Adevěrul, iulie 1909 (Anul 22, nr. 7119-7149)
1909-07-01 / nr. 7119
Anut al'XX-Iea No. 7119 fondahtor Alex. V. Beldimanu PUBLICITATEA: CONCEDHTĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate vAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI *tr.S»r«»prs f»111 IS— Telefon 3M Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR POLITIC CONST. MILLE ARD ff A MUSSTE : Un an.............................Lei 16 C turn.................* . • M 81 3 luni................................* 4 o lună.............................„"5 1.50 Pentru străinătate prețul este mdoit TELEFON: Direcția și Adminisiajii Lifcip. 14/10 Redacția cu Capîjja Siia^£ *14010 „ „ SR^viaia^SR^no. 12/40. Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice și telefonice de la corespondenții noștri din tara și strmlipati Mercur I Trifte 1300 Democratismul brătienisto-generos Unde e propaganda democratică ? r - înainte de a merge la Sinaia spre a gusta deliciile mărirea, cu prilejul vizitei arhiducelui Austriei și a pleca apoi în concediu cu cîteva plăci și cordoane în plus, primul-ministru avea prilejul sa asvîrle în discuțiunea publică o serie de idei, căci a vorbit în două orașe : la Tîrgoviște și la Craiova. Dacă omul acesta ar fi putut spune un singur lucru, dacă nu 100, dar cel puțin interesant, de natură a pasiona țara, ziarele cari-î stau la îndămînă ca să-l glorifice, ar fi izivi^tfe de sigur pe toată lumea să se ocupe de spusele primului ministru. Atîta goliciune de îngetare e atîta verbial și patos fals , descurajat insă pînă și pe cei însărcinați a preamări pe șeful guvernului Așa se explică că însăși presa guvernului n’a putut stoarce nimic din nimicul discursurilor primului-ministru, la Tirgoviște și Craiova. Er nihile nihil ! Mai mult. In manifestațiunile de mizare ale partidului conser-democrat s’a ridicat desreforme electorale. Era 11a petrecut în anul politic ■n fenomen care nu ■'./'tui ochiului observacios. In inima țărei, ” > guvernul își are • I sa putere, cornericește și lin cele mai cel mai de ral din țară i guvernului .fă, ci la două Ji nu fusese agrare ; circiuli se făcuseră ii, tocmai intrî, și cu toate cnat colegiileprofitînd doar aruncă zgarda lui și trimite în vandidațiî con. ,*r .* o manifestațiune de se icle in ce condiții s’a ■ izultatul acestei consulta cora!e. Două partide ..-»'emnul și partidul boeresc luptau paralel cu ultima inverșunate împotriva conservatorilor-denocrați, cari erau acuzați de ele, de toate zidurile orașului, de a se vîndut jidovilor. Și nimic n’a jutat ; alegerea de balotaj a conirmat și mai categoric rezultatul uilmului scrutin. Trebuia să fie orb acela care li vede într’o asemenea demons■diune cugetarea clară a masselor ’a’și spune cuvintul lor liber în Lichiderea afacerilor publice. pe aceea pe noi iu ne-a surprins curentul ce s’a ivit în rîndirile conservatorilor democrați în autoarea unei reforme electorale, ba pentru noi dovada că massa acepe să forțeze mentalitatea lunară a organizațiilor politice. xf Dar ceea ce ni s’a părut neauzit. Ai Că un guvern și un partid care ,ț,i se pretinde reformist și are înscris in programul său sufragiul I universal, în loc să profite de im iprejurarea, că adversarul e divizat, ,că o parte din partidul conservator se declară „democrat“, adversar al tuturor privilegiilor și convins de necesitatea chemarea masselor la conducerea trebilor publice, în loc să profite de asemenea împrejurare, spre a asigurai triumful unei reforme de lărgire al dreptului de vot, preferă a se a jmesteca în bucătăria politică a adversarilor și se raliază politicei jioerilor cu privilegii împotriva conservatorilor - democrați, cărora în loc să se întindă mina spre a-i tîrî cît mai mult în apele