Adevěrul, aprilie 1910 (Anul 23, nr. 7387-7414)

1910-04-01 / nr. 7387

Aprilie 1910 „FLOETHER 66 m 1,2,3 și 4 b­răsoare pentru tot felul de arături și pe orice teren PLUGURI cu Să­mănătoare de Porumb : CULTIVATOfIRE pentru desfundarea și curățirea pămîntului construite din oțel, forte practice și resistent« Grape diagonale si flexibile =SEM­ANATOAR­E IN RÂNDURI = * ■WJLo­ tipaTiau -­o>st­ări Cele mai bune existente și cele mai răspindite în România din renumita fabrică HOFHERR & SCHRANTZ S­e găsesc numai la : Societatea Anonim­ă Pentru Com­erciul de Mașini și întreprinderi Tehhnice, FOST EUGENIO BEILES WCOBEȘTI. Str. Bibescu-Vod­ă Constanta, Vam­a Singura Mașină căreia agricultorul ii poate în­credința in toată liniștea recolta este SECERATORI ®E cu și fără aparatul de legat snopi­t. STRADEGKER FURNISORUL CURȚEI REGALE BîfîÂEȘTI, Strada Smârdan 20. — BRAILA — CRAIOVA MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE CAILE FERATE ROMANE ...­­­­­ ..­­ Tir::.j...'a:.‘!.igj'­:.jigaiaarar:­:.r­­.­rrrtecaalsmTi CORMICK Model perfecționat 1910 (toate de sprijin la proțap pentru ușu­rarea vitelor). Unica Mașină care continuă a fi preferată de cu­noscători , corespunde tuturor cerințelor și seceră recoltele în ori­ce stare s’ar afla. Construcțiunea simplă permite să fie con­dusă de ori­ce muncitor agricol. 10—12 pag. pe zi secerate și le­gate în mod ireproșabil. Soliditate extrema. Singurul sistem a­­doptat de Domeniile coroanei, Fermele model, Școlile de Agricul­tură și toți agricultorii de frunte, precum și de imensa majori­tate a țăranilor care seceră cu mașina. Peste 25.000 vândute în țară. Catalogul se trimite la cerere gratis și franco. SINGURUL AGENT DEPOZITAR: PUBLICAȚIUNE Se aduc la cunoștința­­ generală urmă­­oarele dispozitiuni-La expedițiunea în traficul local a mărfurilor încărcate , vagoane deschise acoperite cu mușamale, care nu sunt­roprietatea C. F. R., predătorii pot cere printr’o clauză­­scrisă în scrisoarea de trăsură ca să li se emită cupoane e înapoiere pentru mușamale. Stațiunea de predare va întocmi în asemenea cazuri, upon de întoarcere pe care îl va anexa la scrisoarea de măsură respectivă. Stațiunea de destinație­ va elibera destinatarului scri­­oarea de trăsură împreună cu cuponul pentru mușamale. Destinatarul pentru a beneficia de gratuitatea de­­ansport trebue să predea mușamalele cu mică iuțeală, să nexeze la scrisoarea de trăsură cupoane de întoarcere și­­ menționeze într’ânsa numărul lor. înapoierea se poate face numai la stațiunea de unde a sosit, iar nu ca la saci și butoaie cari se pot înapoia­­ orice stațiune. înapoierea trebue să aibă loc în trmen de 3 luni de la osirea lor în stația de destinație. Taxa de manipulare (15 bani de 100 kgr.) și alte c­­entuale taxe accesorii se vor percepe conform tarifului. București, Martie 1910. Io. 28173/8235 C3. Direcțiunea Generala Sanator Dr. Luithlen WIEN Wilf, Auerspergstrasse 9 Pentru Boale de Piele, Bășică și Rinichi. Toate operațiunile și cosme­tice. Terapie cu Röntgen. Radium și Lumină Director: Dr. Luithlen, docent la Universitatea din Viena. Prosp. gratis. CONTRA Pielei Asprite și Crăpate se recomandă Mălinul Dr. Oraite — Glicerina și miere gelatinată în tuburi Cremă de frumusețe pentru piele cu rezultate minunate Indispensabil în vremuri friguroase și în voia­juri la munte și mare SSSÎ Mallatla De vînzare La toate parfumeriile, drogheriile și farmaciile. Reprezentanți și Depozitari generali BITTHER 8 Q8LESTIÍIH, București, fildești II DrJstefonescu , — Specializat la Paris — Tratează boalele de: Piele, Sifilis, Venerice și Păr căderea părului, calviția seb­ar­cică, etc.) — Microscopie cliraäfcii — Consult. 2—4 Lucaci Î2 Dr. WESTFRIED primul medic secundar al Spitalului Caritas pentru BOALE IXTE,«AK și MAMOS Specialist in BOALE de FEMEI (maladiile mitrei) Vindecarea lor prin masaj gynecologic. Consult. 