Adevěrul, aprilie 1908 (Anul 21, nr. 6679-6705)
1908-04-01 / nr. 6679
Marti 1 Aprilie 1908 ■ggiMWESBaappEBBggs^^ n Bss&îjxitBB&iwaKss« I ■ At.) J9G| _ Ä li Ion ' MARII, MERSURI, JOUI j V14 2/î5 3/16 APRILIE isfHîlii NOUTĂȚILOR De VARĂ IN CURSUL ACESTOR 3 ZILE Se vor vinde cu prafuri de reclamă și în mod EXCEPTIONAl articole următoare: STOFE Surge pentru Gesirae Tsillen FS Toate culorile lărgime 1,20 metrul............... u 1 teBlini de Lună “ 195 gime 0.80 metrul..........1 PlUsire ÎÎS Pinten MI *?"' Honveaute Lărgime 0.70 «25 Metrul. . . ...........“ MARE ASORTIMENT de Stofe Englezești — Nesenuri Exclusive— ’mătăsuri S^Infunp Sararip Fonii ECfu Lărgime 0.50 Metrul . 4 9 Tatfelas Vărsat pentru BlUZR p Toate culorile noul. Metrul 4 Satin SnUOn pentru BVdZR Toate culorile Lărgime 0,45 ,in Metrul..................4 Shantong Esronq Desenări Ton surton Lărgime 0,55 igg Metrul. O MARE ASORTIMENT de mătăsuri ULTIMELE CREAȚIUNI „Passionnette“, „Satin“, Soleil“, „Marquisettes“ Titluri și Dantele MARE ASORTIMENT de TuLLl s à Pois, Laizes Brodate Dantele și Entre deux FILET Tulles point â’esprit TULLF FILET pentru BLUZE și ROCHII Bare Expozițiune De umbrele 75 De la ..... . 5 J ÎIPIERSLE reclama fie mutași 1B50 GALOANE PASSIM?» Joran-MiflinSi DE Saline Sontsbs DEBOÎIFS PSffIIUE GARNITORI DE GILETCA TressB și sontsciiBS de tesle colorile Jabots. Empiecements GILETS. GRAVATE Jabot îuile „Le Réjane“ Preț de Reclamă . . 4" Jabot Tulle eu guler ,î e biîontpensier“ . . 4 Rabat avec col .,Les Grieux“ 390 Cravată de mătase Je Barn“ Reclamă............ I Confecțiunî de Copil Costume cleuroîne »mai Basil De la................'. 12 ° Costume serge bleue marine Guler de Olandă pentrjjg tru băeți de la.......IÖ Vareuse Serge Qoobie Sr-MI" „» Pentru băeți de la . . . tv? JEIHMUT SSSIJJ; 4“ MARE ASORTAMENT DE Costume, Pelerine, HURII, IHCUTIHINTE Docilii ^Olando !»TM» Kimono 5 De la ... ............. * Rochii de Olandă Guler de Broderie englezească de la : le Sortări de Denisî colorit de la 300 ÎrasES de danii pentru feîîne De la...................IV MARE EXPOSIȚIE de MODELE din PARIS Rochi, OoHlijnae Tailieors MMTEADX, PÜLÄRH [ « 9 Ä seară reprezentațiunî pentru familii debutul cunoscutului comic S. Bernardo. Duelul D'arco. Dai Melly comicul Iulian și altor artiști. Intrarea liberă. TEATRUL DE VARIETĂȚI IMPERIAL. (Cîmpineanule). In toate serile reprezentații pentru familii. Program întreg nou în majoritate german. Debutul duetului Reil din Tyrol, celebrului Walter profesor american de dansuri internaționale moderne, simpaticului comic Emil Dimitrescu, piticului Cicio și celorlalți artiști noui sosiți din Viena. Intrarea liberă. GRADINA DE IARNA, a berăriei și restaurantului „La Carpațî". In toate serile dela 7—12 și jum. seara și Duminicele dela 5—7 d. a. Concert de profesorul Ercule Pifferi de la conservatorul din Milano. Restaurantul la carte și preț fix 1.60, 4 feluri. Specialitatea casei de berea Pilsen din fabrica Czell. Din lucrările com. regionale Buzău, 29 Martie.—Ultimele zile, comisiunea regională, după muncă lungă și stăruitoare a putut termina împărțirea județului pe regiuni fixînd și maximul de dijmă și minimul de salar. Pentru fixarea acestui maxim de dijmă comisiunea a luat ca normă raportul dintre renta pămîntului și munca depusă de țăran pentru lucrarea lui. Renta pămîntului a fost calculată după contractele de arendare, iar în părțile unde contracte au lipsit, calculul a fost făcut după imposibil fondar. Cu acest mod s’a putut ajunge să se stabilească un raport exact, pe cît posibil, între rentă și muncă, fixîndu-se astfel dijma pentru fiecare regiune în parte. In părțile unde renta pămînturilor este mai mare, pămînt fiind puțin și cereri multe, iar munca fiind mai prost plătită, era natural ca dijma fixată să fie mai avantagioasă rentei și deci și proprietarului. Astfel, în reg. I dijma a trebuit să fie fixată una și una și un vagon de ogor la odioase spre a fi echivalat prisosul rentei, iar la porumb una și una, numai pentru că porumbul necesită muncă mai multă. Tot astfel, din aceleași consiliiderațiuni și calculat după aceleași norme, a fost fixată dijma și pentru celelalte patru regiuni, după cum urmează: Reg. II de cîmp, pentru păioase una și una, iar pentru poromb din șapte proprietarul să ia trei. Reg. III de cîmp, pentru păioase din 7 proprietarul să ia trei, iar porumb din 5 proprietarul să ia 2. Reg. IV sau întiia regiunea de munte, la păioase una și una și an pogon ogor, iar la porumb numai una și una, iar regiunea V sau regiunea II de munte s’a stabilit ca proprietarul să ia din 5 două. Aceste dijme au fost fixate numai provizoriu, și înaintate consiliului superior agricol. Actualmente comisiunea lucrează la adunarea materialului trebuitor la alcătuirea izlazurilor comunale. Zilnic com. regională primește zeci de petițiuni din partea țăranilor cari cer islaz. Aceasta fiind însă o chestiune care necesită și muncă multă și timp îndelungat, țăranii ar trebui să-și invoiască vitele pentru anul acesta pe islazurile proprietarilor pe care le-au avut și anii trecuți, în condițiunile însă care vor fi fixate de comisiunea