Adevěrul, aprilie 1910 (Anul 23, nr. 7387-7414)
1910-04-01 / nr. 7387
Aprilie 1910 „FLOETHER 66 m 1,2,3 și 4 brăsoare pentru tot felul de arături și pe orice teren PLUGURI cu Sămănătoare de Porumb : CULTIVATOfIRE pentru desfundarea și curățirea pămîntului construite din oțel, forte practice și resistent« Grape diagonale si flexibile =SEMANATOARE IN RÂNDURI = * ■WJLo tipaTiau -o>stări Cele mai bune existente și cele mai răspindite în România din renumita fabrică HOFHERR & SCHRANTZ Se găsesc numai la : Societatea Anonimă Pentru Comerciul de Mașini și întreprinderi Tehhnice, FOST EUGENIO BEILES WCOBEȘTI. Str. Bibescu-Vodă Constanta, Vama Singura Mașină căreia agricultorul ii poate încredința in toată liniștea recolta este SECERATORI ®E cu și fără aparatul de legat snopit. STRADEGKER FURNISORUL CURȚEI REGALE BîfîÂEȘTI, Strada Smârdan 20. — BRAILA — CRAIOVA MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE CAILE FERATE ROMANE ... .. Tir::.j...'a:.‘!.igj':.jigaiaarar::.r.rrrtecaalsmTi CORMICK Model perfecționat 1910 (toate de sprijin la proțap pentru ușurarea vitelor). Unica Mașină care continuă a fi preferată de cunoscători , corespunde tuturor cerințelor și seceră recoltele în orice stare s’ar afla. Construcțiunea simplă permite să fie condusă de orice muncitor agricol. 10—12 pag. pe zi secerate și legate în mod ireproșabil. Soliditate extrema. Singurul sistem adoptat de Domeniile coroanei, Fermele model, Școlile de Agricultură și toți agricultorii de frunte, precum și de imensa majoritate a țăranilor care seceră cu mașina. Peste 25.000 vândute în țară. Catalogul se trimite la cerere gratis și franco. SINGURUL AGENT DEPOZITAR: PUBLICAȚIUNE Se aduc la cunoștința generală urmăoarele dispozitiuni-La expedițiunea în traficul local a mărfurilor încărcate , vagoane deschise acoperite cu mușamale, care nu suntroprietatea C. F. R., predătorii pot cere printr’o clauzăscrisă în scrisoarea de trăsură ca să li se emită cupoane e înapoiere pentru mușamale. Stațiunea de predare va întocmi în asemenea cazuri, upon de întoarcere pe care îl va anexa la scrisoarea de măsură respectivă. Stațiunea de destinație va elibera destinatarului scrioarea de trăsură împreună cu cuponul pentru mușamale. Destinatarul pentru a beneficia de gratuitatea deansport trebue să predea mușamalele cu mică iuțeală, să nexeze la scrisoarea de trăsură cupoane de întoarcere și menționeze într’ânsa numărul lor. înapoierea se poate face numai la stațiunea de unde a sosit, iar nu ca la saci și butoaie cari se pot înapoia orice stațiune. înapoierea trebue să aibă loc în trmen de 3 luni de la osirea lor în stația de destinație. Taxa de manipulare (15 bani de 100 kgr.) și alte centuale taxe accesorii se vor percepe conform tarifului. București, Martie 1910. Io. 28173/8235 C3. Direcțiunea Generala Sanator Dr. Luithlen WIEN Wilf, Auerspergstrasse 9 Pentru Boale de Piele, Bășică și Rinichi. Toate operațiunile și cosmetice. Terapie cu Röntgen. Radium și Lumină Director: Dr. Luithlen, docent la Universitatea din Viena. Prosp. gratis. CONTRA Pielei Asprite și Crăpate se recomandă Mălinul Dr. Oraite — Glicerina și miere gelatinată în tuburi Cremă de frumusețe pentru piele cu rezultate minunate Indispensabil în vremuri friguroase și în voiajuri la munte și mare SSSÎ Mallatla De vînzare La toate parfumeriile, drogheriile și farmaciile. Reprezentanți și Depozitari generali BITTHER 8 Q8LESTIÍIH, București, fildești II DrJstefonescu , — Specializat la Paris — Tratează boalele de: Piele, Sifilis, Venerice și Păr căderea părului, calviția sebarcică, etc.) — Microscopie cliraäfcii — Consult. 2—4 Lucaci Î2 Dr. WESTFRIED primul medic secundar al Spitalului Caritas pentru BOALE IXTE,«AK și MAMOS Specialist in BOALE de FEMEI (maladiile mitrei) Vindecarea lor prin masaj gynecologic. Consult. 