democrației, le arată pumnul și vede sîntr’înșir pe cei chemați să’i înlocuiască în simpatia masselor ! Credeți că opinia publică, maseele, țara, nuu vede acest joc ? Credeți că nu se întreabă ce a mai ămas sincer din toate vorbele șeului de azi al liberalilor și 4le timoșilor „generoși“ cari strigau f /fe fostul șef, d. Sturdza, și veibicii liberali sunt toată pricina că nu se poate realiza reforma electorală. N Ei, astăzi Dimitrie Sturdza e deja capitat ; bietul om nu mai tur- 11 bură cu reacționarismul lui avintul democratic al brătienismului, ci și generoșilor. Prim-ministru și șef ’’ de partid e d. Ionel Brătianu, a I car’e în cabinetul Sturdza se bătea 0 I cu pumnii în piept pentru ideea aJ sufragiului universal; în cabinet l-e unul din șefii generoșilor, d-nu * I Morțun, iar vechii liberali sunt re- 11 , duși la complectă neputință. Majoritățile din Cameră și Senat urmează orbește pe primul ministru ; ;- în țară ideile democratice sunt considerate ca singurele în stare a o " ridica din trista și complecta stare e în care ați aruncat’o răscoalele Ș țărănești; jumătatea cea mai numeroasă, mai puternică și mai aditivă a partidului conservator nu " i numai că nu s’ar putea opune currentului democratic, dar ar trebui să meargă ferm cu el sub pedeapsă de pierdere a întregei sale popularități ei bine, de ce primul ministru, șef al partidului și garda sa „generoasă* nu vine îne naintea țărei, ca după jandarmi, "I carnete de muncă și tot soiul de! inspectori și para-inspectori, să dea * celor cinci milioane de țărani putința de a’și spune și din șiî cuvîntul în trebile publice pe altă cale ■ decît aceea a dezordinei, a jafuilui și incendiului? 5 . De ce primul-ministru care punea la cale tot soiul de afaceri ca tram,wavele, concesionarea stațiilor balneare, exproprieri și nouă instituții de credit, de ce nu a găsit nici la Tirgoviște, nici la Craiova un singur cuvânt pentru reforma electorală? Nu numai atît, a ținut să acrediteze prin declarațiuni sibilice că va mai sta vreme multă la putere. 'Pentru ce? Pentru a merge mină în mină cu boerii reacționari și a nu realiza nimic din mirajul democratic pe care la purtat ani de zile dnnaintea ochilor celor naivi? ! Pentru a căuta să împiedece cu autoritatea ministerială încercări ca ale deputaților de la Buzău și L *,pe?d. d. dr. Anghelescu și d. Lonescu, u„ voiaga la sale sufri ‘ giut universal ? Armă de popularitate. pentru D. ’ poziție—aceasta e pentru mimulministru sufragiul universal :... g. ' în Romînia de azi, înconjurată în Turcia constituțională, de Rusie revoluționară, de Ungaria sufragiului universal, d. Ionel Brătianu și garda sa „generoasă“ vrea să mai treacă de „sincer democrat“ ? ! Dar e o mistificare odioasă, aceasta farsă sinistră pe care de atîțea ani o joacă brătienismul ^ concursul tinerimei generoase. De doi ani de zile țara așteapta realizarea făgăduelilor democratice ale acestui regim, și cu cît va sta 5 mai mult la putere cu atîta șarktanismul politic va fi mai evident pentru lumea întreagă. Alfa ! Discreditarea împămînteniriior Guvernul e cuprins de o mare grijă. Nu mai neliniștesc nici reformele agrare, nici convenția cu Austria, nici scumpirea traiului la orașe; pe guvern îl chinuește, cum spune azi o foaie a sa, „necesitatea „morală și națirmală de a stîrpi anumite „moravuri ce sînt de natură să discreditateze sistemul împămîntenirilor individu „ale”. Ne mirăm noi ce-l frământă ne guvernul ! d-lui Ionel Brătianu! Acuma o știm! I-e frică, să nu cumva să se discrediteze sistemul împământenirilor individuale!.... Noi credem că frica aceasta nu-șî are temeiul. Imnămintenirile nu mai au cum să se discrediteze; ele sînt discreditate de ■ muH, am putea spune că din chiar ziua cind a fost introdus