regională. In schimb și proprietarii ar trebui să caute ca pe căi pașnice să ajungă cu țăranii la o înțelegere în această chestiune. I —imi este frică și de a sta singur, mă împinge ceva și cineva sa fug, sa chem pe cineva în ajutorul meu. Ți rezist, căci ar fi ultima umilit....1 pentru mine ca să mă tem de neam, de închipuit, de ceea ce nu , este. Rezist, dar trebue luptă pentru aceasta și lupta mă obosește pînă tîrziu, pînă cînd în sfârșit adorm și sînt deștept cu frica, și tot cu frică adorm, fiindcă mă tem să nu mă deștept în grozăviile crizei, cu inima bătînd ca și cînd s’ar sparge, cu corpul cuprins de recea sudoare a mor ței... JOS — Vezi ceasul acesta? îmi spunea azi bolnavul. Și acesta mii este dușman. Auzi clopoțelul de serviciu ? Ei bine, și el mă persecută. Privirea mea mirată a făcut să înțeleagă pe bolnav, că îl cred de alcinelea nebun... — Nu sunt, dar cine știe dacă nu încep sa fiu, căci înainte cine ar fi spus că sunetul armonios și solemn al acestui ceas, care îmi plăcea altă dată, auzit acum noaptea să mă cuprindă de groază, de o anxietate fără de explicațiune ? Pare că ași voi să fug de el, să nu’l văd.’ Dar soneria electrică? Același lucru. Ea însă îmi rămîne în urechi. O aud ceasuri întregi sunînd și oricu mi-aș astupa urechile, ea rămîne acolo, sună mereu, și acest sunet inexistent mă supară, mă enervează, ași voi să’l gonesc, dar de astă dată nu mai pot, el este mai puternic decât mine. Viața devine din ce în ce mai grea, mai complicată, mai nesigură... Medicii mă asigură că e ceva trecător. Să dea Dumnezeu. Dar dacă trece sub o anumită formă, răul revine sub alta și ași prefera forma veche, căci cel puțin pe asta o cunosc, sunt deprins cu ea, 111’am familiarizat, îi cunosc simptomele și chipul de a lupta înpotrivă’ ilam. O nouă formă este o durere nouă, o nouă experiență, o nouă muncă de al găsi adversarul egal pentru a o combate... VINERI — Nu sta singur cu d-ta veșnic față în față, eși mereu, petrece, du-te la teatru, vezi lume și caută, prin intensitatea vieței exterioare, să gonești fantomele urîte ale sufletului, izvorîte poate din singurătate, din prea multă autocercetare — zic eu amicului meu. — Așa ar fi în aparență — totuși realitatea este altfel... Criza mă cuprinde în plină lume, tocmai atunci cînd s’ar presupune mai puțin. Iată de pildă, zilele trecute mă duc la teatru, la un teatru de varietăți, tocmai pentru ca să nu’mî obosesc spiritul și să pot cel puțin unde, ori să mă uit pe mine însumi. Intru, lume multă, fum, zgomot, animație. Mă așez la o masă, încep să simt neliniște. Spațiul în care sînt, mi se pare prea strict. Caut să-mi fac loc, dar supăr pe vecini, cari încep să murmure, și aceasta cu drept cuvînt. Trebue să stați liniștit, dar vai! ce liniște ! E o spaimă ascunsă și fără de rost, nevoia de a pleca de acolo. Rămîn să lupt, dar cu ce preț ? In loc să iau seama la spectacolele de pe scenă, să mă facă să petrec, aceea ce se întimplă în în mine mă preocupă mai mult, gîtul mi se usucă, gulerul cămeșei pare că mă sufocă, mereu pun mina între el și gît, ca să-i fac loc, să-mi degajez respirația. Invederat că atitudinea mea nu-i normală, fiindcă mă simt observat. Neastîmpărul meu veșnic, nevoia de a mă mișca, a -mi face loc corpului care se simte din ce în ce mai înghesuit și de a da loc aerului în piept — toate acestea intrighează pe vecin. Crezi d-ta că poate fi o plăcere pentru mine, să sufăr și să tac, să mă rețin încă, căci mi-e rușine de lume ca să mă mai dau în spectacol? Voi renunța dar silit și la teatru, care după cum vezi, nu este în stare să gonească stafiile spiritului meu, voi renunța la toate, mă voi închide în odaia mea, căci cel puțin acolo pot lupta în voie și numai eu singur, singur eu sunt în stare să lupt și să înving căci scăparea numai de la mine poate veni... dacă ea va veni vreodată, sfârși el trist și resemnat, față de teribila lui soartă... SIMBATA Ce știe medicina despre boala amicului meu ? Foarte mult și foarte puțin. S’au scris volume, s’a botezat boala sub vorba vagă de neurasthenie s’a înglobat o mulțime de maladii de-ale oamenilor, dar de unde vin și cum pleacă, unde încep și unde se sfîrșesc, de ce capăt aceste forme ciudate, pînă acum nu se poate ști, problema a rămas nedezlegată și totul se mărginește la observațiuni și la leacuri empirice. Cine știe dacă scăparea nu-i tot prin tine, Israele, după cum crede amicul meu. Trebue poate o nouă educație a voinței, o nouă oțelire, trebue de luptat contra acestui nou dușman, și dacă ești mai puternic decât el îl vei învinge. Mulți însă pot să întreprindă această luptă grea și grozavă ? căci a lupta în potriva ta însuți este mult mai greu decit a lupta contra vrăjmașului străin. Și mai e ceva: e frica de necunoscut, frica de a’țî pierde rațiunea, de a ajunge într’o zi fără de voință și fără de pricepere, a scoborî ultima treaptă a decăderei psihice și de a nu mai fi nici măcar în stare ca printr-un gest violent să pui capat unei existențe inutile și dureroase. Această nesiguranță îl chinuește pe bietul meu amic, care înțelege viața cum un brav înțelege lupta, — adecă numai atunci cînd ei merită să-țî dai osteneala de a-ți oțeli mușchii și de a-ți încorda întreaga ta tființă spre o țintă finală. CONST.MINE. Curierul spectacolelor — Luni 31 Martie — TEATRUL NAȚIONAL — închiderea tagiunei. Se vor juca: „Sanda", piesă în 3 acte de Al G. Florescu, și „La 30 de ani“, piesă într’un act de Polizu Micșunești. TEATRUL LYRIG. — Trupa de operete germană va juca: „Die Dolarprinzessin“, operetă în 3 acte. CIRCUL SIDOLI.