Adevěrul, septembrie 1908 (Anul 21, nr. 6826-6855)

1908-09-15 / nr. 6840

../lím­T Î5- Siftsigmbrie;ISOS' mmmm Societatea lmb­n A. VENTZKI G«a £ Efcferíá <Geriaaht&) [* € © a­ma! Hars sí Be&ww Hft FABRICA de CULTIVATOARE din toată? Ewopa Foloasele ce Cultu­r&tortu ac­ooe agriculture! sunt multiple, în special reduce costul facerea ogoarelor la o pătrime prepa­­rîndu-1 în condițiunî­ excelente, ceea­ ce justifica reclama ce i se face: laeshtl 8 Bilar,eî preîstiÂI la traetrie minimă feisrn snde și ifrfeflUîliaaî a se atea Bsprz Minafei Osnsrale m a im P*»TM snniî * export — — IftapoQ/ Str. Brattig. 5. — Baróit : Ster, Stavropoleos, 15 FABfi­LELE ROMANE UNITE BEcserești, G&lea 13 Septembrie SSs. 181 Cel mai mare deposit de : Lemne de Foc și Cărbuni 1­0»PBt cal. I, Lei 33 Mia K­logr. M­iMlß m­n I, . 29 „ a­duse la f domiciliu în căruțe închise cu plumbul fabricei CălfMSd­î­l C6RS “«amestecat cu coka de [^] Anatolia, zona w ^ dusa la domiciliu în saci plumbuiți, sau L»el 57 în fabrică BRICHETE ENGLEZEȘTI, ANTRACIT, CARBONI, CARBIF, CURS de FONDEMIE, etc., etc. — Gomandele se primesc­­ și 8a Banca de Scont -MAMELE MA«A5EII* fie ARME BUCUREȘTI u II Virtu II Farnis si­a! Bstea Mei si D. UL MMIM ® Curței regale Iritare, onoare­a, adu­ce la cunoștința Onor. sale , clientele din toată țarafC­ ă a înființat în magazinul sau o secțiune specială de­­ PAȘTI pentru PASHMV! — Alierate special pentru acest magazin și fiind de o construcție so­­c­­­lidă și —----PREJVRI FOARUR AVAMXAGIOASE —-----­IFViodel No.. 230.—Pușcă- cu capsă, cu o țeavă, lei...................... 4 Model No.. 385.—Pușca­ cu capsă, cu două țevi, solidă, recoman­­df» K. riftoriță, lei . . . ..........................................................«V .Model‘Ro. 236.—Pușcă-cu-capsă cu două țevi, oțelurile înainte­aA i foarte solidă, fu­ncționare, admirabilă, model f. recomand. “« f. ModelNo. 133.—Pușcă, foc­ central, cu o țeavă, sistem „Mau­ 3A gla­ser“, cal. 12 săiV 16, robustă, recomandabilă, lei . . . dv I A Model* No. JOI;—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16, cheea de deschidere­ între cocoașe, cocoașele pun în CE. du-se singure la d­odeea de siguranță, m. solid, lei . **­3 g.Model No. 1106.—Puși si foc central, cu două țevi, calibru 13 sat­rip, cheea de­­ d­eschidere între cocoașe, cocoașele pu­­ntindu-se­ sinigureria,piednea de siguranță, 'oțt­ssiK înainte Mj (armă trei reclamă al magazinului), pușcă recomandă, lei Uw Prețurile sunt reduse, fixe și se înțeleg numai cu bani gata._— Ex­­pedițiuni în toată­ țara—Comandele se efectuiază in ziua primire! m mmmmmmsm^Bsmnm­mi ' ■ '■ C mLEBRELE u­nul« 1 r­ili , tentate itn&LE „1ELSCIM“ brevetate Ä iEft in Sti­llibli ; ^ ínségein Onor. Trib. Iifov snb No. 19163 din 1906 Os vânzare junnal ia Societatea in pamatulitä­t, ibi & co. r w mm rqhgbh ii illistran­ - SPERMUVATI BfiEMETHTE -BHCIU­LESTI, STRADA SARU­DAN, No. 5 (Casa Țăran» 1 FEUiȚKră de mammm CEREȚI M­ GMM OHÎIMMLE HBLICHAR pilisi­­ äsp Elfsr P8B?re­aü. BfilH- HIB, alsir ramie,Kráimra,Sir. blberfäset „ „ 8fis: B8RDI­ 2 OIsiMij, Brăila E-din­ Bia, i .. . ■ . .. În­teiîssi: I. J. BEIM! f.­Säsonfe Prețul curent: OrSTlîiEîiU­­L BELE­M Bill pentru MURNLE ți BIBICLETE Continental Capteen­ouc­­& Quiîla Fețeda Go. Skmona Representant pentru Romînia stoetarești, Sic9. Straîrtop«, 5 (Casa Ț5ranu) Teiofvip.­­5 | ff.) Dr. Crăciuneanu — Medic la Spitalul Filantropia — Consultațiunî perrtra inTfiKWE S-S(p. m. —spa îîd­sîifor« In Capiitală — S4­_­Strisdtt Shoitiss­e, No. S4 Op. 1.1. Steiner Dentist .American • S^ecis^list în lucrări ds — BRXDftfi­CTO»K­­printO — sau Dinți artificiali fără plata­ m­estești, Str. Cișmeîîtei, 1 — Fiața Palatului Regal — ST. 6. SÍIPATI80 Concurență nelea. Ni se scrie din Botoșani: „La noi în Botoșani, de cîțîva ani, s’a înființat o librărie coo­perativă, formată și dirigentă în mare parte de profesori și insti­tutori. ..Afară de aceasta mai există în oraș încă 3 librării, una a u­­nui român și două a 2 evrei. „Se înțelepte că o luptă strașnică s’a încins între aceste 4 librării,­­și oricine poate ușor pricepe că librăria cooperativă mergea ,mai