Adevěrul, ianuarie 1909 (Anul 21, nr. 6945-6972)

1909-01-14 / nr. 6956

ír?,‘fi! ’4 januaria 1909% ­­sa va face, un public din Afacere Rentabilă Se caută persoane harnice, o­­neste şi cu bună recomandaţie c­u garanţie bănească, pentru o afacere foarte rentabilă, plătin­­duse cu fix şi provizion, etc Doritorii se vor adresa la Agen­ţia de Publicitate Carol Schulder & Comp., Strada Karaghiorghevici No. 18, sub „Afacere rentabilă“ Hipoteca Birou Financiar plasează şi procură bani, Ipo­­tect. Terenuri petrolifere, Moşii, Păduri, Case, etc. Bucureşti, Str. Poliţiei, 11 bis­­­,­ jos lingă Soc. de Salvare Dr. Ilie Constantinescu Specialisat la Paris şi Berlin în Boli de Ochi şi Urechi instalaţiune complectă pentru o­­peraţiuni şi pansamente " Consultaţiunî: 4Ys—51-i d. a. -Str. StirlMţl-Vod* No. 131 Dr. A.BARASCH Dela Facultatea din Paris fost elev al profesoruîui foamier Boalele de Piele şi Sifilis BOALELE PARULUI Calea Victoreii 120 (liniă bis. Mi» _Consult. 8—12 a. nj. şi 2—5 p. m. Doctor I.BEJ1I - Chirurg la Spitalul Filantropia — Specializat la Paris Consultaţiuni chirurgicale 3—4 p. m. Instalaţiune complectă pentru ope­raţiuni, pansamente, Spălaturi, etc. ,­­le. 9, Str. Armaiţului, ap. 9 (Lingă grădina Icoanei) Telefon­u­l d­­in cauză de plecare se vinde total sau în parte un frumos aranjament complect. Pentru informaţiuni a se a­­dresa : Hotel Bristol No. 8, forman contra guturaiului _ Bpsl401­8(!!)) Duminică 19 Aprilie 1909 «­e către reprezentanţii Camerelor de Comerţ din BUCUREŞTI şi CRAIOVA Prima Tragere M reu in­ Mile Oferite abonaţilor ziarului „DIMINEAŢA“ CU­­ Casa pe Craiova liberă fe eri­ee sareică. Situată în cea mai trimoasă poziţie. Un dormitor complect de nuc, compus din: 2 paturi, 2 garderoape, 2 meadioare cu marmoră şi un lavoar cu marmoră, special comandate la Marele Bazar­on Mobile „La Centrala“ din Str. Carol No 62. 30 Abonamente la ziarul „Adevărul“ Toţi abonaţii care nu vor­ cîştig­a la această tragere participă cu bonurile rămase, la tragerile următoare a caselor din Bucureşti, Iaşi şi Brăila şi a celor­l­alte premii în valoare totală de sar­e . Costul abonamentului rămîne același: Pe un an Lei 20, dînd dreptul la 26 cupoane de participare; pe 6 luni Lei 0, dând dreptul la 11 cupoane de participare ; pe 3 luni Lei 6, dând dreptul la 4 cupoane de participare. Predarea se efectuează ------------ în 34 ore de la comandă CORSsmCIT ENGLEZESC — de Prima Calitate — -— predat la domiciliu în saci plumbuiți — Greutate Garantată Vinde: Banca‘'Credit «Scont Str. Karageorgevitsi, 3 Telefon 10/7 Cel mai mare succes au obținut MOTOARELE benasină $1 gazoden Sistemul TULI Comp. WIEN Special pentru Mari şi celelalte industrii Reprezentant general Inginer Bucureşti, Str Muntuleasa No. 6 Telefon 4/47 Referinţe din toate părţile ţărei Strada Şcoala Militară So 9 Specialist în: arcade ale Magdalenei, partea de sus şi de jos; piatra ungere!; grota crucei; marea biserică din Beth­­leem; iesla; cele trei chei ale bi­­sericeî şi ale iesle!.. .monumentul Fecioarei; celei două grădini.­ Până în 1565, autoritatea nu in­tervenise decit ca să apere pe că­lugării franciscani împotriva tenta­tivelor grecilor şi sentinţa dată In epoca aceea spune: „preoţii fran­ciscani au singuri dreptul de-a pu­ne lămpi şi alte ornamente în bi­serica şi în iesla din­­ Bethleem şi că nu pot fi forţaţi de greci să des­chidă acest sanctuar”. * încercările grecilor pentru depose­darea latinilor Dar se pare că inconvenientele unor asemenea discuţii ades repe­tate între latini şi alti creştini e­­rau simp de puternic la Roma, căci papii" dertera ordin călugărilor de pe pămintul shut să nu fie exclu­sivi in ce priveşte pe greci, pe cari i-ar putea aduce in comunitatea lor dacă le-ar da voe să-și facă­ slujba religioasă in sanctuarele lor .­ Să ai­bă chiar capete acolo. Se pare a,poi că grecii, folosindu­­se într’o măs­iră largă de faculta­tea ce li se dăduse, s’au servit de împrejurări grele pen­tru a deposeda pe latini de aceste locuiri, pe cari, prin generozitatea lăţimilor, fuseseră autorizat! să le împartă cu aceş­tia. , Ca o ealitie de nenorocire, sa îrviî.ui iat In 159!) ca un musulman fanatic din Spa­oia, venit de sigur c­a că îndeplinească preceptul pele­­rinaghiluî, s'a tînguit în gura' ma­re că locurile sfinte ale Palestine! sint în mîinile franciscanilor şi a proerccit că t-lita timp cît aceştia ::u Jvor. fi izgoniţi din Siria armate musulmane hii vor învinge pe creş­­tini. Acest .jereenagutt cuvios se ins'­­nu.» așa de line îti spiritul miniş- tri'Or iul Mahomet, că sultanul dă­du ordinul să se..suprime aşezămin­­tele