Adevěrul, octombrie 1908 (Anul 21, nr. 6856-6885)

1908-10-26 / nr. 6881

N­A­ v Anul al XX-lea—No 6881 FONDATOR Alex. V. Bel­dimanu PUBLICITATEA, CON­CE­D­II­T­Ă EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER &. Com BUCUREȘTI Str. Karageorsevici II- Telefon 314 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 Duminică 26 Octombrie 1908 DIRECTOR POLITIC CONST. MILLE ABÓNiSSCNTE : ün an , Lej is 6 Inni •••••-. 8 3 luni 4 O lan»1.50 telefon* Pentru Direcțiune No. 14/99 • Capitală „ 14/10 » Provincie și Străinătate No. 12/40 Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice și telefonice de la corespondenții noștri din țară și străinătate /Sistemul fiselor în magistraturi Cele două încurcături ale guvernului Cum se comentează în cercurile politice atitudinea gu­vernului față de evenimentele din Orient și ce a hotărît cabinetul în privința convențiunei cu .rvustro-Ungaria Vom vorbi numai de cele două încurcături externe ale guvernului. Căci sînt și încurcături interne cari fie sigur că vor slăbi situația cabi­netului actual, încurcăturile interne sunt refor­mele votate în sesiunea trecută a parlamentului și a căror aplicare întîmpină cele mai mari dificultăți,­­—fapt care nu mai poate fi contes­tat de nimeni. Dar asupra acestor dificultăți vom releva, la timp, cele ce se spun în cercurile liberale și vom arătă în ce fază se află actualmente refor­mele votate. Ceea ce preocupă însă, pentru moment, întreaga opinie publică sunt chestiunile externe, este mai întîi și atitudinea guvernului liberal față de cele ce s’au desfășurat în Orient și apoi atitudinea Austriei în ce privește încheerea convenției comerciale. In ce privește politica noastră ex­ternă nimeni dintre oamenii poli­tici din partidul liberal nu e în sta­re să dea cea mai mică indicație a­­supra atitudinei guvernului. Până acum nu se știe dacă cabi­netul Sturdza și-a fixat vreo atitu­dine. Cel puțin d. Sturdza n’a spus încă nimic precis, nimeni n’a putut să-l hotărască să vorbească și cei mai des orientațî par a fi înșiși mi­niștri. Acei liberali cari au toată bună­voință de a risipi atmosfera defavo­rabilă ce s’a creat în jurul guver­nului, din cauza acestei atitudini nehotărîte sau mai bine zis din cauza lipsei de orice atitudine, libe­ralii aceștia nu invoacă altă scuză pentru guvern decit zăpăceala care a cuprins mai toate guvernele din Orient și incertitudinea generală în care se află azi chiar marile puteri. Dacă marile puteri nu mai știu­ ce soluție să dea crizei orientale, dacă încurcăturile provocate sunt până acum neînlăturate, de ce s’ar pretinde României— așa se întrea­bă acum guvernamentalii — ca ea să-și fi clarificat situația înaintea tuturor celorlalte state ? — Sintem­ desorientate și noi ca și celelalte țări asupra evenimente­lor la ordinea zilei!—iată răspunsul guvernamentalilor. Un răspuns ceva mai precis au însă guvernamentalii în ce privește convenția cu Austro-Ungaria. Iată ce ne-a declarat un personaj din cele mai înalte sfere guverna­mentale : — Ultimele știri sosite de la Viena sunt defavorabile. Delegații austro-ungari nu se arată de loc .