2-4 și 7- 8 p. m. Calea Cocofijil 31 (coltildricani 1)—25117 Telefon in românește, tradusă «Re d ua _ IOAN PERETZ — Profesor Universitar jucată în toate orașele din țară de trupa AP. MARINESCU singurul autorizat exclusiv pentru Romînia—Costume aduse din Paris.— Decoruri întocmai ca cele din Paris. Un afiș special va arăta primele reprezentații în fiecare oraș. Qr.IMMSCH De la Facultatea din Paris fost elev al profesorului founder Specialist In: Boalele de Piele și Sifilis BOALELE PASULUI Calea Victoriei 120 (lingabis. ilba). TELEFON 29 T Consult: 8—10 a. m și 2—5 p. m. 0-torul Samarian Medic secundar al Serviciului de BOLI VENERICE și SIFILITICE din Spitalul Colentina. Consultuluni numai pentru aceste fielde Jii 4 -»—Str. Patrașcn Vodă 27 H DOCTOR IN MEDICINA a. Berger — DENTIST — specializarea kew-tork Extragerea, plombarea, punerea de dinți artificiali în aur sau cauciuc toate fără durere (Sistem american—Consult., 9—12 și 2—6. Strada Carol Ha. TO, Etaj I (Piața St. Butan) Teatru Modern Compania Lirică COM. Astăzi Miercuri 31 Martie 1910 Se va juca Fata Pădurarului Operetă în 3 acte Biletele la Independenta Teatrul National Companie de operă italiană Reprezentațiile de Joi 1 Aprilie pînă Duminecă 11 Aprilie Joi 1 Aprilie (Biletele No. 1) Andrea Cisântar Sâmbătă 3 Aprilie (IMI, No. 2) .Dom j Pasqnale cu concursul D-nei Darclée Duminecă 4 Aprilie (Bil. No. 3) ultima reprezentație —Bon Pasquale— cu concursul D-nei Darclée Mar[i 6 Aprilie (Biletele No. 4) ultima reprezentație Andrea € linier Miercuri 7 Aprilie (Bil. No. 5) BOHEME cu concursul D-nei Darclée Joui 8 Aprilie (Biletele No. 6) ultima reprezentația BOHEME cu concursul D-nei Darclée Sâmbătă 10 Aprilie (Bil. No. 7) Adriana Lecouvreur Mi kiuaira Clipirii CMätl Civili Astăzi Mercuri 31 Martie 1910 se va juca Óiéin! Piesă în 3 acte de H. Lavedan Biletele la Feder și seara la casă. Reclamelor Și noaptea vă tot văd prin visuri, Reclame de nesuferitoare de care mai ciudate, Cum nici nu am mai pomenit, Ba pudre, creme, ba săpunuri Cum nici la pol nu mai găsești, Pe cind cele mai minunate Se poți afla în București ! Și acestea sunt numite: „Flora“, 1 Un nume foarte potrivit, Căci fete și femei prin ele, Ca florile, au înflorit! Carol Scrob CASA DE SCHIMB N. FUELS București, Strada LIPSCANI No. 1 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 31 Mart.1910 |j Camp. Vl nr. 40 Kenia sunt, isternitv 9120T öl 50 4% . . 1905 a. bf 9120 91 50 4%/j Rentă internă 91 75 92 25 5%, Oblig. Sem. Botești 89 50 89 90 4 °/r „ Iul și Comunale 100 50 101 — 5'/t .... 92 90 93 20 4:10ier. [ nnc. rurale 99— 99 25 5 °/. . . . 89— 89 50 5%, , . nrb. Bu. 98 25 98 60 5°/„ . . , Iași 96 25 96 60 5°/c Bonuri Rurale 99 25 99 — \o. fl. Naționalii 1300 — 4320 — „ . Agricolă 495 — 500 — „ , Sc. Bne. 145— 150 — * „ Dacia Rom. 880 — 890 — „ „ Naționala 1090 — 1100 l Cor. val. austr. 10550 106 50 Mărci germane 123 50 125 — tanc. franceze 10050 10125 „ italiene 1001— 1011—. mbl. Mzii 267< 270— " " 111 ",n.M. 11,1111 «" (Fost Edison) Dar acum nu e vorba de a opune unul altuia cele două programe și a le impune ca niște legi, pentru cari să se dea o luptă pe viață și pe moarte. Opinia publică socoate că trebue să se facă tratative, să se confrunte cele două programe, să se găsească termenul mediu care să satisfacă cel puțin majoritatea interesaților, fără a se spune că aduce o lovitură celor cari, in orice caz, nu ar putea fi mulțumiți. De altfel cînd se ivește un asemenea conflict, care pune față în față zecimi de mii de patroni și sutimi de mii de lucrători, întreaga societate suferă repercusiunea loviturilor ce-și dau adversarii și aceasta nu poate fi decit cel puțin dureros. Barbarii polițienești I r‘ - Ancheta relativ la schingiuirea sergenților de oraș. Era la batalionul sergenților de oraș s'a făcut o riguroasă anchetă de către d. căpitan Ghimpa, relativ la schingiuirea unor sergenți de oraș de către comandantul companiei