căluş­­ti­­c- franci, iar ornamen­te'.) să fie transportate la Constan­­tinopole. Totuşi energicele intervenţii ale ambasadorilor Franţei şi Veneţiei izbutiră­ să facă să se revoace de­cretul marelui Senior. . Puţin după aceasta, în .1611, s’a obţinut primul firman de­­la Poartă, prin care se declară că călugării franci postă exclusie marea bise­rică din Bethleem şi iesia mai îna­inte ca oraşul Ierusalim să fi trecut sub dominaţia sultanului Turciei. In 1620­,apăru al doilea firman, care dovedea că preoţii franciscani presimţind supărările ce vor avea prin libertatea dată grecilor, s’au încercat sâ-î zădărnicească, efectul. Acest firman spline: „Confirmind posesiunea ab antique a tuturor sanctuarelor cari o află, în pute­rea preoţilor latini, fără amestecul altor naţiuni, opreşte pe greci şi pe armeni, de-a­­celebra litu­rghia, de-a face alte slujbe, de-a pi­ne-camde­­labroi lăm­pi sau alte lucruri în lo­curile cari sim­t în putere­a franci­lor sau de-a avea pretenţia la po-‘ 'sesiiunea sanctuarelor călugărilor la­tini şi că dacă zisele naţiuni ar­ ri­dica asemenea pretenții, să nu fie ascultate". In 1631, un ait firman ordonă că „dacă grecii și armenii a.fl.pune stft­­pîh'ire pe, unele difi săn.d­uareie po­sedate ab antiquo de călăgării franci, ăce3tes să' • le fie luate din' mită". Acest firman se explică prin fap­tul că murind marele vizir care pro­nunţă.»? în favoarea grecilor, euro­peni» 'ia­cenţi ca procesul Să­ fie revizuit. Lucrul s’a făcut, şi a fost cu totul in avan’tagiul latinilor. Ce­va mai tirzic, un berat al marelui Senior a pronunţat excluderea greci­lor din­­totalitatea sanctuarelor, cu obligaţia ca să-şi retragă din ele candelabrele, lămpile şi silele pe cari le-ar fi pus. . _ , In. 1.655, un firman conţinea ho­­tărireă că „mormîntul Fecioarei tre­­bue să rămîe în‘puterea'călugărilor latini, cari i'afl posedat în­totdeauna, şi grecii să nu-î poată nelnişti asu­pra acestui lucru". Uzurparea Se afirmă că în 1674 grecii au u­­■zurpat latinilor cele două mari sa­natorii ale Si Mormî­nt şi iesle!,.fapt care ar dovedi că a avut Ioc o res­tituire şi o reluare. Dar­ ei nu s’au mulţumit cu atîta. După ce au fost admişi să fie Păr­taşi la sanctuare, s’au grăbit să în­lăture de acolo cu totul pe catolici. ■In 1689 însă s’a făcut dreptate şi călugării latini au fost t­uşi din nou în posesiunea tuturor sanctuarelor lor. La fiecare schimbare de ambasa­dor sau de urcare pe tron a vreunui mare Senior,­­dela 1690 pînă îa 1755, s'a obţinut mereu cîte un nou Khett şerif, care confirma drepturile călu­gărilor latini. .Aceştia se bucurară­, multă vreme de posesiunea locurilor sfinte. Dar veni marea 'revoluţie' şi i se prezenta­ră alte împrejurări politice'de pe ur­ma, cărora au suferit interesele reli­gioase. Grecii s’au folosit de ele pentru a se­ întoarce la primele lor pretenţii şi cînd, în 1808 ui» incen­diu, care se zice, a fost opera lor, a distrus marele templu, călugării ■ lăţiţi» ne mai fiind în măsură să re­pare paguba, grecii le luară locul, C.­ să-şî facă astfel un drept. Din 18­10 s’a, dat un ordin ca că­lugării franciscani să fie puşi în­­o*­sesiunea tuturor sanctuarelor uzur­pate de greci, dar Poarta n’avea pe atunci decit o putere nominală la Ierusalim; aşa că grecii intrigau*», prin viclenie şi corupţie, izbutiră să­­se menţie îa locurile lor şi chiar să fie recunoscuţi ca Stâpînî. Du­pă 1830 interveni Rusia. Ea se declară în favoarea stabilire! grecilor şi îi luă sub protecţiuinea ei aşa cum se goseau, adică fără să-i pese ce drepturî de posesiune au. * Toate cele de mai sus, de altfel rezumate şi condensate, sunt luate din documente autentice cari se a­­flă în posesia ,mea şi cari provin de la persoane imparţiale şi de toată onorabilitatea, cari au trăit în Pa­lestina mulţi ani şi sunt de absolută bu­nă­ credinţă.. Tot ce spun nu are de scop, ca franciscanii să fie puşi în posesiu­nea celor ce le-a fost spoliat, căci acuma acolo situaţia e bine definită pentru­ toate religiile, ci ca să dau o expunere istorică a acestei chesti­­uni a locurilor sfinte, care­­astăzi vine pe tapet cu atîta vehemenţă­ şi a făcut să c­urgă singe. Ultimele ştiri cari vin de la Ieru­salim spun câ situaţia e foarte neli­niştitoare. R. A. Guya Curierul spectacolelor — Marţi 13 Ianuarie —­ 1 TEATRUL NAŢIONAL. — Se va juca: „Don Carlos", poem dramatic in 5 acte de Schiller, tradus de d. G. Coşbuc. CIRCUL SIDOLI. — Reprezenta­ţiurte clită de:circul Sidoli. TEATRUL BULEVARD. — Re­alit­mmarion (demonstrator Bottez), prezenta­ţi­une a cineiaatografuhii TEATRUL LIRIC. — Trupa fran­ceză t­u d-şuara­ Cora l­a parcerie.