in legislația noastră, și discreditate vor rămîne cită vreme vor aparține regimului parlamentar de azi. în marea sa grijă „morală și națională” ,ș i guvernul vrea cu orice preț ca Nababul , sa se explice asupra „împămîtatenirilor ' Biase*‘_ de cari a vorbit la Ploești. Avem aceiași dorință, deși nu ne-a pierit somnul , și nici nu ne va pieri ca guvernului—dacă f. Nababul va refuza să se explice. v Sintem însă de părere că trebue „plic- v tixt ca să se explice. Grija „morală și națională” s’o mai dea ,i însă dracului guvernul și presa sa, fiindcă atunci ar trebui să’l apuce și altă grijă cu tot morală, și tot inațională, aceea de a o spune bunei ce a fost scrisoarea predată de d. Sturdza președintelui Camerei de aunci, d. Ferichide, prin care se arătau operațiunile unor parlamentari liberali cu „împăminteniri grase”? Haide! Ridicați vălul și unii și alții_I ca să se vadă cum stați cu grija morală !ar și națională și cu.... prestigiul împămîntetenirilor c n — — -- - - "■«»—fi—"Munmupi" ! ! A fi împărat al Austriei! Ce rol covîrșitor și măreț !r putea avea el, dacă ar voi. !~ Sînt 22 de ani de atunci, eram tineri, plini de viață, de avînt și de idealuri. Ne găseam vre-o cuiva, cari legaserăm una din acele prietenii la temelia căreia nu sta numai simpatie personală, ci și o puternică comunitate de idei și de sentimente, prietenie care se desăvârșește și se întărește pe măsura desfășurărei vieței și nu se termină decit, o dată cu moartea. Ne adunaserăm în orele libere la obicinuita cafenea. In mijlocul nostru se găsea Georges Lorand, deputatul belgian ce ne-a vizitat mai dăunătî și căruia îi plăcea cercul nostru. Discuția, ca mai întotdeauna, se învârtea în jurul problemelor politico-sociale ale Orientului european. Lorand, pe atunci prim-redactor la ziarul ,,La Réforme unul din cele mai bine făcute și mai interesante ale timpului, ne pune deodată întrebarea: : — Care i situațiunea cea mai interesantă, mai măreață și mai plină de viitor în care s’ar putea găsi un muritor în zilele noastre ? Ne gîndeam la un răspuns. — De-a fi împărat al Austriei, reluă Lorand. Noi românii, cari consideram pe Austria ca pe una din cele două groaznice căpcănî ce ațineau calea neamului romînesc, căpcănî în cari neamul ne fusese deja prins în parte,rămăseserăm cam uluiți de ideea exprimata de Lorand Și amicul nostru ne desvoltă ideea sa, care atunci ne-a produs un curios amestec de sentimente, de teamă și de bucurie în acelaș timp, și care, după 22 de ani, devine astăzi de o vie actualitate. In rezumat, Lorand ne spuse cam acestea. . . — In mersul său, Europa amenință să se rupă în două continente morale, politice și sociale: în continentul occidental, care se va civiliza tot mai mult și mai repede, și Ind cferriontal carer va ramăți tot mai în urmă. Voi vom. nu ii aveți nenorocirea de -i fi o insulă izolată în acest Orient, unde nu formați de abia decit 5 la aulă în mijlocul unor populațiunii cari cu greu se vor putea ține de cadrul progresului. Situația voastră einci din cele mai tragice. Acest Orient european, împestrițat la nesfîrșit de un continuă amestec de limbi, națiuni și mentalități deosebite, în cari sînt reprezentate toate fazele omenirei, dela anibalizm și pînă la cea mai rafinată civilizație, acest Orient nu va fu stare sa se prefacă singur la o iată nouă, la viața apuseană de libertate, progres și democrație. Vei fi nevoe de o forță mai presus in dânsul, care fără a avea înrudirea nici una din naționalitățile lui, fiind totuși o putere civilizată și ivilizatoare, să fie în stare a se coborî pînă la dînsul și a-1 ridica pînă la dînsa. Ar trebui dar o forță europeană civilizată, care să nu fie nici destul de tare spre a absorbi Orientul și a-1 supune prin