2-4 și 7- 8 p. m. Calea Cocofijil 31 (colt­ildricani 1)—25117 Telefon in românește, tradusă «Re d­ ua _ IOAN PERETZ — Profesor Universitar jucată în toate orașele din țară de trupa A­P. MARINESCU singurul autorizat exclusiv pentru Romînia—Costume aduse din Paris.— Decoruri întocmai ca cele din P­aris. Un afiș special va arăta primele reprezentații în fie­care oraș. Qr.IMMSCH De la Facu­ltatea din Paris fost elev al profesorului founder Specialist In: Boalele de Piele și Sifilis BOALELE PASULUI Calea Victoriei 120 (lingabis. ilba). TELEFON 29­­ T Consult: 8—10 a. m­ și 2—5 p. m. 0-torul Samarian Medic secundar al Serviciului de BOLI VENERICE și SIFILITICE din Spitalul Colentina. Consultu­luni numai pentru aceste fiel­­­­­de Jii 4 -»­­—Str. Patrașcn Vodă 27­­ H DOCTOR IN MEDICINA a. Berger — DENTIST — specializar­ea kew-tork Extragerea, plombarea, punerea de dinți artificiali în aur sau cau­ciuc toate fără durere (Sistem a­­merican—Consult., 9—12 și 2—6. Strada Carol Ha. TO, Etaj I (Piața St. Butan) Teatru Modern Compania Lirică C­­OM. Astăzi Mier­curi 31 Martie 1910 Se va juca Fata Pădurarului Operetă în 3 acte Biletele la Independenta Teatrul National Companie de operă italiană Reprezentațiile de Joi 1 Aprilie pînă Duminecă 11 Aprilie Joi 1 Aprilie (Biletele No. 1) Andrea Cisântar Sâmbătă 3 Aprilie (IMI, No. 2) .Dom j Pasq­nale cu concursul D-nei Darclée Duminecă 4 Aprilie (Bil. No. 3) ultim­a reprezentație —Bon Pasquale— cu concursul D-nei Darclée Mar[i 6 Aprilie (Biletele No. 4) ultima reprezentație Andrea € li­nier Miercuri 7 Aprilie (Bil. No. 5) BOHEME cu concursul D-nei Darclée Joui 8 Aprilie (Biletele No. 6) ultima reprezentația BOHEME cu concursul D-nei Darclée Sâmbătă 10 Aprilie (­Bil. No. 7) Adriana Lecouvreur M­i kiu­­aira Clipirii CMätl Civili Astăzi Mercuri 31 Martie 1910 se va juca Óiéin! Piesă în 3 acte de H. Lavedan Biletele la Feder și seara la casă. Reclamelor Și noaptea vă tot văd prin visuri, Reclame de nesuferit­oare de care mai ciudate, Cum nici nu am mai pomenit, Ba pudre, creme, ba săpunuri Cum nici la pol nu mai găsești, Pe cind cele mai minunate Se poți afla în București ! Și acestea sunt numite: „Flora“, 1 Un nume foarte potrivit, Căci fete și femei prin ele, Ca florile, au înflorit! Carol Scrob CASA DE SCHIMB N. FUELS București, Strada LIPSCANI No. 1 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 31 Mart.1910 |j Camp. Vl nr. 40 Kenia sunt, iste­rnitv 9120T öl 50 4% . . 1905 a. bf 9120 91 50 4%/j Rentă internă 91 75 92 25 5%, Oblig. Sem. Botești 89 50 89 90 4 °/r „ Iul și Comunale 100 50 101 — 5'/t .... 92 90 93 20 4:1­0­ier. [­ nnc. rurale 99— 99 25 5 °/. . . . 89— 89 50 5%, , . nrb. Bu. 98 25 98 60 5°/„ . . , Iași 96 25 96 60 5°/c Bonuri Rurale 99 25 99 — \o. fl. Naționalii 1300 — 4320 — „ . Agricolă 495 — 500 — „ , Sc. Bne. 145— 150 — * „ Dacia Rom. 880 — 890 — „ „ Naționala 1090 — 1100 l Cor. val. austr. 105­50 106 50 Mărci germane 123 50 125 — tanc. franceze 10050 10125 „ italiene 1001— 1011—­­. mbl. Mz­ii­ 267­<­ 270­— " " 1­1­1 ",n.M. 1­1,111­1 «" (Fost Edison) Dar acum nu e vorba de a opune unul altuia cele două programe și a le impune ca niște legi, pentru cari să se dea o luptă pe viață și pe moarte. Opinia publică socoate că trebue să se facă tratative, să se confrunte cele două pro­grame, să se găsească terme­nul mediu­ care să satisfacă cel puțin majoritatea intere­saților, fără a se spune că aduce o lovitură celor cari, in ori­ce caz, nu ar putea fi mulțumiți. De altfel cînd se ivește un asemenea conflict, care pune față în față zecimi de mii de patroni și sutimi de mii de lucrători, întreaga societate suferă repercusiunea lovitu­rilor ce-și dau adversarii și aceasta nu poate fi de­cit cel puțin dureros. Barbarii polițienești I r­‘ - Ancheta relativ la schingiuirea ser­genților de oraș. Era la batalionul sergenților de oraș s'a făcut o riguroasă anche­tă de către d. căpitan Ghimpa, relativ la schingiuirea unor ser­genți de oraș de către comandan­tul companiei