Adevěrul, septembrie 1908 (Anul 21, nr. 6826-6855)
1908-09-15 / nr. 6840
../límT Î5- Siftsigmbrie;ISOS' mmmm Societatea lmbn A. VENTZKI G«a £ Efcferíá <Geriaaht&) [* € © ama! Hars sí Be&ww Hft FABRICA de CULTIVATOARE din toată? Ewopa Foloasele ce Cultur&tortu acooe agriculture! sunt multiple, în special reduce costul facerea ogoarelor la o pătrime preparîndu-1 în condițiunî excelente, ceea ce justifica reclama ce i se face: laeshtl 8 Bilar,eî preîstiÂI la traetrie minimă feisrn snde și ifrfeflUîliaaî a se atea Bsprz Minafei Osnsrale m a im P*»TM snniî * export — — IftapoQ/ Str. Brattig. 5. — Baróit : Ster, Stavropoleos, 15 FABfiLELE ROMANE UNITE BEcserești, G&lea 13 Septembrie SSs. 181 Cel mai mare deposit de : Lemne de Foc și Cărbuni 10»PBt cal. I, Lei 33 Mia Klogr. MiMlß mn I, . 29 „ aduse la f domiciliu în căruțe închise cu plumbul fabricei CălfMSdîl C6RS “«amestecat cu coka de [^] Anatolia, zona w ^ dusa la domiciliu în saci plumbuiți, sau L»el 57 în fabrică BRICHETE ENGLEZEȘTI, ANTRACIT, CARBONI, CARBIF, CURS de FONDEMIE, etc., etc. — Gomandele se primesc și 8a Banca de Scont -MAMELE MA«A5EII* fie ARME BUCUREȘTI u II Virtu II Farnis sia! Bstea Mei si D. UL MMIM ® Curței regale Iritare, onoarea, aduce la cunoștința Onor. sale , clientele din toată țarafC ă a înființat în magazinul sau o secțiune specială de PAȘTI pentru PASHMV! — Alierate special pentru acest magazin și fiind de o construcție soclidă și —----PREJVRI FOARUR AVAMXAGIOASE —-----IFViodel No.. 230.—Pușcă- cu capsă, cu o țeavă, lei...................... 4 Model No.. 385.—Pușca cu capsă, cu două țevi, solidă, recomandf» K. riftoriță, lei . . . ..........................................................«V .Model‘Ro. 236.—Pușcă-cu-capsă cu două țevi, oțelurile înainteaA i foarte solidă, funcționare, admirabilă, model f. recomand. “« f. ModelNo. 133.—Pușcă, foc central, cu o țeavă, sistem „Mau 3A glaser“, cal. 12 săiV 16, robustă, recomandabilă, lei . . . dv I A Model* No. JOI;—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16, cheea de deschidere între cocoașe, cocoașele pun în CE. du-se singure la dodeea de siguranță, m. solid, lei . **3 g.Model No. 1106.—Puși si foc central, cu două țevi, calibru 13 satrip, cheea de deschidere între cocoașe, cocoașele puntindu-se sinigureria,piednea de siguranță, 'oțtssiK înainte Mj (armă trei reclamă al magazinului), pușcă recomandă, lei Uw Prețurile sunt reduse, fixe și se înțeleg numai cu bani gata._— Expedițiuni în toată țara—Comandele se efectuiază in ziua primire! m mmmmmmsm^Bsmnmmi ' ■ '■ C mLEBRELE unul« 1 rili , tentate itn&LE „1ELSCIM“ brevetate Ä iEft in Stillibli ; ^ ínségein Onor. Trib. Iifov snb No. 19163 din 1906 Os vânzare junnal ia Societatea in pamatulität, ibi & co. r w mm rqhgbh ii illistran - SPERMUVATI BfiEMETHTE -BHCIULESTI, STRADA SARUDAN, No. 5 (Casa Țăran» 1 FEUiȚKră de mammm CEREȚI M GMM OHÎIMMLE HBLICHAR pilisi äsp Elfsr P8B?reaü. BfilH- HIB, alsir ramie,Kráimra,Sir. blberfäset „ „ 8fis: B8RDI 2 OIsiMij, Brăila E-din Bia, i .. . ■ . .. Înteiîssi: I. J. BEIM! f.Säsonfe Prețul curent: OrSTlîiEîiUL BELEM Bill pentru MURNLE ți BIBICLETE Continental Capteenouc& Quiîla Fețeda Go. Skmona Representant pentru Romînia stoetarești, Sic9. Straîrtop«, 5 (Casa Ț5ranu) Teiofvip.5 | ff.) Dr. Crăciuneanu — Medic la Spitalul Filantropia — Consultațiunî perrtra inTfiKWE S-S(p. m. —spa îîdsîifor« In Capiitală — S4_Strisdtt Shoitisse, No. S4 Op. 1.1. Steiner Dentist .American • S^ecis^list în lucrări ds — BRXDftfiCTO»KprintO — sau Dinți artificiali fără plata mestești, Str. Cișmeîîtei, 1 — Fiața Palatului Regal — ST. 6. SÍIPATI80 Concurență nelea. Ni se scrie din Botoșani: „La noi în Botoșani, de cîțîva ani, s’a înființat o librărie cooperativă, formată și dirigentă în mare parte de profesori și institutori. ..Afară de aceasta mai există în oraș încă 3 librării, una a unui român și două a 2 evrei. „Se înțelepte că o luptă strașnică s’a încins între aceste 4 librării,și oricine poate ușor pricepe că librăria cooperativă mergea ,mai bine, fiind sprijinită