Ii. Marin Ionescu. Pină acum ancheta a stabilit în mod cert că sergentul de oraș Drăgănescu Dumitru a fost schingiuit de către comandantul Marin Ionescu, intr'un mod neînchipuit de barbar. Acest sergent era bolnav și pentru a-șî căuta puțin de sănătate a îndrăznit să ceară comandantului său cîteva zile concediu. Comandantul crezînd că sergentul să preface l'a luat la bătaie pină acesta a căzut jos. In urmă a pus alți doi sergenți să-l ridice în sus, să-l fie de mlni și l'a luat din nou la palme și ghionturi. ..........I In urmă legat strâns de mnt, a fost trintit la arest, unde nu i s’a dat nici mâncare, nici apă. Comandantul corpului sergenților de oraș de colonel Brătianu, aflind de această barbarie dă ordin ca sergentul Drăgănescu Dumitru să fie adus la raport, la batalion. Cum află despre aceasta comandantul companiei ft. Marin Ionescu, dă poruncă să fie scos din arest sergentul Drăgănescu Dumitru și să fie din nou adus înaintea lui. Din nou, nenorocitul de sergent este luat la bătae, apoi dat pe mina sergenților Tudor Zamfir și Vasile Olaru pentru a-l face scăpat pe străzile Capitalei, dândtu-i povara că dacă va părăsi Capitala de comandant îl va erta de toate greșelile. Sergentul Drăgănescu Dumitru, care nu se mai putea susține pe picioare, a rămas locului, călind jos acolo, unde l-au părăsit sergenții Tudor Zamfir și Vasile Olaru. Dintr'o scurtă convorbire avută cu d. colonel Brătianu, am putut observa la d-sa oarecare înclinări de-a scoate vinovat tot de sergent, iar comandantul Marin Ionescu să rămînă la postul său. Sergentul Drăgănescu Dumitru se află internat în spitalul Filantropia, salonul 1, secția 1 a d-lui dr. Măldărescu. Vom urmări de aproape mersul anchetei, intru cit contra comandantului Marin Ionescu mai sunt și alte fapte cari o apasă și'i scoate in evidență apucăturile-i sălbatice.—G. Rigo Glasul unui desnădăjduit Pentru d. ministru de război. Primim la redacție o scrisoare din partea Unul d. Anton Schmieder, domiciliat in București, în str. Vineri 10, dar care actualmente se află depus în închisoarea regimentului I Dolj din Craiova. Iată ce ne scrie dînsul: Născut în Craiova, la vîrsta de 1 an și ceva a fost dat ca copil de suflet unor oameni sărmani în s.-Severin. Părinții nu șî i’a cunoscut de oarece au murit cînd dînsul avea vîrsta de 3 ani. A dus’o în greutăți pînă la vîrsta de 21 ani, cînd s’a prezentat la Craiova ca să recruteze, aci a fost însă respins deoarece nu se prezentase în anul cînd figurase pe tabelele de recensămînt. De atunci Schneider nu a mai dat atențiune situației sale față de legile militare. In toamna anului 1909, pe cînd se afla la Hîrșova ca logofăt, a fost arestat de poliția locală care voia să-l trimeată la Craiova. Expunînd autorităților din Hîrșova cazul sau n'a fost crezut și n’a fost pus în libertate decit în urma intervențiunilor făcute de stapinul säu. Comunicîndu-se oficial autorităților din Craiova și T.Severin, asupra situației lui Schneider, s’a răspuns că dînsul nu e înscris acolo și atunci a fost înscris în tabele de recensămînt din Hîrșova și urma să recruteze în zilele de 8—9 Martie cor., cînd se efectuau recrutările în această localitate. După ce a fost înscris în listele de recensămînt din Hîrșova, a venit în București, unde e stabilit cu familia. In ziua de 18 Februarie cor., a fost arestat în București de către un agent de siguranță și dus la poliție, unde fiind cercetat a răspuns în sensul celor arătate mai sus. N’a fost însă crezut și a fost pus să iscălească un proces-verbal prin care declara că nu e înscris nică eri și cerea înscrierea sa în depozitul de recrutare de Ilfov. Dar n’a fost înscris nici aci. Poliția l’a trimis la comenduire după ce l’a ținut arestat o zi și o noapte, iar aci a fost menținut în aceiași stare tot o zi și o noapte, fără a i se da de mîncare. In ziua de 20 Februarie a fost trimis la