­dispus­ să ne facă concesiunile le­gitime pe cari le pretindem. Aehrenthal nu ne-a dat încă nici o asigurare că vom isbuti. N'avem­ un sfîrșit pînă acum nici cea mai mică speranță că vom pu­tea ajunge la o înțelegere. „Ceea însă se știe în cercurile noastre conducătoare e că guver­nul nu va ceda. Dacă au fost un moment neînțelegeri în minister, ele au dispărut repede și azi pu­tem afirma că întregul guvern și partidul simt de acord că nu se poate accepta de­cit o convenție comercială cu mult mai favorabilă de­cît cea acordată Serbiei. „Delegații noștri­ au în această privință instrucțiuni precise și for­male de la cari nu se vor abate și după cele petrecute pînă acum la Viena, se deduce că delegații rom­îni se vor întoarce în curînd fără nici un rezultat“. Guvernamentalii sînt mulțumiți că cel puțin, asupra acestei chesti­­­­uni, a convențiunei, s’a stabilit o înțelegere între miniștri, s’a fixat o atitudine. Dacă deci guvernul nu va repurta un succes diplomatic, cel puțin nu va putea fi acuzat că a primit, mai ales în aceste momente, o convenție umilitoare. Dar dacă delegații romîni se în­torc de la Viena fără nici un rezul­tat, ce rămîne de făcut? Iată ce se discută acum în cercu­rile guvernamentale, iată a doua încurcătură externă asupra­ căreia nu s’a luat încă nici o hotărîre. In guvern și în partidul liberal sînt două păreri: majoritatea mini­ștrilor și a fruntașilor sunt pentru imediata denunțare a convențiu­­lu­i, dar d. Sturdza și câțiva poli­­ticieni, profunzi diplomați și din pleiada celor cari au aprobat tradi­ționala și înțeleaptă noastră politică externă, spun că în aceste momente nu se mai poate denunța convenția. Ceea ce era admisibil acum cîte­­va­ luni, nu mai e admisibil azi! —­­așa spun politician» din vechea școală liberală. , * Acum trei luni— susțin ei —mai era posibilă o denunțare. Ea ar fi a­­vut un caracter pur economic, care n’ar fi avut ca consecință tulbura­rea raporturilor politice cu monar­h­ia vecină. Azi îju mai e aceeași situație, azî dacă am denunța convenția cu Au­stria, toată lumea diplomatică va interpreta actul nostru ca un act os­til politicei Austro-Ungariei. Deci — aceasta este soluția „înțe­lepților“ — nu acum e momentul pentru denunțare, ci trebue să aș­teptăm pînă cînd se vor risipi norii cari amenință pacea europeană și atunci vom putea recurge la denun­țare, fără a fi bănuiți că facem vreo demonstrație în­potriva politicei au­striace. Dar argumentele acestea, rațiu­nea aceasta de stat care preocupă pe profunzii diplomați din vechea școală liberală care a înregistrat a­­tîtea.... eșecuri în politica externă, nu par a fi de loc împărtășite în masele partidului liberal și nici în cercurile opozițiunei. Nu trebue să ne preocupe în ma­rea chestiune economică care se ri­dică prin această convențiune, dacă Austria e încurcată în criza orien­tală, dacă s’ar putea interpreta alt­fel decit interpretăm noi această de­nunțare. Nu există pentru Romînia, în caz cînd la Viena nu ni s’ar acorda a­­vantaje mai mari decit Serbiei, nu există pentru noi decit o singură soluțiune: imediata denunțare a convențiunei. Și dacă guvernul nu va ști să iasă repede din neînțelegerile ce se afir­mă că s’ar fi ivit asupra oportuni­stei denunțării, atunci într'adevăr că liberalii își creiază o încurcătură care le poate fi fatală. R. X. Contra unui satrap Alegerea consiliului comunal din Con­stanța a fost semnificativă. Ea a arătat că regimul satrapului Virnav a adus la disperare pe dobrogeni. Alt mod de a se putea manifesta însă dobrogenii nu au și de aceea rezulta­tul alegerei comunale, care în altă parte nu ar fi fost de mare însemnătate, în Do­­brogea ia un caracter alarmant care tre­bue să deștepte atențiunea celor cari con­duc această țară. După ce a văzut rezultatul votului, sa­trapul Vîrnav nu s’a dat însă bătut El a făcut contestație și a început să stărue în București pe lîngă d. Ionel Brătianu și mai ales pe lîngă d. Sturdza, doar va ob­ține ca votul dobrogenilor să fie anulat. S’au făcut cercetări și anchete, dar votul