­­ Se va juca: „Le Chomb­eau“, piesă în 5 acte de Jean Richepin. TEATRU DE VARIETĂŢI IM­PERIAL, strada Cimpineanu .16.— In toate­­ serile represemtaţiuni pentru "familii,. Program artistic foarte variat şi de mare atracţiune. Debutul, admiratului­ duet francez „Les Del-Melys", al simipaticului comic francez „Boncheril”, excelen­tului trio tirolez „Reuil” şi celorlalţi artişt sosiţi. Duminicile şi sărbători­le marine, cu intrarea liberă. Muzee MUZEUL ZOOLOGIC, (şoseaua Kisseleff). Deschis Joia, Duminica, şi­ sărbătorile, dela .10—12 a. m­, şi 3—5 seara.— MUZEUL DE GEOLO­GIE ŞI PALEONTOLOGIE, (Univer­sitate).— PINACOTECA STATULUI (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu).— ATENEUL ROMÍN, (vizitarea localului şi colecţiilor sa­le.) Deschis în fiecare zi 9—12 dim. 2—1 d. a. Taxa d­e intrare 50 bani. MUZEUL DE ANTICHITĂŢI, (Tini­­versitate). Deschis . Duminică deb­il dimineaţa pînă la 1 d. ftU­­ZEUL ETNOGRAFIC ŞI DE ARTA RAŢIONALA (Monetăria Statului, şoseaua Kisseleff. Nefiind inaugurat încă, e deschis publicului numai cu învoirea direcțiune». Motoarele de Benzină și Bazogen I cele mai bune sunt de Sistemul Allmaim ce se vînd numai, de Casa NICOLAE FEHÉR . C-ie BUCUREŞTI BRAILA CRAIOVA Cereţi oferte speciale şi catalogul ilustrat. — Societate in Comandită — ECOURI Ni se comunică din Paris, că proprietara magazinului de corsete I. M. Théodorin S-sor, din Calea Victoriei 106, se află acolo de mai mult timp şi în curind se va înapoia în ţară, aducînd cea mai nouă croială de corset specială pentru noile toalete de primăvară, create acum la Paris, D-ş­ara Otilia Beck, fiica d-luî dr. M. Beck, rabinul Comunităței Israelite din București, s’a logo­dit cu tînărul inginer, Hermann Marcus, din Freiburg. Be­ri­tortul enerţial­­[_ industria) Duminică la orele 2 jum. d. a. s'au întrunit la Cercul comercial şi industrial din calea Victoriei, peste 90 membri, fruntaşi, ai comerţului din Capitală, sub­ preşidenţia d-luî N. Zapne şi s’a luat în discuţiune deriziunea ministerului de finanţe prin care obligă pe comercianţi să an­exeze facturile­ originale pe lingă declaraţiunile vamale. Această măsură fiind din toate punctele de vedere vexatorie pentru interesele comerciale­ şi industriale, Camera de comerţ din Bucureşti­ a intervenit încă înainte de 1­ Ianua­rie la ministerul de finanţe care a admis ca în loc de facturele origi­nale să se poată prezenta copie de pe facturi fără indicaţiunea firmei cari a furnizat mărfurile. Această soluţiune făcînd încă mult de dorit, membrii cercului, în urma discuţiunilor urmate, au ales o comisihirte compusă din d-nii N. Zanne, D. G. Many, Ad. Abony, I. V. Socec, Leon Schönfeld, Iancu Rechter, I. Luca P. Niculescu, Carol P­rager și Simion Mihailescu cari cu­ începere de ’ azi se vor întruni la Cerc în fiecare seară la orele 6, pentru a studia chestiunea în toate amănuntele ei. Pînă la găsirea unei­­ soluțiuni. d-nii N. Zanne şi D. G. Many s’au prezentat agi d-lui Cos­tinescu căruia i-au expus doleanţele comercianţi­lor şi industriaşilor. D. Costi­nescu­­ a luat act de ară­tările delegaţilor Cercului comercial şi industrial şi a dat ordin telegrafic tuturor biurourilor vamale ca să nu mai ceară comercianţilor anexarea facturilor pentru operaţiunile de vă­muire. Această suspendare s’a dat pînă la 1 Martie viitor, rămînînd ca pipă alunei d. Jipescu, secretarul general al ministerului de finanţe, împreună cu comisiunea desemnată de Cercul comercial şi industrial să găsească soluţiunea cea mai potrivită care să împace­ şi interesele ministerului de finanţe şi acele ale comercianţilor şi industriaşilor. Bursa cerealelor New-York ne aduce pentru Mai închidere urcară două optimi, per burfhels. Porumb pentru Mai scă­dere o optime .Iulie închidere scă­dere o optime per bushels.­­ Chicago: Grid pentru Mai­ în­chidere urcare patru optimi, pen­tru Iulie Închidere urcatre trei optimi, per buhals. Porumb pentru Julie închidere urcare patru optimi per tru he­rs. Berlin: Gila notează Julie scă­dere un sfert- Secară scădere un sfert, pe tonă. Londra: Griul vînzătoriî îşi menţin preţuirile deşi cumpără­torii s­t' rezervaţi. Otzu! ferm vînzătoriî stînd la rezervă. Ovă­zul’ferm. Timpul ger. Liverpol. Griul ,se amelioră din cauza previziunilor şi­­continuă mai ferm toată ziuă, închise susţi­nut. In Brăila se cotează: Griu greu­tate kg. 78-79 lei 20.10. Grîu greutate kg. 76.77 lei 19. Griu greutate kg. 72-73 lei 17.30. Tendinţa griului susţinută. Porumbul ferm­iei 13 suta kg. Ovăzul susţinut 10.20 suta kg. Orzul urcare lei 11.10 suta kg. Secară urcare lei 17 suta kg. Grîu susţinut cu cererile bune. Porumb bun cu cererile bune. Scandalul din Piteşti Poliţia provoacă scandal şî maltra­isază pe veteranii cari voiau să­ ţie o întrunire. PITEŞTI 12 Ianuarie.