Adevěrul, octombrie 1908 (Anul 21, nr. 6856-6885)
1908-10-26 / nr. 6881
NA v Anul al XX-lea—No 6881 FONDATOR Alex. V. Beldimanu PUBLICITATEA, CONCEDIITĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER &. Com BUCUREȘTI Str. Karageorsevici II- Telefon 314 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 Duminică 26 Octombrie 1908 DIRECTOR POLITIC CONST. MILLE ABÓNiSSCNTE : ün an , Lej is 6 Inni •••••-. 8 3 luni 4 O lan»1.50 telefon* Pentru Direcțiune No. 14/99 • Capitală „ 14/10 » Provincie și Străinătate No. 12/40 Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice și telefonice de la corespondenții noștri din țară și străinătate /Sistemul fiselor în magistraturi Cele două încurcături ale guvernului Cum se comentează în cercurile politice atitudinea guvernului față de evenimentele din Orient și ce a hotărît cabinetul în privința convențiunei cu .rvustro-Ungaria Vom vorbi numai de cele două încurcături externe ale guvernului. Căci sînt și încurcături interne cari fie sigur că vor slăbi situația cabinetului actual, încurcăturile interne sunt reformele votate în sesiunea trecută a parlamentului și a căror aplicare întîmpină cele mai mari dificultăți,—fapt care nu mai poate fi contestat de nimeni. Dar asupra acestor dificultăți vom releva, la timp, cele ce se spun în cercurile liberale și vom arătă în ce fază se află actualmente reformele votate. Ceea ce preocupă însă, pentru moment, întreaga opinie publică sunt chestiunile externe, este mai întîi și atitudinea guvernului liberal față de cele ce s’au desfășurat în Orient și apoi atitudinea Austriei în ce privește încheerea convenției comerciale. In ce privește politica noastră externă nimeni dintre oamenii politici din partidul liberal nu e în stare să dea cea mai mică indicație asupra atitudinei guvernului. Până acum nu se știe dacă cabinetul Sturdza și-a fixat vreo atitudine. Cel puțin d. Sturdza n’a spus încă nimic precis, nimeni n’a putut să-l hotărască să vorbească și cei mai des orientațî par a fi înșiși miniștri. Acei liberali cari au toată bunăvoință de a risipi atmosfera defavorabilă ce s’a creat în jurul guvernului, din cauza acestei atitudini nehotărîte sau mai bine zis din cauza lipsei de orice atitudine, liberalii aceștia nu invoacă altă scuză pentru guvern decit zăpăceala care a cuprins mai toate guvernele din Orient și incertitudinea generală în care se află azi chiar marile puteri. Dacă marile puteri nu mai știu ce soluție să dea crizei orientale, dacă încurcăturile provocate sunt până acum neînlăturate, de ce s’ar pretinde României— așa se întreabă acum guvernamentalii — ca ea să-și fi clarificat situația înaintea tuturor celorlalte state ? — Sintem desorientate și noi ca și celelalte țări asupra evenimentelor la ordinea zilei!—iată răspunsul guvernamentalilor. Un răspuns ceva mai precis au însă guvernamentalii în ce privește convenția cu Austro-Ungaria. Iată ce ne-a declarat un personaj din cele mai înalte sfere guvernamentale : — Ultimele știri sosite de la Viena sunt defavorabile. Delegații austro-ungari nu se arată de loc .dispus să ne facă concesiunile legitime pe cari le pretindem. Aehrenthal nu ne-a dat încă nici o asigurare că vom isbuti. N'avem un sfîrșit pînă acum nici cea mai mică speranță că vom putea ajunge la o înțelegere. „Ceea însă se știe în cercurile noastre conducătoare e că guvernul nu va ceda. Dacă au fost un moment neînțelegeri în minister, ele au dispărut repede și azi putem afirma că întregul guvern și partidul simt de acord că nu se poate