dobrogenilor tot a fost confirmat. Bine a făcut d. Ionel Brătianu că nu s’a mai luat și de astă-dată după sfaturile satrapului și că respectînd votul alegătorilor din Con­stanța, exprimat sub cele mai mari pre­siuni și amenințări din partea d-lui Vîr­nav, a confirmat alegerea De altfel dacă ar fi procedat altfel, se juca cu focul Indignarea constanțenilor se tine în margini moderate, pentru că tot speră că vor scăpa de acest satrap, dar dacă ar fi văzut, în actualele momente, că Ii se impune cu orice preț stăpînirea a­­cestuia, nu știm toți ce ar fi urmat. Cît despre prefectul Vîrnav, a căruia autoritate e acum cu totul subminată, e de sperat că va înțelege că trebue să de­misioneze. Căci nu numai alegerile au fost o înfrîngere a lui, ci și respingerea contes­tației pe care el a făcut’o și sprijinit’o D. P. deforma electorală O declarație a d-lui Take Ionescu Șeful conservatorilor democrați a făcut aseară la întrunirea parti­zanilor săi din culoarea de Alba­stru o declarațiune care nu poate rămîne nerelevată. — Să facem politică de oameni cuminți, a spus d-sa. A voi să îne­căm burghezia dela orașe prin mulțimea dela sate, este o nebunie. O fi foarte cumințească și prac­tică o asemenea politică — pe câtă vreme dăinuește starea de lucruri de azi, în care, în adevăr, burghe­zia deține toată puterea politică. Ar fi o nebunie ca partidul libe­ral care se bizue, în special, pe burghezie și celelalte partide cari se bizue nu mai puțin _pe colegiile cenzitate de azi, să-și tae bunătate de cracă de sub picioare. Acesta e sensul adevărat al cuvintelor d-lui Take Ionescu. Un singur lucru nu ia însă în seamă șeful conservatorilor­­,demo­crați , că craca e putredă și dacă nu va fi tăiată, o să cadă într’o bună dimineață cu toți cei cari se adăpostesc pe ea. De altfel, în programul sau, d. Take Ionescu vorbește de colegiul al treilea, care trebue să ajungă o realitate. Ei bine, fără cel puțin colegiul unic, cum se va realiza această mi­nune ? Și dacă d. Take Ionescu vorbind de înecarea burghezimei prin lu­mea de la sate, a făcut aluzie la vo­tul universal, de ce nu ia pozițiune față de chestiunea colegiului­ unic? Cumințenia politică e­ bună, dar nu trebue să meargă pînă la lipsa de curaj de a aborda probleme cari se coc, văzînd cu ochii. Saturn Ce-i ea votul aniversar în Ungaria? Consimți-va împăratul la amînarea reformei?... Acorda-va sau nu împăratul Prânz losef sancțiunea prealabilă pentru proectul lui Andrassy?—aceasta es­te întrebarea care preocupă pe toa­tă lumea în monarh­ia vecină. Răspunsul sigur nu se poate da. Corespondentul nostru din Viena ne scrisese că după informațiunile ce are, împăratul e dispus să acorde sancțiunea prealabilă; curînd după aceea am publicat o convorbire cu deputatul slovac Milan Hodza, prin care acesta susține că ea nu e încă acordată și nu e sigur că se va a­­corda. Această controversă, care în zia­rul nostru s’a luat în discuție im­ediat după anexarea Bosniei și Herzego­­vinei, și-a găsit apoi loc în ziarele din cele două jumătăți ale monar­hiei. Unele din ele susțin că Andrassy a plecat de la audiență convins că va obține ante-sancțiunea; de aceas­tă părere sunt unele ziare ungurești și vieneze, partizane ale votului plural; altele sunt de părere că ante­­sancțiunea nu s’a acordat și e încă departe de a fi acordată. Astfel ziarul clerical feudal ,,Va­terland“ din Viena, care e în legă­tură cu cercurile feudale austriace, spune, într’un articol că e o adevă­rată insultă la adresa împăratului a i se cere sancțiunea prealabilă pentru votul plural, cînd el a pro­mis