violență, dar totuși destul de puternică ca să-i impue, să-l conducă și să-l formeze. Acestei forțe i-ar reveni menirea extraordinar de importantă, una din cele mai importante din istoria omenirei, de a civiliza Orientul. Și forța aceasta nu poate fi decis Austria. Insă o Austrie liberală, progresistă, democratică, care să înțeleagă nevoile tuturor popoarelor orientale, să știe să și le însușească, spre a le putea atrage și grupa in junii Un împărat al Austriei care ar înțelege acest rol și ar voi să-l realizeze, ar face din țara sa impară fie confederativă cea mai puternică din lume. Iar el, împăratul, ar lua loc printre, figurile cele mai celebre ale istoriei, cele mai glorioase chiar, căci ce glorie mai mare poate fi, pentru vremurile noastre și cele viitoare, ca de a lucra ca factor civilizator ? Și atunci, numai atunci, se va adeveri vechea deviză cezaro-crăiasca, mai întotdeauna dată de minciună pe cîmpiile de bătae . Austruie est imperare orbi universo. (E menirea Austriei să poruncească lumea întregi). IV.A trecut ani după ani și acel împărat al Austriei, care să voiască a-și lua o așa de importantă și măreață misiune, nu se ivea. Deodată bătrânii Franz Iosef, spre adinca mnirare a lumei întregi, găsește în apusul vieței sale energia și înțelepciunea necesară spre a da țării sale votul universal, cu libertății politice și naționale ce le comportă el. Dineodată Austria devine o țară liberală un far luminos pentru Orientul european. Lumina ne vine acum dela Viena, ea ne încălzește nuimeloi și ne umple, de mari speranțe de viitor, începem a nu ne mai iepe parcă de întunerecul ce se tot jngroașe în spatele nostru. De Franz Ferdinand, de ideile lui înțelepte și înaintate în acelaș timp, se vorește cu încredere și cu căldură. I Fi-vă el acel împărat al Austriei care s j realizeze și să desăvârșească marea menire a casei și a țării sale ? Prind” în sul, prin politica lui, cunoaștemea Austria, și împreună cu Orientul Europei, vremurile luminoase ale păcei, înfrățire! și civilizațiunei moderne ? I-ontăm din toată inima, așa după cum din toată inima o dorim. I. Teodorescu a N xăgit și „DE VINZARE“! Cu răcul de a-i procura reclamă gratuită de o eficacitate pe care o cunosc toți clienții j publicitățeî noastre , și în special însușî jVltela Sa, vom face Prensului plăcerea de a vorbi de ultima sa operă literară. Opera aceasta e un anunț întitulat „De vînzare“ și prin care declară că are de vînzare mai multe „zecimi de mii" de kilograme de tin, iată-i deci pe prens rămas cu finețele nedesfăcute, din cauza „catităței.... superioare“ desigur! Unde sînt chilipirurile, unde sînt furniturile, ude sînt contractele prin bună înțelegere cu ministerele și primăria? E teribilă opoziția! Unde mai aîcă și dinastia Brătianu are finul eî! ? fiecare cu paiele lui! Lupta pentru ostenirea traiului Neaoea e un imbold mai puternic decit orice raționament și orice argument. La coloanele pline de statistici și de demonstrațiuni că, pentru scumpirea, traiului, nu e nimeni vinovat și deci nu e nimic de făcut, cei în suferință răspund cu continuarea agitației. Și bine fac. Problemele cele mai grele și chiar cele insolubile în aparență, prin stăruință ajung de se rezolvă, în cele din urmă. Insă treime de băgat seamă să nu se ceară lucruri de acelea cari evident sunt, în neputință de realizat, căci asta ar înlesni jocul celor ce nu voesc, a lua măsuri. O pildă în acest sens este repetarea cererea de-a se osteni plinea. E in afară de orice îndoială că prețul de azi al pline este aproape la limita extremă, dacă s’ar da de un chilogram. Prin urmare treime de cerut, de-ocamdată, numai greutatea dreaptă, care nu se poate obține decit prin obligația ca brutarii să nu mai vindă plinea cu