— Cinematograful „Pathé Freres“, în fiecare seară reprezentație. ETABLISEMENT EDISON: Balurile Mascate vor urma regulat în fiecare Marți, Joi, Sîmbătă și Duminică. TEATRUL DE VARIETĂȚI. —Berăria Basilescu str. Doamnei, Direcțiunea Mitică Georgescu. In fiecare ROMAN, 30 Martie.—Pentru întrunirea de azi a conservatorilordemocrați au sosit din București d-niî: Take Ionescu, dr. Istrati, dr. Manolescu, Caragiale, Titulescu, Căpităneanu, cari aui luat dejunul la d. Cantacuzino-Pașcanu. Apoi, d-nii V. T. Cancicov, G. Stoescu, D. Apostolu, Ghirgiu, inginer. Din Dorohoiu au sosit d-nii: D. Moruzi, V. Miclescu, Saint-George, Brăilescu, Gherghel, C. Andrei, D. Rosen, Isacovicî. Din Piatra-Neamțu d-niî: Isăcescu, Bacalu, Theodoru, Filip, Frăsinescu Bogza, Cuțiu, dr. Popovici. Din Botoșani d-niî: T. Silion. C. Prassa, Rosetti, M. Popovici. Din Bacau d-niî: Gh. Răileanu, G. Beloianu, Tetoianu, Poltzer, Cancicov, dr. Iamandi, Broșteanu. Din Fălticeni domnii: Sebastian Moruzi Străjescu. Gorovei, Safia, Guler, Timotei, Ștefănescu. Din Iași d-niî: Lascar Antoniu, Dobiaș, Negruzzi, Chirilă. Din Huși d-niî: Busnea și Iamandi. Din roman au luat parte la întrunire d-nii: Cantacuzino Pașcanu, dr. Riegler, D. Stan, Ciuntu, Melinte, Gafencu, Boerescu, Bozianu, Roiu, Bogdan, Tătaru, Sc. , Stan, Pruncu, inginer Vojen, Solomoni, Balasan, Cilibiu, Garabet, Buicliu și alți numeroși fruntași ai partidului conservator democrat local. Deschiderae întrunire! întrunirea s’a ținut în sala teatrului. Sojile erau populate de doamnele de elită ale orașului. Sala era foarte populată; între asistentî se aflau și mulți țărani. D. Take Ionescu a sosit în sala întrunireî împreună cu d. Cantacuzino-Pașcanu. Ei au fost primiți cu salve de aplauze. Discursul dlui Cantacuzino-Pașcanu Prezidează d. Cantacuzino-Pașcanu, care luînd cel dintîiu cuvîntul, spune: Ziua de azi este o adevărată sărbătoare pentru noi, fiindcă avem în mijlocul nostru pe d. Take Ionescu, alesul nostru, devenit astăzi șef. Vechiul partid conservator are doi șefi, unul care a renunțat singur, altul care aspiră de mult să guverneze. Partidul nostru va fi chemat să guverneze. El va realiza înfrățirea între clase. Viitorul aparține partidului nostru. Cuvintarea d-lui dr. Rigler D-rul Riegler luînd apoi cuvintul explică rostul partidului. Care nu se abate de la principiul guvernare prin ambele pături sociale. Opinia publică, continuă oratorul, este astăzi cu Take Ionescu, care atrage prin nobleță și inteligența toate sufletele. El a atins culmea aspirațiunilor noastre.Cînd toți vor înțelege rostul partidului nostru, misiunea lui va ajunge apogeul. (Aplauze vii). Discursul d-lui dr. C. I. Istrati Se dă cuvîntul d-lui dr. C. I. Istrate, fost ministru. D-sa arată că s’a născut In Roman și că pentru prima dată vorbește în orașul sau natal. Laudă organizația locală și pe șeful partidului din județul Roman, d- Cantacuzino-Pașcanu. Aci, spune oratorul, s’a serbat unirea la 59. Nu pot de să mă bucur că astăzi serbăm tot aci unirea elementelor conservatoare democratice. Take Ionescu a fost nummit de Lascar Catargiu. După moartea lui Lascar Catargiu s’a început acele intrigi cunoscute în partid. Lascar Catargi a fost acela care a făcut ca domnia regelui Carol să fie o domnie glorioasă. Ceilalți conservatori au atacat pe rege prin „Protestarea tocmai cînd era sărbătorit. Ei au rămas de mult în urmă pe cînd noi mergem înainte. Ei reprezintă moartea, noi viața. Urează succes și laudă pe d. Cantacuzino-Pașcanu și termină strigind: „Trăiască județul și orașul Roman“! Discursul d-lui Dimitrie Stan D. Dimitrie Stan spune că liberalii și junimiștii din localitate s’au unit pentru a lovi în conservatoriidemocrați-Junimiștii, cari sînt în număr cu totul neînsemnat, mai mult încurca lucrurile. La clubul lor ei sînt toți președinți, ba au avut nevoe și de un președinte de onoare. Ei au propus atunci sofia d-rului Riegler, care a preferat însă mai bine să rămînă sub-șef în partidul conservator-democrat. Vorbind despre liberali, spune că ei sînt nestili*“țî cu totul. In locul lor au rămas socialiștii, cari nu au făcut decit să instige pe țărani la răscoale, ca apoi să tragă cu tunuri» tu el. Cuvîntarea d-luî Titulescu Se dă cuvîntul d-lui N. Titulescu. D-sa spune că înființarea partidului democrat înseamnă regenerarea sufletelor. Intre elementele organismului creeat de d. Take Ionescu nu există deosebire de vederi. Ceîl’ați conservatori voesc moartea partidului nostru- Edificiul partidului nostru este însă tot atît de tare ca, și dragostea ce, înalță pe cei grupați în noul partid. E imposibil, spune oratorul—să nu învingem cu solidaritatea de vederi și de suflet ce există între noi. (Aplauze). Alte cuvintăți D. Dobiaș dela Iași zeflemisește