de profesori și institutori, ca,il recomandai direct sau indirect, elevilor ca să își procure cărțile și cele necesare numai de la librăria cooperativă. „Câtă vreme lucrurile s’au mărginit la concurență reală și cită vreme profesorii nu fuceau alta decît să recomande elevilor ca să prefere librăria cooperativă — deși nu sunt în drept, s’o facă — aveau oarecari speranțe de luptă economică. „Anul acesta faptele și lucrurile au căpătat o turnură cu totul stranie. „S’a hotărît — de cine anume m se știe precis — ca anul acesta să se impite elevilor și elevelor ca să nu cumpere nici un creion dela altă librărie, ci totul dela librăria cooperativă. Așa s’a și făcut. ..La deschiderea anului școlar, copiii au cumpărat cărțile necesare școalei, mare parte de la cooperativă așa după cum li s’au spus și o parte, neștiutori au cumpărat și la celelalte librării. „Ce se întîmplă? Cum o parte din institutori și institutoare observă că o parte din cărțile elevilor și elevelor nu poartă ștampila cooperativei, deci cărțile fiind cumpărate aiurea, obligă pe copii să le dea îndărăt și să cumpere de la cooperativă. „Firește că librarii refuză să reprimească cărțile, cîtă vreme sînt bune și conform cu programul școalei și atuncea se poate asista la scene din acele în cari copiii stau ore întregi și plîng ca să li se restitue banii, fiindu-le frică și de părinți și mai cu seamă de persecuția și urgia profesorilor. „Am putut singur constata cum la d. Mihai Pavlov „librăria Eminescu“ au venit copiii ca să li se schimbe — nu cărți sau lucruri importante — ci cînd și caete și Creioane! Mai mult, avem cunoștință exactă, cum unele institutoare au spus copiilor că se vor rupe cărțile și caetele, de nu vor fi procurate de la „cooperativă“. „După cum vedeți, domnule director, aceasta nu mai e luptă economică, el e monopol curat asupra unui întreg județ. Căci după cum vedeți, această luptă (!) economică nu lovește numai în cei 2 evrei librari — cari mai au și alte mijloace de existență ca tipografia — dar se lovește și într’un comerciant român, harnic și simpatic, d. Mihai Pavlov, care așteaptă desigur, cu multă nerăbdare începutul anului școlar, pentru ca apoi să poată rezista un întreg an. ..Dar privilegiile cooperativei se întind și mai departe. La liceul din localitate pînă la 8 Septembrie încă nu s’a pus lista cărților și doară regulamentul școalelor secundare glăsuește clar că cel mult pînă la 8 Septembrie, lista cărților trebue să fie afișată. Aceasta s’a făcut cu intenția de a se privilegia „cooperativa“ pentru ca să-și poată procura cărțile la timp și astfel să ia înainte celorlalți librari“. Curierul spectacolelor — Duminică 14 Septembrie — Grădina Rașca. — Se va juca : D-na X, traducere de d. P. Guști. Grădina tenlrnlnî Paihé Fiferes.— (vis-a-vis de café Bulevard), în fiecare seară reprezentațiunî cinematografice. Grădina terasă a Berăriei și restaurantului „La Carpațî". In toate serile de la 7—12 și jum. seara și Duminicile de la 5—7 d. a. concert de profesorul Erenlc Pifferi de la conservatorul din Milano. Teatru adiMMI. In fiecare seară reprezentație a marelui teatru cinematografic perfecționat „Alias” cu proiecțiuni perfecționate de o mare senzație precum și a comicilor francezi „Amy-Pol” răsfățații de la teatrul Alhambra din Paris în creațiunile lor originale de mult humor. Prețuri populare. Teatrul de varietăți Imperiala.— Strada Cîmpineanu No. 16. Deschiderea Duminică 7 Septembrie. In toate serile reprezentațiuni pentru familii. Muzeul Zoologic (șoseaua Kissellîi). Deschis Joia. Duminica și sărbătoriile de la 10 dim.—4 seara. Museul Aman (Srt. C. A. Rosetti 8). Deschis Marița, Joia, Duminica ,și sărbătorile, de lit 9—12 dim.,, 3—5 seara. Muzeul de geologie și pateologie (Universitate). Pinacoteca Statului (Palatul Ateneului intrarea prin str. N. Golescu). Ateneul român (vizitarea localului și colecțiilor sale). Deschis în fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. Muzeul de antichități (Universitate). Deschis Duminica de la 11 dimineața—1 d. a. tagiei!