bine, fiind sprijinită de profesori și institutori, ca,il recomandai­ di­rect sa­u­ indirect, elevilor ca să își procure cărțile și cele nece­sare numai de la librăria coope­rativă. „Câtă vreme lucrurile s’au­ măr­ginit la concurență reală și cită vreme profesorii nu fuceau alta decît să recomande elevilor ca să prefere librăria cooperativă — deși nu sunt în drept, s’o facă — aveau oarecari speranțe de luptă economică. „Anul acesta faptele și lucru­rile au­ căpătat o turnură cu to­tul stranie. „S’a hotărît — de cine anume m­­ se știe precis — ca anul a­­cesta să se impite elevilor și ele­velor ca să nu cumpere nici un creion dela altă librărie, ci totul dela librăria cooperativă. Așa s’a și făcut. ..La deschiderea anului școlar, copiii au­ cumpărat cărțile nece­sare școalei, mare parte de la coo­perativă așa după cum li s’au spus și o parte, neștiutori au cumpărat și la celelalte librării. „Ce se întîmplă? C­um o parte din institutori și institutoare ob­servă că o parte din cărțile elevi­lor și elevelor nu poartă ștam­pila cooperativei, deci cărțile fi­ind cumpărate aiurea, obligă pe copii să le dea îndărăt și să cum­pere de l­a cooperativă. „Firește că librarii refuză să reprimească cărțile, cîtă vreme sînt bune și conform cu progra­mul școalei și atuncea se poate asista la scene din acele în cari copiii stau ore în­tregi și plîng ca să li se restitue banii, fiindu-le frică și de părinți și mai cu seamă de persecuția și urgia pro­fesorilor. „Am putut singur constata cum la d. Mih­ai Pavlov „librăria E­­minescu“ au venit copiii ca să li se schimbe — nu cărți sau lu­cruri importante — ci cînd și­­ ca­­ete și Creioane! Mai mult­, avem cunoștință exactă, cum unele in­stitutoare au spus copiilor că se vor rupe cărțile și caetele, de nu vor fi procurate de la „coopera­tivă“. „După cum vedeți, domnule di­rector, aceasta nu mai e luptă e­­conomică, el e monopol curat a­­supra unui întreg județ. Căci după cum vedeți, această luptă (!) economică nu lovește numai în cei 2 evrei librari — cari mai au și alte mijloace de existență ca tipografia — dar se lovește și într’un comerciant român, harnic și simpatic, d. Mihai Pavlov, care așteaptă de­sigur, cu multă ne­răbdare începutul anului școlar, pentru ca apoi să poată rezista un întreg an. ..Dar privilegiile cooperativei se întind și mai departe. La li­ceul din localitate pînă la­ 8 Sep­tembrie încă nu s’a pus lista căr­ților și doară regulamentul școa­­lelor secundare glăsuește clar că cel mult pînă la 8 Septembrie, lista cărților trebue să fie afi­șată. Aceasta s’a făcut cu intenția de a se privilegia „cooperativa“ pentru ca să-și poată procura­­ cărțile la timp și astfel să ia îna­inte celorlalți librari“. Curierul spectacolelor — Duminică 14 Septembrie — Grădina Rașca. — Se va juca : D-na X, traducere de d. P. Guști. Grădina tenlrnlnî Paihé Fiferes.— (vis-a-vis de café Bulevard), în­ fie­care seară reprezentațiunî cinema­tografice. Grădina terasă a Berăriei și res­taurantului „La Carpațî". In toate serile de la 7—12 și jum. seara și Duminicile de la 5—7 d. a. concert de profesorul Erenlc Pifferi de la conservatorul din Milano. Teat­ru adi­MMI. In fie­ca­­re seară reprezentație a mare­lui teatru cinematografic perfecțio­nat „Alias” cu proiecțiuni perfecțio­nate de o mare senzație precum și a comicilor francezi „Am­y-Pol” răs­fățații de la teatrul Alhambra din Paris în creațiunile lor originale de mult humor. Prețuri populare. Teatrul de varietăți Imperiala.— Strada Cîmpineanu No. 16. Des­chiderea Duminică 7 Septembrie. In to­ate serile reprezentațiuni pen­tru familii. Muzeul Zoologic (șoseaua Kissel­­l­îi). Deschis Joia. Duminica și săr­­bătoriile de la 10 dim.—4 seara. Museul Aman (Srt. C. A. Rosetti 8). Deschis Marița, Joia, Duminica ,și sărbătorile, de lit 9—12 dim.,, 3—5 seara. M­uzeul de geologie și pateologie (Universitate). Pinacoteca Statului (Palatul Ate­neului intrarea prin str. N. Golescu). Ateneul român (vizitarea localului și colecțiilor sale). Deschis în fie­care zi 9—12 dim.­ 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. Muzeul de antichități (Universita­te). Deschis Duminica de la 11 di­mineața—1 d. a. tagiei!