garda pieței unde a fost ținut de Duminică pînă joi dimineața cînd a fost trimis sub escortă la reg. I Dolj din Craiova. Ajuns aci a fost întemnițat în închisoarea regimentului și ținut trei zile și două nopți fără a i se da mîncare, iar în schimb i s-a dat să muncească foarte mult. A patra zi, ne mai puțind răbda regimul la care era supus, a început să facă gălăgie și numai astfel a fost scos la raport la șeful depozitului de recrutare. Acesta însărcină pe un sergent cu căutarea locului de origine a lui Schmieder și odată stabilit aceasta, colonelul regimentului a pus rezoluția prin care numitul era înaintat consiliului de recrutare. Dug la poliția locală, unde se efectuau recrutările, consiliul n’a vroit să-l recruteze pe motiv că dacă e înscris la Hîrșova, să fie trimis acolo spre recrutare. Pentru ca autoritățile să se convingă dacă într’adevăr Schmieder e înscris la Hîrșova, i-au cerut ca dînsul să plătească o telegramă atât către autoritățile de acolo Cit și pentru răspuns. Schmieder auzind că va fi trimis la Constanța și de acolo, pe jos, la Hîrșova, evadează de ub paza sergentului căruia a fost încredințat și a plecat direct la Hîrșova, unde, prezentindu-se la recrutare, a fost luat ca artilerist. A doua zi și-a autentificat la primăria locală un certificat prin care se dovedea că el a satisfăcut legea recrutarei. După patru zile de la aceasta se pomenește cu un jandarm din Hîrșova care îI arestează și îl duce la secția de jandarmi rurali de unde, pus în siare, e dus pe jos, din secție în secție, pînă la Constanța. Această transportare a necesitat patru zile și în acest timp nu i s’a dat nimic de mîncare. a Ajuns la Constanța a fost dus la regimentul 34 Constanța de unde a fost înaintat comenduirei locale și de aci, sub escortă, comenduirei București, fără a i se da de mincare, și apoi trimis la garda pieței unde a stat de Duminică pînă Joui. La sfîrșitul scrisoarei Schmieder ne arată că de la garda pieței din București a fost trimis la Craiova la reg. I Dolj și întemnițat. Aci el se află de cîteva zile și nu i se dă de mîncare. Deși a cerut ca să fie scos la raport, totuși cererea lui nu a fost luată în seamă. Aceasta e situația actuală a lui Schmieder și dtnsul ne roagă ca să-i luăm apărarea căci disperat din cauza celor ce are de îndurat. Atragem atenția d-lui ministru de războiu asupra acestor fapte pentru ca să ia măsuri urgente în privința acestui caz. " ’ ECOURI D. C. Vălimărescu din Craiova, în urma excelentelor rezultate date de automobilele „Fiat“, a comandat d-lor Leonida C-ie, un dublufaeton „Fiat” 33 HP. Depuneri spre Militare «% ® v>% 1% 6 luni 1un peste un an —(Carnete de economie)— OsiKicn „Fortuna“ fatricea Lloncamdl I. Un rege despre presă „L’Inidépendance belge” anunță că regele Albert al Belgiei a acordat patronagiul sau congresului presei belgiene, care anul acesta va avea loc la Bruxelles cu ocazia expoziției. Iată în ce termeni a comunicat ministrul Beyens președintelui sindicatului presei hotarire a suveranului : „Regele aduce omagiu marelui rol pe care îl joacă presa în țara noastră, ca și în celelalte state moderne, influența pe care ea o exercită asupra spiritului public, utilităței din ce în ce mai considerabile a acestei forțe imense pusă în serviciul civilizației și progresului. „Majestatea Sa m’a însărcinat să vă comunic că a încîntată că are prilejul de a dovedi presei belgiene simpatia și bunăvoință sa deosebite, și luînd sub înaltul sau patronagiu congresul pe care îl organizați’’. Cariera spectacolelor — Miercuri 31 Martie — THATHUli HODERX—Compania li rină romina Grigoriu. Se va juca: Fata pattâuirnriiflul. operă în 3 acte.CIiCUIS SIWOJLI. — Teatru cinematografic. Sal» „Virilii ca dor“. In toate serile Kaleidoscop și teatru de varietăți sub direcția d-lui Karl Römer. Exportulime permanentă de pictură și sculptură romina în localul revistei „Arta“ din strada Lascar Catargi No. 7 deschisă în toate zilele de la 9 dim. pină la 9 seara. Intrarea libera. Toate operile de artă se vor schimba în prima Duminică a fiecărei luni. teatru nx varietati„imp. PIEMAIL“ str. Olmpineanu 16. In toate serile reprezentarii pentru familie. Debutează program cu totul nou angajat de la 25 Februarie pînă la 15 Martie, a. c. »tăvii, Cupletist Francez, Iulian. Primul comic romîn, creatorul Scenelor de mahala. Oser comic terman, și cu alți artiști și artiste de primul rang noi pentru Romînia. Duminicile și sărbătorile Matinei, de la orele 1-7 p. m. TEATRUL CBSER. — Sala Eforiei, astăzi și în fiecare seară mari reprezentațiuni de ciematograf. Cincmraatorsrafal “Volta“ (sala Bristol). — Reprezentațiuni orare de cinematograf, începînd de la 5 p. m. pînă la 1 noaptea.Lunî și Vinerî program schimba Casa din București Strada Minotaurului No. 7 Liberă de ori-ce sarcină precum și celeilalte premii de valoare, oferite gratuit Sa Jineața“ se vor trage în public de representantul Camerei de Comerț din București, în ziua de Duminică 16 Mai 1910. Sfetul abonamentului: 3 luni 6 lei 6 luni 11 lei; un an 20 lei IN ULTIMUL TIMP ■e oferă, spre a se induce in eroare Onor. 1.ubAc con«turnător, in locul renumitei și mult apreciatei „CAVALIER CREME» a fabrică J.INOX din Ausburg, creme inferioare saui mai bine zis, de neîntrebuințat sub denumiri asemănătoare. Pentru a vă feri de aceste imitațiuni cari strică încălțămintea, observați bine la cumpărare, marca înregistrată SOLDAT ȘI BUCĂ. TABLASA precum și firma „UNION AfifiSBCRI“. Repr. Gen. pentru toată țara: L. STRADEGKER, București Mișcarea de la Finanțe Pe ziua de 1 Aprilie, s’a făcut următoarea mișcare în serviciul exterior al finanțelor: D. Gh. Castriș, subșef de secție In administrația ffinanciară Ilfov, detașat cu serviciul in direcția comptabilităței ministerului de finanțe, a fost numit subșef de birou, în aceiași direcție, în locul creat prin budget. D. Oreste Constantinescu, actual șef de secție la administrația financiară a jud. Teleorman, transferat în aceiași calitate la jud. Vasluiu, în locul lui I. A. Dudescu, scos la pensie. D. D. R. Ionescu, actual controlor fiscal a fost numit șef de secție el. II la administrația financiară Prahova, în locul d-lui R. Rătescu, demisionat. D. I. Pădureanu, actual controlor fiscal, a fost numit șef de secție cl. III la administrația financiară a județului Ialomița, în locul d-lui B. Vasilescu, care se transferă în aceiași calitate la jud. Ilfov, în locul vacant. D. I. V. Dragnea, actual controlor a fost numit șef de secție la administrația financiară, Tulcea, în locul d-lui Iosef Șeibulescu, scos la pensie. D. Gr. C. Mihalcea, actual subșef de secție, a fost numit șef de secție la administrația financiară Vasluiu, în locul d-lui M. G. Mălăncescu, transferat la administrația Suceava. D. D. Ștefănescu, controlor fiscal la Dolj, a fost lăsat în disponibilitate de către comisiunea de disciplină. D. Cazamiru, impiegat la administrația financiară Iași, a fost numit controlor fiscal. Transferări între administratorii de plăși La ministerul de interne s’au făcut următoarele transferări între administratorii de plăși: Județul Ialomița.—D. Aurel Petrescu, de la plasa Ciochina la plasa Balaciu; d. Virgil Spălățelu, dela Balaciu la Ciochina; d. A Nițescu, dela Lehliu la plasa Elisa-Stoenești; d- V. Rădulescu, dela plasa Elisa- Stoenești la Rovine; d. I. Negreanu, dela Rovine la Lehliu; d. N. N. Popescu, dela Ciocănești, la Țîndărei; d. N. N. Stoenescu, dela Rosetti la Ciocănești; d. A. Bogdănescu, dela Piua Petrii la Slobozia, Județul Putna.—D- căpitan Gh. Tătaru, dela plasa Biliești și d. Mihai Chiriță, dela plasa Nămăloasa, unul în locul altuia-Județul Prahova.