« MiMitelul răsese — Un ultimatum ministerial către profesori — întreaga viață universitară rusă, și așa destul de tulburată de recentele măsuri ministeriale privitoare la polonezi, evrei și studente, amenință sa fie cu totul înăbușită de noua circulare a ministrului Instrucției publice, d. Schwartz, care ordonă profesorilor aparținînd partidului cadet (constituțional democrat) să abjure în public convingerile lor politice sau să demisioneze. Profesorul Perrosițki din Petersburg, pus în această alternativă, a optat, pentru demisiune și se asigură că a și fost invitat de universitatea din Oxford ca să predea cursuri acolo. De altfel, întregul corp profesoral al școalelor superioare din capitala Rusiei a protestat împotriva acestei circulări, pe cît de neregală pentrt de vexatorie, iar rectorul universitate!, d. Borgman, și-a suspendat funcția în semn de protestare, pe cind, pe de altă parte, profesorii s’au grăbit să numească pe Leo Tolstoi YULE și PEPINIERELE Petra Uilan — ©arsa Seiieni («fad. IPraltovib) — 1/4 de oră cu trenul depărtare de Ploești,— Trei trenuri pe zi Ră, pus îi» vînzare • Mari prispei!, Ilifiul (de la 12 prade în sus alcool — de la 20 prade în sus zahir) — Fabricate sub ochii cumpărătorilor — Pentru preț și orice alte detalii a se adresa la : Administrația Pepinierelor gara Scăsna Vînzare în gros și în detail.—Telefon interm b vn prin Plonutl mmsmmxsagm I ia_in se obține din ESENȚA de OȚET PURA 80 ° o din Fabrica PRINCIPELUI B. ȘTIRBEI, in Dărmănești . Comenzile a se adresa: DB^SZIÎul Distileriei URBSON Din Bănești , la encuiești, Calea V8r.1ortoS, 123 membru de onoare al universității. Universitatea din Moscova a urmat acest exemplu și a iscălit o protestare contra circularei ministeriale. Mai mulți din membrii acestei universități își vor părăsi catedrele, mai cu deosebire d-nil Maronzef, fost președinte al Dumei, SheTshenevici, Kokoshen, Karejiff, Grădescul și alții, toți cunoscuți ca savanți și ca membri ai partidului liberal. Unele ziare observă cu multă dreptate că acei profesori care vor fi dispuși să-și schimbe în chip docil părerile ca să-și păstreze catedrele, nu vor mai avea nici autoritate, nici prestigiu față de studenți, iar pe de altă parte, că dispoziția profesorilor cari își dau demisiile va fi o mare pierdere pentru învățămîntul rus. Dar exist., oare cel mai mic raport între învațamîntul rus și ministrul de instrucție publică și Rusiei? DIN GARNITUL NOSTRU Spre locul păcei!... Sintem. In plină eră de sinucideri, nu e zi aproape ca ziarele să nu înregistreze ducerea de bună voie dintre noi, a vreenuia căruia nespus de grele i s'au părut poverile sufletești sau mizeria pămîntească. Un lucru curios însă, printre sinucișii zilelor scurse e, că nu fac parte dintre cei cari trebue să se preocupe vecinie de bucățica depline. Nu, săracii, cel ce-și lrâse zdrențele la ușile îndestulaților cu greu își curmă viața, de aceea de multe ori moartea, de bună voie a unuia, care părea că nimic nu-i lipsește din bunurile pămintești, dă naștere la diferite supoziții și cîmp liber comentariilor. Pămașii pe acest pămînt de jale caută să descopere totdeauna cauzele, suferințele morale ale sinucisului și adeseori invenții fantastica la adresa lui își iau liber curs. Imi reamintesc în privința asta impresia admco ce îmi făcu deunăzi cortegiul unei tinere fete, d'asemeni sinucisă. Se numea dacă nu mă înșel Tica Verescu și în multe rîndurî o zărisem, albă și tristă în pragul micei ei căsuțe vecină cu strada mea. Era logodită, iubea și era adorată. De aceea moartea ei voluntară timpul de uimire pe toți ce se așteptau s'o vadă fericită mireasă și calomniile, supozițiile își luară zbor, însoțind pe nefericita pînă la mormint. Se învinovăți bietul logodnic de trădare, și în zadar fură toate lacrimile tînărului că nimeni nu-i veni să creadă că o boală cruntă, care torturează fără de răgaz, fusese singura ce hotărise pe sărmana copilă a'și răpune vința. O convorbire întimplătoare cu medicul ce o căutase imi dovedi neurastenia înaintată, de care suferise sinucisa