« M­iMitelu­l răsese — Un ultimatum ministerial către profesori — întreaga viață universitară rusă, și așa destul de tulburată de recentele măsuri ministeriale privitoare la polone­zi, evrei și studente, amenință sa fie cu to­tul înăbușită de noua circulare a ministrului Instrucției publice, d. Schwartz, care ordonă profeso­rilor­ aparținînd partidului cadet (constituțional democrat) să ab­jure în public convingerile lor po­litice sau să demisioneze. Profesorul Perrosițki din Pe­tersburg, pus în această alterna­tivă, a optat, pentru demisiune și se asigură că a și fost invitat de universitatea din Oxford ca să predea cursuri acolo. De altfel, întregul corp profe­soral al școalelor superioare din capitala Rusiei a protestat împo­triva acestei circulări, pe cît de neregală pe­ntrt de vexatorie, iar rectorul universitate!, d. Borg­­man, și-a suspendat­­ funcția în semn d­e protestare, pe cind, pe de altă parte, profesorii s’au gră­bit să numească pe Leo Tolstoi YULE și PEPINIERELE Petra Uilan — ©arsa Seiieni («fad. IPraltovib) — 1/4 de oră cu trenul depărtare de Ploești,— Trei trenuri pe zi Ră, pus îi» vînzare • Mari prispei!, Il­­ifiul (de la 12 prade în sus alcool — de la 20 prade în sus zahir) — Fabricate sub ochii cumpărătorilor — Pentru preț și ori­ce alte detalii a se adresa la : Administrația Pepinierelor gara Scăsna Vînzare în gros și în detail.—Telefon interm­ b vn prin Plonutl mmsmmxsagm I ia_in­ se obține din ESENȚA de OȚET PURA 80 °­ o din Fabrica PRINCIPELUI B. ȘTIRBEI, in Dărmănești . Comenzile a se adresa: DB^SZIÎul Distileriei U­RBSON­ Din Bănești , la encui­ești, Calea V8r.1ortoS, 123 membru de onoare al universi­tății. Universitatea din Moscova a urmat acest exemplu și a iscălit o protestare contra circularei mi­nisteriale. Mai mulți din membrii­ acestei universități își vor părăsi cate­drele, mai cu deosebire d-nil Ma­­ronzef, fost președinte al Dumei, SheTshenevici, Kokoshen, Kare­­jiff, Grădescul și alții, toți cu­noscuți ca savanți și ca membri ai partidului liberal. Unele ziare observă cu multă dreptate că acei profesori care vor fi dispuși să-și schimbe în chip docil părerile ca să-și păs­treze catedrele, nu vor mai avea nici autoritate, nici prestigiu față de studenți, iar pe de altă parte, că dispoziția profesorilor cari își dau demisiile va fi o mare pierdere pentru învățămîn­­tul rus. Dar exist., oare cel mai mic ra­port între învațamîntul rus și ministrul de instrucție publică și Rusiei? DIN GARNI­­TUL NOSTRU Spre locul păcei!... Sintem­. In plină eră de sinuci­deri, nu e zi aproape ca ziarele să nu înregistreze ducerea de bu­nă voie dintre noi, a vreenuia că­ruia nespus de grele i s'au­ părut poverile sufletești sau mizeria pă­­mîntească. Un lucru curios însă, printre si­­nucișii zilelor scurse e, că nu fac parte dintre cei cari trebue­ să se preocupe vecinie de bucățica de­pline. Nu, săracii, cel ce-și l­­­râse zdrențele la ușile îndestulați­lor cu greu își curmă viața, de a­­ceea de multe ori moartea, de bu­nă voie a unuia, care părea că nimic nu-i lipsește din bunurile pămintești, dă naștere la diferite supoziții și cîmp liber comenta­riilor. Pămașii pe acest pămînt de jale caută să descopere totdeauna cau­zele, suferințele morale ale sinu­cisului și adeseori invenții fan­tastica la adresa lui își iau liber curs. Imi reamintesc în privința asta impresia adm­co ce îmi făcu de­unăzi cortegiul unei tinere fete, d­'asemeni sinucisă. Se numea da­că nu mă înșel Tica Verescu și în multe rîndurî o zărisem, albă și tristă în pragul micei ei căsuțe vecină cu strada mea. Era logodită, iubea și era ado­rată. De aceea moartea ei volunta­ră timpul de uimire pe toți ce se­ așteptau s'o vadă fericită mireasă și calomniile, supozițiile își luară zbor, însoțind pe nefericita pînă la mor­mint. Se învinovăți bietul logodnic de trădare, și în zadar fură toate la­crimile tînărului că nimeni nu-i veni să creadă că o boală crun­tă, care torturează fără de răgaz, fusese singura ce h­otărise pe­ săr­mana copilă a'și răpune vința. O convorbire întimplătoare cu medicul ce o­­ căutase imi dovedi neurastenia