popoarelor sale votul universal. Se mai discută mult dacă s’a fă­cut vreun pact între coroană și gu­vernul maghiar, ca acesta să apro­be fără greutăți anexiunea Bosniei iar în schimb coroana să aprobe in­troducerea votului plural. Și asupra acestei chestiuni, corespondentul nostru din Viena ne-a atras atenția cu mult înainte ca ea să fi fost ridi­cată de ziarele din Viena și Buda­pesta. Astăzi, ea face obiectul de discuție al acestor ziare. Și asupra ei, părerile sunt împăr­țite. Ziarul „Pesti Napló“ a ridicat, zece zile după noi, în monarhia ve­cină această chestie, și sub firma „dintr’o sursă absolut sigură, care nu poate fi dezmințită“ anunță că acest pact s’a încheiat. Ziarul creș­­tin-social Reichpost din Viena, or­ganul ministrului Geisman, susține însă că poate totuși dezminți știrea și că guvernul maghiar a încercat să obție acea conexiune, dar a fost respins, pe cînd guvernul unguresc într’o notă oficioasă, spune că nici n’a fost vorba despre un astfel de pact. ■Ir­in astfel de împrejurări, e foarte greu să te orientezi. In orice caz, nu va mai dura mult și rezultatul se va afla. Deocamdată, e foarte in­teresant un articol de fond din „Wiener Allgemeine Zeitung“, un organ care are relații cu ministerul de externe comun, și care e cunos­cut ca anti-maghiar înverșunat— și în treacăt fie zic, ca tot atît de în­verșunat filo-romîn. In articolul de­spre care ne preocupăm—ziarul sus citat susține că fiind cunoscută li­bertatea cu care spune ungurilor în­totdeauna crude adevăruri în față, nu i se va bănui sinceritatea dacă are ocazia să-i laude odată-Ceea ce a stîrnit atîta entuziasm în sufletul lui „Allgemeine Zei­tung“ este simțul politic de care au dat dovadă ungurii, aducînd refor­ma electorală tocmai acuma, cînd împăratul li-e recunoscător pentru modul cum s’au purtat în chestia a­­nexiunei. Și urmează o serie de ditirambe asupra tactului politic al acestor oameni, cari față de marile interese ale monarc­iei, au uitat de meschi­nele lor cereri naționale, vot în fără discuție — lucru care nu s’a mai petrecut de ani — bugetul războiu­lui și al externelor și cruțind astfel Austro-Ungariei spectacolul certe­lor interne, într-un moment atît de important. In vreo două coloane urmează cu laude mai mult sau mai puțin a­­petisante,­ca și cum un „Allgemei­ne Zeitung“ ar fi ziarul care releva în­­todeauna perfidia maghiarilor în asemenea ocazii. Ziarul acesta, u­­nul din putinele ziare așa zise „li­berale“ din Viena, care-și făcuse un adevărat sport din a ataca pe un­guri, pare că n’ar vedea ceea ce a­­cuza o lună cu siguranță că ar fi văzut, că tocmai îm această supune­re a ungurilor, ne ,vede infama lor politică, gata la orice, numai să poată sugruma naționalitățile. Dacă am relevat articolul, n’a fost ca să polemizăm cu el,­­ci pentru­ că socotim interesant că un ziar, în le­gătură cu Aehrenthal, pune singuri­lor note bune la conduită și susține că a fost inteligent din partea lor că au adus tocmai, acum în discuție re­forma electorală. Ne temem că în acest articol pu­tem vedea o indicație, un fel de pregătire a publicului asupra unui fapt ce o să vie. Iar dacă va veni, se va vedea dacă în adevăr aceasta va deno­ta mult simț politic din partea acelora ce au făurit votul plural și a acelora ce le-au permis s-o facă. N­A­Z­B­Î­T­I­I Să fim politicos! ! Unul din confrații cari după ce au pus mina pe interviewul „Adevărului“ cu prin­țul Serbiei și l’au reprodus, și-au dat sin­guri cu șec spii, revine astăzi pentru a se disculpa de delictul de furt prevăzut în ■codul penal. Faptul face onoare „Viitorului" — căci de el e vorba — fiindcă dovedește oare­­care mustrare de cuget și dă speranțe ca junele delicvent să nu mai cadă în recidi­vă. Societatea pentru protecția celor ce v­or să se corige moralicește ar trebui să acorde sprijinul sau oficiosului liberal. Cu deosebire, „Viitorul“ pare a­ fi foar­te jenat de cuvîntul „furat“, pe care lu­mea l’a întrebuințat față de isprava sa. Ce voiți ? Lumea spune lucrurilor pe adevăratul lor nume. Noi să fim mai politicoși: d’aia vom spu­ne Viitorului" că și-a..