Ii. Marin Ionescu. Pină acum ancheta a stabilit în­ mod cert că sergentul de oraș­ Drăgănescu Dumitru a fost schin­giuit de către comandantul Ma­rin Ionescu, intr'un mod neînchi­puit de barbar. Acest sergent era bolnav și pen­tru­­ a-șî căuta puțin de sănătate a îndrăznit să ceară comandan­tului său­­ cîteva zile concediu. Comandantul crezînd că ser­gentul să preface l'a luat la bă­taie pină acesta a căzut jos. In urmă a pus alți doi sergenți să-l ridice în sus, să-l fie de ml­ni și l'a luat din nou la palm­e și ghion­­turi. ..........I In urmă legat strâns de­­ mnt, a fost trintit la arest, unde nu i s’a dat nici mâncare, nici apă. Comandantul corpului sergenți­lor de oraș de colonel Brătianu, aflind de această barbarie dă or­din­ ca sergentul Drăgănescu Du­mitru să fie adus la raport, la batalion. Cum află despre aceasta co­mandantul companiei ft. Marin Ionescu, dă poruncă să fie scos din arest sergentul Drăgănescu Dumitru și să fie din nou adus înaintea lui. Din nou, nenorocitul de sergent este luat la bătae, apoi dat pe mina sergenților Tudor Zamfir și Vasile Olaru pentru a-l face scă­pat pe străzile Capitalei, dândtu-i povara că dacă va părăsi Capita­la de comandant îl va erta de toa­te greșelile. Sergentul Drăgănescu Dumitru, care nu se mai putea susține pe picioare, a rămas locului, călind jos acolo, unde l-au părăsit ser­genții Tudor Zamfir și Vasile O­­laru. Dintr'o scurtă convorbire avută cu d. colonel Brătianu, am put­­ut observa la d-sa oarecare în­clinări de-a scoate vinovat tot de sergent, iar comandantul Ma­rin Ionescu să rămînă la postul său. Sergentul Drăgănescu Dumitru se află internat în spitalul Filan­tropia, salonul 1, secția 1 a d-lui dr. Măldărescu. Vom urmări de aproape mersul anchetei, intru cit contra coman­dantului Marin Ionescu mai sunt și alte fapte cari o apasă și'i scoate in evidență apucăturile-i sălbatice.—G. Rigo Glasul unui desnădăjduit Pentru d. ministru de război. Primim la redacție o scrisoare din partea Unul d. Anton Schmie­­der, domiciliat in București, în str. Vineri 10, dar care actual­mente se află depus în închi­soarea regimentului I Dolj din Craiova. Iată ce ne scrie dînsul: Născut în Craiova, la vîrsta de 1 an și ceva a fost dat ca copil de suflet unor oameni sărmani în s.-Severin. Părinții nu șî­ i’a cu­noscut de oare­ce au murit cînd dînsul avea vîrsta de 3 ani. A dus’o în greutăți pînă la vîr­sta de 21 ani, cînd s’a prezentat la Craiova ca să recruteze, aci a fost însă respins de­oare­ce nu se prezentase în anul cînd figu­rase pe tabelele de recensămînt. De atunci Schneider nu a mai dat atențiune situației sale față de legile militare. In toamna anului 1909, pe cînd se afla la Hîrșova ca logofăt, a fost arestat de poliția locală care voia să-l trimeată la Craiova. Expunînd autorităților din Hîr­șova cazul sau n'a fost crezut și n’a fost pus în libertate de­cit în urma intervențiunilor făcute de stapinul säu. Comunicîndu-se oficial autori­tăților din Craiova și T.­Severin, asupra situației lui Schneider, s’a răspuns că dînsul nu e înscris a­­colo și atunci a fost înscris în tabele de recensămînt din Hîrșo­va și urma să recruteze în zi­lele de 8—9 Martie cor., cînd se efectuau recrutările în această localitate. După ce a fost înscris în lis­tele de recensămînt din Hîrșova, a venit în București, unde e sta­bilit cu familia. In ziua de 18 Februarie cor., a fost arestat în București de către un agent de siguranță și dus la poliție, unde fiind cercetat a răs­puns în sensul celor arătate mai sus. N’a fost însă crezut și a fost pus să iscălească un proces-ver­­bal prin care declara că nu e în­scris nică eri și cerea înscrierea sa în depozitul de recrutare de Ilfov. Dar n’a fost înscris nici aci. Poliția l’a trimis la comendu­­ire după ce l’a ținut arestat o zi și o noapte, iar aci a fost menți­nut în aceiași stare tot o zi și o noapte, fără a i se da de mîn­­care. In ziua de 20 Februarie a fost trimis la garda