înaintată, de care su­ferise sinucisa și totul imi fu ex­plicat.. Pas însă de a spune celor cu firi romanțioase, Ce vroiau să vadă In toate numai drame pasionale, a­­moru­ri și trădări. E așa de ușor a face să se crea­dă o calomnie și așa de greu­ să străbată un simplu adevăr. Nu e mai puțin adevărat însă că sinuciderile au luat un carac­ter aproape epidemic, mai cu sea­mă, printre tinerimea surmenată și nervoasă de azi. In cărți de medicină însă, un­de se studiază prea puțin sufletul cu durerile lui, sinuciderea e trecută chiar ca, o boală conta­gioasă psihică Și mai de mult, luind în Franta un caracter acut, legislatorii hotariră spre a o stîr­pi, ca orice fată va muri sinucisă să fie expusa goală, de un stîlp. At­ta fu de ajuns pe atunci ca sinuciderile epidemice să înceteze. In zilele noastre însă, cind neu­rastenia comoară, torturează ati­ila nervi tineri, mă cam, îndoesc dacă astă sentință ar înlătura vr'o tînără fată dela moartea ce-i pa­re liberatoare cea mai bună măsură ar fi: îngrijirea din copi­lărie a firilor nervoase, prea sen­timentale, de către părinții ce­ tre­ime sä prevadă dinainte totul. Slăncuța al cărui scop este întărirea și dezvoltarea relațiunilor cu Turcia a­ 1 j...) is trei delegați în Turcia, spre a studia condițiunile acelui țel la fața locului. Turcia La 7 Septembrie a avut loc în sala teatrului „Eden“ din Salonic primul congres al tuturor clubu­rilor constituționale din Macedo­nia. •» Alallăevî a sosit la Bitolia, ve­nind din Salonic, fostul miniștri președinte al Greciei, Rallys, ca­re călătorește împreună cu fiul său Grecomanii i-au făcut o primire entuziastă.­­* La 1 Septembrie curen­t, s’a fă­cut inaugurarea oficială a clubu­lui constituțional albanez, din Bi­tolia. Muzica școalei de meseri a cîntat marșul albanez. S’au ți­nut discursuri patriotice.­­"-Din Perlepe sosește știrea că populațiunea bulgară a dezarma pe doi comitagi sîrbi cari s­­plimbați în oraș înarmați. S’a pro­dus un fel de încăerare. Poliția a fost nevoită să intervină.­­x­ Ziarul „Stampa“ este informat din Prilepe că bulgarii au rănit grav pe doi frați Naum și Tudor Nicolich­, ambii fruntași sîrbi di­ localitate. Serbia Din Sarajevo (Bosnia) se comu­nică ziarelor din Belgrad că au­toritâțile continuă a amenda pe toți acel iscăliți Intr’un memo­rând care a fost adresat baronulu Burian și prin care cereau Const­­tuția și pentru Bosnia. "C" La 4 Octombrie vor sosi la Bel­grad mai mulți ofițeri turci, spre a întoarce vizita ofițerilor sîrbi cari au vizitat Scopia, Salonic ș Bitolia. Din Balcani Bulgaria Ziarul „Vecerna Posta“ (Nau­mova) vorbind despre conflictul cu Turcia, spune că Bulgariei nu-i rămîne alt­­ceva de făcut decît, de a-și clarifica situația față de Tur­cia proclamâ­ndu-se independentă. * . Ocuparea liniei orientale de că­tre bulgari s’a făcut în modul ur­mător: Trenul venind din Turcia a so­sit la T.­Seimen, ca de obicei­ la ora 10. In acest timp locomotiva fu desprinsă și înlocuită cu o lo­comotivă a c. t. bulgare, care era pavonizată și decorată cu ver­deață. Apoi s’a procedat la­ schim­barea personalului, care s’a făcut in mijlocul acla­mațiunilor mul­țimea. Apoi trenul și-a continuat drumul, pe cind muzica militară a intonat marșul național. Comitetul „Uniune“ din Sofia, fireslărialilirsiș Bisa Ni se scrie din Bitolia că după știri din Școdra se confirmă ști­rea despre arestarea din ordinul comitetului tinerilor turci, a pa­triotului­­ albanez Derviș Hima. Derviș Hima este unul dinții cei mai înfocați patrioți albanez care a colindat întreaga Europa făcînd propagandă pentru in­de­pendența Albaniei. Derviș este foarte bine cunosc­ut și multor bucureșteni, fiind­că a­cum cîțiva ani de zile din sul , publicat la noi un ziar intitula „Independența Albaniei“. In urma intrigilor lui Kiazim Bey, fostul ministru turc din Bu­­curești, Derviș Hima, a fost sili să părăsească Capitala — spre a nu fi expulzat — și s’a stabili la Roma. Cu acordarea Constituției în Turcia el s’a Înapoiat în patrie unde a crezut că își poate conti­nua propaganda la fața locului. Comitetul junilor turci insă a crezut că propaganda Uri este pe­riculoasă unităței și integrității imperiului, de aceea a ordonat să­ fie arestat. Se­ afirmă acuma că foarte mulți bei albanezi din Școdra cari împărtășesc vederile lui Der­vîș Hima, a­ fi de gînd să convoace triburile la Școdra spre a’l pune în libertate cu sila. Morsa­­it sfiül al Difterilor siperiori și Olierii și și Vizitarea monumentului și bate­riei Carol I din parcul orașu­lui.