modul cum d. Gh. Gr. Cantacuzino a cedat șefia partidului-D. Ștefan Ciunta simte o nespusă bucurie că d. Take Ionescu se află între tovarășii săi de idei și de luptă din Roman. D-sa arată că d. Take Ionescu a avut patriotismul de a veni în ajutorul liberalilor, cînd aceștia au avut nevoe să introducă reforme. D. Take Ionescu era menit să fie conducătorul uinul partid conservator-democrat, închee oratorul. D. V. T. Cancicov aduce laude d-lui Cantacuzino-Pașcanu și spune că d-sa e dintre boerii patrioți aî căror înaintași au făcut sacrificii la 48 și mai tîrziu. Critică ne liberali cari sînt instigatorii răscoalelor, spune despre junimiști că se țin departe de popor. Singurii cari s’au coborît pînă la popor sînt conservatoriî-democrați, ceea ce explică succesul lor de astăzi. D- dr. Manolescu declară că e mulțumit , revine să facă politică la Roman de unde e, și de unde liberalii credeau că l’au izgonit, mulțumit că are ca șef local pe d. Cantacuzino Pașcanu om eminamente cinsitit și ca șef de partid pe d. Take Ionescu om destul de viguros spre a nu avea nevoe de îngrijirea medicilor, ca alții la conducerea partidului. Oratorul observă că socialiștii n’au adus nici un folos țârei și se declară pentru democrație. Discursul d-ln Caragiale D- Caragiale luînd cuvîntul face istoria constituțională dela 66 încoace. D-sa spune că constituția a fost făcută într’o noapte din amestecul iacobinilor și retrogazilor. Guvernul Brătianu a durat 12 ani și a redus partidul conservator intr’atît incit Catargi și Al. Lahovari au simțit nevoia de a aduce în partid pe d. Take Ionescu și amicii lui. Junimiștii au încercat necontenit să acaparezi partidul prin izgonirea altora Cînd d. Carp a ajuns șef de partid a izgonit elementele democratice spre a rămîne cu Cantacuzino pentru ca să nu mai aibă nevoe de a consulta pe alții. Continuînd d-sa spune că generațiile viitoare care tind spre progres nu pot urma pe d- Carp. In partidul liberal șeful nu știe ce vrea partidul, la junimiști partidul nu știe ce vrea șeful la conservatoridemocrați șeful știe ce vrea partidul și partidul știe ce vrea șeful. Vorbește apoi d. Roiu (Roman) aducind laude d-lui Take Ionescu care va fi în stare să duca sarcina ce și-a luat pe umeri, sprijinit de cei cari au dorit autonomia partidului conservatordemocrat. Discursul dvii Take Ionescu D. Take Ionescu luînd cuvîntul spune: „Simt o bucurie că vorbesc azi pentru prima dată, în orașul pe care Il reprezint în parlamentul unde se fac legile cele mai importante- Aci conservatorii democrați sînt o mare putere conduși fiind de d. Cantăcuzino-Pașcanu cel mai viu simbol, deoarece reprezintă un conservator democrat- Ideile conservatoare nu se apără de legiuni cartagineze cu căpitani auriți și armată mercenară, d. Cantacuzino- Pașcanu e șeful care luptă cu soldații alături. Avem nevoe de mulți oameni de aceștia pentru înfrîngerea curentelor antarcice. Citind exemple d. Take Ionescu spune: a fost greva aniversiara anarhică pentru oprirea conservatorilor ca să voteze catedre pe cari azi le-au votat greviștii de atunci, anarhie a fost apoi cînd guvernul conservator era amenințat cu ridicarea pietrelor din strada și a fost apoi anarhia mulțime care s’a manifestat în mod barbar și care trebue luminată. E nevoe de organizarea unor forțe sociale care s’o apere. Prin ideile conservatoare reformele absolut necesare se vor îndeplini Întrunirea conservatorilor democrați din Roman Adevărata ȘAMPANIE Franceză Mica BINET din Reims Băutura Aristocrației Universale și astfel se vor înlătura, stări periculoase. Experiența a arătat că unirea elementelor conservatoare slăbea puterea lor și luptătorii erau paralizați de intriganți-Examinează cele petrecute după 1905 cînd a fost o Cameră conservatoare dintre cele mai bune și o legislatură bogată. După un an au început dezbinările. Cfnd au voit sa redacteze mesagiul s’a impus amînarea inamovibilitatei magistraturei, reorganizarea universităților și creiarea băncei rurale, care putea înlătura răscoalele. Apoi s’a înlăturat concesionarea terenurilor petrolifere. Guvernul a slăbit atunci din cauză că aceia care avea direcția partidului nu știa să-l conducă efectiv iar cine putea nu era lăsat. S’a făcut fuziunea. Datoria conservatorilor era să contribue cu liberalii la facerea reformelor spre a eși bune și trainice. Direcția fuziune conservatoare a pierdut, însă momentul suprem cînd putea avea succes și a tratat apoi toamna pentru modificarea islazurilor. Vor înțelege acum și conservatorii răzleți că ideia conservatoare o vor servi bine atunci cînd vor veni la noi. D. Take Ionescu amintește că la legea trusturilor a tîrît în luptă pe carpiști și a reușit să modifice legea care nu e contra evreilor ci contra proprietarilor din nordul Moldovei și a arendașilor Olteniei. Termină exprimîndu-șî încrederea în viitor pentru triumful partidului conservator. Sfîrșitul întmnireî întrunirea s’a încheiat în aplauzele entuziaste ale numerosului public la orele 5 și 20. f. Ioan Th. Florescu, care n’a putut lua parte la întrunire, s’a scuzat prin următoarea telegramă, pe care a adresat-o d’lui Cantacuzino-l’ascanu: „Regret