Adevěrul, ianuarie 1912 (Anul 25, nr. 8011-8040)

1912-01-01 / nr. 8011

­u în mica­­ Ianuarie 19113 PLUGURI ce ABURI nFOWIjEE" KEflJUUSE DE KiCI O [Ml­ftTiUNE îa MUNCA ZILNICĂ, DURABILITATE şi ECONOMIE, recunoscute de elita marilor agricultori din toată lumea ca cele mai sigure sub ori­ce Împrejurări. Singurele cari din toate sistemele cu cablu au obţinut goaisd ran şz mmuA m­mu UNIVERSALA DIN BRUXELLES 1910 Peste 13.000 maşine „FOWLER“ vândute în toată lumea In capul culture! cu aburi în România­ se află: acL dom. Sar.­a Casei lepale cu 7 pluguri «Fowler» Ifer.fr. Ia Q. ©p. 6&nfacutzin0 cu 10 pluguri «Fowler» Sasa ^nosiph­or Știrbei cu 5 pluguri «Fowler» Psias'ipeSe C. D. Soaîzo cu 4 pluguri «Fowler» Sasa MarggMloman-Forechide cu 4 pluguri «Fowler» Miaisierii Agricultu­rei cu 3 pluguri «Fowler» 2 pluguri «Fowler» I plug «Fowler» cu Yt P­aa 1­. ISevrouz Khara Ekq. Sa P. P. Carp cu şi alţi mari proprietari în total cu 80 pluguri cu aburi­­,Originale de fier“ car® au fost puse în funcţiune personal da 2M JULIUS EÂE&M Inginer specialist şi representant general a! ' Da ior JOHN FOWLER (BL Comp. BHCîîRSŞTi. — Strada Armaşului No. S N. B. Maşinile noastre „COMPOUND“ au tobe mărita fiecare cu câte 550 metri cablu, sunt special construite pentru ardere de paie, lemne şi cărbuni şi la cerere le furnisăm şi ca instalaţi­ime ,patentată de supra­lacăt, Eire (Heissdampf), Si CHAMPAGNE CHAROIHE FREIES, EPERNAY — Maison Sonde© cit 1820 — Reprezentant generel JOSEPH GALANI­ER,­Bucureşti Depozit general: Viile Versea, Str. Episcopiei 1. — CASE DE BANI IN OTEL — Unimaperfec­tine îetluil­ă DEPOSIT: ■ 5, Strada Imârdan, 5» — Vig-â-vis­tie Palatul Camerei de Comerţ Reprezentant General; CflSOIi HBIK09IBI, Bucureşti Marc­a, h­­au viv si■ TKLâro» 25171 — MBTrnBlMiinWiTOÎHMWIf”1' Furmisorul furnizor extru Curţei Regale siv al C. F. 3. TESTRUL LEON POPESCil! (LYRIC) Corns. £irU Const­­rigoriu Reprezentaţiile de la 29 Dec 19li p nu la 2 Ianuarie 1912 Sâmbătă 31 Decembrie Contele de Luxemburg Duminecă 1 Ianuarie Matineu EL și EA — seara — BRIGANZII Luni 2 Ianuarie GHEISHA BILETEI.K la FEDKT-t Marele şGSunoicutul Astăzi, Simbătă ,31 Decembr­e î!;te risin 8 Oî­t FFâ ostame tis Gală. Requisite Ie. Oala. M&nn sam sate da gaia Foce dresate la jong-bei­e prezentate de cap. W­­E3 Program monstre lompss numai din numere de tracţie şi celebrităţi precum Elefanţi dresaţi Prezentarea diferitelor x­ale de cai în libertate şi înalta scară. Biletele se găsesc la mag. Con­­temătorului, Mag. Degen şi Mag. r­evi, Calea Victoriei in fine Duminecă 1 Ianuarie 1912 2 m­ari reprezentaţii FESTIVaLE La ora 3 mare m­urnea familiar ■u preţuri pe jumătate pentru nie şi mare. — A doua la ora 9 ■ara, la ambele reprezentate prezentarea Focelor ca jo­nglere, Elefanţi dresaţi, Urşi etc. Teatrul „Comoedia“ Dumineca 1 Ianuarie 1913 Matineu la 2 jumătate ca preţuri populare. Se va reprezenta: Azilul de noapte Comedie într’un act de M. Manrey DISCIPLINA _ Dramă militară în 2 acte da Konrig şi Thorel Creţurile pentru matineu: Loja benour 15 lei; Loja bel tage 10 lei; Parier S lei; bah ott 2 şi 1 lau. Seara la orela 9: Ibitul tie noapte şi