accepta decit o convenție comercială cu mult mai favorabilă decît cea acordată Serbiei. „Delegații noștri au în această privință instrucțiuni precise și formale de la cari nu se vor abate și după cele petrecute pînă acum la Viena, se deduce că delegații romîni se vor întoarce în curînd fără nici un rezultat“. Guvernamentalii sînt mulțumiți că cel puțin, asupra acestei chestiuni, a convențiunei, s’a stabilit o înțelegere între miniștri, s’a fixat o atitudine. Dacă deci guvernul nu va repurta un succes diplomatic, cel puțin nu va putea fi acuzat că a primit, mai ales în aceste momente, o convenție umilitoare. Dar dacă delegații romîni se întorc de la Viena fără nici un rezultat, ce rămîne de făcut? Iată ce se discută acum în cercurile guvernamentale, iată a doua încurcătură externă asupra căreia nu s’a luat încă nici o hotărîre. In guvern și în partidul liberal sînt două păreri: majoritatea miniștrilor și a fruntașilor sunt pentru imediata denunțare a convențiului, dar d. Sturdza și câțiva politicieni, profunzi diplomați și din pleiada celor cari au aprobat tradiționala și înțeleaptă noastră politică externă, spun că în aceste momente nu se mai poate denunța convenția. Ceea ce era admisibil acum cîteva luni, nu mai e admisibil azi! —așa spun politician» din vechea școală liberală. , * Acum trei luni— susțin ei —mai era posibilă o denunțare. Ea ar fi avut un caracter pur economic, care n’ar fi avut ca consecință tulburarea raporturilor politice cu monarhia vecină. Azi îju mai e aceeași situație, azî dacă am denunța convenția cu Austria, toată lumea diplomatică va interpreta actul nostru ca un act ostil politicei Austro-Ungariei. Deci — aceasta este soluția „înțelepților“ — nu acum e momentul pentru denunțare, ci trebue să așteptăm pînă cînd se vor risipi norii cari amenință pacea europeană și atunci vom putea recurge la denunțare, fără a fi bănuiți că facem vreo demonstrație înpotriva politicei austriace. Dar argumentele acestea, rațiunea aceasta de stat care preocupă pe profunzii diplomați din vechea școală liberală care a înregistrat atîtea.... eșecuri în politica externă, nu par a fi de loc împărtășite în masele partidului liberal și nici în cercurile opozițiunei. Nu trebue să ne preocupe în marea chestiune economică care se ridică prin această convențiune, dacă Austria e încurcată în criza orientală, dacă s’ar putea interpreta altfel decit interpretăm noi această denunțare. Nu există pentru Romînia, în caz cînd la Viena nu ni s’ar acorda avantaje mai mari decit Serbiei, nu există pentru noi decit o singură soluțiune: imediata denunțare a convențiunei. Și dacă guvernul nu va ști să iasă repede din neînțelegerile ce se afirmă că s’ar fi ivit asupra oportunistei denunțării, atunci într'adevăr că liberalii își creiază o încurcătură care le poate fi fatală. R. X. Contra unui satrap Alegerea consiliului comunal din Constanța a fost semnificativă. Ea a arătat că regimul satrapului Virnav a adus la disperare pe dobrogeni. Alt mod de a se putea manifesta însă dobrogenii nu au și de aceea rezultatul alegerei comunale, care în altă parte nu ar fi fost de mare însemnătate, în Dobrogea ia un caracter alarmant care trebue să deștepte atențiunea celor cari conduc această țară. După ce a văzut rezultatul votului, satrapul Vîrnav nu s’a dat însă bătut El a făcut contestație și a început să stărue în București pe lîngă d. Ionel Brătianu și mai ales pe lîngă d. Sturdza, doar va obține ca votul dobrogenilor să fie anulat. S’au făcut cercetări și anchete, dar votul