—­Escursiunea pe Dunăre cu remorcherul „Ilustria“.— Face­rea de teme și recunoașteri în împrejurimile Calafatului. Calafat, 13 Septembrie. — Din or­dinul d-lui ministru de războiu, 60 de ofițeri superiori din regi­mentele de infanterie: 1 Dolj, 26 Rovine, 3 Olt, 18 Gorj, 17 Mehe­dinți, 2 Romanațî No. 19, 31 Cala­fat, batalionul 1 vînători, precum și din regimentele de artilerie, 1, 5, 9, și regimentele Î și 2 călă­rași, sub comandă d-lui general Năsturel divizia I, sub comanda d-lui general Corvin, divizia II, sub comanda d-lui general Istrati și col. Vasilescu, șeful statului major au plecat din­­ Craiova la Ca­lafat în marș de studii, unde au sosit astăzi 12 Septembrie ora 1 jumătate p. m. călări. De abea so­siți în oraș, sau dus direct la parc unde este ridicat monumentul și bateria Carol I-ia. Ajunși la in­trarea parcului, au descălecat și intrînd în interiorul parcului au vizitat monumentul și bateria Ca­rol I-il, care și acum se află în starea Ia care a fost la 1877. S-a­ început discuția relativă la importanța strategică ce a­ avut-o Calafatul în timpul războiului de la 1877, și despre lupta de la Smîr­­dan, (Bulgaria), unde se găsește un monument ridicat de Romînia în amintirea eroilor căzuți în luptă pentru independența țărei. Această comună este în fața Ca­lafatului se poate vedea cu ochiul liber în partea Bulgariei, pînă la o distanță de 50 km. După o jumătate oră au plecat cu toții la popota regimentului 31, unde li s’a oferit dejunul. La orele 3 jumătate au coborît în port, unde s’au îmbarcat pe remorcherul „Austria“, de sub pa­vilion austriac, care prea frumos pavoazat. Acolo au făcut recu­noașterea pozițiunilor în spre malul roman, mergînd în susul apei pînă în dreptul ostrovului „Golea“ ce se află la o depărtare de 4 km. de oraș, situat In mijlo­cul Dunărei, iar In jos au mers pînă în dreptul Vidinului de un­de s’au înapoiat în port, debar­­cînd. Maine 13 Septembrie, toți ofi­țerii superiori vor face teme și recunoașteri de studii tactice în împrejurimile­­ Calafatului, pînă la ora 4 p. m., cind vor părăsi orașul nostru, înapoindu-se la Craiova. însărcinat cu cuartiruirea și comandamentul trenului militar este d. locotenent Strîffibeanu din regimentul 1 călărași. Toți ofițerii au fost repartizați de poliție laj ,loc­’*‘or­is calafar tenx. Coresp. Procedînd apoi la verificarea registrelor a găsit un mandat pe suma­ de 5000 lei, care nu a fost trecut în registre, și pentru acea sumă lipsind orice justificare. Fiind­ cercetat, Găinescu a de­clarat la Început că a primit un grup de la perceptorul­ Purec, din care lipsea suma de 5000 lei. Ins­pectorul a dovedit însă că e falsă această alegațiune. După câ­va timp Găinescu și-a schimbat depoziția acuzând pe un funcționar de Huron, dar și a­­ceasta s'a dovedit că nu era ade­vărul. Lipsa celor 5000 de lei nu s'a putut­ justifica. De altfel nu este pentru prima dată cind în sarcina acestui func­­tiormar se copslată mari lipsuri de bani. D. inspector Zane a somat pe Găinescu să puie la loc banii și a plecat, la București pentru a ra­porta cazul ministerului. — D. CutiiinSca 215 Ex pebruns a. c. se va face în public de către comisiunea compusă din reprezentanții Cantorilor de comerț din gUGUrești, Iași, Brăila, Craiova, și Con­­stanța. Tragerea ilorilor tari acordate gratuit abonaților ziarului „Dimineața" A Că­ror valoare este de peste 25000 lei. Imobilul din str. Teilor No. 208, unul din principalele pre­mii, este în reparație și in scurt timp, complect renovat și mobilat, va fi la dispoziția tuturor cari vor vor să-l vi­­siteze. Fraudele de la administrația financiară di­n Constanța CONSTANȚA, 13 .Septembrie. — D. Emil Zane, inspector finan­ciar, făcînd o inspecție la admi­nistrația financiară a descoperit o lipsă de 10.000 lei, în sarcina șefului de secție George Ghiriescu. Însărcinat cu girarea casei, Prințul FericM în­ scăpai­­e ne­atentat — Atentat săvîrșit contra trenului cu care tre­cea prințul Ferdinand prin Ungaria — Corespondentul nostru din Budapesta ne-a transmis a­­tentă la orele 10 următoarea tel­eg­ramă : Budapesta, 13 Septem­brie.