­— Azi la­ or­nele IO-'‘dimineaţa, sta ţinut în­­bise­rica catedrală Sf. Gheorghe uri pa­rastas in amintirea romînilor căzuţi în lupta dela Plahova, fiind de faţă şi membrii societăţei veteranilor „Coroana de Oţel’’,­în frunte cu r­e­­şedintele lor, d. Gh. Drăghescu. Ditea termina­rea slujbei, în frunte­ cu mu­zica militară, veteranii, pornesc spre sala Dacia unnde aveau intenţia să ţie o întrunire. Sosiţi aci, dupa ce parcurg străzile: Şerban-Vodă, Bră­­tiariu şi Justiţiei, ei încearcă să intre în­ sală. Sunt opriţi însă de către o ceată de poliţişti, în frunte cu poliţaiul loaniţescu, sub cuvînt că preşedintele­­ societăţei ar fi instiga­tor şi socialist. Văzind aceasta, vâte­, rănit pornesc spre statuia Indepen­denţei, urmăriţi fiind de poliţişti, cari tiu conteneau Cu huiduelile ,şi fluerăturile. ... Lumea de prin cale­­intrigată de acest zgomot i eşise afară iar trecă­torii se luaseră după acest convoift. Cînd au ajuns la statuia Indepen­denţei, preşedintele societăţeî s’a suit pe piedestal şi a ţinut un mic discurs. La­ sflrşit, pe cînd aclama familia regală şi în timp ce muzica intona ,imnufî regal, poliţiştii i­ncep să hui­­duiască din nou şi devastînd pe un covrigar, ‘aruncă cu covrigi şi brîn­­zoae în veterani. Publicul de pe trotoare se tăvălea de rîs privind spectacolul, ce le ofe­rea poliţia, iar veterani! indignaţi încep să mutrmure, ceea ce dădu na­ştere unei încăerărî, cu care ocazie fură loviţi mp.» mulţi veterani. In cele din urmă, lucrurile s’au calmat. Du­pă amiAzî m’aan întîlnit cu »in gmp t­e veterani, cari cu lacrimi în ochi m­i-au povestit cum au fost mâ­ b­­ătațî de poliție.—Far. B. Morţun la Iaşi IAŞI, 1.3 Ian.— D. ministru Mor­­ţurt a sosit astăzi aci, la orele 8 şi 1iWTUitate dimineaţa. D­ ri’a o­ferit întîmpinat la gară de d., Zdrobiri, directorul prefectureî de, poliţie şi toţi fruntaşii liberali. A descins la hotelul Traian, unde, după cîteva minute de repauz, a fă­cute cîteva vizite pe la liberalii din localitate. D. Morţun a venit în Iaşi pentru a figura ca martor, la căsătoria d-lui Haralanm G. Lecca, directorul de scenă al teatrului naţional, cu d-ra Nataliţ­a Botezatu,­o nepoată a d-lui Nicu Gan­c, primarul oraşului. Căsătoria civilă se va face la 3 d. a. Astă seară d. Morţun se întoarce înapoi la București. — Dan. TEATRU - MUZICA TEATRUL LYRIC. —Ttţupa d-rii Laparcerie: l’lnstinct de Kisté­­malkers, la Bonne intention de Fr. de Croisset. > „Instinctul“, cunoscut la noi de la reprezentaţiu­n­e Teatrului Na­ţional, a fost­ jucat aseară de tru­pa­ franceză­, dela Lyric într’un chip care a întrecut toate aştep­tările N’am fi atribuit atîta putere dra­matică d-rei Cora Laparcerie, ca­re a dat rolului Cecilia un relief puţin, comun. Cu deosebire sce­nele culminante—şi în special a­­ceea în care vine consternata de viziunea muribundului pe care l iubeşte—au zguduit adine publi­cul care a izbucnit într’o căldu­roasă ovaţie la adresa excelentei artiste. Dar ceea ce a ajutat, ca eru­o­ţi­­unea să fie şi mai adîncă a fost restul interpretaţiuneî, cu totul remarcabilă. D. Luguet a avut toată autoritatea morală în Jean Bernou, d. Hauterive a dat rolului lui André Bernou o importanță aproape nebănuită, pregătind, în mod magistral, atmosfera de te­roare a izbucnirei momentului culminant al dramei..­­ După puternica piesă a lui Ki­­stemaekers a urmat o comedie în două acte de Fr. de Croisset: „La bonne intention”. D-ra,­­Cora . La­parcerie a apărut, aci într’un rol al Jeapei Granier, jucat la Tea­trul .Capucines—şi ’ a fost admira­bilă în rolul, actriţei, care, ar , fi vrut, cu glndul bun, ,să ajute pe o,­inistră fată să-şi recucerească logodnicul, dar infamul recurge la un truc: îi spune că ar fi fost amantul unor camarade ale ei de teatru! Ei, la asta nu poate re­zista biata femee—şi i se aruncă în braţe! De la spaima, suferinţa şi­ ,ne­­faustenia eroinei din „Instinctul” d-ra Laparcerie a trecut la ispita, dorinţa, gelozia şi voluptatea sin­ceră a sărmanei creaturi din Co­media d-luî Croisset şi s’a arătat astfel stăpînă pe o gamă de nu­anţe, de o întindere şi varietate, care a pus talentul său într’o lu­mină din cele mai simpatice. E­­minenta artistă ne-a cucerit asea­ră definitiv şi va, fi, una din ace­lea pe cari le vom revedea totdea­una cu mare plăcere. Publicul i-a arătat-o prin vil aclamaţiune. Să nu uit pe d- Walther, care a secondat cu mare dibăcie în „La bonne intention". E. D. F. liulUitratii moşi