dobrogenilor tot a fost confirmat. Bine a făcut d. Ionel Brătianu că nu s’a mai luat și de astă-dată după sfaturile satrapului și că respectînd votul alegătorilor din Constanța, exprimat sub cele mai mari presiuni și amenințări din partea d-lui Vîrnav, a confirmat alegerea De altfel dacă ar fi procedat altfel, se juca cu focul Indignarea constanțenilor se tine în margini moderate, pentru că tot speră că vor scăpa de acest satrap, dar dacă ar fi văzut, în actualele momente, că Ii se impune cu orice preț stăpînirea acestuia, nu știm toți ce ar fi urmat. Cît despre prefectul Vîrnav, a căruia autoritate e acum cu totul subminată, e de sperat că va înțelege că trebue să demisioneze. Căci nu numai alegerile au fost o înfrîngere a lui, ci și respingerea contestației pe care el a făcut’o și sprijinit’o D. P. deforma electorală O declarație a d-lui Take Ionescu Șeful conservatorilor democrați a făcut aseară la întrunirea partizanilor săi din culoarea de Albastru o declarațiune care nu poate rămîne nerelevată. — Să facem politică de oameni cuminți, a spus d-sa. A voi să înecăm burghezia dela orașe prin mulțimea dela sate, este o nebunie. O fi foarte cumințească și practică o asemenea politică — pe câtă vreme dăinuește starea de lucruri de azi, în care, în adevăr, burghezia deține toată puterea politică. Ar fi o nebunie ca partidul liberal care se bizue, în special, pe burghezie și celelalte partide cari se bizue nu mai puțin _pe colegiile cenzitate de azi, să-și tae bunătate de cracă de sub picioare. Acesta e sensul adevărat al cuvintelor d-lui Take Ionescu. Un singur lucru nu ia însă în seamă șeful conservatorilor,democrați , că craca e putredă și dacă nu va fi tăiată, o să cadă într’o bună dimineață cu toți cei cari se adăpostesc pe ea. De altfel, în programul sau, d. Take Ionescu vorbește de colegiul al treilea, care trebue să ajungă o realitate. Ei bine, fără cel puțin colegiul unic, cum se va realiza această minune ? Și dacă d. Take Ionescu vorbind de înecarea burghezimei prin lumea de la sate, a făcut aluzie la votul universal, de ce nu ia pozițiune față de chestiunea colegiului unic? Cumințenia politică e bună, dar nu trebue să meargă pînă la lipsa de curaj de a aborda probleme cari se coc, văzînd cu ochii. Saturn Ce-i ea votul aniversar în Ungaria? Consimți-va împăratul la amînarea reformei?... Acorda-va sau nu împăratul Prânz losef sancțiunea prealabilă pentru proectul lui Andrassy?—aceasta este întrebarea care preocupă pe toată lumea în monarhia vecină. Răspunsul sigur nu se poate da. Corespondentul nostru din Viena ne scrisese că după informațiunile ce are, împăratul e dispus să acorde sancțiunea prealabilă; curînd după aceea am publicat o convorbire cu deputatul slovac Milan Hodza, prin care acesta susține că ea nu e încă acordată și nu e sigur că se va acorda. Această controversă, care în ziarul nostru s’a luat în discuție imediat după anexarea Bosniei și Herzegovinei, și-a găsit apoi loc în ziarele din cele două jumătăți ale monarhiei. Unele din ele susțin că Andrassy a plecat de la audiență convins că va obține ante-sancțiunea; de această părere sunt unele ziare ungurești și vieneze, partizane ale votului plural; altele sunt de părere că antesancțiunea nu s’a acordat și e încă departe de a fi acordată. Astfel ziarul clerical feudal ,,Vaterland“ din Viena, care e în legătură cu cercurile feudale austriace, spune, într’un articol că e o adevărată insultă la adresa împăratului a i se cere sancțiunea prealabilă pentru votul plural, cînd el a promis