„ anexat intervie­wul nostru ! Pac. Situația crizei balcanice — Ce spun telegramele — Telegramele nopței aduc știri pesimiste din Bulgaria. Acolo a început să dom­nească îndoiala asupra faptului dacă o înțelegere cu Turcia va fi posibilă. In schimb corespondentul nostru din Constantinopole menține știrile sale opti­miste. Ambasadorul Angliei și Franței, anunță tot corespondentul din Constantinopole au cerut Porței să imite pe bulgari licențiind pe rezerviști. Marele vizir a răspuns că acum e perioada exercițiilor pentru re­zerviști și că peste șapte zile această pe­rioadă, terminîndu­se rezer­viștii vor fi licențiați. E evident deci că Poarta caută să cîș­tige timp. O telegramă spune că tinerii turci și-au­ exprimat toată ura ce poartă bulgarilor. Telegrama e autentică. d­in Serbia nimic alta nou deci, știrea că monitoarele austro-ungare, cari au fă­cut exerciții de­ tragere în apropierea Bel­gradului,—o demonstrație semnificativă și care nu va rămîne fără protest,—au oprit în drum un vapor sîrbesc silindu-i de două ori să se întoarcă la Belgrad Incidentul ni se pare destul de grav el constituind o călcare a libertăței navi­­gațiunei pe Dunăre. In tot cazul inci­dentul acesta e­­re natură să amărască și mai mult pe sîrbî, cărora li se dove­­dește zilnic că sau vor fi slugi plecați sau cu Austro-Ung­aria sau vor fi stin giuriți pînă­ la sufocare în existența lor Pentru pace Austro-Ungraria nu lu­crează și procedarea ei e de natură a împiedeca întărirea credinței că posibi­litatea unui războiu în Orient e exclusă. Act. Harpiștii și cîrciumarii — Campania electorală — Ca răspuns la întrunirile „Ligei conservatoare“ și la întrunirile elec­torale de la clubul liberal, conserva­tor­ii-demo­crați au început întru­nirile pe culori. Iată dar Capitala în plină cam­panie electorală. Din capul locului se constată, din nou, că tocmai acei cari au făcut și fac mereu caz de asanarea moravu­rilor, practică o politică absolut ne­cinstită. In adevăr, d. Filipescu se aruncă în brațele cîrciumarilor, strigîn­­du-le: — Ați fost victime! Guvernul v'a despuiat, v'a sărăcit! Sculați-vă! Aveți dreptul la despăgubiri! N’am avea nimic de zis, dacă am ști că aceasta a fost sau a devenit c­onvingerea d-lui Filipescu și a carpiștilor în chestia monopolului circiumelor. Noi știm însă că nu numai că n’au avut și nu au această convin­gere, dar că d. Carp a luat cuvîntul în Cameră și a declarat că nu nu­mai că votează cu amîndouă mîi­­nile legea monopolului circiumelor prezentate de d. Costinescu, dar să știe cîrciumarii că au scăpat eftin cu această lege fiindcă d-sa avea să fie cu mult mai aspru. Apoi atunci cu ce obraz vine d. Filipescu să spue azi cîrciumarilor că sînt victimele guvernului și că trebue să se scoale? Pentru ce? Ca să aducă la guvern pe d. Carp, ca acesta să-l lege și de mîini și de pi­cioare și să-l împuște dacă vor crîcni ? Bine, nu mai încetează această ordinară panglicărie politică de a minți astfel de la obraz înaintea su­mei întregi ? Dacă cîrciumarii au fost victime, de ce nu s'a ridicat d. Filipescu în