și totul imi fu explicat.. Pas însă de a spune celor cu firi romanțioase, Ce vroiau să vadă In toate numai drame pasionale, amoruri și trădări. E așa de ușor a face să se creadă o calomnie și așa de greu să străbată un simplu adevăr. Nu e mai puțin adevărat însă că sinuciderile au luat un caracter aproape epidemic, mai cu seamă, printre tinerimea surmenată și nervoasă de azi. In cărți de medicină însă, unde se studiază prea puțin sufletul cu durerile lui, sinuciderea e trecută chiar ca, o boală contagioasă psihică Și mai de mult, luind în Franta un caracter acut, legislatorii hotariră spre a o stîrpi, ca orice fată va muri sinucisă să fie expusa goală, de un stîlp. Atta fu de ajuns pe atunci ca sinuciderile epidemice să înceteze. In zilele noastre însă, cind neurastenia comoară, torturează atiila nervi tineri, mă cam, îndoesc dacă astă sentință ar înlătura vr'o tînără fată dela moartea ce-i pare liberatoare cea mai bună măsură ar fi: îngrijirea din copilărie a firilor nervoase, prea sentimentale, de către părinții ce treime sä prevadă dinainte totul. Slăncuța al cărui scop este întărirea și dezvoltarea relațiunilor cu Turcia a 1 j...) is trei delegați în Turcia, spre a studia condițiunile acelui țel la fața locului. Turcia La 7 Septembrie a avut loc în sala teatrului „Eden“ din Salonic primul congres al tuturor cluburilor constituționale din Macedonia. •» Alallăevî a sosit la Bitolia, venind din Salonic, fostul miniștri președinte al Greciei, Rallys, care călătorește împreună cu fiul său Grecomanii i-au făcut o primire entuziastă.* La 1 Septembrie curent, s’a făcut inaugurarea oficială a clubului constituțional albanez, din Bitolia. Muzica școalei de meseri a cîntat marșul albanez. S’au ținut discursuri patriotice."-Din Perlepe sosește știrea că populațiunea bulgară a dezarma pe doi comitagi sîrbi cari splimbați în oraș înarmați. S’a produs un fel de încăerare. Poliția a fost nevoită să intervină.x Ziarul „Stampa“ este informat din Prilepe că bulgarii au rănit grav pe doi frați Naum și Tudor Nicolich, ambii fruntași sîrbi di localitate. Serbia Din Sarajevo (Bosnia) se comunică ziarelor din Belgrad că autoritâțile continuă a amenda pe toți acel iscăliți Intr’un memorând care a fost adresat baronulu Burian și prin care cereau Consttuția și pentru Bosnia. "C" La 4 Octombrie vor sosi la Belgrad mai mulți ofițeri turci, spre a întoarce vizita ofițerilor sîrbi cari au vizitat Scopia, Salonic ș Bitolia. Din Balcani Bulgaria Ziarul „Vecerna Posta“ (Naumova) vorbind despre conflictul cu Turcia, spune că Bulgariei nu-i rămîne altceva de făcut decît, de a-și clarifica situația față de Turcia proclamându-se independentă. * . Ocuparea liniei orientale de către bulgari s’a făcut în modul următor: Trenul venind din Turcia a sosit la T.Seimen, ca de obicei la ora 10. In acest timp locomotiva fu desprinsă și înlocuită cu o locomotivă a c. t. bulgare, care era pavonizată și decorată cu verdeață. Apoi s’a procedat la schimbarea personalului, care s’a făcut in mijlocul aclamațiunilor mulțimea. Apoi trenul și-a continuat drumul, pe cind muzica militară a intonat marșul național. Comitetul „Uniune“ din Sofia, fireslărialilirsiș Bisa Ni se scrie din Bitolia că după știri din Școdra se confirmă știrea despre arestarea din ordinul comitetului tinerilor turci, a patriotului albanez Derviș Hima. Derviș Hima este unul dinții cei mai înfocați patrioți albanez care a colindat întreaga Europa făcînd propagandă pentru independența Albaniei. Derviș este foarte bine cunoscut și multor bucureșteni, fiindcă acum cîțiva ani de zile din sul , publicat la noi un ziar intitula „Independența Albaniei“. In urma intrigilor lui Kiazim Bey, fostul ministru turc din București, Derviș Hima, a fost sili să părăsească Capitala — spre a nu fi expulzat — și s’a stabili la Roma. Cu acordarea Constituției în Turcia el s’a Înapoiat în patrie unde a crezut că își poate continua propaganda la fața locului. Comitetul junilor turci insă a crezut că propaganda Uri este periculoasă unităței și integrității imperiului, de aceea a ordonat să fie arestat. Se afirmă acuma că foarte mulți bei albanezi din Școdra cari împărtășesc vederile lui Dervîș Hima, a fi de gînd să convoace triburile la Școdra spre a’l pune în libertate cu sila. Morsait sfiül al Difterilor siperiori și Olierii și și Vizitarea monumentului și bateriei Carol I din parcul orașului.