popoarelor sale votul universal. Se mai discută mult dacă s’a făcut vreun pact între coroană și guvernul maghiar, ca acesta să aprobe fără greutăți anexiunea Bosniei iar în schimb coroana să aprobe introducerea votului plural. Și asupra acestei chestiuni, corespondentul nostru din Viena ne-a atras atenția cu mult înainte ca ea să fi fost ridicată de ziarele din Viena și Budapesta. Astăzi, ea face obiectul de discuție al acestor ziare. Și asupra ei, părerile sunt împărțite. Ziarul „Pesti Napló“ a ridicat, zece zile după noi, în monarhia vecină această chestie, și sub firma „dintr’o sursă absolut sigură, care nu poate fi dezmințită“ anunță că acest pact s’a încheiat. Ziarul creștin-social Reichpost din Viena, organul ministrului Geisman, susține însă că poate totuși dezminți știrea și că guvernul maghiar a încercat să obție acea conexiune, dar a fost respins, pe cînd guvernul unguresc într’o notă oficioasă, spune că nici n’a fost vorba despre un astfel de pact. ■Irin astfel de împrejurări, e foarte greu să te orientezi. In orice caz, nu va mai dura mult și rezultatul se va afla. Deocamdată, e foarte interesant un articol de fond din „Wiener Allgemeine Zeitung“, un organ care are relații cu ministerul de externe comun, și care e cunoscut ca anti-maghiar înverșunat— și în treacăt fie zic, ca tot atît de înverșunat filo-romîn. In articolul despre care ne preocupăm—ziarul sus citat susține că fiind cunoscută libertatea cu care spune ungurilor întotdeauna crude adevăruri în față, nu i se va bănui sinceritatea dacă are ocazia să-i laude odată-Ceea ce a stîrnit atîta entuziasm în sufletul lui „Allgemeine Zeitung“ este simțul politic de care au dat dovadă ungurii, aducînd reforma electorală tocmai acuma, cînd împăratul li-e recunoscător pentru modul cum s’au purtat în chestia anexiunei. Și urmează o serie de ditirambe asupra tactului politic al acestor oameni, cari față de marile interese ale monarciei, au uitat de meschinele lor cereri naționale, vot în fără discuție — lucru care nu s’a mai petrecut de ani — bugetul războiului și al externelor și cruțind astfel Austro-Ungariei spectacolul certelor interne, într-un moment atît de important. In vreo două coloane urmează cu laude mai mult sau mai puțin apetisante,ca și cum un „Allgemeine Zeitung“ ar fi ziarul care releva întodeauna perfidia maghiarilor în asemenea ocazii. Ziarul acesta, unul din putinele ziare așa zise „liberale“ din Viena, care-și făcuse un adevărat sport din a ataca pe unguri, pare că n’ar vedea ceea ce acuza o lună cu siguranță că ar fi văzut, că tocmai îm această supunere a ungurilor, ne ,vede infama lor politică, gata la orice, numai să poată sugruma naționalitățile. Dacă am relevat articolul, n’a fost ca să polemizăm cu el,ci pentru că socotim interesant că un ziar, în legătură cu Aehrenthal, pune singurilor note bune la conduită și susține că a fost inteligent din partea lor că au adus tocmai, acum în discuție reforma electorală. Ne temem că în acest articol putem vedea o indicație, un fel de pregătire a publicului asupra unui fapt ce o să vie. Iar dacă va veni, se va vedea dacă în adevăr aceasta va denota mult simț politic din partea acelora ce au făurit votul plural și a acelora ce le-au permis s-o facă. NAZBÎTII Să fim politicos! ! Unul din confrații cari după ce au pus mina pe interviewul „Adevărului“ cu prințul Serbiei și l’au reprodus, și-au dat singuri cu șec spii, revine astăzi pentru a se disculpa de delictul de furt prevăzut în ■codul penal. Faptul face onoare „Viitorului" — căci de el e vorba — fiindcă dovedește oarecare mustrare de cuget și dă speranțe ca junele delicvent să nu mai cadă în recidivă. Societatea pentru protecția celor ce vor să se corige moralicește ar trebui să acorde sprijinul sau oficiosului liberal. Cu deosebire, „Viitorul“ pare a fi foarte jenat de cuvîntul „furat“, pe care lumea l’a întrebuințat față de isprava sa. Ce voiți ? Lumea spune lucrurilor pe adevăratul lor nume. Noi să fim mai politicoși: d’aia vom spune Viitorului" că și-a..