—D. I. N. Florescu, dela Filipești la Tîrgșor; d. Gh. Niculescu, dela Doftanețu la Filipești; d. Ștefan Pantelimonescu, de la plasa Tîrgșor la plasa Doftănețu. Cum e vremea Mercuri, 31 Martie EN ȚARA. — Ploaia a mai continuat și era numai în partea de jos a Moldovei și pe alocuri în celelalte regiuni ale țării; cantitățile de apă au fost cuprinse între 1 și 9 mm., numai la Govora au căzut 11 mm. și la Ocnele Mari 19 mm. Temperatura aproape staționară, valorile maxime variind între 5 gr. la Piatra-N. și 19 gr. la, Tulcea. Seara și peste noapte cerul s’a înseninat iar timpul s’a răcit mult mai cu seamă la munte și în nordul țărei; cele mai coborîte temperaturi au fost 0 gr. la Dorna și minus 1 gr. la Mamornița și Baia-de- Aramă. Vîntul s’a liniștit mai pretutindeni. Presiunea atmosferică a crescut cu 1 la 2 mm, fiind în general către 760 mm. V Marti, 30 Martie II EUROPA. Depresiunea care se găsea era în sud-estul Europei s’a umplut și depărtat către Marea Neagră și sudul Rusiei pe cind anticiclonul ocupă toată partea centrală dela nord-est și dela sud a continentului. O nouă depresiune a apărut asupra insulelor Britanice și pe coastele Franței. A mai plouat în toată România și peninsula Balcanică și în unele părți din Ungaria. Temperatura a mai descrescut Buletin Meteorologic 31 Martie 1910 Furnizat de Casa MEM & Cie Temperatura Centigrade înălțimea barometrică 763 mm. Cerul senin. Barometrul în urcare. Fazele Lunare: Lună nouă Timpul e posomorit și acoperit. Vînt de Vest. înaintările din corpul silvic Următoarele înaintări s’au făcut în corpul silvic din ministerul de domenii, pe ziua de 1 Aprilie. La gradul de inspectori silvici cl. I, d-niî. G. Nicolau și D. Boiaru, actuali inspectori cl. II. La gradul de inspectori silvici cl. II a fost reprimit in corp de Cornelia Isopescu și s’au înaintat d-niî Gh. Popescu, B. Pretorian, Cezar Georgescu, actuali sub-inspectori clasa I La gradul de sub-inspector cl. I: d-nul G. Dumbravă, Daniel Klein, Em. Mihăilescu, V. I. Teodorescu, C. Manoliu, D. R. Rusescu și Em. Obogeanu, actuali sub-inspector cl. H. La gradul de sub-inspector cl. II: d-niî Aron Carpinișteanu, N. Georgescu, N. Bozie, D. Borș, V. Begheanu și Al. Costovici, actuali inspectori cl. 3. La gradul de sub-inspectori cl. Bl d-niî T. Toader Dumitrescu, I. Cristescu, Apostol Cristu, D. Dedu, I. Ghinăraru, I. Cernăteanu, C. Opran, G. Crăciunescu, I. Cernătescu și T. Dumbrăveanu, actuali silvicultori clasa I. La gradul de silvicultori cl. I, domnii C. Rizescu, Octavian Pop, Pop Harsanu, Toader Grigoraș, Radu Caloianu, T. Teodorescu și St. Stanescu. CÂRTI ȘI REVISTE „Situația materială a profesorilor și maeștrilor din învățămîntul secundar" de P. Zaharescul, profesor la liceul din Buzau, un interesant studiu asupra situației materiale a profesorilor secundari. — Viața omului, de Leonid Andreiev, traducere de A. Zaborovsky și I. U. Soricu, Bibilioteca Socec. Mișcarea de la lucrările publice Pe ziua de 1 Aprilie e., s’a făcut următoarea mișcare printre inginerii din țară. D. Pascopol D., inginer mecanic șef al aparatelor exterioare de la docurile Galați, pendinte de direcția g-ră a porturilor și a căilor de comunicație pe apă, se licențează din serviciu pe ziua de 1 Aprilie — pentru suprimare de funcție. S’a primit demisia d-lui conductor cl. IlI-a Ion N. Năstăsescu, pe ziua de 1 Aprilie, din serviciul de poduri și șosele, trecîndu-se in cadrul de disponibilitate al corpului tehnic. D. Muralt Panait V, inginer de mine dela universitatea din Liege, este numit pe ziua de 1 Aprilie 1910 în postul de inginer asistent în serviciul administrației căilor ferate și totdeodată se admite — în cadrul ordinar al corpului tehnic în gradul de inginer stagiar. D. Costinescu Dan, absolvent al școalei naționale de poduri și șosele, secția ingineriei, s-a numit în postul de inginer asistent In serviciul administrației căilor ferate și se admite , pe aceiași zi, .In cadrul ordinar al corpului tehnic în gradul de inginer ordinar