Disciplina cu preţurile obicinuite. Biletele la agenţia teatrală „In­time,­de niţa*‘ şi seara la flassa teatrului ..Lompedia“. un desenator se caută pentru o întreprindere technică (mecanică). Reflectanţii cari desenează curat şi frumos şi cari pot scrie bine pe planuri, ■iá trimeată oferte detailate cu rătarea vârstei şi a activităţii avute, ca şi şcoala ce su, ala­şând ca oferte modele de desen, pe adresa „Birou technic“ Poste- Test­ ri“, jPIoeşti. MBSW»ii*asiausf«u'r4 i^w­iSvi^wusBasEsaaseajBtj ivXHebnelin . M A R E L E Hotel OSKaBSDIi­ Str.tfl« Sinftrrt­'n, 31 BUCURESTI Reinoit cu tot confortul modern. Mo­li ier nou comandat, special. Luk­ină Tec­ricS, telefon, i­ai. 3 minute de : Sala­ul Justiției; Banca N ,t orala; Camera Depot­ţilor; Casa d.* Depu­neri; Poşta Căr.tralii; Adminis­raţii, Financiară şi aproape toate B­­acile şi instituţiiie financiare. Având 50 camere la faţă cu pr­iu­ de Iei , inclusiv lumină Unicul Hotel cu pen since com­plectă, cu preţuri modeste Se închiriază de asemenea odăi şi apartamente cu luna BUFE­T Antreprenor, MÎÎŞOSI vechi restaurator, h. teller, fost antr. al hotelului Mi nerv "ir1 "i"'" teiFISEE lllif t­rust operator al clinicei profesor FCI..KS d­in FIEMA 30 ALB și DijerațiEiii!­le Schi s’a stabilit îa București No 10, Str. COVACI, No. 10 Consult. 2—5, Dumineca 10—1. il Ilii UliiiGe „losefina", noua piesă a lui Hermann Bahr, s-a­­dat cu mare succes la Teatrul German din Hamburg. Din v­eneţia se anunţă că în Aprilie Teatrul Mallbran, care datează de peste 300 de ani, şi car­e, clădit­, din­­lemn, nu mai prezintă­ acum siguranţă pentru spectatori, va fi d­ei rimat. Astfel, Veneţia va pierde cel mai vechi­ teatru al săfi. „Aventura lui Hippolst“, farsă de Nancey şi Arm­oni s-a dat pentru prima oară la Tea­trul Iosefstădter din Vien­a. „Fata din Balet“, operetă în două acte de Oskar Strauss, a fost obţinută­ de directorul Teatrului Coloseu din Londra. Se­ anunţă din,. Sevilla ca celebrul tablou al lui Murillo „Immaculata conceptio” a fost deteriorat în parte de restaura­torul Virgilio Mattoni, care, voind să şteargă tabloul, la pa­tat cu o soluţie spirtoasă, Mattoni a fost arestat. S’a deschis un concurs pentru ridicarea unui monu­ment luî Lueger, S’au anunţat 1 premii de cite 6000 lei. ---------------------a-âr-------------­-----­FACLA de Anul Nou cuprinde: Anul vechiu, anul nou de Nicoară al Lumeî; Datoria de­mocraţiei, de An democrat,­ Ră­posatul 1911, Tom­a Dragu; Re­voluţia d-lui Carp, X.; An nou (ver­suri), Proletar; Moartea la mitro­polie, Ex.­Ierodiaconul Iosef N. Teodorescu; Gol în jurul opoziţi­ei! Em. Argin; A doua scrisoare către Mefisto (vers.) de Anonim De ce să cadă guvernul ? de X.;­ CINE ESTE d. IORGA (Un de­nunţ grav) de Z.; „Rampa“ are cuvântul de X.; Lui Iorga (ver­suri) de Pr.; Polemici: Simţurile d-lui Barbu Păltineanu; Cărţile d-luî Pherekyde; Brătienii şi moştenirile; D. Haret şi guver­nele „asasine“; Pocăirea d-lui Morţun; Rivalitatea Iorga-Ste­­re; Incidentul Banu-Nădejde; Creştinismul episcopilor noştri; O crimă evreiască la Galaţi. Un învăţător spion. Preţul 15 bani. ir 1*# Oslo­da lui Octa­vi­an Goga POETUL NU S’A PREZIN­­TAT