— „Budapesti-Hirlap ‘ primește următoarea te­­lrgramă din Deva (coui­­­t ictul Huned­oara) . In contra trenului acce­­ptat, pe cind trecea Intre Deva și Zau, s’a comis un tentat. In acel tren se af­la și prințul Ferdinand I Bomb­ici. Un individ care stătea In apropierea liniei ferate a­runcat asupra unul va­gon o piatră în greutate de 5 kgr. Piatra a căzut a vagonul in care se afla prințul Ferdinand, și a că­­­it pe canapeaua pe care oedea prințul. A fost o adevărată mi­­nune că prințul Romîniei a scăpat neatins. Un pădurar care a pu­at observa atentatul po­vestește că­ individul care a aruncat piatra era îm­brăcat țărănește și părea a fi un țăran. El s’a luat pe urma atentatorului care a dispărut insă in pă­durea din apropiere. S’aîk luat măsuri pentru pri­nderea vinovatului". * Uarmă de mobilizare PITEȘTI, 13 Septembrie.— Mobi­lizarea diviziei a 3-a, care se pre­vedea încă de acum două săptă­mâni, pare a fi astăzi un fapt a­­proape îndeplinit. Azi noapte tot orașul era în aș­teptarea alarmei de mobilizare și a înv­­rziți noaptea orășenii nu i-au îi plătit să sa retragă în casele lor, curioși să asiste la mobilizare. Motivele care justifică credința tu­turora că nu se așteaptă de­cit un ordin telegrafic de la statul major a armatei pentru a se face mobili­­zarea sunt armatoarele: 1) Toți ofițerii în rezervă, fără ex­­e»p­ie au primit ordine confidențiale , se țip la dispoziția regimentelor respective. 2) Toate carnetele de mobilizare a fos­t prefăcute și încredin­țate co­mandanților de companii și baterii. 3) Toată muniția și echipamen­tele sunt gata a fi predate companii­­or și bateriilor respective. 4) Autoritățile orașului au fost în­­ființate să ia măsuri de rechizi­ționare și căile ferate să aibe pre­gătite vagoane, pentru transportul trupelor. Se discută cu multă îngrijorare a­­supra motivelor cari determină a­­ceastă mobilizare. Se crede cu persistentă că ea e în legătură cu conflictul turco-bul­­gar și mai cu seamă ca ultima faza a conflictului, prin ocuparea liniilor ferate orientale. V. P. Constituția turcească și Consti­tuția romma­ne la 1S48 Turcia are acum un regim consti­­tuțional: libertatea inundă țara; ea pare că se revarsă în valuri mari pe strade pe piețe, peste văi și cîmpii. E frumos, e sublimi Un lucru m'a surprins pe mine din toate cele ce se petrec în Ca­pitala­ Turciei și tot imperiul: a­­semănarea izbitoare între cele de acolo și cele de la noi din Româ­­nia de acum șaizeci de ani, adică d­in timpul mișcării de la 1848. Ca cititor neobosit de cărți, de documente etc., pot vorbi fără a fi dezmințit, întocmai ca la 48, la noi, tot așa, și în Turcia, nu mai domnește capul statului, ci voința poporului turc. La noi, poporul s’a dus în număr mare la palat și cu strigăte continue și furtunoase au cerut Constituție. Iar Vodă Bi­­bescu, fără voia lui de­sigur, a dat o Constituție, a iscălit-o. Dar poporul mai cerea un gu­vern liberal compus din membrii partidului revoluționar. Bibescu a acordat și un guvern compus din tineri români cu cul­tură și cu idei foarte înaintate. Nu e ceva la fel în Turcia acum? Spuneți! Sultanul dă constituție de nevoie, formează minister cu Știri artistice și se scrie din Praga că d-șoara Mariana Heller, o distinsă absolven­tă a conservatorului din Capitală despre al căreia succes la un con­cert din Praga am relatat:, — a ab­solvit cu mare succes școala supe­rioară de violină a maestrului Șev­­cik. înainte de a se duce la Pa­ris și Londra, d-șoara Heller va ve­ni în țară unde sperăm că ne va da ocaziunea s’o ascultăm și s'o ad­mirăm. Telegrama de mai sus nu spune nimic asupra datei cind s’a întîmplat acel atentat. Pro­babil însă că e dorbm de ultima călătorie a prințului Ferdinand prin Ungaria, căci, după cum se știe, prințul moștenitor a sosit acum patru zile