—Escursiunea pe Dunăre cu remorcherul „Ilustria“.— Facerea de teme și recunoașteri în împrejurimile Calafatului. Calafat, 13 Septembrie. — Din ordinul d-lui ministru de războiu, 60 de ofițeri superiori din regimentele de infanterie: 1 Dolj, 26 Rovine, 3 Olt, 18 Gorj, 17 Mehedinți, 2 Romanațî No. 19, 31 Calafat, batalionul 1 vînători, precum și din regimentele de artilerie, 1, 5, 9, și regimentele Î și 2 călărași, sub comandă d-lui general Năsturel divizia I, sub comanda d-lui general Corvin, divizia II, sub comanda d-lui general Istrati și col. Vasilescu, șeful statului major au plecat din Craiova la Calafat în marș de studii, unde au sosit astăzi 12 Septembrie ora 1 jumătate p. m. călări. De abea sosiți în oraș, sau dus direct la parc unde este ridicat monumentul și bateria Carol I-ia. Ajunși la intrarea parcului, au descălecat și intrînd în interiorul parcului au vizitat monumentul și bateria Carol I-il, care și acum se află în starea Ia care a fost la 1877. S-a început discuția relativă la importanța strategică ce a avut-o Calafatul în timpul războiului de la 1877, și despre lupta de la Smîrdan, (Bulgaria), unde se găsește un monument ridicat de Romînia în amintirea eroilor căzuți în luptă pentru independența țărei. Această comună este în fața Calafatului se poate vedea cu ochiul liber în partea Bulgariei, pînă la o distanță de 50 km. După o jumătate oră au plecat cu toții la popota regimentului 31, unde li s’a oferit dejunul. La orele 3 jumătate au coborît în port, unde s’au îmbarcat pe remorcherul „Austria“, de sub pavilion austriac, care prea frumos pavoazat. Acolo au făcut recunoașterea pozițiunilor în spre malul roman, mergînd în susul apei pînă în dreptul ostrovului „Golea“ ce se află la o depărtare de 4 km. de oraș, situat In mijlocul Dunărei, iar In jos au mers pînă în dreptul Vidinului de unde s’au înapoiat în port, debarcînd. Maine 13 Septembrie, toți ofițerii superiori vor face teme și recunoașteri de studii tactice în împrejurimile Calafatului, pînă la ora 4 p. m., cind vor părăsi orașul nostru, înapoindu-se la Craiova. însărcinat cu cuartiruirea și comandamentul trenului militar este d. locotenent Strîffibeanu din regimentul 1 călărași. Toți ofițerii au fost repartizați de poliție laj ,loc’*‘oris calafar tenx. Coresp. Procedînd apoi la verificarea registrelor a găsit un mandat pe suma de 5000 lei, care nu a fost trecut în registre, și pentru acea sumă lipsind orice justificare. Fiind cercetat, Găinescu a declarat la Început că a primit un grup de la perceptorul Purec, din care lipsea suma de 5000 lei. Inspectorul a dovedit însă că e falsă această alegațiune. După câva timp Găinescu și-a schimbat depoziția acuzând pe un funcționar de Huron, dar și aceasta s'a dovedit că nu era adevărul. Lipsa celor 5000 de lei nu s'a putut justifica. De altfel nu este pentru prima dată cind în sarcina acestui functiormar se copslată mari lipsuri de bani. D. inspector Zane a somat pe Găinescu să puie la loc banii și a plecat, la București pentru a raporta cazul ministerului. — D. CutiiinSca 215 Ex pebruns a. c. se va face în public de către comisiunea compusă din reprezentanții Cantorilor de comerț din gUGUrești, Iași, Brăila, Craiova, și Constanța. Tragerea ilorilor tari acordate gratuit abonaților ziarului „Dimineața" A Căror valoare este de peste 25000 lei. Imobilul din str. Teilor No. 208, unul din principalele premii, este în reparație și in scurt timp, complect renovat și mobilat, va fi la dispoziția tuturor cari vor vor să-l visiteze. Fraudele de la administrația financiară din Constanța CONSTANȚA, 13 .Septembrie. — D. Emil Zane, inspector financiar, făcînd o inspecție la administrația financiară a descoperit o lipsă de 10.000 lei, în sarcina șefului de secție George Ghiriescu. Însărcinat cu girarea casei, Prințul FericM în scăpaie neatentat — Atentat săvîrșit contra trenului cu care trecea prințul Ferdinand prin Ungaria — Corespondentul nostru din Budapesta ne-a transmis atentă la orele 10 următoarea telegramă : Budapesta, 13 Septembrie.