pieței unde a fost ținut de Duminică pînă joi di­mineața cînd a fost trimis sub escortă la reg. I Dolj din Craio­va. Ajuns aci a fost întemnițat în închisoarea regimentului și ținut trei zile și două nopți fără a i se da mîncare, iar în schimb i s-a dat să muncească foarte mult. A patra zi, ne mai puțind răbda regimul la care era supus, a în­ceput să facă gălăgie și numai astfel a fost scos la raport la șeful depozitului de recrutare. Acesta însărcină pe un sergent cu căutarea locului de origine a lui Schmieder și odată stabilit a­­ceasta, colonelul regimentului a pus rezoluția prin care numitul era înaintat consiliului de recru­tare. Dug la poliția locală, unde se efectuau recrutările, consiliul n’a vroit să-l recruteze pe motiv că dacă e înscris la Hîrșova, să fie trimis acolo spre recrutare. Pen­tru ca autoritățile să se convingă dacă într’adevăr Schmieder e în­scris la Hîrșova, i-au cerut ca­­ dînsul să plătească o telegramă atât către autoritățile de acolo Cit și pentru răspuns. Schmieder auzind că va fi tri­mis la Constanța și de acolo, pe jos, la Hîrșova, evadează de ub paza sergentului căruia a fost în­credințat și a plecat direct la Hîrșova, unde, prezentindu-se la recrutare, a fost luat ca artile­­rist. A doua zi și-a autentificat la primăria locală un certificat prin care se dovedea că el a sa­tisfăcut legea recrutarei. După patru zile de la aceasta se pomenește cu un jandarm din Hîr­șova care îI arestează și îl duce la secția de jandarmi rurali de unde, pus în siare, e dus pe jos, din secție în secție, pînă la Constanța. Aceas­tă transportare a necesitat patru zile și în acest timp nu i s’a dat nimic de mîncare. a Ajuns la Constanța a fost dus la regimentul 34 Constanța de unde a fost înaintat comenduirei locale și de aci, sub escortă, comenduirei Bu­curești, fără a i se da de mincare, și apoi trimis la garda pieței unde a stat de Duminică pînă Joui. La sfîrșitul scrisoarei Schmieder ne arată că de la garda pieței din București a fost trimis la Craiova la reg. I Dolj și întemnițat. Aci el se află de cîte­va zile și nu i se dă de mîncare. Deși a cerut ca să fie scos la raport, totuși cere­­rea lui nu a fost luată în seamă. Aceasta e situația actuală a lui Schmieder și dtnsul ne roagă ca să-i luăm apărarea căci disperat din cau­za celor ce are de îndurat. Atragem atenția d-lui ministru de războiu asupra acestor fapte pentru ca să ia măsuri urgente în privința acestui caz. " ’ ECOURI D. C. Vălimărescu din Craiova, în urma excelentelor rezultate date de automobilele „Fiat“, a comandat d-lor Leonida­­ C-ie, un dublu­­faeton „Fiat” 33 HP. Depuneri spre Militare «% ® v>% 1% 6 luni 1­un peste un an —(Carnete de economie)— OsiKicn „Fortuna“ fatricea Lloncamdl I. Un­ rege despre presă „L’Inidépendance belge” anunță că regele Albert al Belgiei a a­­cordat patronagiul sau congresu­lui presei­ belgiene, care an­ul a­­cesta va avea l­oc la Bruxelles cu ocazia expoziției. Iată în ce termeni a comunicat ministrul Beyens președintelui sindicatului presei hotarire a su­veranului : „Regele aduce omagiu marelui rol pe care îl joacă presa în țara noastră, ca și­ în celelalte state moderne, influența pe care ea o exercită asupra spiritului public, utilităței din ce în ce mai con­siderabile a acestei forțe imense pusă în serviciul civilizației și progresului. „Majestatea Sa m’a însărcinat să vă comunic că a încîntată că are prilejul de­ a dovedi presei belgiene simpatia și bunăvoință sa deosebite, și luînd sub înaltul sau patronagiu­ congresul pe ca­re îl organizați’’. Cariera­ spectacolelor — Miercuri 31 Martie — THATHUli HODERX—Compania li rină romina­ Grigoriu. Se va juca: Fata pattâuirnriiflul. operă în 3 act­e.­­CIi­CUIS SIWOJLI. — Teatru cinema­tografic. Sal» „Virilii ca dor“.