bucata ci numai cu inland. Se nu poate ge ore și trebue să se obțină neapăratla primăriile în genere, și primăria Capitalei in speriat, să se ocupe, imediat cu vinzarea de lemne și cărbuni efteni. Dacă, primării exploatează canalele, apa, tramvaiele, și poate evacua lumina, de ce nu s'ai ocupa cu desfacerea combusUrii fortul, după cum va încerca să clădească și case eftine? Ministerului de Domenii u se poate cere să studieze de urgență și să aducă la îndeplinire oflenirea peștelui. Experiența proastă făcută odată nu-l îndreptățește ca să lase chestia baltă, să caute alt mijloc, apoi altul, mereu, pînă ce va da de-o soluție convenabilă, căci nu se poate să nu existe una. Asemenea se ,a mai putea, cere scoborîrea acelor vamale pentru acele fabricate, că, prin carteluri și majorări de prețuri, fac să fie mai scumpe cu mai mult de 25 la sută decît sînt articolele similare in străinătate. Am putea întocmi o listă destul de importantă despre asemenea fabricate. E destul să amintim hîrtia pentru an, care la noi se vinde cu 42 bani chilogramul și imediat peste graniță cu 25—27 de bani. Iar, în afară și mai presus de toate acestea, cetățenii trebue să se îndească în mod serios la înființarea de cooperative de consum, mijlocul cel mai eficace de a eveni prețul obiectelor de consumație. Lucrul a izbutit în mod strălucit, în Belgia și în Germania. Avem și noi pilda societatei "„Mercur". De ce nu s'ar urma pe calea aceasta care e cea maî ’figura, mai sănătoasă și mai folositoare? Sînt bune și vorbele, dar pe fapte nimic nu le întrece. « Adevĕruri INDEX. EXPLICAȚII întrebat dacă nu are de gînd să dea explicații în chestia „împămîntenirilor grase“, ex-venerabilil premier a răspuns că nu are de dat nimic. E și absurd să ceri Nababului Să dea. E! știe numai să ia! VACANȚELE Intre două junimiști: — Eu, după vacanța de vară, crezi c o să se miște șeful? —- Da, O să ia vacanță de toamnă! O CULMEA lui Mitică: Să fii astronom și să nu fii decorat cu nici o stea! RIGOLETTO 1 nmni intilei ------— Incapacitate patentă Mectingurile de protestare împotriva scumpirea traiului continuă în toată țara , ca o dovadă a faptului că pretutindeni nevoia strînge decît populația orașelor. Rezoluțiunî, memorii și deziderate se înaintează primăriilor și guvernului, țară ca de vicărrea să vedem o măsură eficace. Rezultatul măsurei cu privire la ieftinirea peștelui s’a văzut : pus la licitație, peștele sa scumpit și mai mult. De altfel ce în drept își mărturisesc incapacitatea, spunînd că nu văd ce e de făcut. Cu toate astea s'au semnalat, o sare de cauze ale scumpirei traiului, între, altele exploatarea, specula, ce se face în piață cu închirierea prăvăliilor de zarzavat și produse alimentare, ale primăriei. Ar putea sa ni se spună cari sunt măsurile luate în această privință de cei de la primărie ?. Presa și a țdat toate silințele ca să ancheteze cît mai larg cauzele scumpirei traiului. Cei de sus răspund insă cu teorii și cu afirmarea că ei nu simt această scumpire. Se poate. simte însă grozav populația și acei cari n’au venituri de mii de lei pe lună. Nu o simt aceia cari, din contră, trăesc pe urma scumpirea traiului. Chestia e însă ce fac cei dela guvern Șî ceî dela primării cari înainte de toate înt datori să iii măsuri urgente și practice pentru a micșora pe cît se poate suferințele unei întregi populațiunî ? Incapacitatea patentă a acestor oameni crează o stare de lucrări primejdioasă. Silex. FAPTE ȘI VORBE Locuitorii din Marte Compatriota din sistemul solar, planeta Marte, pare a fi și ea locuită de ființe vii. Cum sunt, ce sunt și ce fac acele ființe, iată ceea ce intrighează pe toată lumea, pe lumea savantă in special. Din Iulie și până în Septembrie această planetă va veni in