Cameră să le ia apărarea? De ce­­n'a înfierat pe d. Carp, care a spus că guvernul n'a fost destul de as­pru cu dînșii ? De ce n'a propus' respingerea legei, ci a votat'o? De ce n'a propus despăgubirea măcar a cîrciumarilor, cum a propus'o d. Filoti, deputat conservator-demo­crat de la tiuzăă? Fă bine, la­­ întrunirea de Marți seara a „Ligei conservatoare“, d. Filipescu ar trebui întrebat de cîr­­ciumarî. Va cere d-sa în Cameră abolirea legei monopolului circiumelor? Va cere d-sa cel puțin despăgubi­rea cîrciumarilor ? Va reveni d. Carp asupra porni­­rei sale atît de dușmănoase împo­triva cîrciumarilor ? Iată ce interesează pe evrei uman și ce sînt datori să tăgăduiască for­mal d. Filipescu și carpiștii, dacă cutează a le cere voturile și aĂ chema să se „scoale“ pentru a-î a­duce la putere. ă. V. R. Adevĕruri«3- Logică Pe de o parte d. Filipescu arată că cîr­ciumarii sunt victimele legei monopolului, pe de alta însă declară că legea d-lui Cob­­tinescu nu se aplică. Atunci cum sunt cîrciumarii victimele legei ? Mister și logică ! Capitalurile­­ „Independența“ începe să pun de acord pe d. Vintilă Brătianu cu d. Al. Djuvara, spunînd că prin „­capitalurile străine“ d Vintilă Brătianu a înțeles „aurul corupă­tor, vînător de privilegii“. Atunci Banca Națională, creditele, fa­bricile ocultiste sunt capitaluri străine ? ! Fișele Din Botoșani se semnalează introduce­rea fișelor în magistratură. D. Stelian a dovedit îndestul­­ că este un partizan al semanfișului în magistratură! î ----------—Mtasa»—» -^sșbb ■ -------■ Rigoletto BfMt í­lajif. Ban­tacliá­ ul are vîlvă la direcția serviciului sanitar din ministerul de interne, întors din ultimul, dar nu cel din urmă al său concediu, bine meritat după atîta „grea“ muncă, — d. dr. Gantacuzino s’a pus în sfîrșit să stăruie pentru realizarea marei reforme, pe care o anunțase și pe care toată lumea o aștepta cu nerăbdare. Această mare reformă este­ menținerea istoricului dr. Sion la subdirecția servi­ciului sanitar. Și de ar fi lumea să se pră­pădească, doctorul Sion trebue să rămîe la locul său. Savantul domn doctor Canta­­cuzino se solidarizează deci cu toate ac­tele, de iresponsabil ale doctorului Sion pînă într’atîta, în­cît se poate susține as­tăzi de unii că profesorul Cantacuzino ce­re dizolvarea întregului consiliu sanitar, numai pentru ca subdirectorul să rămîe la postul său. Iată un fapt pe care nu-l credeam cu putință nici în țara rominească. Iată o cerere care pune într’o curioasă lumină caracterul de savant al doctorului Canta­cuzino, judecata d-sale lipsită de patimă, reputația ce’și crease că fiind socialist va rămîne în afară de s­piritul îngust de co­terie care deosebește pe politicianii noștri. Bar lierul nu e atii de simplu precum și-l închipuesc sfătuitorii iresponsabili ai d-lui Ionel Brătianu. Consiliul superior sa­nitar este garanția că afacerile serviciului vor fi tratate și conform cu interesele științei. Dizolvarea vui pentru a satisface capriciul Sionului subdirector, ar fi o o­­fensă adusă științei medicale române. Resc. flustrolabia in Serbia Boicotarea mărfurilor austriace — Goana după spioni­—înarmările Serbiei Iată situațiunea de Sîmbăta trecută în Belgrad, situațiune care acum s’a înrăută­țit și mai mult, din cauza manifestații­lor de Duminică. Manifestațiile ostile în contra populațiu­­nei austriace și ungare continuă și capătă din ce în ce mai multă intensitate. Ziarele cari au apărut Sîmbătă cereau cu violentă înființarea boicotăreî în contră mărfurilor austriace. Politicianiî sîrbî, cari conduc demonstrațiunile de stradă, nu se