LA ÎNCHISOARE — Szegedin, 30 Dec. — Erî tre­buia să intre în închisoarea de Stat de acî, celebrul poet român transilvănean Octavian Goga, pentru a ispăşi pedeapsa de 3 luni închisoare îa care a fost osîndit pentru pretinse aţitări fi­eţionaliste. " ! Pînă acum însă Octavian Go­ga nu s’a anunţat încă direcţiu­ne! închisoare!. Directorul crede că Goga a so­licitat de la ministru! Justiţie! a­­mînarea pedepse! spre a se pu­tea apăra în persoană înaintea juriului de onoare constituit, după cererea sa, pentru a judeca învinuirile formulate împotriva sa de către deputatul dr. Ale­xandru Vaida-Voevod, » Arad, 30 Dec. — Octavian Go­ga a cerut erî o aminare de 14 zile pentru începerea osîndei sale, amînare pe care a şi ob­ţinut-o. Scopul acestei amînărî a fost ca poetul să poată tranşa con­flictul său cu deputatul Alexan­dru Vaida. In vederea rezolvireî acestui conflict, Octavian Goga se află acum la Budapesta. ---------------««—------------­ Concursurile de l­bslelgie In urma dorinţei exprimată de Principele Ferdinand, con­cursurile de Bobsleigh, Ski şi săniuţe ce urmau să aibă lor la Sinaia în zilele de 7, 8 şi 9 Ianuarie, se vor organiza în zi­lele de 2 şi 3 Ianuarie pentru concursurile naţionale de Bobs­leigh şi 22—23 Ianuarie pentru cele internaţionale. In consecinţă doritorii de a se înscrie la aceste concursuri sunt rugoasă rafiată de schim­­barea intervenită spre a se în­scrie din vreme. înscrierile se fac la­ sediul fe­­deraţiuneî societăţilor de sport, imidaţiunea universitară, Ca- Pol I, între concurenţii înscrişi pîrnă acuma sunt Principele Ferdi­nand şi Principele Carol. --------------­ Rich­spin îşi pune candidatu­ra pentru parlament. Poetul academician, pe lin­gă că va cultiva frumosul şi poezia, se va ingriji şi de ne­voile şi greutăţile patriei ca o datorie de cetăţean. Marele tragedian grec So­­phocle n’a condus,oare, şi în­că cu o mă­estrie de strateg, expediţia Athenienilor contra celor din Samos în anul 340 — şi autorul lui Oedip-Rege-şi Antigona n’a­ fost, oare vistier al republice! Atheniene . La viitoarele alegeri legisla­tive, în toiul campaniilor elec­torale, vocea poetului Riche­­pin va răsuna şi pentru massa alegatorilor cari vor avea feri­cirea să-l audă întocmai ca şi favoriţii cari îşi pot plăti plă­cerea de a-l ansi vorbind în conferinţe şi în studiile lui despre alta tragedie­ greceşti. Intervievat, autorul ,,Vaga­­ăpudului“ şi al ,­Căeî de -Sina- M“ spune: — „înţeleg să râmin poet, „înţeleg să rămîn om de li­­­tere, cee­a ce însemnea^i că „în parlament vreau să fiu­ „purtătorul de cuvint al lite­­„relor franceze, apărătorul „lor. Eu cred ca aceasta ajun­­,,ge ca să cer voturile unei cir­­„cumscripţiun! ; şi astf­el fă* „cînd, voiu ramine in rolul „meu­ adevărat, puţind, să lupt ,în mod util pentru cauza în­­„văţămîntulm clasic în şcoli, „învăţămînt pe care raţiona­lismul practic de azi a vrut „să-l dea pe al doilea plan „Cultura noastră e fiica curţii „re­ clasice, aceasta nu trebu­­ieşte uitat. Acesteia ea îi dato­­­reşte calităţile de exactitate, „de fineţe, de spirit care mar­­­cheaza operile geniului no­­­stru national“­­. Apoi poetul­­vorbeşte de so­cietatea ,,Cultura -­franceză" in corpul căreia se află şi care are ca scop înfiinţarea în Pa­ris a unui Ocen liber, unde se vor preda principiile de um­a­nitaite în felul de altădată. Şi, terminînd, poetul lui ,,Nana Sahib“ spune: — „Acestea sînt operile că­rora le-am consacrat timpul şi sforţările mele şi pe cari le voiu apăra dela tribuna Ca­merei şi voiu aduce pentru a­­părarea lor sinceritatea mea de latinist şi toată conştiinţa mea de modest muncitor al Ariei şi al Gândirei". Cam acesta ar fi programul candid­atu­luî-poet care în orice caz nu poate fi învinuit dacă e banal. In grămada nesfîrşită de a­­fişe şi de programe de candi­daţi, de mult nu s’a văzut u­­nul care să se ridice de­asupra noia­nului de minciuni zilnice, de­ cancanuri, nimicuri şi in­terese de cal« fără hiei­ o însem­nătate. Vor urma marele masse de­mocratice cuvîntu! sonor şi clar al poetului *­­Se crede că da. In aşteptare, tinerii adunaţi în jurul drapelului­ lui Jean Richepin, tineri cari se consa­­crează apărărei culture! clasi­ce, au început să facă propa­gandă şi să convingă în nume­le maestrului. Programul poetului a trezit în sufletele mulţimei ecouri de simpatie şi de entuziasm. Mihael Dan îngheţarea Dunărei BRAILA, 30 Decembrie. — In ultimele 24 ore din cauza visco­lului Dunărea a început a in­gheţa pe la maluri. Canalul Măcinului în unele puncte din cauza gheţurilor a de­venit impracticabil. Vaporul serviciului fluvial ro­mân de pasageri pornit azi dimi­neaţă, spre Brăila a fost silit sa se înapoieze la­ Măcin de la punc­tul Gura-Fîlpoiului. Se crede ca dacă viscolul va continua Dună­rea va fi acoperită de ghețuri pînă in 2 zile.. — Vertut M. BiRTHEIL MsriMa'ul Brod­orr?! Kasiel Kips^nîe bucureşti, Sir Higuld . Prezintă distinsei sale clien­tele din întreaga ţară precum şi la toţi cunosc­uii şi prie­teni, sincere urări de fericire cu ocazia Anului Sau 1912. Tnformaţion Vaport:' .'.Împăratul Traian a sosit ori dimineaţă la orele 6, cu o mică întirziere, în portul Constanţa, venind deja , Alexan­dria. Trenul de persoane No 22 ne­­aşteptînd vaporul, coresponden­ţa nu a fost luată nici cu acest tren, nici de tren­ul expres Os­­tanda. D. N. M. Călăraşi!' a fost sus­pendat din funcţiunea de pri­mar al comunei Bobeşti-Bălă­­ceanca. D. Peţa P Gh., învăţător, a fost transferat, del­a Sega, cea din Deal la Slobozia Mîridra judeţul Teleorman. Ministerul instrucţiune! pu­blice a prelungit pină la 1 Apri­lie 1918, delegaţiunea data d-lui Aurel Suiluţiu, profesor la liceul din Ploeşti, de a inspecta scen­­­ele particulare primare şi se­­sfundare din ţară la c care limba de propunere este străină. Ministerul instrucţiei publice, a acordat d-nei Madeleine La­­c­or autorizaţia să funcţioneze e de profesoară de matematici şi ştiinţă în cursul primar şi se­cundar inferior al şcoalelor particulare din ţară. Ministerul instrucţiune! pu­blice a h­otărît ca d-na Ecateri­­a Şuşnea, institutoare, să con­tinue,. a .funcţiona, ca detaşată pînă­ la finele anului şcolar la ”-Sala de fete No. 2 din oraşul R.