cl. pl. D. inginer șef cl. I, George Al. Orăscu, actual sub-director al lucrărilor tehnice de la comuna București, se înaintează în gradul de inginer inspector general cl. II-a în cadrul detașat al sus zisului corp. D. inginer inspector general cl. II. Davidescu Alex. actual director al lucrărilor tehnice ale comunei București se înaintează ca inginer inspector general cl. I-a în cadrul detașat al sus zisului corp. Teatru Muzică Trupa de operă și operetă romînă__ Pentru muia oară, „Don Pasquale”, operă in 3 acte de Donizetti, încercările de a reconstitui o trupă de operă cu elemente romînești, se prezintă din ce în ce mai favorabile, deși o hotărîre definitivă ar fi încă pripită: încetul cu încetul însă, sunt multe probabilități că Încercarea va izbuti intr'o zi nu prea îndepărtată. Reprezentarea de aseară a lui „Don Pasquale” a confirmat aceste perspective. „Don Pasquale” e una din lucrările cari multă vreme au fost pe fiedrept date uitărei Odată cu încercarea recentă de a renaște falnicul „bel canto” de odinioară, „Don Pasquale” a serbat o reînviere pe scenele Italiei și în restul lumei. Avlnd ca libret una din acele fabule asupra pățaniilor bătrânilor cari se însoară cu femei nepotrivite cu vîrsta lor, „Don Pasquale" este o pastișare a „Bărbierului de Sevilla” și muzica lui Donizetti este o demnă emulă a celei din capodopera lui Rossini-Dacă n’ar fi decit duetul repetițiunea între Norina și fratele ei, doctorul Malatesta, in actul I iI, corul servitorilor și quartetul minunat care încheie actul al doilea, duetul palmei și serenada din actul al treilea —și încă opera aceasta poate face deliciile publicului. In Norina a apărut Il-ra Caliopi Soinescu. Sunt vreo zece ani, dacă nu mai bine, de cind am putut aprecia in acest loc fericitul sau debut în Gilda din „Rigoletto”, pe care a cîntat’o cu trupa de operă italiană a unui impresar, care a și angajat’o, dacă nu mă înșel, pentru Italia. Imi aduc aminte și acum de succesul ce a obținut cu grațiosul „Caronome”. De atunci, d-ra Șeinescu, a progresat mult, cum m’am putut convinge aseară. Vocea sa e frumos timbrată, caldă, agilitățile savuroase, stocatele și trilul In special, perlate, iar experiența de scenă a dat viață jocului. Norina d-rei Șeinescu a fost frenetic aclamată. Alăturea de d-sa am avut mare plăcere să ascult in d-rul Malatesta pe tînărul bariton Dimitrie Florescu, a cărui voce și școală I destină muzicei acestea grațioase și dantelate. Florescu e unul din puținii noștri cîntăreți care nu și-a pierdut vremea în zadar în străinătate, tocmai poate, fiindcă n'a studiat cu bursă de la star. El a avut priceperea de a se adresa unui maestru de seamă și a face școala de „bel canto” atit de potrivită vocei sale atit de nobil timbrale și atit de mlădioase. Romanța sa din primul act, de un legato atit de frumos, frazată cu distincție, cu un crescendo și descrescendo din cele mai alese l’a arătat incă odată cântărețul care e destinat unei remarcabile cariere. Publicul nostru, care gusta tot mai mult asemenea «iță, i-a, bisat romanța cu entuziasm, ADEVERUL In Dob Pasopiace, d. Alexia s’a as»’rătat acelaș element sigur, pe care o trupă de operă poate compta, a cîntat cu o precizie perfectă și n’a uitat nici caracterul comic al rolului titular, foarte generos pentru un bas buf. Tînărul tenor de Stănescu a trecut în mod onorabil prin încercarea destul de grea a rolului lui Ernesto, cvitînd, totdeauna just și precis. Serenada a cvitat’o, cu deosebire, drăguț-Corul servitorilor a fost bine nuanțat și d. Frank merită toată laudă pentru osteneala sa și în deosebi pentru reușita frumoasă a quartetului din actul al doilea. J E. D. P. 1 tale ie Bani J3TEB.HG“ ca trei cuirasseB sunt flEIÜTHECOTE! chiar mai bune ! și mai eftine ca j Hârcile embrești | UU&uuIIj Hu Hulit 9i Mișcarea de la industrie Cu aplicarea budgetului pe exercițiul financiar ce