din suflet că, fiind silit de boală să stau în casă, nu pot lua parte la impunătoarea întrunire prin care sărbătoriți, cu drag și entusiasm, pe cel mai valoros și cel mai popular dintre șefii de partide. Ar fi fost o mare mîndrie pentru mine să pot spune numeroșilor cetățeni romașcanî cît de mult te iubește și te respectă Capitala țăreî și cît da recunoscători suntem toții pentru bărbăția și abnegarea cu care lupți pentru binele poporului și pentru înălțarea steagului conservator democrat. na D-nii Dissescu și Xenopol s’au scuzat de asemenea telegrafic că nu au putut lua parte la întrunire. La sfîrșitul întrunirei s’a distribuit în public un portret al d-lui Take Ionescu. Banchetul Demetrescu Seara s’a servit în casele d-lui Ciuntu un banchet cu 140 tacîmuri. D. Take Ionescu a luat loc între d-nii Moruzzi și Caragiale avînd în față pe d-nii Cantacuzino Pașcanu, dr. Istrati și Beloianu. D. Take Ionescu dă citire unei telegrame din Ploești prin care conservatorii democrați anunță că au reușit cu 517 voturi în consiliul băncei Prahova, în contra cantacuziniștilor cari au întrunit 176 voturi. Știrea produce mare entuziasm între conmeseni. Seria toăsturilor o deschide d. Take Ionescu, care toastează pentru rege care timp de 42 de ani a ținut sus idealul național și a făcut pe toți să se apropie de el. „Cînd bem pentru el, spune d. Take Ionescu, nu-î scrutăm intențiunile, oricare i-ar fi acțiunea din trecut și viitor. D.Cantacuzino Pașcanu, aduce omagiî de recunoștință pentru d. Take Ionescu din partea conservatorilor democrați din Roman. D. Take Ionescu bea pentru toți și în special pentru d-ni. Pașcanu și dr. Riegler. D. dr. Istrati toastează pentru d. Cantacuzino-Pașcanu și prosperitatea partidului conservator democrat din Roman. .. D. Moruzzi toastează petru d. dr. Riegler. D. Sebastian Moruzzi exprimă recunoștință pentru d. Take Ionescu din partea conservatorilor democrați din jud. Suceava. Mai toastează apoi d-niî: General Petrovici, N. Bellu, institutorul Popovici, preot. Platon Petrovici, Caragiali, Bacallu, dr. Rossetti, Gheorghiu, Em. Busnea, dr. Popovici, Dobias, Roiu. * In cursul zilei de minte fruntașii In cursul zilei de mîine fruntașii orașul nostru. D. Take Ionescu a plecat la București cu trenul de 10 seara. Fernando Informatiuni In urma votului Senatului, prin care se respinge proectul de lege din inițiativa parlamentară a repausului duminical, și în urma faptului că mitropolitul primat a refuzat a mai lua parte la ședințe d-nii D. Sturdza, președintele consiliului de miniștrii și Ionel Brătianu ministru de interne, s’ar fi dus la înaltul prelat, rugîndu-l sa revie asupra hotărîrei ce luase și să-l roage ca să nu considere ca o demonstrație votului Senatului. In corpul telegrafic poștal, fie ca funcționari fie ca impiegați auxiliari, ne mai fiind nici un loc vacant, direcțiunea generală a poștelor aduce la cunoștință, că orice cereri pentru solicitare de asemenea posturi, nu vor avea nici un rezultat, locurile fiind ocupate. Ea a avut loc la cimitirul Bellu, în cavoul familiei regretatului Vasile Lascăr, înmormîntarea fiicei sale Adina Radu Brătianu, decedată la Zurich. Numeroși amici și cunoscuți ai familiei Lascar și Brătianu au asistat la trista ceremonie. D. G. G. Assan, deputat al Capitalei și președinte al Camerei de comereiü, a fost primit în audiență de prințul Ferdinand . D. Assan a solicitat prințului moștenitor să prezideze solemnitatea punerea pietrei fundamentale la palatul Camerei de comereiü, ceea ce prințul a promis. Solemnitatea va avea loc fie înaintea plecărei în Rusia a prințului Ferdinand, fie tocmai după 10 Mai. Eri după amiaza la orele 4, o delegațiune compusă din dm il. Spiru Gheorghiu președintele societăței generale a funcționarilor comerciali, Nicu Ioan, C. Haimovici și C. Paraschivescu, a fost la d. P. S. Aurelian spre a-1 consulta in privința repausului duminecal. Președintele Senatului, a înștiințat delegația că în viitoarea seziune parlamentară proectul de lege al repausului duminical, va fi reluat. In consecință, orice mișcare a funcționarilor comerciali nu poate avea vreun efect momentan și roagă delegația a interveni pe lîngă funcționarii comerciali ca să nu dea loc la manifestații de stradă cari nu vor fi decît în detrimentul cauzei. O vizită la fabrica dr. Hai» O industrie interesantă. — Cum se fabrică oțelul? Regretul unui reporter, că nu e o bacterie de oțel. Nu î așa, că vi s’ar părea curios lucru cînd cineva ar esclama cu dor. — Ah, de ce nu sunt o bacterie de oțel! Și totuși mulți ar fi scos această esclamație, dacă ar fi văzut vreodată în viața lor o fabrică de oțel. In aparate curioase sunt miliarde de bacterii, o cetate, sau dacă voiți un stat de bacterii, ce produc oțetul. Și acestor bacterii li se dă drept hrană, ce credeți?... Vin, bere, spirt îndulcit cu sirop,, și alte asemenea bunătăți, cari se toarnă, printr'un fel de țevi, în partea de sus a aparatelor... Ce mai traiü pe aceste fericite ființe! Dar să lăsăm gluma la o parte. Desigur fabrica dr. Urbeanu și pe care am avut plăcerea de a o vizita ori, e una din cele mai interesante. Pe un vast teren, dînd în strada