„ anexat interviewul nostru ! Pac. Situația crizei balcanice — Ce spun telegramele — Telegramele nopței aduc știri pesimiste din Bulgaria. Acolo a început să domnească îndoiala asupra faptului dacă o înțelegere cu Turcia va fi posibilă. In schimb corespondentul nostru din Constantinopole menține știrile sale optimiste. Ambasadorul Angliei și Franței, anunță tot corespondentul din Constantinopole au cerut Porței să imite pe bulgari licențiind pe rezerviști. Marele vizir a răspuns că acum e perioada exercițiilor pentru rezerviști și că peste șapte zile această perioadă, terminînduse rezerviștii vor fi licențiați. E evident deci că Poarta caută să cîștige timp. O telegramă spune că tinerii turci și-au exprimat toată ura ce poartă bulgarilor. Telegrama e autentică. din Serbia nimic alta nou deci, știrea că monitoarele austro-ungare, cari au făcut exerciții de tragere în apropierea Belgradului,—o demonstrație semnificativă și care nu va rămîne fără protest,—au oprit în drum un vapor sîrbesc silindu-i de două ori să se întoarcă la Belgrad Incidentul ni se pare destul de grav el constituind o călcare a libertăței navigațiunei pe Dunăre. In tot cazul incidentul acesta ere natură să amărască și mai mult pe sîrbî, cărora li se dovedește zilnic că sau vor fi slugi plecați sau cu Austro-Ungaria sau vor fi stin giuriți pînă la sufocare în existența lor Pentru pace Austro-Ungraria nu lucrează și procedarea ei e de natură a împiedeca întărirea credinței că posibilitatea unui războiu în Orient e exclusă. Act. Harpiștii și cîrciumarii — Campania electorală — Ca răspuns la întrunirile „Ligei conservatoare“ și la întrunirile electorale de la clubul liberal, conservatorii-democrați au început întrunirile pe culori. Iată dar Capitala în plină campanie electorală. Din capul locului se constată, din nou, că tocmai acei cari au făcut și fac mereu caz de asanarea moravurilor, practică o politică absolut necinstită. In adevăr, d. Filipescu se aruncă în brațele cîrciumarilor, strigîndu-le: — Ați fost victime! Guvernul v'a despuiat, v'a sărăcit! Sculați-vă! Aveți dreptul la despăgubiri! N’am avea nimic de zis, dacă am ști că aceasta a fost sau a devenit convingerea d-lui Filipescu și a carpiștilor în chestia monopolului circiumelor. Noi știm însă că nu numai că n’au avut și nu au această convingere, dar că d. Carp a luat cuvîntul în Cameră și a declarat că nu numai că votează cu amîndouă mîinile legea monopolului circiumelor prezentate de d. Costinescu, dar să știe cîrciumarii că au scăpat eftin cu această lege fiindcă d-sa avea să fie cu mult mai aspru. Apoi atunci cu ce obraz vine d. Filipescu să spue azi cîrciumarilor că sînt victimele guvernului și că trebue să se scoale? Pentru ce? Ca să aducă la guvern pe d. Carp, ca acesta să-l lege și de mîini și de picioare și să-l împuște dacă vor crîcni ? Bine, nu mai încetează această ordinară panglicărie politică de a minți astfel de la obraz înaintea sumei întregi ? Dacă cîrciumarii au fost victime, de ce nu s'a ridicat d. Filipescu în