­ In toate se­rile Kaleid­osco­p și teatru de varietăți sub direcția d-lui Karl Römer. Exportu­lime permanentă de pictură și sculptură romina în localul revistei „Arta“ din strada Lascar Catargi No. 7 deschisă în toate zilele de la 9 dim. pină la 9 seara. Intrarea libera. Toate operile de artă se vor schimba în prima Dumi­nică a fie­cărei luni. teatr­u nx varietati„imp. PIEM­­AIL“ str. Olmpineanu 16. In toate serile reprezentarii pentru familie. De­butează program cu totul nou angajat de la 25 Februarie pînă la 15 Martie, a. c. »tăvii, Cupletist Francez, Iulian. Pri­mul comic romîn, creatorul Scenelor de mahala. Oser comic terman, și cu alți artiști și artiste de primul rang noi pen­tru Romînia. Duminicile și sărbătorile Matinei, de la orele­­ 1-7 p. m. TEATRUL CBSER. — Sala Eforiei, astăzi și în fiecare seară mari reprezen­tați­uni de ci­ematograf. Cincmraatorsrafal “Volta“ (sala Bris­tol). — Reprezentațiuni orare de cinema­tograf, începînd de la 5 p. m. pînă la 1 noaptea.Lunî și Vinerî program schimba Casa din București Strada Minotaurului No. 7 Liberă de ori-ce sarcină precum și celeilalte premii de valoare, oferite gratuit S­a Jineața“ se vor trage în public de representantul Camerei de Comerț din București, în ziua de Duminică 16 Mai 1910. Sfetu­l abonamentului: 3 luni 6 lei 6 luni 11 lei; un an 20 lei IN ULTIMUL TIMP ■e oferă, spre a se induce in eroare Onor. 1.ubAc con­­«turnător, in locul renumitei și mult apreciatei „CAVALIER CREME» a fabrică J.INOX din Ausburg, creme inferioare saui mai bine zis, de neîntrebuințat sub denumiri asemănătoare. Pentru a vă feri de aceste imitațiuni cari strică încălțămintea, ob­servați bine la cumpărare, marca înregistrată SOLDAT ȘI BUCĂ. TABLASA precum și firma „UNION AfifiSBCRI­“. Repr. Gen. pentru toată țara: L. STRADEGKER, București Mișcarea de la Finanțe Pe ziua de 1 Aprilie, s’a făcut următoarea mișcare în serviciul ex­terior al finanțelor: D. Gh. Castriș, sub­șef de secție In administrația ffinanciară Ilfov, detașat cu serviciul in direcția comptabilităței ministerului de fi­nanțe, a fost numit­­ subșef de bi­rou, în aceiași direcție, în locul creat prin budget. D. Oreste Constantinescu, actual șef de secție la administrația finan­ciară a jud. Teleorman, transferat în aceiași calitate la jud. Vasluiu, în locul lui I. A. Dudescu, scos la pensie. D. D. R. Ionescu, actual controlor fiscal a fost numit șef de secție el. II la administrația financiară Pra­hova, în locul d-lui R. Rătescu, de­misionat. D. I. Pădureanu, actual controlor fiscal, a fost numit șef de secție cl. III la administrația financiară a județului Ialomița, în locul d-lui B. Vasilescu, care se transferă în a­­ceiași calitate la jud. Ilfov, în locul vacant. D. I. V. Dragnea, actual controlor a fost numit șef de secție la admi­nistrația financiară, Tulcea, în locul d-lui Iosef Șeibulescu, scos la pen­sie. D. Gr. C. Mihalcea, actual sub­șef de secție, a fost numit șef de secție la administrația financiară Vasluiu, în locul d-lui M. G. Mă­­lăncescu, transferat la administra­ția Suceava. D. D. Ștefănescu, controlor fis­cal la Dolj, a fost lăsat în dispo­nibilitate de către comisiunea de disciplină. D. Cazamiru, impiegat la admi­nistrația financiară Iași, a fost nu­mit controlor fiscal. Transferări între administra­torii de plăși La ministerul de interne s’au­ fă­cut următoarele transferări între ad­ministratorii de plăși: Județul Ialomița.—D. Aurel Pe­­trescu, de la plasa Ciochina la plasa Balaciu; d. Virgil Spălățelu, dela Balaciu la Ciochina; d. A­ Nițescu, dela Lehliu la plasa Elisa-Stoenești; d- V. Rădulescu, dela plasa Elisa- Stoenești la Rovine; d. I. Negreanu, dela Rovine la Lehliu; d. N. N. Po­­pescu, dela Ciocănești, la Țîndărei; d. N. N. Stoenescu, dela Rosetti la Ciocănești; d. A. Bogdănescu, dela Piua Petrii la Slobozia, Județul Putna.—D- căpitan Gh. Tătaru, dela plasa Biliești și d. Mi­­hai Chiriță, dela plasa Nămăloasa, unul în locul altuia-Județul Prahova.