Vaselor și Î1 strada Mașinei, în cartierul fabricilor din jurul Oborului, am avut surprinderea de a găsi o serie de practice și solide, totuși cochete clădiri, în cari sunt instalate diferitele secții ale stabilimentului dr. Urbeanu : fabrica de uleiuri, esențe și arome de fructe, culori alimentare, fabrica de parfumerie, fabrica de oțet, laboratorii de chimie și fiziologie.... O adevărată uzină științifică! Iar în mijlocul acestor clădiri o frumoasă grădină de experiență, cu diferiți pomi, plante medicinale și de alt gen, dintre cari bineînțeles că soia nu putea lipi și. încurajare meritată Se întimplă ca șeful instituției, d. dr. A. Urbeanu, să nu fie la fabrică. In schimb, d. Al. F. Mihail, directorul fabricei, un vechiu colaborator al d-lui dr. Urbeanu, a avut gentileța de a mă conduce personal prin toate clădirile, dîndu-mî explicații ce m’au interesat foarte mult. Poate cu alt prilej să revenim cu o descriere mai amănunțită asupra modernelor instalații văzute. Deocamdată să spun bilă, că cece vizitează această instituție industrialo-științifică, are dela început impresia și rămâne cu convingearea, că beneficiile legei pentru încurajarea industriei naționale, acordate fabricei dr. Urbeanu, au fost cu drept cuvînt meritate. Iar premiile, Hors concours și Grand Prix, decernate pentru esențe și culori alimentare la expoziția din 1906 numai sus zisei fabrici—deși au fost și alte produse similare expuse,—sunt iarăși o distincțiune și o răsplată pe deplin cuvenită, științei și,mupcei. Esențe naturale 1). Al. F Mihail mi-a arătat, cum în fabrica d-lui dr. Urbeanu nu se fabrică decît esențe și arome naturale, din fructe. Acest lucru se face de cînd există fabrica, așa că legea cea nouă lovește numai în acel „fabricanți improvizați, analfabeți sau cu patru clase primare, cari se ascund sub paravanul unor titrați complezenți, dar nespecialiști“ și despre cari s’a vorbit astfel în Cameră cu prilejul votarea nouei legi. Legea recent votată oprește cu totul punerea în comerț a esențelor sintetice, adică a celor imitate artificial prin adăugarea diferitelor ingrediente chimice. Nu este însă o garanție că o băutură preparată cu totul fără esență ar fi bună. Experiențe făcute de oameni de știință dovedesc, că băuturile preparate cu erențe naturale nu au deloc într’însele substanțele otrăvitoare ce se găsesc în băuturile așa zise naturale, și cari fără a conține esențe sunt însă fabricate în mod primitiv cu cazane de distilat proaste au alte mijloace neștiințifice. Pentru acest motiv, legea nouă nu oprește întrebuințarea esențelor naturale și pe cari le fabricăm noi"— a condus directorul fabricei dr. Urbeanu. Un proces curios Folosindumă de prilej, am întrebat pe d. Al. F. Mihail ce este cu procesul de etichetă, pe care îl are fabrica dr. Urbeanu, proces despre care s’a vorbit ceva prin presă. — Noi am pierdut procesul la tribunal, îmi explică interlocutorul meu, dar mai este apelul și casația. — Dar mă rog, despre ce e vorba? — D. dr. Urbeanu, un om de știință cu reputație stabilită, și care e cunoscut ,și prin faptul că a creat în țară industria științifică a esențelor, a întrebuințat încă de la început, timp de aproape două decenii, o etichetă a lui, lucru pe care îl știiî foarte bine toți clienții fabricei. „Avocații noștri insă au înregistrat în mod neregulat la tribunal această etichetă. Un fost voiajor al nostru ,pe care lumea comercială îl știe destul,de bine de pe atunci, și ale cărui cărți de vizită cu specificarea „în casa dr. A. Urbeanu" sînt răspîndite în toată țara, aflînd despre această greșală și neglijență a avocaților noștri și părăsindu-ne, după ce a strins ceva economii... a deschis... un deposit, imitînd eticheta noastră, pe care a avut grija de a o înregistra după toate formele legale. Acesta e unul dintre fabricanții improvizați, la cari s’a făcut aluzie în parlament cu prilejul votărei nouei legi. „Ei bine, acest domn, după ce ne-a imitat eticheta, ne-a dat în judecat pe noi, sub motivul că noi i-am fi luat eticheta... Bineînțeles, că un asemenea proces nu putea decît să-î facă reclamă. Din primul moment cum ne am văzut imitați, am schimbat imediat marca, deoarece noi eram aceia cărora nu ne convenea această confuzie. Și, cum pe prima noastră etichetă nu se vedea destul de bine numele d-lui dr. A. Urbeanu, pe nouile imprimate acesta esc în relief și se observă dela prima aruncătură de ochi. „Am avut și avem t pt interesul ca eticheta aceasta să se deosibească destul de bine. Și dacă chiar am cîștiga procesul la instanțele superioare—după cum credem—vom menține totuși noua noastră etichetă, care este mai lămurită și imposibilă de imitat. Iar dacă instanțele noastre judecătorești,conduse de maxima Dura lex, sad lex, vor aprecia— cu toată dreptatea ce ne-o dă bunul simț—că acel ce ne-a huat eticheta e în drept s’o întrebuințeze el, pentru că noi am comis o eroare de înregistrare, atunci noi nu vom putea fi siliți să schimbăm nimic, căci după cum am mai spus, de mult și de bună voe am căutat să nu fim confundați cu nimeni". _______ Rep. Confirmări în funcțiuni în urma modificărei legei ministerului de interne, s’au