Cameră să le ia apărarea? De cen'a înfierat pe d. Carp, care a spus că guvernul n'a fost destul de aspru cu dînșii ? De ce n'a propus' respingerea legei, ci a votat'o? De ce n'a propus despăgubirea măcar a cîrciumarilor, cum a propus'o d. Filoti, deputat conservator-democrat de la tiuzăă? Fă bine, la întrunirea de Marți seara a „Ligei conservatoare“, d. Filipescu ar trebui întrebat de cîrciumarî. Va cere d-sa în Cameră abolirea legei monopolului circiumelor? Va cere d-sa cel puțin despăgubirea cîrciumarilor ? Va reveni d. Carp asupra pornirei sale atît de dușmănoase împotriva cîrciumarilor ? Iată ce interesează pe evrei uman și ce sînt datori să tăgăduiască formal d. Filipescu și carpiștii, dacă cutează a le cere voturile și aĂ chema să se „scoale“ pentru a-î aduce la putere. ă. V. R. Adevĕruri«3- Logică Pe de o parte d. Filipescu arată că cîrciumarii sunt victimele legei monopolului, pe de alta însă declară că legea d-lui Cobtinescu nu se aplică. Atunci cum sunt cîrciumarii victimele legei ? Mister și logică ! Capitalurile „Independența“ începe să pun de acord pe d. Vintilă Brătianu cu d. Al. Djuvara, spunînd că prin „capitalurile străine“ d Vintilă Brătianu a înțeles „aurul corupător, vînător de privilegii“. Atunci Banca Națională, creditele, fabricile ocultiste sunt capitaluri străine ? ! Fișele Din Botoșani se semnalează introducerea fișelor în magistratură. D. Stelian a dovedit îndestul că este un partizan al semanfișului în magistratură! î ----------—Mtasa»—» -^sșbb ■ -------■ Rigoletto BfMt ílajif. Bantacliá ul are vîlvă la direcția serviciului sanitar din ministerul de interne, întors din ultimul, dar nu cel din urmă al său concediu, bine meritat după atîta „grea“ muncă, — d. dr. Gantacuzino s’a pus în sfîrșit să stăruie pentru realizarea marei reforme, pe care o anunțase și pe care toată lumea o aștepta cu nerăbdare. Această mare reformă este menținerea istoricului dr. Sion la subdirecția serviciului sanitar. Și de ar fi lumea să se prăpădească, doctorul Sion trebue să rămîe la locul său. Savantul domn doctor Cantacuzino se solidarizează deci cu toate actele, de iresponsabil ale doctorului Sion pînă într’atîta, încît se poate susține astăzi de unii că profesorul Cantacuzino cere dizolvarea întregului consiliu sanitar, numai pentru ca subdirectorul să rămîe la postul său. Iată un fapt pe care nu-l credeam cu putință nici în țara rominească. Iată o cerere care pune într’o curioasă lumină caracterul de savant al doctorului Cantacuzino, judecata d-sale lipsită de patimă, reputația ce’și crease că fiind socialist va rămîne în afară de spiritul îngust de coterie care deosebește pe politicianii noștri. Bar lierul nu e atii de simplu precum și-l închipuesc sfătuitorii iresponsabili ai d-lui Ionel Brătianu. Consiliul superior sanitar este garanția că afacerile serviciului vor fi tratate și conform cu interesele științei. Dizolvarea vui pentru a satisface capriciul Sionului subdirector, ar fi o ofensă adusă științei medicale române. Resc. flustrolabia in Serbia Boicotarea mărfurilor austriace — Goana după spioni—înarmările Serbiei Iată situațiunea de Sîmbăta trecută în Belgrad, situațiune care acum s’a înrăutățit și mai mult, din cauza manifestațiilor de Duminică. Manifestațiile ostile în contra populațiunei austriace și ungare continuă și capătă din ce în ce mai multă intensitate. Ziarele cari au apărut Sîmbătă cereau cu violentă înființarea boicotăreî în contră mărfurilor austriace. Politicianiî sîrbî, cari conduc demonstrațiunile de stradă, nu