—D. I. N. Flo­­rescu, dela Fili­pești la Tîrgșor; d­. Gh. Niculescu, dela Doftanețu la Filipești; d. Ștefan Pantelimonescu, de la plasa Tîrgșor la plasa Doftă­­nețu. Cum e vremea Mercuri, 31 Martie EN ȚARA. — Ploaia a mai con­tinuat și era numai în partea de jos a Moldovei și pe alocuri în ce­lelalte regiuni ale țării; cantitățile de a­pă au fost cuprinse între 1 și 9 mm., numai la Govora au că­zut 11 mm. și la Ocnele Mari 19 mm. Temperatura aproape stațio­nară, valorile maxime variind între 5 gr. la Piatra-N. și 19 gr. la, Tul­cea. Seara și peste noapte cerul s’a înseninat iar timpul s’a răcit mult mai cu seamă la munte și în nor­dul țărei; cele mai coborîte tempe­raturi au fost 0 gr. la Dorna și mi­nus 1 gr. la Mamornița și Baia-de- Aramă. Vîntul s’a liniștit mai pre­tutindeni. Presiunea atmosferică a crescut cu 1 la 2 mm, fiind în ge­neral către 760 mm. V Marti, 30 Martie II EUROPA.­­ Depresiunea ca­re se găsea era în sud-estul Europei s’a umplut și depărtat către Marea Neagră și sudul Rusiei pe cind an­­ticiclonul ocupă toată p­artea cen­trală dela nord-est și dela sud a continentului. O nouă depresiune a apărut asupra insulelor Britanice și pe coastele Franței. A ma­i plouat în toată România și peninsula Bal­canică și în unele părți din Unga­ria. Temperatura a mai descrescut­ Buletin Meteorologic 31 Martie 1910 Furnizat de Casa MEM­ & C­ie Temperatura Centigrade înălțimea barometrică 763 m­m. Cerul senin. Barometrul în urcare. Fazele Lunare:­­ Lună nouă Timpul e posomorit și acoperit. Vînt de Vest. înaintările din corpul silvic Următoarele înaintări s’au­ făcut în corpul silvic din ministerul de domenii, pe ziua de 1 Aprilie. La gradul de inspectori silvici cl. I, d-niî. G. Nicolau și D. Boiaru, actuali inspectori cl. II. La gradul de inspectori silvici cl. II a fost­ reprimit in corp de Corne­lia Isopescu și s’au înaintat d-niî Gh. Popescu, B. Pretorian, Cezar Georgescu, actuali sub-inspectori clasa I La gradul de sub-inspector cl. I: d-nu­l G. Dumbravă, Daniel Klein, Em. Mihăilescu, V. I. Teodorescu, C. Manoliu, D. R. Rusescu și Em. O­­bogeanu, actuali sub-inspector­ cl. H. La gradul de sub-inspector­ cl. II: d-niî Aron Carpinișteanu, N. Geor­­gescu, N. Bozie, D. Borș, V. Beghea­­nu și Al. Costovici, actuali inspec­tori cl. 3. La gradul de sub-inspectori cl. Bl­ d-niî T. Toader Dumitrescu, I. Cris­­tescu, Apostol Cristu, D. Dedu, I. Ghinăraru, I. Cernăteanu, C. Opran, G. Crăciunescu, I. Cernătescu și T. Dumbrăveanu, actuali silvicultori clasa I. La gradul de silvicultori cl. I, domnii C. Rizescu, Octavian Pop, Pop Harsanu, Toader Grigoraș, Radu Caloianu, T. Teodorescu și St. Stanescu. CÂRTI ȘI REVISTE „Situația materială a profesorilor și maeștrilor din învățămîntul se­cundar" de P. Zaharescul, profesor la liceul din Buzau, un interesant studiu asupra situației materiale a profesorilor secundari. — Viața omului, de Leonid An­­dreiev, traducere de A. Zaborovsky și I. U. Soricu, Bibilioteca Socec. Mișcarea de la lucrările publice Pe ziua de 1 Aprilie e., s’a făcut următoarea mișcare printre ingine­rii din țară. D. Pascopol D., inginer mecanic șef al aparatelor exterioare de la d­ocurile Galați, pendinte de direc­ția g-ră a porturilor și a căilor de comunicație pe apă, se licențează din serviciu pe ziua de 1 Aprilie — pentru suprimare de funcție. S’a primit demisia d-lui conduc­tor cl. IlI-a Ion N. Năstăsescu, pe ziua de 1 Aprilie, din serviciul de poduri și șosele, trecîndu-se in ca­drul de disponibilitate al corpului teh­nic. D. Muralt Panait V, inginer de mine dela universitatea din Liege, este numit pe ziua de 1 Aprilie 1910 în postul de inginer asistent în serviciul administrației căilor fe­­rate și totdeodată se admite — în cadrul ordinar al corpului teh­nic în gradul de inginer stagiar. D. Costinescu Dan, absolvent al școalei naționale de poduri și șo­sele, secția ingineriei, s-a numit în postul de inginer asistent In servi­ciul administrației căilor ferate și se admite , pe aceiași zi, .In ca­drul ordinar al corpului teh­nic în gradul de inginer ordinar cl. pl. D. inginer șef