mai mulțumesc acum numai cu boico­tarea, ei cer cu stăruință, ca toți comer­cianții austro-ungari din Belgrad să fie goniți și prăvăliile lor să fie închise, de­oarece toțî sînt spioni. Autoritățile privesc neputincioase, ele nu pot să ia măsuri în contra mulțimei în­furiate. Austriacii și ungurii, cari domiciliază în Belgrad sunt foarte îngrijate­­ și se gîndesc de pe acum să-și pună familiile și averea în siguranță. In ultimele zile încetase batjocorirea pe stradele Belgradului a împăratului Franț Josef, de Sîmbătă însă au început să cir­cule în public diferite manifeste Injurioase, caricaturi ale împăratului și tot felul de placarde ce se întrec a insulta pe Franz losef. Cei din Belgrad au răspîndit zvonul, că atît în Capitală, cît și în toate provinciile sîrbești se află nenumărați spioni aus­triaci, dintre care unii au și fost arestați. „Pester Lloyd“ spune că aceste zvonuri au fost răspîndite, numai ca să se arîte populația sîrbească din provincii în contra austro-maghiarilor. Ziarul budapestan recunoaște însă că au fost arestați cîțiva supuși austriaci, dar tăgăduește că aceștia ar fi făcut spionaj. Corespondentul special al ziarului „Neue Freie Presse“ a fost­ bătut grav de către un individ, dar individul a fost arestat. Serbia continuă înarmările, în Germa­nia a comandat 600 de tunuri, în Franța 50.000 mantale pentru militari. Părerea tuturor e că, Serbia vrea să se a­­runce cu tot entuziasmul într’un război cu Austria, oricare ar fi consecințele acelui război. Al CHESTIA ZILEI Mașina da scris în politică Cum și-a preparat d. Filipescu declarația de principii de la „Dacia 11 De ce nu ne mișcăm? — Un roman bosniac despre politica Rominiei — Chestia compensațiilor României. — Care este plana Austro-Ungariei Se știe că guvernul comun austro­ungar, odată cu luarea în stăpînire a provinciilor turcești Bosnia și Herzegovina, la 1878, a căutat în primul rînd să dea acestor ținuturi o administrație bună, solidă și dreaptă. Condus de acest principiu, fostul ministru austro-ungar B. de Kállay a trimis ca funcționari în Bosnia și Herțegovina (dintre cei mai cinstiți și mai capabili — contrar de ceea ce am făcut și facem noi în Dobro­­gea. Printre acești distinși funcțio­nari de carieră se află și numeroși români, dintre care unii ocupă cele mai înalte demnități în administra­ție și în finanțe. Unul dintre acești funcționari ro­mâni, care este un profund cunos­cător al chestiunei balcanice, se ex­primă, într’o scrisoare adresată u­­nui amic al nostru, în modul urmă­tor asupra politicei Rominiei iață cu gravele evenimente la ordinea zilei „Mă mir foarte mult că opinia publică a Romîniei nu s'a trezit în­că din zăpăceala ce o stăpînește și stă în nemișcare. „Pentru ce nu închee Romînia un tratat secret cu Turcia? Pentru ce guvernul român nu cere­ Serbiei în aceste momente autonomia pentru romînii di­n Serbia în schimbul neutralităței sale în caz eventual de războiu între Serbia și Turcia cu Austria ? „Ce recompensă pretinde Romî­nia pentru sprijinul ce acordă poli­ticei austro-ungare ? Nu văd oa­menii Romîniei cum în Ungaria se răpește romînilor și cel mai­­ ele­mentar drept omenesc ? Nu văd, că Serbia și Muntenegrul vor fi recom­pensate, iar Romînia știrbită? „Romînia trebue să se alipească la politica Europei de vest, iar nu la acea a Europei centrale, dacă vrea să-și asigure viitorul și să nu jertfească pe romînii din Austro- Ungaria "și pe cei din Serbia. „Ce e cu meetingurile? An a­­morfit totî tiu văd oare că Romî­nia, pentru că aduce servicii nu va fi răsplătită, iar Serbia, pentru că strigă