se mai mulțumesc acum numai cu boicotarea, ei cer cu stăruință, ca toți comercianții austro-ungari din Belgrad să fie goniți și prăvăliile lor să fie închise, deoarece toțî sînt spioni. Autoritățile privesc neputincioase, ele nu pot să ia măsuri în contra mulțimei înfuriate. Austriacii și ungurii, cari domiciliază în Belgrad sunt foarte îngrijate și se gîndesc de pe acum să-și pună familiile și averea în siguranță. In ultimele zile încetase batjocorirea pe stradele Belgradului a împăratului Franț Josef, de Sîmbătă însă au început să circule în public diferite manifeste Injurioase, caricaturi ale împăratului și tot felul de placarde ce se întrec a insulta pe Franz losef. Cei din Belgrad au răspîndit zvonul, că atît în Capitală, cît și în toate provinciile sîrbești se află nenumărați spioni austriaci, dintre care unii au și fost arestați. „Pester Lloyd“ spune că aceste zvonuri au fost răspîndite, numai ca să se arîte populația sîrbească din provincii în contra austro-maghiarilor. Ziarul budapestan recunoaște însă că au fost arestați cîțiva supuși austriaci, dar tăgăduește că aceștia ar fi făcut spionaj. Corespondentul special al ziarului „Neue Freie Presse“ a fost bătut grav de către un individ, dar individul a fost arestat. Serbia continuă înarmările, în Germania a comandat 600 de tunuri, în Franța 50.000 mantale pentru militari. Părerea tuturor e că, Serbia vrea să se arunce cu tot entuziasmul într’un război cu Austria, oricare ar fi consecințele acelui război. Al CHESTIA ZILEI Mașina da scris în politică Cum și-a preparat d. Filipescu declarația de principii de la „Dacia 11 De ce nu ne mișcăm? — Un roman bosniac despre politica Rominiei — Chestia compensațiilor României. — Care este plana Austro-Ungariei Se știe că guvernul comun austroungar, odată cu luarea în stăpînire a provinciilor turcești Bosnia și Herzegovina, la 1878, a căutat în primul rînd să dea acestor ținuturi o administrație bună, solidă și dreaptă. Condus de acest principiu, fostul ministru austro-ungar B. de Kállay a trimis ca funcționari în Bosnia și Herțegovina (dintre cei mai cinstiți și mai capabili — contrar de ceea ce am făcut și facem noi în Dobrogea. Printre acești distinși funcționari de carieră se află și numeroși români, dintre care unii ocupă cele mai înalte demnități în administrație și în finanțe. Unul dintre acești funcționari români, care este un profund cunoscător al chestiunei balcanice, se exprimă, într’o scrisoare adresată unui amic al nostru, în modul următor asupra politicei Rominiei iață cu gravele evenimente la ordinea zilei „Mă mir foarte mult că opinia publică a Romîniei nu s'a trezit încă din zăpăceala ce o stăpînește și stă în nemișcare. „Pentru ce nu închee Romînia un tratat secret cu Turcia? Pentru ce guvernul român nu cere Serbiei în aceste momente autonomia pentru romînii din Serbia în schimbul neutralităței sale în caz eventual de războiu între Serbia și Turcia cu Austria ? „Ce recompensă pretinde Romînia pentru sprijinul ce acordă politicei austro-ungare ? Nu văd oamenii Romîniei cum în Ungaria se răpește romînilor și cel mai elementar drept omenesc ? Nu văd, că Serbia și Muntenegrul vor fi recompensate, iar Romînia știrbită? „Romînia trebue să se alipească la politica Europei de vest, iar nu la acea a Europei centrale, dacă vrea să-și asigure viitorul și să nu jertfească pe romînii din Austro- Ungaria "și pe cei din Serbia. „Ce e cu meetingurile? An amorfit totî tiu văd oare că Romînia, pentru că aduce servicii nu va fi răsplătită, iar Serbia, pentru