așa poziție, încât astronomii vor putea-o cerceta în condițiile cele mai favorabile. Nu e imposibil ca enigma să fie lămurită de data asta. Și dacă se constată că planeta e locuită de ființe inteligente, după cum e foarte probabil, va rămîne ca oamenii iscusiți, cari nu lipsesc nici o dată când e nevoie de ei, să găsească mijlocul de-a se pune in relație cu „oamenii“ din Marte. — Alia ! Alio ! Aci e Marie — Alici! Aci e Păunului. Și o noua rubrică de telegrame va figura in ziare. E drept că Renan ne-a cam descurajat asupra putinței de-a coresponda vre-odată cu Marțienii. La o propunere a lui Flamarion ,a sa începem a face semne celor din Marte, cu nădejdea că le vor vedea,nțelege și vor răspunde, Renan a oricetat, Marte fiind o planetă mai mică ca rămîntul și mai aproape de soare, evoluția e o treime să fie cu mult mai înlaintată ca a noastră. Ceea ce ne-a dat zonă ii gând azi, trebue să le fi dat tor n gînd acum cite-va sute de mii de irri, cînd strămoșii noștri locuiau în averne, vor fi făcut Marțieniî semne s ămîntulm, pe atunci, zecimi de ani inii, și văzind că de pe globul nostru u se ivește nici un răspuns, își vor iris că pe acest glob locuesc numai armale inferioare și imbecile. În Marte, Pământul trebue să fie cartogat „planeta stupidă“, la care nimeni de acolo nu mai cugetă și nu îaî privește, așa că în zadar am mai ace noi semne acum. Butada lui Renan nu ne va împiedica s să de a încerca, și poate de-a’isbuti. Dificultatea va fi, probabil, alta decît ea închipuită de Renan, anume aceea ea ne putea înțelege cu locuitorii intr’o altă planetă. Cînd vedem cît de greu e să se înțleagă un alb cu un negru, chiar un ibanez cu un spaniol, ba încă și louitorii aceleiași țări, și mai departe liar bărbat cu femee și ginere cumră, ne închipuim ce colosală anecință va fi ca să înțeleagă „Pămîn■nii“ cu „Marțienii“ ! Tănase. CHESTIA ZILEI Prietenia au strormina Ungurul . No! Nu va puperî așa tare, că ma dați gata pe mine ! Invențiunile romînești Importanța invențiunilor în lume. — Cum sunt tratat inventatorii romîni.—Cîteva celebrități românești — Intr’o lucrare apărută ’de cártid, marele sociolog francez profesorul Gabriel Tarde, arată că întregul progres realizat în timpul din urmă de civilizațiile omenești, e datorit descoperirilor, adică discifrărei i și p devin tot atâtea legi, sau principii, (Franklin descoperind elctricitatea atmosferică enunță legile echilibrelor electrice) și invențiunilor, adică înjghebarea unor forme artificiale folositoare omului, (acelaș Franklin realizând Paratraznetul face o invențiune). Apreciabile lui, Tarde, se sprijină pe realități cunoscute de toți. In adevăr ceia ce caracterizează îndeosebi civilizația actuală, e mai întîi marele principiu al libertate!, egalitatei, fraternitate și apoi răspândirea câtorva invențiuni geniale, mașina cu abur (căi ferate și vapoare) curenții electromagnetici (telegraf, telefon, lumină electrică etc.) Dacă Voltaire, cea mai minunată minte din veacul al XVIII-lea, arînvia azi, n’ar mai cunoaște lumea nu atît fiindcă conceptele filozofice sau schimbat, pe cât mai cu seamă din pricina cîtorva brevete: Compound și West Kingouse (la tren) Graham Bell (la telefoane) Auer (motorul incandescent), Edison (lumina în vid), D. Dion Bouton (motorul cu explozibil pentru automobil) Marconi (telegrafia fără sîrmă), Krup și Maxim (tunuri cu tragere repede), etc. etc. Niciodată lumea n’a încercat o prefacere mai repede ca în ultimii 20 de ani, aceasta pentru că nici odată nu s’ar făcut descoperiri și invenții mai însemnate decît tocmai în ultimii 20 de ani. Descoperirile lui Hertz (unda fiertziană) ale lui Gustave le Bon (dematerializarea materiei și pierderea ei eternă), ale soților Curie (Radioactivatea