din străi­nătate. Pină acum lucrul a rămas absolut necunoscut și pare că nici autorităților nu le-a fost adus la cunoștință, de­oarece nu se făcuse nici un demers de nicăieri. înregistrăm știrea cum ni se transmite, rămănînd să se sta­bilească la ce se reduce acest atent­at. elemente înaintate, liberale, luate din coafa celor Surghinici, Închiși și persecutați până în ajun, dintre tinerii turci. Revoluționarii gu­vernă acum în țara Osmanilor! Ei ating pină și obiceiuri foarte vechi, ruginite, intrate în sîngele poporului: femeile pot umbla pe st­rade cu fața descoperită, ele a­­sistă la întruniri publice ca la Londra; ceva mai mult pînă și Sfântul Coran va fi ciupit, retezat căci e vorba ca să se desființeze haremurile și fie­care turc să­­ aibă numai o singură femee ca toată lumea! Auzi d-ta ! Sulta­nul să nu mai cheltuiască din haznaua împărătească sute de miloane cu întreținerea a trei sute de femei alese pe sprinceană din­tre cele mai frumoase ale lumii întregi! Asta e ne­mai auzit! E un sacrilegii! Tinerii turci însă sunt nu numai oameni culți, dar­­ și oameni cu o voință de fier, el calcă în picioare prejudiu­l de cla­să, de castă, de tot­ felul și lo­zinca lor e numai: Uniune și Pro­gres. Aceasta cu siguranță va gal­­vaniza pentru mult timp imperiul ce ajunsese în timpul din urmă în o stare de putreziciune nemai­pomenită; ajunsese ceva cu baza mîncată, roasă, ceva care se clă­tina și sta gata să cadă. Am văzut deci o asemănare iz­bitoare între cele mai multe de la noi la 1848 și cele de acum din Turcia, dar un lucru nu știm de va fi și acestea tot așa: Vodă Bibescu după ce a acordat, de frică, tot ce cerea poporul și tinerii romîni, a abdicat, spunînd că nu poate lua asupră­ și o răs­pundere prea mare. E întrebarea dacă sultanul, des­­brăcat de toate prerogativele lui, redus aproape la rolul pasiv ce-l are acum în minele tinerilor turci, va abdica or nu? Aceasta e o problemă. D. T. Sáráéi­ din Danemarca — O organizație interesantă­­ In Danemarca, ne povestește con­fratele „Roman et Vie“, mi-i sărac decît cine vrea. Orice vagabond e a­­restăt și lipsit de dreptul de vot; el nu poate să se logodească fără de vot.____ Dacă nu vrea să muncească, e trimis la „Workhouse“ pentru un timp de șase luni cel puțin. Dacă tot se­­ încăpățânează să nu lucreze, e lipsit de hrană, i se ia dreptul să fumeze și să primească vizite. Bătrinii, acești clienți inevitabili ai sărăciei, au viața asigurată. Ni­ște case foarte drăguțe sînt anume orînduite pentru dînșii. Ca să nu fie lipsiți de distracții, orchestrele militare le dau adesea concerte. Cea din urmă categorie de săraci, infirmii, sînt trimiși in școli specia­le. Aci, se caută a li se îmbunătăți soarta, dîndu-li-se lecții asupra ma­­m*­Biblioteca Aventurilor Celebre Cum vor fi războaele în viitor ? Intre ce națiuni vor începe și unde vor fi locurile de luptă ? Cu ce arme se vor mai distruge­, acum cind se construesc atîte­a ba oatie și aeroplane ? Toată lumea iși pune aceste întrebări asupra viitoarelor razboae. Dis­tinsul scriitor francez, Pierre Gif­fard, a scris o serie de nuvele intere­sante în care prevede groaznicile războae viitoare cînd omenirea va fi cucerit văzduhul prin descoperirea baloanelor cu cîrmă. In nr. 45 al Bibliotecei Aventurilor Celebre începem a publica aceste interesante și­ dramatice povestiri ce au făcut senzație în lumea întreagă. Iată citeva din ele : 1) Planeta în foc­­ J 5) Parisul în flacără 2) Armatele vitzdnhcului J 6) Cavalerii de fier 3) Semănătorii morții 1 7) Tragediile din intiflul mării 4) Prizonierii din nori­i­­ 8) Asediarea Londrei ADEWEHÎTL dulul cum ar putea să se servească de membrele pe cari natura li se-a lăsat neatinse. Față cu niște instituții așa de ad­mirabile, admiri fără voe spiritul de inițiativă și buna administrație a danezilor. Cu mijloace foarte restrânse, ei găsesc mijlocul de a rezolva problem­­e sociale cari încă sunt în studiu în țările bogate. Poveste orientală" Selim Ben Baiazet"-Baiad­ar por­nind razboiu crincen Împotriva lui Solofion, Împărat vecin i-a zdrobit oștile acestuia, iară pe el Ta prins și­­a luat rob. Auzind copiii lui