că strigă și amenință cu sabia, va fi recompensată? Cum? Romînia nu știe, în momentele aceste istorice, să trimită misiuni speciale la Londra, Paris, Roma, Petersburg și Berlin? Ce așteaptă? Sper că nu sancționarea votului plural în Ungaria ! „Pînă și sîrbii vor să se facă stăpîni pe Dunăre ca să apese, poate mai mult ca ungurii, pe cei 300.000 de romîni din Serbia. Oamenii politici ai Romîniei trebue să înțeleagă, că dacă nu vor îngriji de interesele totalitățeî romînilor, viitorul romînilor din regat se va resimți enorm. „Romînii din Romînia trebue sa știe că sîrbii și mahomedanii __ din Bosnia și Herzegovina, afară de vreo sută de persoane cari depind de guvern, așteaptă cel mai mic semn de războiu între Serbia sau Turcia cu Austro-Ungaria, pentru ca toți pînă la unul să se pună pe picior de războiu. Am adînca convingere că viitoarea conferință diplomatică va aduce un războiu cum nu s'a mai pomenit. * „Și este oare Romînia pregătită? Cu cine va [ine, în contra cui va merge? Nu înțelege Romînia că scopul Austro-Ungariei este să alcătuiască în Balcani un stat austriac și altul bulgar ca să țină în șah pe sîrbî și pe romînî prin ajutorul ungurilor și al bulgarilor?" Am reprodus aceste rînduri pornite din o inimă cinstită de român, spre a se vedea ideile de cari sînt călăuziți romînii din înaltul guvernămînt al Bosniei și Herzegovine. Dacă ele pot părea în primul moment exagerate, nu se poate contesta însă că cuprind un pronunțat sîmbure de adevăr, pe care am ținut să-l relevăm deoarece el isvorăște dintr’o inimă caldă și dintr’un spirit care dovedește o profundă cunoștință a chestiunei balcanice. J. R. A. Miepl se pregătește de Mill Ziarul „Obzor" care apare la Agram, în Capitala Croației, scrie următoarele asupra pregătirilor de războiu ce se fac în Muntenegru, în vederea inevitabilului räzboiu sîrbo-austriac: „De la frontiera muntenegreană, zice numita gazetă, sosesc știri alarmante. Muntenegrenii se prepară serios în vederea războiului. Se lucrează pe capete pentru punerea pe picior de războiu a micei armate muntenegrene. Guvernul a hotărît chemarea sub arme a tuturor emigranților muntenegreni din străinătate. Deasemenea au fost chemați , sub drapel toț, tinerii în stare de a purta arme. Acum guvernul pregătește lansarea unui împrumut pentru acoperirea cheltuelilor. Mai cu seamă guvernul muntenegrean intenționează să facă un împrumut mai mare din care să poată cheltui și pentru facerea unor lucrări de întărire, de șosele, unor lucrări la diferitele porturi pentru a putea să dea, astfel, de lucru acelora dintre emigranți cari s’ar înapoia în patrie. Deasemenea are intențiunea să închirieze și un vapor care să servească la aducerea gratuită a emigranților în țară, *ar Toate aceste preparative guvernul credea să le poată sfîrși cît mai repede pentru casă poată pune pe picior de război, 70.000 de oameni. Muntenegru dispune actualmente de 150.000 de puști sistemul cel mai nou, cea mai mare parte de proveniență rusească. Mobilizarea armatei muntenegrene se poate face, după credința cercurilor cornpetiate de acolo, în două zile. După o știre din sursă bună, se așteaptă sosirea a 120 de tunuri cu tir rapid trimise din Rusia. Aceste tunuri vor sosi pe vapoare rusești la Bari împreună cu 50 mitraliere Maxim. Se afirmă că Rusia ar mai fi promis Muntenegrului să-i pue la dispoziție o companie sanitară a „Crucea Roșie“. _ ■ fizi s-a pus in vînzare Letopisul de CONST. MILL ® Copertă în culori de N. i'lantu. 1 vol.în8 de 265 paa. 1 leu 50 b. exemp.;'