şi Tunari din judeţul Ilfov aduce la cunoştinţa publicului­ că b­lînd o măre desvoltare desfacerea laptelui ce procură in Bucureşti, a­ hotărît să mărească numărul vaci­lor şi bivoliţelor aşa că, să fie in măsură de a îndestula toate cererile făcute la vederea calităţei şi cftinatftţel a­­centu­l produs şi derivate­lor lui. Laptele debitat este pasteurizat Comenzile­­se vor­­ adresa­­Aria Tunari, S-sorî Seb­ott Şoseaua Ştef­an cel Mare 212 Bucu­­reşti, de unde se va trimite la­­do­­­mmiciliu. Telefon 15/42 CUTIA CU SCRISORI Fals si neadevăr * * Domnule Director, in numărul 695 din 11­­anime al ziarului ,,Adeveriţi“, aţi dat pu­blicităţii o pretinsă scrisoare a mea,­ conţinînd oarecare aprecieri privitoare la scrutinul de balotaj al colegiului 11 de Senat din Pra­hova. Infamia de a mă semna în josul unei Scrisori ce nu-mi aparţine o cusută cu aţă albă, şi uşor se poa­­te vedea, că ea­ porneşte din ofi­cina junimistă, căci prea coincid grozav aprecierele din­ pretinsa mea­­scrisoare, cu­­ ac»!« ale zia­rului junimist „Conservatorul a­­parute în ziua a doua după rezul­­tatul balotajului de la colegiul II de Senat din Prahova, ele sunt u­rmăt­oarele: La primul scrutin candidatul junimist d. Luca Elefterescu a ob­ţinut 143 voturi, graţie indulgenţei guvernului şi a mijloacelor bă­neşti prin cari s’au corupt bună parte din aceia, ce numim zestrea guvernului. ha balotat insă, guvernul in­gri­­jat• peste măsură de curentul pu­ternic ce se creiase­ în ■ fo.iiocirea cahdidaturei democrate, n’a •cru­țai. nici un mijloc, n’au rămas nici un fel de ingerințe neintrebuinta­­te; in special zestrea bănuită, dacă nu îngăduită, a vota cu candida­tul junimist la primul scrutin, v’a putut rezista presiunelor şi ame­ninţărilor guvernanţilor, şi a tre­­cut imediat de partea d-luî Agrarii, susţinut de guvern, iar junimiştii reduşi la propriile lor forţe, .­n? a fi, întrunit de­ cit şt de voturi. Acesta e adevărul şi cei intere­saţi să mistifice opinia publică, susţinînd contrariul, nu sim­t şi nu pot fi de­cît junimiştii, a cărora prăbuşire cu această ocazie, a fost pusă în evidenţă admirabil da d­­voastră. Mulţumiindu-vă pentru ospitali­tatea­ ce mî-aţi acordat, primiţi a­­­sigurarea distinsei mele conside­­rațiuni Gogu­ I- Zamfirescu fost ajutor de primar, Ploesst. A PEVÜ&ÜT/ TELEGRAME CRETA NU VA FI ANEXATA DE TURCIA Constantinopole, 13 Ianuarie. — Ziarele turcești publică că la Con­siliul de miniștrii de erî, au fost ci­tite depeșile ambasadoriilor turci spunînd că puterile protectoare ale Cretei ,nu permit anexarea de că­tre Grecia.: Insula Creta v­a conti­nua să fie administrată sub supra­vegherea puterilor­­protectoare. IARASI ZVON DESPRE ABDICA­­REA REGELUI PETRU Semirn, 13 ianuarie. — Zvonul despre abdicarea regelui Petru, apare din nou­, evident iarăși din sursă interesată, austriacă. Se spune că in vederea retragerii sa­le, regele Petru ar fi însărcinat pe­ un prieten al său din Geneva ,cu cumpărarea unei moşii. Partidul progresist va anunţa o interpelare in Skupstină cu privire la aceste svonuri FRANŢA ŞI ATITUDINEA SER­­BIEI Fails, 13 Ianuarie. „,Le Temps“ refuză să publice articolele ziarelor de la Belgrad, gă­­sindu-le urea necuviincioase faţă de Franţa Marele ziar parizian zice că sirbii arată acum un patriotism aşa de obraznic şi de supărăcios faţă de amicii lor în­cit nimeni nu se mi­ră dacă Serbia a ajuns în starea ei de acum prin acte nechibzuite mă­suri violente pînă la regicid. REGELE PETRU ȘI STUDENŢII SÂRBI Belgrad, 12 Ian. — Făptui că ambasadorul Austriei, contele For­­g­ach, n'a primit invitare pentru ba­lul studenților, va avea pentru din­­șii urmări neplăcute. Ministrul de Hiterne s’a interesat de acest caz și a spus că dacă în adevăr mi s’a trimis învitare contelui Forgach se va ordona­ o anchetă prin senatul universitar şi dacă contele Forgach va, lipsi­­de­ la balul studenţilor, nici regele Pietru Itu va lua parte. DEMISIA LUI TITTONI Londra, 16 Ianuarie,­­­ Ziarul „Daily News“ îşi menţine ştirea că din cauza proectului Austriei în privinţa facultăței italiene­­ din Viena, ministrul de externe al I­­■­taliei, d. Tittoni, se va retrage în curind. CONFERINŢA ROMÎNILOR DE PESTE MUNŢI Budapesta, 12 Ianuarie. Partidul nationalist romin a hotărtt să fină o conferinţă in ziua de 28 Ianuarie. Se speră că pina. atunci preşedintele partidului, d. Teo­dor Mihaly, care. e bolnav de. in­fluenţă,' se va. restabili. CATASTROFA PE COASTA OCEA­­NUL­UI PACIFIC New-York, 12 Decembrie. — Pe coasta oceanului Pacific o groaz­nică catastrofă a avut loc, cau­zată de un val uriaş ce S’a ridi­cat din mare, năpustindu-se pe o întindere colosală. Multe locali­tăţi au fost cu desăvirşire distru­se, asem­enea şi liniile ferate şi toate zăgazurile de pe coastă. Cir­culaţia­­e complect întreruptă.