— „Budapesti-Hirlap ‘ primește următoarea telrgramă din Deva (couit ictul Hunedoara) . In contra trenului acceptat, pe cind trecea Intre Deva și Zau, s’a comis un tentat. In acel tren se afla și prințul Ferdinand I Bombici. Un individ care stătea In apropierea liniei ferate aruncat asupra unul vagon o piatră în greutate de 5 kgr. Piatra a căzut a vagonul in care se afla prințul Ferdinand, și a căit pe canapeaua pe care oedea prințul. A fost o adevărată minune că prințul Romîniei a scăpat neatins. Un pădurar care a puat observa atentatul povestește că individul care a aruncat piatra era îmbrăcat țărănește și părea a fi un țăran. El s’a luat pe urma atentatorului care a dispărut insă in pădurea din apropiere. S’aîk luat măsuri pentru prinderea vinovatului". * Uarmă de mobilizare PITEȘTI, 13 Septembrie.— Mobilizarea diviziei a 3-a, care se prevedea încă de acum două săptămâni, pare a fi astăzi un fapt aproape îndeplinit. Azi noapte tot orașul era în așteptarea alarmei de mobilizare și a învrziți noaptea orășenii nu i-au îi plătit să sa retragă în casele lor, curioși să asiste la mobilizare. Motivele care justifică credința tuturora că nu se așteaptă decit un ordin telegrafic de la statul major a armatei pentru a se face mobilizarea sunt armatoarele: 1) Toți ofițerii în rezervă, fără exe»pie au primit ordine confidențiale , se țip la dispoziția regimentelor respective. 2) Toate carnetele de mobilizare a fost prefăcute și încredințate comandanților de companii și baterii. 3) Toată muniția și echipamentele sunt gata a fi predate companiior și bateriilor respective. 4) Autoritățile orașului au fost înființate să ia măsuri de rechiziționare și căile ferate să aibe pregătite vagoane, pentru transportul trupelor. Se discută cu multă îngrijorare asupra motivelor cari determină această mobilizare. Se crede cu persistentă că ea e în legătură cu conflictul turco-bulgar și mai cu seamă ca ultima faza a conflictului, prin ocuparea liniilor ferate orientale. V. P. Constituția turcească și Constituția rommane la 1S48 Turcia are acum un regim constituțional: libertatea inundă țara; ea pare că se revarsă în valuri mari pe strade pe piețe, peste văi și cîmpii. E frumos, e sublimi Un lucru m'a surprins pe mine din toate cele ce se petrec în Capitala Turciei și tot imperiul: asemănarea izbitoare între cele de acolo și cele de la noi din România de acum șaizeci de ani, adică din timpul mișcării de la 1848. Ca cititor neobosit de cărți, de documente etc., pot vorbi fără a fi dezmințit, întocmai ca la 48, la noi, tot așa, și în Turcia, nu mai domnește capul statului, ci voința poporului turc. La noi, poporul s’a dus în număr mare la palat și cu strigăte continue și furtunoase au cerut Constituție. Iar Vodă Bibescu, fără voia lui desigur, a dat o Constituție, a iscălit-o. Dar poporul mai cerea un guvern liberal compus din membrii partidului revoluționar. Bibescu a acordat și un guvern compus din tineri români cu cultură și cu idei foarte înaintate. Nu e ceva la fel în Turcia acum? Spuneți! Sultanul dă constituție de nevoie, formează minister cu Știri artistice și se scrie din Praga că d-șoara Mariana Heller, o distinsă absolventă a conservatorului din Capitală despre al căreia succes la un concert din Praga am relatat:, — a absolvit cu mare succes școala superioară de violină a maestrului Șevcik. înainte de a se duce la Paris și Londra, d-șoara Heller va veni în țară unde sperăm că ne va da ocaziunea s’o ascultăm și s'o admirăm. Telegrama de mai sus nu spune nimic asupra datei cind s’a întîmplat acel atentat. Probabil însă că e dorbm de ultima călătorie a prințului Ferdinand prin Ungaria, căci, după cum se știe, prințul moștenitor a sosit acum patru zile din străinătate. Pină