începe mîine și care prevede suprimări de posturi, următoarea mișcare a fost făcută în personalul ministerului de industrie și comerț AU FOST SUPRIMATE URMĂTOARELE POSTURI: Șef de serviciu pentru aplicarea legilor și regulamentelor privitoare la mine și cariere. Șef de serviciu al marei industrii și brevetelor. Șef de serviciu al tranzacțiunilor comerciale și industriale.Toate aceste trei servicii au fost ridicate la rangul de direcțiuni, iar titularii lor vor purta titlul de directori). Postul de secretar al consiliului de comerț, ocupat de d. Al. Columbeanu. Postul de impiegat auxiliar clasa întîia pe lingă acelaș consiliu, ocupat de d. Al. Primide. Postul de secretar al comisiunei industriale, ocupat de d. Gr Măldărescu. Postul de inginer al băilor Govora, ocupat de d. inginer Andrei Ionescu. Idem al băilor Călimănești și Căciulata, ocupat de d. ing. Iosef Bălășescu. Idem al băilor Lacu Sărat, neocupat pînă acum de nimeni. Postul de diriginte al muzeului comercial și industrial, ocupat de d. Christache N. D. Crichim. , Postul de inginer de mine elec-strician de la institutul geologic, ocupat de d. inginer Virgil Alimănișteanu. Postul de sub-sef de biuroti clasa a doua, din serviciul industriei ocupat de d. V. Garoiu. Postul de maestr diriginte al atelierului de țesătorie de la Nămăiești, ocupat de d-na Paraschiva Topărceanu. AU FOST NUMIȚI: D. ing. Doibrovici, director al comerțului. D. ing. Pușcariu, director al aplicărei legilor și regulamenelor relative la mine și cariere. . . D. Al. Columbeanu, șef de birou clasa I la direcția industriei mari, în locul d-lui Basile Georgescu retras și pensie. D-ra Paulina Negulescu, dactilografă la serviciul contabilităței. D-ra Sofia Dinu, idem la direcția comerțului. D-ra Clemența Frincu, idem la serviciul informatiunilor comerciale. •D-ra Maria Blid, idem la direcția industriei mari. D-ra Lucretia Simionescu, idem la serviciul minelor. Incidentul Sf. loan—I. Procopiu Am arătat că între d-niî deputați Ștefan loan și I. Procopiu a fost era un incident la Cameră, in urma căruia ambii și-au constituit martori. .t O primă intîlnire a martorilor a avut loc aseară. Martorii întrunindu-se din nou azi dimineață la ora 9, au redactat următorul proces-verbal: PROCES-VERBAL Intre d-nii căpitan C. Sturdza și C. Banu, martori ai d-lui St. loan și d-nii Al. Radovici și Em. Culoglu, martori al d-lui I. Procopiu, s’au stabilit următoarele: D-nil C. Sturdza și C. Banu au cerut In numele clientului lor marilorilor d-lui Procopiu reparațiune pentru cuvintele insultătoare ce s-a adresat in incinta Camerei, in ziua de 30 Martie, anul curent D-nii Al. Radovici și Em. Culoglu,, au declarat in numele d-îns I. Procopiu, că clientul lor se consideră ofensat de tonul cu care d. St. loan s’a adresat la dînsul, în urma unei glume pe care o făcuse. După explicațiunile reciproce, am stabilit de comun acord că schimbul de cuvinte urmat între clienții noștri, după intențiunea în care au fost rostite, nu întrunește caracterul unei ofense și deci nu e loc de a se da altă urmare. Făcut în dublu exemplar, azi 31 Martie a. c. (ss) Căpitan C- Stirdza (ss) Const. Banu (ss) Em. Culoglu (ss) Al. Radovici Groaznica nenorocire din Moroenî (Dîmbovița) TIRGOVIȘTE, 31 Martie. — Era, pe la orele 6, lucrătorii Iosif Dobriu, Gheorghe Iosif Dobrin, Nița Nae Avram și Paraschiv Ion Dobrin, de tei din comuna Rucăr (județul Muscel), pe cînd se urcau la Moroenî in vîrful mudeiul la ferăstrae, la punctul numit „Valea Resteului”, alunecind de pe un jgheab care servește la aducerea buștenilor în vale, un buștean a căzut peste ei, celor trei dintii, zdrobindu-le picioarele și mâinile, iar lui Paraschiv capul. Nenorocitul a rămas mort pe loc. Cei trei răniți, în stare extrem de gravă, au fost trimiși la spitalul din Târgoviște. Sunt puține speranța de scăpare. Parchetul avizat a deschis o anchetă — Bică.