­­ Se spijine că ’ numărul morţilor e­­foarte măre. SIGILAREA UNOR ACTE Roma, 12 Ianuarie.— Ministrul de război­» Casata a sigilat toate actele rămase de pe urma­­ şefului statului major al Italiei, Saletta, deoarece se crede că dînsul fusese în posesiunea unor copii de acte importante. Fami­lia decedatului a consimţit la sigi­lare. DATORIILE PRINCIPESEI LUISA DE COBURG Bruxelles, 12 ianuarie.— In pri­vinţa giuvaeriealilor reginei Belgiei, cari urmari să­ se vîndă la licitaţie pentru datoriile fiicei ei principesa Luiza, se­ anunţă că licitaţiunea nu­ va maî avea loc. Creditorii au­­pon simţit să aştepte plită cînd princi­pasa va primi moştenirea sa. TERORIŞTI RUŞI LA LONDRA Londra, 12 Ianuarie.— Din maha­lalele oraşului se semnalează mul­te cazuri de prădăciunî, comise de anarchişt­i ruşi şi se deduce din a­­ceasta că un număr considerabil de membri aî­­partidului terorist s’ar a­­fla în Londră. Autorităţile au luat întinse măsuri spre a preveni pericolul acţiunea a­­cestor­ anarchişti. INCENDIUL DIN VIDIN Sofia, 12 Ianuarie.—Se comunică din Vidin că astăzi un violent in­cendiu a distrus grajdurile regi­mentului .3 de infanterie. Din cauza lipsei de apă, focul n’a putut fi localizat, aşa că au ars grajdurile cu 6 căruţe de trans­port. INCIDENT DE GRANIŢA Budapesta, 12 ianuarie. .. Din Braşov se anunţă că la Bralocea în apropiere de Predeal cifi­va, soldaţi români au tras de şase ori asupra unui grup de lucrători ce se afla pe teritoriul unguresc. Lu­crătorul Teodor Pop a fost neme­­rit de uri glonte. Cu ocaziunea anchetei oficială făcută in Român­ia, soldaţii au de­clarat că au tras în glumă. DEZMINŢIRE Petersburg, 12 Ianuarie. — Con­­trariul ştiibiilor publicate, agenţia­ Westnik nu ştie nimic despre că­lătorul ţarului Rusiei la Rom­a. NEGUSTORI UNGURI BOICOTAŢI DE ROMINI Budapesta, 13 Ianuarie. — Zi­anul ultra-sovriinist ‘‘Magyarvors'zăg" a­nunţă din Blaj că boicotarea comer­cianţilor maghiari de către, romîni e atit de înverşunată că aceştia nici u­near chibrituri nu mai pot vinde Situaţia negustorilor maghiar» fi­ind farte critică, numitul ziar in­vită guvernul ca să­ ia »năsuri spre a-î salva dela ruinare. . . EPISCOPUL ROMAN DIN GER­ NAUȚI NU VA FI CONFIRMAT Budapesta, în Ianuarie. O co­respondenţă semi-oficioasă des­minte ştirea despre apropiata con­­firmare a \-tpis­copului Car­ans­a­beşului, Musta. Corespondentul spune că,­ com­ Urmarea e foarte problematică,­ deoarece noul episcop S’a arătat, prea puţin energic in executarea ordinelor ministeriale privito arf la ancheta­­disciplinară in aface­­rea proporandieî din Căran­sebeş, DIN DIETA GERMANA Berlin, 13 Ian.— 11 persoane a’. restate în urma m­anifestaţiuni­lor socialiste de el» au fost trimis.' în faţa tribunalelor. Azi dimineaţă, asemenea­ mani­­festatarii s’au reînoit în apropieri, de Dieta, dar fără a provoca vreun incident. In Dietă au fost depuse luai mul­te moţiuni tinzînid la modificarea dreptului electoral pentru Diietapolat ministrul de interne a spus'.ca adu­­narea e ocupătă acum cu Statistic» privitoare la această chestie, fii­d că fără o anchetă serioasă nu îi poate supune Dietei nici o propurtei­re serioasă; prin urmare, guvernul nu va lua parte la aceasta discuţiei totuşi, ministrul declară că va lua­ notă de punctele care a­r putea e­­ventual servi la proec­tul guvernu­lui. Apoi, începu discuţia, în nu­me­la conservatorilor,­­ d. R­ichtholen de­clară că trebue să se­­menţină baze­le actuale ale dreptului electorali îa Prusia, fără ’ a­ se­ lăsa­ conduşi de manifestaţiunile de pe­­stradă. Dacă guvernul ar depune un a-a­semen­ea proect, el ar zdruncina ra­porturile sale cu conservatorii. Ur­mărea mîine. PROCESUL UNOR ROMINI DIN UNGARIA Budapesta­, 12 Ian.~ Se anunţa din Arad că­ astăzi s’a judecat pro­cesul intentat romînilor loan-* Curăţ Nic­olau Czigan, Adrian Cure, Nico­la« M­arcian, Miha’î Varian și Mi­­haî Kiş din Kova­sxincz pentru răs­­pîndire de scrieri­ agitatoare. . La interogatoruil martorilor acu­­zăreî s’a constatat că acești mar­tori tratau în duşmănie cu acuzaţii şi că dânşii sunt cunoscuţi ca sper­juri de profesie. Faţă­ de -’ aceste constatări, Curte­a­­a achitat o, par­te din acuzaţi, menţi­nind acuzarea numai contra, lui Ioan Cure, Mihai Varian şi Mihai Kiş. Urmîndu-se dezbaterile, e’ă cons­tatat şi nevinovăţia acestor acuzativ Curtea i-a achitat şi pe dinşii. Pro­curorul însă a anunţat apel con­tra acestei sentinţe. Nea Ghiţă (No. 11) Asociaţia funcţionaiior de asigurare Primim următoarea scrisoare:,. Domnule director, In interesul adevărului vă ru­găm să publicaţi în onor. dv. ziar că tot ce s’a scris pîriă acum In chestia funeionarilor de asigura­­­re nu­ a pornit dela comitetul „A­­sociaţiei funcţionarilor de asigu­rare”. Comitetul se mai ..crede.. dator să arate că. l­a constituirea „Asociaţiei” au­­ luat parte numai funcţionari ai societăţilor­­de asi­gurare şi că înfiinţarea ei .nu i se datoreşte. nici unei­ iniţiative stră­ine, lucru nn­ deapjins puripscuit .tu­turor membrilor cari au luat parte la fondarea acestei asociaţii. Cu această ocazie rugăm, B.e. toţi funcţionarii de­­asigurare , să ne dea mai departe sprijinul,top Comitetul asociației Adunarea generală a funcţionarilor poliţieneşti Aprobarea dârei de seamă.— Com­­plectarea consiliului da adminis­traţie. Ori după ,-amiazî la orele .4, ,socie­tatea de împrumut,‘ aju­t­or şi, econo­mie a funcţionarilor prefecture! po­­liţi­ei Capitalei, a, ţinut adunare ge­nerală, cu ocazia îm­îplini­rei unuî an dela înfiinţare,­­ pentru,prezentarea bilanţului pe’anul 1908 Şi votarea buidgetuluî pe anul IBOOrp-ISUO.­ A prezidat, d. Emil Petrescu, pre­getul pe anul viitor. Din darea de seamă imprimată, rezultă că bilanţul pe 1908 se pre­zintă la: venituri şi cheltueli cu lei 57.991 38. Budgetul pe 1909 se arată cu i­it 34.500 la venituri şi cu lei 8700 la celtuelî, de ,unde un excedent de lei 25.800. Membrii prezenţi în­­ mare nu­măr au aprobat bilanţul şi au votat bud­getul p­en­tul viitor. In urmă s’a procedat la com­ plec­­tarea­­consiliului de adiministratie. Această complectare urmează­ a se face într’o adu­oare­ viitoare, lista prezentată neîn­trunind majoritatea absolută. Şedinţa s'a ridicat la orele 7 sea­ra.—d— Cereți * 57 FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ HOJlI DC COPII (Un vol« de» enfanti­k Pari») — Mare roman de reportagiu — de LOUIS FOREST A șasea in 3. asvirli. în aer ae . cinci­ metri. Nu căzusem Încă, Dină la locul unde se întindea sfoara că lui din nott aruncat mai »jus și toti așa înainte. Nu pot să’țî explic cine m’a tratat astfel şi prin , ce mod am fost jucăria unui joc de aşternut. De­sigur, e încă o mi­siune a luî Flax. N­u­ cred în puteri supranaturale, dar acest om tre­m­e sa­ cunoască­ toate meşteşugu­rile drăceşti! !Da, eram jucăria unei puteri nevăzute! Mă invir­­team împrejurul meu­, când cu pi­cioarele In jos, cîn­d cu picioarele în sus. .. — Toate aceste lucruri sint doar­­ciudate! 4 «tftl Aji făcut salturi pe­riculoase Intre cer și pămlnt o furnică înaripată, învirtită de fur­tună, ar putea povesti o intim-plane la fel c­u a mea. Adică, aju­ngînd la acest punct, nu măi poate po­vesti nimic. Căci, cu respiraţia tă­iată, cu gura plină de singele ca­re îmi curgea din na­s, am leşinat. Cel mult dacă îmi aduc aminte o lrainină subită­ în noapte, ur­ ful­ger...­­Şi apoi, nu mai ştiu nimic pînă îr» momentul cînd nţi-a­i dat seama că sint într’un pat bun, că, de cîte ori îmi mişcăm rin de­get, tot corpul îmi pricinuia du­reri, dar că atit cît nu m­i- i mişcam mă­­bucuram­ de o senzaţie­­plăcu-, tă de linişte şi de siguranţă. A­­cum, scumpul meu priet­eni sînt o­bosiii­, lasă-mă tn pace. Du-te. Te­­legrafiază. feti vreau să dom. . Aceasta e povestirea ce mi-a fâ­­cut-o Rudolphe Hermlein, întins între cearceafurile calde și albe. Si lai v'am­ scris nimic despre misterul copilului alb, care face aci. obiectul tuturor ■convorbirilor. Copilul a alb? In adevăr, sitii din hid nebuni sau realitatea a devenit­ nebună? Barbarus Un nou punct de întrebare. — co­pilul alb? e­ Melchthal, îs AUgîist. — Atmos­fera de invitație în mijlocul că­reia trăim la Melchtal, adăogată la supranaturalul evenimentelor , aj1'-căror Bîaftirl sintemn Tape să se nască în fie-care oră ti. nouă'le* &eridă, m­ai mult sau maî .puțin fabuloasă. Evit să fiu complicele tuturor poveştilor de zine cu care confra­ţii mei, dp îa ziare Împreunează firele de telegraf. ' • BlSsaraghios să .inventezi și să' exagerezi faptele cînd însuși ade­vărul pare de necrezut. : Iată, pentru ce nu. v’fm­ telegra­­fiat încă nimic despre Copilul alb. Dar astă­zi mă împinge actualita­tea să e­s din prudenta mea re­zervă., Ce e Copilul alb ? Ce erî, dăm acest nume unu­i fel de fantomă vagă, unei apari­­ţiunî pe care au zărit-o toţi locui­torii din MelChtal. Pe de altă parte, o întîmplare cum­basă, neliniştitoare irită foar­te rău pe cîţi­va dintre r­oî. Cum îndrăzneşti, veţi zice, să vorbeşti de fantome în epoca noa­stră de ştiinţe exacte? Cititorii noştri­ să se asigure. Nu sunt aplecat