făcut următoarele confirmări în funcțiuni: In direcția administrativă: D. Al. Sachelarie, director. D. Leopold Niculescu, șef de serviciu. D. G. Tănsescu, șef de birou. D. Ion B. Ionescu, subșef de birou. V. Georgescu, ajutor de archivar; C. Grigorescu și St. Fălcoianu, copiști cl. I și N. Zissu și C. Andreianu, copiști cl. 11-a. In direcția poliției și siguranței generale: D. I. Panaitescu, director. ■ D. Romulus P. Voinescu, inspector general de poliție. D-niî: I. M. Grigorescu și D. Manolescu-Sideri, șefi de secție; D. Al. Todirașcu, subșef de secție. D-nii V. Georgescu comisar cl. I, și V. Duțescu comisar cl. III-a, comisari speciali cl. I. D. N. Stan Emanoil, comisar cl. Il-a. D. C. Dumitrescu, actual comisar cl. III-a Sulina, comisar special cl. 111 și d-nii C. G. Comșa, V. Ionescu, D. Zahiu, I. Dumitrescu, M. Nicolescu, subcomisari cl. I și C. Costescu subcomisar cl. II-a în politia Capitalei, N.S. Petrescu fost subcomisar și M. Nichifor subcomisar cl. III la Ploești, comisari speciali-ajutori, D. V. Dragomirescu, arehivar și cl. Gr. Dumitrescu, ajutor de arehivar. Jiurarii în administrație D. Victor A. Crăescu a fost numit inspector comunal în județul Brăila, în locul d-lui I. Gr. Mîndroviceanu, demisionat. D. Titus C. Zaharia, în aceeași calitate la plasa Muntele Bacău, în locul d-lui G. Efstatiade, pus în retragere. D. T. V. Economu, șef de biroul la serviciul județean din prefectura Dolj, a fost numit în aceeași calitate la serviciul administrativ. D. I. Enigărescu, șef de birou în prefectura jud- Tecuciu, a fost numit director al acelei prefecturi. Audiția muzicală de la Liedertafel Era după amiază la orele 3, în sala Liedertafel a avut loc o prea frumoasă audiție muzicală dată de elevele cunoscutei profesoare de piano, d-na Lucreția Popovici. Cu toții am aplaudat pe micuța și talentata domnișoară Cemesky Glementina care cu o tehnică uimitoare a executat: Sarabanda und Passacailie aus der G moll-Suite de Händel, op. 11 de Köbler și Concertul în bis moli la două piane de Ries. Modul de a cînta al d-rei Cernesky e cu totul deosebit și denotă afară de talent, o mare aplicație la studiu. De asemeni nu pot spune de cît mult bine despre d-ra Reismann Arabelle care cu multă gingășie a interpretat pe Bach în Preludiu și Fuga bis moii, drăgălașa artistă a mai cîntat într’un mod ireproșabil , cu un sentiment ales, Sonata H moll de Chopin. D-ra Strinsky Octavia ne-a cîntat de asemeni cu multă, acurateța Studiu 25, As dur de Chopin și Sonata Appassionata partea I-a de Beethoven. Grieg și Rubinstein, unul cu muzica lui așa de originală, celalt cu cascadele de perle ce curg dulci și clare, cînd strălucitoare și vii au fost de minune evocați de degetele agile ale d-rei Schwartz Eliza care termină acest drăguț festival, în aplauzele tuturor celor prezenți. _____ Ful. Telegrafo-poștal Pe ziua de 1 Aprilie st. v., s’au făcut următoarele înaintări în serviciul poștei și telegrafelor: D. Petrovici Alexandru, actual șef al diviziei administrative, înaintat casier general al direcțiunei. D. Gardaș Emanoil, oficiant superior gr. I, a fost confirmat șef al diviziei administrative. Transferări.D. Georgescu Dumitru, dela oficiul bucurești, diriginte la oficiul București finance. D. Tănăsescu Scarlat dela oficiul Galați, mutat diriginte la oficiul București 4. D. Mihăescu Nicolae de la oficiul poștal central, mutat la serviciul timbrelor. ______ ȘTIRI TEATRALE Miercuri 2 Aprilie se va reprezenta la „Teatrul Edison“ piesa Microbii Bucureștilor, comedie în 4 a, localizată de d. P. Gusty, în beneficiul d-nei El. Levanda-Crisenghi și al d-lui N. Grigorescu cu concursul d-nelor Al. Alexandrescu, Ad. Mărculescu, Eug. Coloman, El. Zimniceanu și al d-lor I. Niculescu, P. Liciu, V. Toneanu, G. Achilie, I. Constantiniu, I. Manolescu artiști ai Teatrului Național. Biletele la agenția Feder. De la societatea de cultură Macedo-romînă — Conferința d-lu Th. Căpidan Eri, la orele 4 p. m., la societatea de cultură macedo-romînă, a avut loc a patra șezătoare literară, din seria de șezători organizată de un grup de studenți macedo-romîni, dornici de a se amuza, instruindu-se. De astă dată, așezătoarea de erî s’a deosebit de celelalte printr’o savantă conferință despre dialectul și trecutul aromînilor, ținută de tânărul doctor în filologie, de la facultatea din Lipsca, d. Teodor Căpidan. D. Căpidan, într’o limbă clară, cu o argumentație strînsă și logică a dezvoltat teza sa, identitatea dialectului macedo-romîn, cu cel dacoromîn sprijinind afirmațiunile sale cu numeroase exemple din domeniul lingvisticei, și ținînd auditorul, timp de o oră sub farmecul expunerei sale clare și luminoase. D. T. Căpidan a afirmat, spriji NDEVERUL A apărut Legea Casei rurale cum s’a votat de Cameră și Senat — 25 bani exemplarul, 25 — cînd afirmațiunile sale cu dovezi, că ambele dialecte s’au format în acelaș timp, și pe acelaș substrat comun, că limba românească s’a cristalizat În părțile Mesiei, de unda romînii-macedoneni ar fi emigrat prin urmare, afirmațiunile cum că romînii-macedoneni, ar fi emigrat de la sud spre nord, n’au decît valoarea unor legende. Astfel opinia d-lui