cal de către prefectul județulu. Bătut de grăniceri. D. Oprea Cor­cea, proprietar, domiciliat în co­muna Halranchioi (Constanța) a fost atacat de trei soldați grăniceri, !n cap cu plutonierul Lupescu cari l’au bătut, umplindu-l de sînge, în fața primăriei. O anchetă ar fi necesară. 1 ______ Ti Dezordine în Cipru Cipru, 30 Martie.— Agenția Reu­ter anunță că în insula Cipru s’au întîmplat desordine și că manifes­tanții s’au ciocnit cu poliția la Lar­­nakia. La Nicosia legea marțială a fost proclamată. y K y

Next