spre nici o’ slă­biciune a Spiritului Nu mă servesc astăzi de cuvinte îrtuprumutate din­­vocabulare de m­a­­gie, fiindcă im pot să Jnlpebu­inţez tem­epi­­mai precişi pentru a carac­­teriza" :fenome»»Ole a’căror martorî am­ fost eui şi .mulţi’alţii, oameni'de seamă, nu naivi şi .supertiţios». înainte de expediţia în care a că­zut A­lain Berm­ani Victima zelului sau,­­numai el singur văzuse „copi­lul alb”. Se poate vedea, semnalat,acest, in­cident în telegrama prin care a-a­ a­­flat nenorocita .noastră . intimplare. Acolo vă vorbesc în treacăt despre o arat­are, un f­el de iluziune optică pe care, tam­ întlm-pi-nat-o în lunigul druimului. Sărmanul meu Caanajrad înergea în capul micei noastre, trupe, cînd, după ce­ sări o mică moviliţă, opri deodată şi-şi ridică felim­arul pjentru a putea vedea mai departe... Apoi, făr­ă­ să spună nim­­ic, îşi urmă dru­mul. După vre­o suta de metri, el făcu acelaşi gest brusc şi întrebă pe Ru­dolph H­emulin, care mergea în ur­ma lui: —Nu vezi ceva acolo, nu, tocmai dieparte de a­ fi? — Ceva alb? — Da... ceva care se mișcă. — Ce poate să fie'? Lucrul alb care..’’ se clătina în noapte dispăru,, apo»­­reapăru, din nou pentru a ma dispare odată. .Muntenii noștri îl băgară de seamă in maî­­m­ulte rî­nduri. Cît despre mine, măr­­tuirisesc că Tam­ văzut de roal-bine de zece ori in tot parcursul dru­mului. , Era un fel de umbră luminoasă care se desemna pe fondul nopțeî. Ni se părea ca sintem­ jucăria u­­nei ilu­zii optice- Eu, mai cu seamă, am dat ideia că Sîntem prada u­­nor năluciri colective, o­toloseala din ultimele zile, neliniştea con­­tinuă în care am stat, influenţa psihologică a'forţelor naturale' cu care am avizit de luptat,, puterea nervilor noştri vizuali obosită ide negură, aşteptarea­ primejdiilor în care ne aruncăm, toate aceste la un loc contribuiau să ne facă să visăm trezi. Lind urmârindu-ne, cînd între­­cîndu-ne, mica pată albicioasă ,ne însoți pînă lingă munții cari în­conjoară Frutt. Pe urmă, dispăru. Ne-ar fi răm­as, fără îndoială,din amintire, credința că am. avut de a face cu un simplu’fertomen cu­rios, dacă astă­zî Melchtahl ni ar fi arătat toţi locuitorii că au a­­­vut şi ei o viziun­e asemănătoare. Vre­o treî­zeci de locuitori ne-au semnalat existenţa fantomei din seara aceia. Unii dintre martori sunt oameni de ispravă care nu vor putea spune, nici­­odată min­ciuni. Domni­ i Cleperit, baronul de văutremesse şi d. Fiamiuene de­clară categoric că au văzut şi eî ,,copilul alb“. Intîiul l'a văzut la marginea Melchiahluluî cel de fil doilea l’a văzut tăind drumul din grădina hotelului Alpenhof; iar d. baron de Vautremesse l'a, întîlnit lîngă lac. Toate aceste informaţiunî se po­­trivesc 'între ele, dar rămln tot ne­lămurite. Toţi­ au văzut ceva în Întuneric, dar nimeni nu poate să spună ce anume a­ văzut. Ut» siu'giîr lucru pare stabilit: i,copilul alb" n’ă maî apănit du­pă ora zece seara, ora în care A­­lain Bernard, Rudolf Hermelein, muntenii şi eu am plecat spre înălţimile din Frutt. Cu toate acestea, două cumetre cari, locuesc împreună, susţin că ar fi'văzut apariţia pe la i­»ie­­zul nopţeî. Ea şedea in genunchi, In.mijlocul, drumului, intr’o înfă­ţişare rugătoare şi purta împreju­rul frunţe» ,un nimb strălucitor. Nu prea cred cu spusele acestor bune femei- Se prea poate ca eve­nimentele din ultimele zile să fi întors multe .capete slabe. Am­ căpătat 0 mărturie mai de ■seamă.. • Rudolph Hermelein, astăzi vinde­­decat, spune curioșilor -cari nu se plictisesc,.cu întrebările ,ca, cu cîte­va clipe înainte de a fi 'fost aruncat în sus, a văzut enigmati­ca fantomă. — V'S.m maî spus, povesteșt­e ei, că atunci cînd fui cam­ la’patru­zeci de metrii adineime, am auzit vocea limpede a unui copil' care striga: Ține-l Ambroisei... El Mite! copilul cu .vocea cur Viii proecta în jurul lui un­ fel de­­’pată luminoasă care semână ca ■ forma vaporoasă care n­e-a urmă­rit In timpul .ascensiune!. Dar să poate să nu fie de­cît o potrivne.. După această povestire, apari­ţia a fost­ botezată „copilul alb” Afară de această. Intimidare, destul de misterioasă, mai e. una nu­ma puţin curioasă. încercarea de a ,lua .fortăreaţa cu asalt, care se isprăvi cu­-; moar- - tea colaboratorului , nostru, f»î ho-' târtta In urma unei marî consfâ­­tuiri ţinute în casa lui Alain Ber­­nard, cîteva­­ ore înainte de bună»* rea el în executare.­­ . ”. La consfătuire, luaseră’parte cC. • patru m­untenî cari trebuiau să ne însoțească. Dürrer, Hennioi», Bemard și ea. Planul fu hotărî* c­u voce înceată. Ne temeam s­ă nu fim auziți, de vre-. tm vecin. HesEsb­án nete conjur­a* sg(ț - ”" .(Vă

Next