Căpidan, bazată pe studiul lingvistic și al dialectelor macedo-romîn și daco-romîn, este diametralmente opusă de aceea a istoricilor noștri. Păcat numai că a asistat lume puțină, ba au lipsit chiar pînă și puținii intelectuali macedo-romîni, care, în primul ana, aveau datoria de a încuraja, prin prezența lor, sforțările unuia din ai lor, care prin munca lui pe terenul arid al filologiei, caută să stabilească, și pe calea lingvistică — cea mai competentă— identitată macedo-romînilor, cu a daco-românilor, mai cu seamă în aceste timpuri cînd adversarii aromînilor o neagă cu atîta încăpățânare. Conferința s-a terminat la orele 5 și jumătate, iar conferențiarul a fost răsplătit cu aplauze furtunoase și viu felicitat. ______ C. Vizita ofițerilor romîni la Rusciuk Giurgiu, 30 Martie. — Erad. general Căpitanovic( comandantul garnizoanei locale) însoțit de locotenent colonelul Vasilescu din reg. Vlașca, locotenent colonelul Mărgăritescu din reg. 29 Dorohoi, care se află aci, maiorul Grigortz din reg. 10 cavalerie și locotenentul Vasilescu aghiotantul generalului au trecut cu vaporul la Rusciuk, pentru a înapoia vizita ofițerilor bulgari la Giurgiu. La Rusciuk ei au fost întîmpinațî la gară de colonelul Penech care împreună cu ofițerii superiori din Giurgiu a vizitat pe generalul Zercakof. Aci s’a servit șampanie la care s’a toastat pentru regele Romîniei și prințul Ferdinand al Bulgariei. Seara ofițerii romîni din Giurgiu însoțiți de ofițerii bulgari au întîmpinat în gară pe ofițerii reg. 21 Mihai Bratu Ilfov, cari au sosit cu trenul la Rusciuk. Aceștia sunt ofițerii romîni cari sub conducerea generalului Boerescu, au trecut în Bulgaria pentru a vizita locurile istorice. Seara toți ofițerii romîni au fost invitați la un banchet la care s-au ridicat toasturi din partea ofițerilor romîni și bulgari. Ofițerii romîni au luat apoi parte la balul ofițerilor bulgari la cercul militar unde s’a petrecut pînă la ziuă. Astăzi ofițerii bulgari au oferit ofițerilor romîni un banchet în sala cercului militar. Au toastat din partea bulgarilor generalul Iercakov pentru regele Romîniei și dinastie iar din partea romîniior generalul Căpitanovici și alți ofițeri. Muzica reg. 2 infanterie a cîntat în tot timpul banchetului. După masă ofițerii s’au urcat în trăsuri și au visitat orașul, și cazarma regimentelor 2 și 5 infanterie și 9 cavalerie. La regimentul 2 infanterie o companie a făcut diferite exerciții militare, la care au asistat ofițerii, același lucru s’a făcut la reg. 9 cavalerie. După aceea toți ofițerii s’au înapoiat la cercul militar, unde s’au fotografiat în grup. De aci au pornit la debarcader, unde s-au inbarcat pe două șalupe militare, iar în a treia șalupă a fost îmbarcată muzica regimentului 2 inf. La orele 5 au sosit în portul Ramadan, unde muzica reg. 10 cavalerie Giurgiu a intonat „Șumi-Marița“. Toți ofițerii au debarcat și au trecut în pavilionul de recepție, unde au ascultat mai multe bucăți muzicale. După aceea d. general Căpitanovici a mulțumit generalului Iercakoff și ofițerilor bulgari pentru frumoasa primire ce le-a făcut. Muzica romînească a intonat „Șumi-Marița", iar cea bulgară imnul regal român. A avut loc o despărțire cordială. D. general Căpitanovici a trimis, din Giurgiu d-luî general Iercakoff o telegramă de mulțumire. .., Plungeri și reclamații ! Ofițerii medici veterani.— Un ofițer medic veteran ne atrage atențiunea asupra faptului, că s’a redus pe jumătate pentru ofițerii veterani prețurile pe căile ferate, dar că pentru ofițerii veterani medici privilegiul acesta nu există, deși au făcut și ei campania din 1877. Alegerea consiliului comunal din Scrioștea (Teleorman).— Nisa scrie că în comuna Scrioștea din Teleorman domnește o mare neînțelegere relativ la alegerea consiliului comunal. In două rînduri au făcut două alegeri și tot fără rezultat, deoarece cele două partide din acea comună își contestă candidații. Ar trebui ca ministerul de interne să pună capăt, acestei stări de lucruri, punînd să se facă o serioasă anchetă. Ni se spune astfel că membrii aleși sunt toți rude între ei, că votează și condamnații, de. Abuz de putere, nu de încredere. D. I. Popovici, fost polițait al orașului Botoșani ne scrie că d-sa a fost dat în judecată pentru arestare ilegală și abuz de putere, iar nu pentru abuz de încredere. Aplicarea legilor agricole.Locuitorii din comuna Atîrnațî, județul Teleorman, au înaintat ministerului de interne o petiție, prin care se plîng că, proprietarul acelei moșii 1 nu vrea să invoiască după cum scrie în lege, ci „parte și parte", cum se spune. , In petiție se mai spune, că acet lucru a fost ordonat primarului local de către prefectul județulu. Bătut de grăniceri. D. Oprea Corcea, proprietar, domiciliat în comuna Halranchioi (Constanța) a fost atacat de trei soldați grăniceri, !n cap cu plutonierul Lupescu cari l’au bătut, umplindu-l de sînge, în fața primăriei. O anchetă ar fi necesară. 1 ______ Ti Dezordine în Cipru Cipru, 30 Martie.— Agenția Reuter anunță că în insula Cipru s’au întîmplat desordine și că manifestanții s’au ciocnit cu poliția la Larnakia. La Nicosia legea marțială a fost proclamată. y K y