și amenință cu sabia, va fi recompensată? Cum? Romînia nu știe, în momentele aceste istorice, să trimită misiuni speciale la Lon­dra, Paris, Roma, Petersburg și Berlin? Ce așteaptă? Sper că nu sancționarea votului plural în Un­garia ! „Pînă și sîrbii vor să se facă stă­­pîni pe Dunăre ca să apese, poate mai mult ca ungurii, pe cei 300.000 de romîni din Serbia. Oamenii po­litici ai Romîniei trebue să înțelea­gă, că dacă nu vor îngriji de intere­sele totalitățeî romînilor, viitorul romînilor din regat se va resimți e­­norm. „Romînii din Romînia trebue sa știe că sîrbii și mahomedanii __ din Bosnia și Herzegovina, afară de vreo sută de persoane cari depind de guvern, așteaptă cel mai mic semn de războiu între Serbia sau Turcia cu Austro-Ungaria, pentru ca toți pînă la unul să se pună pe picior de războiu. Am adînca con­vingere că viitoarea conferință di­plomatică va aduce un războiu cum nu s'a mai pomenit. * „Și este oare Romînia pregătită? Cu cine va [ine, în contra cui va merge? Nu înțelege Romînia că scopul Austro-Ungariei este să al­cătuiască în Balcani un stat austriac și altul bulgar ca să țină în șah pe sîrbî și pe romînî prin ajutorul un­­gurilor și al bulgarilor?" Am reprodus aceste rînduri por­­­nite din o inimă cinstită de român, spre a se vedea ideile de cari sînt călăuziți romînii din înaltul guver­­nămînt al Bosniei și Herzegovine. Dacă ele pot părea în primul mo­­ment­­ exagerate, nu se poate con­testa însă că cuprind un pronunțat sîmbure de adevăr, pe care am ținut să-l relevăm de­oarece el isvorăște dintr’o inimă caldă și dintr’un spirit care dovedește o profundă cuno­­­ștință a chestiunei balcanice. J. R. A. Miepl se pregătește de Mill Ziarul „Obzor" care apare la Agram, în Capitala Croației, scrie următoarele a­­supra pregătirilor de războiu ce se fac în Muntenegru, în vederea inevitabilului räzboiu sîrbo-austriac: „De la frontiera muntenegreană, zice­­ numita gazetă, sosesc știri alarmante. Muntenegrenii se prepară serios în vede­rea războiului. Se lucrează pe capete pen­tru punerea pe picior de războiu a micei armate muntenegrene. Guvernul a hotărît chemarea sub arme a tuturo­r emigranților muntenegreni din străinătate. Deasemenea au fost chemați , sub drapel toț, tinerii în stare de a purta arme. Acum guvernul pregătește lansarea unui împrumut pentru acoperirea cheltuelilor. Mai cu seamă gu­vernul muntenegrean intenționează să­ facă un împrumut mai mare din care să poată cheltui și pentru facerea unor lu­crări de întărire, de­ șosele, unor lucrări la diferitele porturi pentru a putea să dea, astfel, de lucru acelora dintre emigranți cari­­ s’ar înapoia în patrie. Deasemenea are intențiunea să închirieze și un va­por care să servească la­ aducerea gratuită­ a emigranților în țară, *­ar Toate aceste preparative guvernul credea să le poată sfîrși cît mai­ repede pentru ca­să poată pune pe picior de război, 70.000 de oameni. Muntenegru dispune actualmente de 150.000 de puști sistemul cel mai nou, cea mai mare parte de pro­veniență rusească. Mobilizarea armatei muntenegrene se poate face, după credința cercurilor corn­­­petiate de acolo, în două zile. După o știre din sursă bună, se aș­teaptă sosirea a 120 de tunuri cu tir ra­pid trimise din Rusia. Aceste tunuri vor sosi pe vapoare rusești la Bari împreună cu 50 mitraliere Maxim. Se­­ afirmă că Rusia ar mai fi promis Muntenegrului să-i pue la dispoziție o companie sanitară a „Crucea­ Roșie“. _ ■ fizi s-a pus in vînzare Letopisu­l de CONST. MILL ® Copertă în culori de N. i'lantu. 1 v­ol.în8 de 265 paa. 1 leu 50 b. exemp.;'

Next