spontană), ale lui Crooks, Ruthelfort, Ramsey (asupra constituției atomului) ale lui Rontgen (razele X, descoperiri c are sînt departe de a fi străbătut alb formă de invenții în lumea industrială și în viața practică de azi uiți adevărații factori cari făuresc civilizația de mîine. Progresul omenesc depinde de soarta, invențiilor cari răsar și vor răsare din aceste descoperiri și din j tcele la cari fatalmente vor da naștere. Cel mai important factor de civilizație, e deci în lumea modernă, invenția. Superioritatea militară a artileriei franceze, a Franței militare, stă în frâna hydro-pneutomatică a tunurilor sale, a Angliei! 1n mecanica cuirasatelor sale. J . ~t~ 1. < Ultima invențiune a geniului omenesc, mașina de sburat, va face; le sigur pentru pacea lumea, pen. 1ra triumful dreptăței și al bineluiji .iturora, mult mai mult decît toate iu I conferințele de la Haga și toate publicațiunile lui dr. Ricber, ale lui Tolstoi, Passy sau oricare alt pancîfist celebru. Binefăcătorii omeni* rex sunt azi descoperitorii și inventătorii: Pasteur și Berthelot, Lordje Bon. O mare'Tultime de legi, cari di. . cari mai slab asigură drepturile inventatorului sau a unei națiuni asupra acestor noturhrghii a oricărui progres, — asupra, invențiilor* Invincibilul Napoleon bătut de vaporul cu abur pe care l’a desprețuit cînd i-a fost prezentat de inventatorul său Foulton, Franța amenințată de un explozibil ,pe care n’a vrut să-l cumpere (melinita lui Turpin) au dat lumei lecții cari nu se uită: inventatorii sunt azi sârbă* torii pretutindeni, ei sunt eroi naționali. Zeppelin e după Kaiser cea mai ilustră figură a Germaniei monderne, reputația lui Marconi ei universală. v Toate popoarele își slăvesc inva« tatorii: Curie a provocat un doliu national, Wiliam Thomson devenit pe urma invențiilor sale (în electricitate) lord Kelvin, a fost înmor*mintat cu onoruri de rege. ■ > " Sub acest raport al prețuirei științei și invențiunilor naționale,ca și sub multe altele, noi românii am rămas foarte înapoiați. Unul din cei mai geniali electri*ciani ce trăesc Tesla, e român refugiat în America, iar știința electrică îi datorește’ cele mai admirabile ex* ■periențe asupra curenților de inaț* tă frecventă (între altela lămpile ti*nipolare „Tesla“).De ce a fugit Tesla? De mult bine desigur... Popp, directorul serviciilui pneumatic din Paris (,,petit bleu“ în orologii), e român. De ce a fugit din țară? nu de bine și mici pentru a merge să instaleze pe toate vapoarele marinei <e război ș franceze un sistem al său ele telegrafie fără sîrmă... Și fiind -că vorbim de telegrafie fără sîrmă, cu ani înainte de Marconi, de ilustrissimul Marconi, Ipcaru, un simplu electrician român, necunoscut de nimeni realizase la Craiova telegrafia fără sîrmă... și a știut o lume izbînda sa... Vuia, al doilea om ce a zburat cu un aparat mai greu decît aerul, s’a refugiat în Franța unde construește actualmente un motor minunat. Fortunescu a vindut anul trecut germaniei un motor rotativ. Dob arescu a cedat unei societăți franceze aeroplanul său. Cel mai pracic sistem de semnalizare ,pe căile arate e al unui român fugit în Andia. Maiorul G., a vindut unei uine gartoane un aparat optic pe c are A cumpărăm azi pe un preț neb iun de la fabricant. Locot. C.. [ratează cu o casă austriacă vindereanei invenții a sa: un apărător de Pentru Prunîțeani/Îlrir flTfli 9É |M II AH I 5 iii" 1* 10 Ull Iii NbI 1 I 11 Mr cititorilor săi ||... 1^* Boc“re?,ipw . E PIPCRfeuna și multe alte premii de MAR îi VALOARUL pe care se voea antența It I '* nuiie ce efistuiiim zilnic, in cazul cînd nu esta sorti, pentru a participa su @§e și iu # ^ f"’#' & • ’--i >*• - - -ț '’vi fé:'.. V •' , iîî .'y* '• ct ■ • .>?. -'lev í .re 'CT'.v_r uz.