acum lucrul a rămas absolut necunoscut și pare că nici autorităților nu le-a fost adus la cunoștință, deoarece nu se făcuse nici un demers de nicăieri. înregistrăm știrea cum ni se transmite, rămănînd să se stabilească la ce se reduce acest atentat. elemente înaintate, liberale, luate din coafa celor Surghinici, Închiși și persecutați până în ajun, dintre tinerii turci. Revoluționarii guvernă acum în țara Osmanilor! Ei ating pină și obiceiuri foarte vechi, ruginite, intrate în sîngele poporului: femeile pot umbla pe strade cu fața descoperită, ele asistă la întruniri publice ca la Londra; ceva mai mult pînă și Sfântul Coran va fi ciupit, retezat căci e vorba ca să se desființeze haremurile și fiecare turc să aibă numai o singură femee ca toată lumea! Auzi d-ta ! Sultanul să nu mai cheltuiască din haznaua împărătească sute de miloane cu întreținerea a trei sute de femei alese pe sprinceană dintre cele mai frumoase ale lumii întregi! Asta e nemai auzit! E un sacrilegii! Tinerii turci însă sunt nu numai oameni culți, dar și oameni cu o voință de fier, el calcă în picioare prejudiul de clasă, de castă, de tot felul și lozinca lor e numai: Uniune și Progres. Aceasta cu siguranță va galvaniza pentru mult timp imperiul ce ajunsese în timpul din urmă în o stare de putreziciune nemaipomenită; ajunsese ceva cu baza mîncată, roasă, ceva care se clătina și sta gata să cadă. Am văzut deci o asemănare izbitoare între cele mai multe de la noi la 1848 și cele de acum din Turcia, dar un lucru nu știm de va fi și acestea tot așa: Vodă Bibescu după ce a acordat, de frică, tot ce cerea poporul și tinerii romîni, a abdicat, spunînd că nu poate lua asupră și o răspundere prea mare. E întrebarea dacă sultanul, desbrăcat de toate prerogativele lui, redus aproape la rolul pasiv ce-l are acum în minele tinerilor turci, va abdica or nu? Aceasta e o problemă. D. T. Sáráéi din Danemarca — O organizație interesantă In Danemarca, ne povestește confratele „Roman et Vie“, mi-i sărac decît cine vrea. Orice vagabond e arestăt și lipsit de dreptul de vot; el nu poate să se logodească fără de vot.____ Dacă nu vrea să muncească, e trimis la „Workhouse“ pentru un timp de șase luni cel puțin. Dacă tot se încăpățânează să nu lucreze, e lipsit de hrană, i se ia dreptul să fumeze și să primească vizite. Bătrinii, acești clienți inevitabili ai sărăciei, au viața asigurată. Niște case foarte drăguțe sînt anume orînduite pentru dînșii. Ca să nu fie lipsiți de distracții, orchestrele militare le dau adesea concerte. Cea din urmă categorie de săraci, infirmii, sînt trimiși in școli speciale. Aci, se caută a li se îmbunătăți soarta, dîndu-li-se lecții asupra mam*Biblioteca Aventurilor Celebre Cum vor fi războaele în viitor ? Intre ce națiuni vor începe și unde vor fi locurile de luptă ? Cu ce arme se vor mai distruge, acum cind se construesc atîtea ba oatie și aeroplane ? Toată lumea iși pune aceste întrebări asupra viitoarelor razboae. Distinsul scriitor francez, Pierre Giffard, a scris o serie de nuvele interesante în care prevede groaznicile războae viitoare cînd omenirea va fi cucerit văzduhul prin descoperirea baloanelor cu cîrmă. In nr. 45 al Bibliotecei Aventurilor Celebre începem a publica aceste interesante și dramatice povestiri ce au făcut senzație în lumea întreagă. Iată citeva din ele : 1) Planeta în foc J 5) Parisul în flacără 2) Armatele vitzdnhcului J 6) Cavalerii de fier 3) Semănătorii morții 1 7) Tragediile din intiflul mării 4) Prizonierii din norii 8) Asediarea Londrei ADEWEHÎTL dulul cum ar putea să se servească de membrele pe cari natura li se-a lăsat neatinse. Față cu niște instituții așa de admirabile, admiri fără voe spiritul de inițiativă și buna administrație a danezilor. Cu mijloace foarte restrânse, ei găsesc mijlocul de a rezolva probleme sociale cari încă sunt în studiu în țările bogate. Poveste orientală" Selim Ben Baiazet"-Baiadar pornind razboiu crincen Împotriva lui Solofion, Împărat vecin i-a zdrobit oștile acestuia, iară pe el Ta prins șia luat rob. Auzind copiii lui