cl. I, George Al. O­­răscu, actual sub-director al lucră­rilor teh­nice de la comuna Bucu­rești, se înaintează în gradul de in­giner inspector general cl. II-a în cadrul detașat al sus zisului corp. D. inginer inspector general cl. II. D­avidescu Alex. actual director al lucrărilor teh­nice­ ale comunei Bu­curești se înaintează ca inginer ins­pector general cl. I-a în cadrul de­tașat al sus zisului corp. Teatru Muzică Trupa de operă și operetă romînă__ Pentru m­u­ia oară, „Don Pas­quale”, operă in 3 acte de Do­nizetti, încercările de a reconstitui o trupă de operă cu elemente ro­­mînești, se prezintă din ce în ce mai favorabile, deși o hotărî­re definitivă ar fi încă pripită: încetul cu încetul însă, sunt multe probabilități că Încercarea va izbuti intr'o zi nu prea îndepărtată. Reprezentarea de aseară a lui „Don Pasquale” a confirmat aceste perspective. „Don Pasquale” e una din lucră­rile cari multă vreme au fost pe fie­­drept date uitărei­ Odată cu încer­carea recentă de a renaște falnicul „bel canto” de odinioară, „Don Pas­­quale” a serbat o reînviere pe sce­nele Italiei și în restul lumei. Avlnd ca libret una din acele fa­bule asupra pățaniilor bătrânilor cari se însoară cu femei nepotrivite cu vîrsta lor, „Don Pasquale" este o pastișare a „Bărbierului de Sevilla” și muzica lui Donizetti este o demnă emulă a celei din capod­opera lui Rossini-Dacă n’ar fi de­cit­­ duetul repeti­­țiunea între Norina și fratele ei, doc­torul Malatesta, in actul I­ iI, corul servitorilor și quartetul minunat care încheie actul al doilea, duetul pal­mei și serenada din actul al treilea —și încă opera aceasta poate face deliciile publicului. In Norina a apărut Il-ra Caliopi Soinescu. Sunt vreo zece ani, dacă nu mai bine, de cind am putut aprecia in acest loc fericitul sau debut în Gil­da din „Rigoletto”, pe care a cîn­­tat’o cu trupa de operă italiană a unui impresar, care a și angajat’o, dacă nu mă înșel, pentru Italia. Imi aduc aminte și acum de succesul ce a obținut cu grațiosul „Caro­nome”. De atunci, d-ra Șeinescu, a progresat mult, cum m’am putut convinge a­­seară. Vocea sa e frumos timbrată, caldă, agilitățile savuroase, stocatele și trilul In special, perlate, iar expe­riența de scenă a dat viață jocului. Norina d-rei Șeinescu a fost frene­tic aclamată. Alăturea de d-sa am avut mare plăcere să ascult in d-rul Malatesta pe tînărul bariton Dimitrie Florescu, a cărui voce și școală I­ destină mu­­zicei acestea grațioase și dantelate. Florescu e unul din puținii noștri cîntăreți care nu și-a pierdut vre­mea în zadar în străinătate, tocmai poate, fiindcă n'a studiat cu bursă de la star. El a avut priceperea de a se adresa unui maestru de sea­mă și a face școala de „bel canto” atit de potrivită vocei sale atit de nobil timbrale și atit de mlădioase. Romanța sa din primul act, de un le­gato atit de frumos, frazată cu distinc­ție, cu un crescendo și descrescendo din cele mai alese l’a arătat incă odată cântărețul care e destinat unei re­marcabile cariere. Publicul nostru, care gusta tot mai mult asemenea «iță, i-a, bisat romanța cu entuziasm, ADEVERUL In Dob Pasopiace, d. Alexia s’a as»’­rătat acelaș element sigur, pe care o trupă de operă poate compta, a cîntat cu o precizie perfectă și n’a uitat nici caracterul comic al rolu­lui titular, foarte generos pentru un bas buf. Tînărul tenor de Stănescu a trecut în mod onorabil prin încercarea des­tul de grea a rolului lui Ernesto, cvitînd, totdeauna just și precis. Se­renada a cvitat’o, cu deosebire, dră­guț-Corul servitorilor a fos­t bine nu­anțat și d. Frank merită toată laudă pentru osteneala sa și în deosebi pentru reușita frumoasă a quartetu­­lui din actul al doilea. J E. D. P. 1 tale ie Bani J3TEB.HG“ ca trei cuirasseB sunt flEIÜTHECOTE! chiar mai bune ! și mai eftine ca j Hârcile emb­rești | UU&uuIIj Hu Hulit 9­i Mișcarea de la industrie Cu aplicarea budgetului pe e­­xercițiul financiar ce începe mîine și care prevede suprimări de pos­turi, următoarea mișcare a fost fă­cută în personalul ministerului de industrie și comerț­ AU FOST SUPRIMATE URMĂTOA­RELE POSTURI: Șef de serviciu pentru aplicare­a legilor și regulamentelor privitoare la mine și cariere. Șef de serviciu al marei industrii și brevetelor. Șef de serviciu al tranzacțiunilor comerciale și industriale.