Selim Ben Ba­­iazer Baiad­ar că împăratul bi­ruit se află Închis într’un turn de la marginea cetății, cu multă osîr­­die s’au rugat ca să le dea voe ca să vadă pe Solofion în temni­ță. — Să mergeți pe rind, nu toți d'o dată, a poruncit Selim Ben Baiazet, între Amurad, pe urmă Aii și pe urmă de tot Abdul. Cel dinții fiu Amurad intrind la Solofion, Ta privit lung, a dat din cap și a zis: „Ar trebui să te ție Intr’un grajd! Aici e prea bine pentru unul ca tine... Cu clicii la un locl — Fiecare copil seamănă cu tat sol a răspuns Solofion. Al doilea fiu la rândul lui i-a zis, cind s’a dus și el: — Păcat că te ține aici! Ar tre­bui să se dea la bucătărie, cu robii... — Fiecare copil seamănă cu tat— sol a răspuns Solofion Cel mai mic care s'a dus peste o săptămînă, s’a apropiat de cel bi­ruit, la mîngn­at și i-a zis cu blindețe: — Păcat mare că te ține aici, ître ziduri umede și reci. Ar tre­bui pentru tine un palat împără­­­tesc căci împărat ai fost și tu... — Fiecare copil seamănă lui tat­so a strigat și de astă dată So­lofion. Povestind copiii cele vorbite de­ el și arătându-­ și răspunsurile pri­mite. Sultanul Selim Ben Baiazer Baltad­ar s’a mirat foarte mult de răspunsuri și nu mai avea astâmpăr ziua și noaptea. Îndată a adunat sobor de u­lemale, derviși, șeici, dre­gători, pășule, bei. Înțelepți, vraci, magi, vrăjitori și le-a dat poruncă strașnică să facă Sfat și să-î spuie și lui ce noi mă au cuvintele lui So­m­on, căci de nu, unde le stă picioa.­»­rele le va sta și capul. S’a strîns soborul și unul una, altul alta, au dezlegat taina; apoi cel­ mai bătrîn din adunare s'a dus la sultan și i-a grăit astfel: — Prea luminate și prea slăvite împărat! împăratul Împăraților din toată lumea, mai strălucitor do cit soarele, mai puternic de­cit furtuna mărilor și de­cît cutremurul pămîn­­tului! Viața oamenilor, a florilor, a tuturor vietăților! Ție ți se supune tot ce e suflare omenească și dobi­­lească! Fii veșnic mare și puter­nic! Noi ne-am adunat, ne-am sfă­tuit și am găsit răspunsul adevă­rat ce trebuie să­ tî dăm, dar nu cutezăm, noi, niște furnici, niște gîn­găni, să ridicăm ochii clipitorî că­tre lumina ta orbitoare, către li­cărirea de stele a tronului tău prea înalt! Să ne­ făgăduești mai întrî că ne ierți și n'ai să te superi de ce vei auzi. — Făgăduesc! răsună glasul îm­păratului. — Uite, prea luminate și a toate noroadele slăvite stăpîne. Acum 15 ani ai certat cu oști pe o împă­răție vecină și ai lipsit de pe tro­nul strămoșilor un an... — El? — Sultana Valide a rămas însăr­cinată cu vizitiul și s’a născut prințul cel mai mare al nos­tru care a spus lui Solofion că ar trebui să stea într'un grajd... Altă dată în alt război, lipsind prea mult, sultana a făcut pe al doi­lea prinț cu un bucătar al palatu­lui... Prințul acesta a spus lui Solo­mion că ar trebui să stea cu robii la o bucătărie. — Dar al treilea? — Al treilea, prea strălucite și soare orbitor și adevărat al lumii întregi, al treilea este fiul Măriei Voastre... Cânsul a zis că un Îm­părat mare ca cel­ biruit ar trebui să stea într’un palat împărătesc ca al nostru, iar nu în o peșteră u­­medă de pe zidurile căreia picură apă și cad năplrci negre. Solofion le-a răspuns la toți după cum știți. — Că fiecare copil seamănă lui tat­so! , —Am Înțeles! PETRECERI Aseară au început la circ spec­tacolele de lupte internaționale, precedate de cîteva numere de jongleuri, acrobați și un biciclist, destul de interesante, în special acrobații și biciclistul. Luptele n’au pus aseară în con­tact luptători de prima ordine. Italianul Pietro II a provocat fluerături și proteste violente print­r’o­­ brutalitate căreia poli­­ția ar trebui să-i pue capăt scurt și cuprinzător. Mai interesant au luptat fran­cezul Aimable, și japonezul Onu. COMUNISMUL Organul cotidian german „Vos­­sische Zeitung află din Kopen­­haga: O manifestare frumoasă de seg­­mente de camaraderie s'a semna­lat la membrii unei expedițiuni daneze la Gronlanda, cari s’au întors acum in urmă în țara lor. In timpul întregei călătorii neno­rocitul conducător al expediți­­unei, Mylius Erichsen, a pus mare greutate pe faptul că între

Next