Selim Ben Baiazer Baiadar că împăratul biruit se află Închis într’un turn de la marginea cetății, cu multă osîrdie s’au rugat ca să le dea voe ca să vadă pe Solofion în temniță. — Să mergeți pe rind, nu toți d'o dată, a poruncit Selim Ben Baiazet, între Amurad, pe urmă Aii și pe urmă de tot Abdul. Cel dinții fiu Amurad intrind la Solofion, Ta privit lung, a dat din cap și a zis: „Ar trebui să te ție Intr’un grajd! Aici e prea bine pentru unul ca tine... Cu clicii la un locl — Fiecare copil seamănă cu tat sol a răspuns Solofion. Al doilea fiu la rândul lui i-a zis, cind s’a dus și el: — Păcat că te ține aici! Ar trebui să se dea la bucătărie, cu robii... — Fiecare copil seamănă cu tat— sol a răspuns Solofion Cel mai mic care s'a dus peste o săptămînă, s’a apropiat de cel biruit, la mîngnat și i-a zis cu blindețe: — Păcat mare că te ține aici, ître ziduri umede și reci. Ar trebui pentru tine un palat împărătesc căci împărat ai fost și tu... — Fiecare copil seamănă lui tatso a strigat și de astă dată Solofion. Povestind copiii cele vorbite de el și arătându- și răspunsurile primite. Sultanul Selim Ben Baiazer Baltadar s’a mirat foarte mult de răspunsuri și nu mai avea astâmpăr ziua și noaptea. Îndată a adunat sobor de ulemale, derviși, șeici, dregători, pășule, bei. Înțelepți, vraci, magi, vrăjitori și le-a dat poruncă strașnică să facă Sfat și să-î spuie și lui ce noi mă au cuvintele lui Somon, căci de nu, unde le stă picioa.»rele le va sta și capul. S’a strîns soborul și unul una, altul alta, au dezlegat taina; apoi cel mai bătrîn din adunare s'a dus la sultan și i-a grăit astfel: — Prea luminate și prea slăvite împărat! împăratul Împăraților din toată lumea, mai strălucitor do cit soarele, mai puternic decit furtuna mărilor și decît cutremurul pămîntului! Viața oamenilor, a florilor, a tuturor vietăților! Ție ți se supune tot ce e suflare omenească și dobilească! Fii veșnic mare și puternic! Noi ne-am adunat, ne-am sfătuit și am găsit răspunsul adevărat ce trebuie să tî dăm, dar nu cutezăm, noi, niște furnici, niște gîngăni, să ridicăm ochii clipitorî către lumina ta orbitoare, către licărirea de stele a tronului tău prea înalt! Să ne făgăduești mai întrî că ne ierți și n'ai să te superi de ce vei auzi. — Făgăduesc! răsună glasul împăratului. — Uite, prea luminate și a toate noroadele slăvite stăpîne. Acum 15 ani ai certat cu oști pe o împărăție vecină și ai lipsit de pe tronul strămoșilor un an... — El? — Sultana Valide a rămas însărcinată cu vizitiul și s’a născut prințul cel mai mare al nostru care a spus lui Solofion că ar trebui să stea într'un grajd... Altă dată în alt război, lipsind prea mult, sultana a făcut pe al doilea prinț cu un bucătar al palatului... Prințul acesta a spus lui Solomion că ar trebui să stea cu robii la o bucătărie. — Dar al treilea? — Al treilea, prea strălucite și soare orbitor și adevărat al lumii întregi, al treilea este fiul Măriei Voastre... Cânsul a zis că un Împărat mare ca cel biruit ar trebui să stea într’un palat împărătesc ca al nostru, iar nu în o peșteră umedă de pe zidurile căreia picură apă și cad năplrci negre. Solofion le-a răspuns la toți după cum știți. — Că fiecare copil seamănă lui tatso! , —Am Înțeles! PETRECERI Aseară au început la circ spectacolele de lupte internaționale, precedate de cîteva numere de jongleuri, acrobați și un biciclist, destul de interesante, în special acrobații și biciclistul. Luptele n’au pus aseară în contact luptători de prima ordine. Italianul Pietro II a provocat fluerături și proteste violente printr’o brutalitate căreia poliția ar trebui să-i pue capăt scurt și cuprinzător. Mai interesant au luptat francezul Aimable, și japonezul Onu. COMUNISMUL Organul cotidian german „Vossische Zeitung află din Kopenhaga: O manifestare frumoasă de segmente de camaraderie s'a semnalat la membrii unei expedițiuni daneze la Gronlanda, cari s’au întors acum in urmă în țara lor. In timpul întregei călătorii nenorocitul conducător al expedițiunei, Mylius Erichsen, a pus mare greutate pe faptul că între