­­Toate a­­ceste trei servicii au fost ridicate la rangul de direcțiuni, iar titularii lor vor purta titlul de directori). Postul de secretar al consiliului de comerț, ocupat de d. Al. Colum­­beanu. Postul de impiegat auxiliar clasa întîia pe lingă acelaș consiliu, ocu­pat de d. Al. Primide. Postul de secretar al comisiunei industriale, ocupat de d. Gr Măldă­rescu. Postul de inginer al băilor Govo­ra, ocupat de d. inginer Andrei Io­nescu. Idem al băilor Călimănești și Că­­ciulata, ocupat de d. ing. Iosef Bă­­lășescu.­­ Idem al băilor Lacu Sărat, neo­cupat pînă acum de nimeni. Postul de diriginte al muzeului comercial și industrial, ocupat de d. Christache N. D. Crichim. , Postul de inginer de mine elec-s­trician de la institutul geologic, o­­­cupat de d. inginer Virgil Alimă­­nișteanu. Postul de sub-sef de biuroti cla­­­sa a doua, din serviciul industriei ocupat de d. V. Garoiu.­­ Postul de maestr diriginte al a­­­telierului de țesătorie de la Nămă­­iești, ocupat de d-na Paraschiva To­părceanu. AU FOST NUMIȚI: D. ing. Doibrovici, director al co­­m­erțului. D. ing. Pușcariu, director al apli­­­cărei legilor și regulamenelor rela­tive la mine și cariere. . . D. Al. Columbeanu, șef de birou clasa I la direcția industriei mari, în locul d-lui Basile Georgescu re­­­tras și pensie. D-ra Paulina Negul­escu, dactilo­­grafă la serviciul contabilităței. D-ra Sofia Dinu­, idem la direcția­­­ comerțului. D-ra Clemența Frincu, idem la ser­viciul informatiunilor comerciale. •D-ra Maria Blid, idem la direcția industriei mari. D-ra Lucretia Simionescu, idem­ la serviciul minelor. Incidentul Sf. loan—I. Procopiu Am arătat că între d-niî deputați Ștefan loan și I. Procopiu a fost era un incident la Cameră, in urma căruia ambii și-au constituit mar­tori. .t O primă intîlnire a martorilor a a­vut loc aseară. Martorii întrunindu-se din nou azi dimineață la ora 9, au redactat următorul proces-verbal: PROCES-VERBAL Intre d-nii căpitan C. Sturdza și C. Banu, martori ai d-lui St. loan și d-nii Al. Radovici și Em. Culoglu, martori al d-lui I. Procopiu, s’au stabilit următoarele: D-nil C. Sturdza și C. Banu au cerut In numele clientului lor mari­lorilor d-lui Procopiu reparațiune pentru cuvintele insultătoare ce s-a adresat in incinta Camerei, in ziua de 30 Martie, anul curent­ D-nii Al. Radovici și Em. Culoglu,, au declarat in numele d-îns I. Pro­copiu, că clientul lor se consideră o­­fensat de tonul cu care d. St. loan s’a adresat la dînsul, în urma unei glume pe care o făcuse. După explicațiunile reciproce, am­­ stabilit de comun acord că schimbul de cuvinte urmat între clienții noș­tri, după intențiunea în care au fost rostite, nu întrunește caracterul unei ofense și deci nu e loc de a se da altă urmare. Făcut în dublu exemplar, azi 31­ Martie a. c. (ss) Căpitan C- Stirdza (ss) Const. Banu (ss) Em. Culoglu (ss) Al. Radovici Groaznica nenorocire din Moroenî (Dîmbovița) TIRGOVIȘTE, 31 Martie. — Era, pe la orele 6, lucrătorii Iosif Dobriu, Gheorghe Iosif Dobrin, Nița Nae A­­vram și Paraschiv Ion Dobrin, de tei din comuna Rucăr (județul Muscel), pe cînd se urcau la Moroenî in vîrful mud­eiul la ferăstrae, la punctul numit „Valea Resteului”, alunecind de pe un jgheab care servește la a­­ducerea buștenilor în vale, un buș­tean a căzut peste ei, celor trei din­­tii, zdrobindu-le picioarele și mâi­­nile, iar lui Paraschiv capul. Nenoro­citul a rămas mort pe loc. Cei trei răniți, în stare extrem de gravă, au fost trimiși la spitalul din Târgoviște. Sunt puține speranța de scăpare. Parchetul avizat a deschis o an­chetă­ — Bică.

Next