­Sărat. Ministerul de război şi face cunoscut că subofiţerii cari se prezintă la examenul pentru funcţiunea de subofiţer de ad­ministraţie cl. 11a în ziua de 16 Ianuarie 1912, să aibă certi­ficat de absolvirea unei singure clase gimnaziale. Direcţiunea cinematografului Splendid din calea Victoriei No. 71, prezintă vizitatorilor săi cele mai călduroase felicitări cu o­­caziunea anului noi­ 1912. Amintim cu acest prilej că as­tăzi, Sîmbătă şi inline Duminică 1 Ianuarie se reprezintă la Ci­nema Splendid pentru ultima oară­ Bohema, după cunoscutele „Scene din viaţa de bohem“ de Henry Mugger. Programul mai cuprinde o nouă­ minunată creaţiune a ce­lebrului corn­ic Max Linder. G-vu­biţi-vă ci vă precu­­m Almatiachul pe. 191.2 nt­ ziarelor „ Adeverin­* 'ş aDimineaţa“ 35 bani e­xemplarul in toata­ ţara. Se aduce la cunoştinţa Case­lor , (de comerţ şi instituţiunilor particulare, precum şi domnilor evocaţi, ingineri, arhitecţi, an­ T’epronoîm de lucrări, etc.,­ din provincie, cari au dese afaceri în, Capitală că „Informatorul’­, biroul­­de informaţiuni al ziare­lor ,,Adevărul­, şi ,‘Dimineaţa’, spre a servi cît mai avantajos publicul din provincie, a înfiin­ţat abonamente anuale, plătibile in rate. In schimbul unui abo­nament, biroul se pune la dis­poziţia­­abonatului ca, în decur­sul­­ unui an, să-l reprezinte în orice afaceri va avea în Bucu­reşti şi a-l procura orî-cînd înformaţiiunile de care va avea nevoe. Pentru mai multe detalii a se adresa d-lui B. Sepeanu, li­cenţiat în drept, directorul bi­roului,, strada Sărindar 11. Ce a falit 1911 în poetică, li­teratură şi în mişcarea noastră sori­nă îr:­eenere? Ce va fi 1912 ? Ca ne aduce el ? Citiţi „Faclă“ care a apărat astăzi şi veţi găsi răspunsul la toate aceste întrebări. Grais un obiect după ale­gere primeşte ori ’■ine face un abonament la „Adevărul“ sau „Dimineaţa“. Catalogul ilustrat al obiec­telor se expediază la cerere gratis si fran.ro Seri­­rile Jubilare ale „României­ june“ Viena, 30 DecembrieMiine vor începe la Viena festivităţile mbilare ale societâţeî studen­­ţişti „Romînia­ Jună ", care îşi serbează acum a 10-a aniversare ite la intemeiarea ei. Miine seară la orele 8, festivi­­tăţile vor începe printr'o serată de cunoştiinţă, care va aveae loc 11 sala cea mare a hotelului l­iedhof. Duminică, la orele 10 diminea­­ţi se va oficia un serviciu di­vin în capela romîmască pe la orele 12 o şedinţă solemnă in Sila Landtagului iar seara la o­­nle­r un banchet festiv in salo­­nul de cură al parcului comu­nal. Luni seara va avea loc, în ho­telul Biedhof o serată de adio. Au făgăduit să participe la aceste serbări şi următoarele pesoane din Bucureşti: profe­sorii universitari dr. Victor Ba­beş, Nicolae Iorga, Dimitrie On­­cu­. î­in Iaşi vor participa: profe­sorul universitar Cuza. Din Ungaria vor lua parte mitropolitul Meţianu, deputata T­eodor Mihály şi soţia, dr .­dr. Vaida şi soţia, dr. Aurel Vlad cu soţia şi dr. Iuliu Maniu pin Cernăuţi vor participa rectorul universităţeî, Scagiu şi mitropolitul de Bepta. Din Iaşi va mai lua parte şi rectorul universităţeî dr. Bog­dan. 1 DUH VIAŢĂ Pe mmma uita Ţi se pare ciudat cînd auzi pe cite un bătrin istorisindu-ţî cina ştie ce obiceiuri sau fapte... „E neî pe vremea mea”. Pe vremea sa nu existau pa­timi; pasiunele nu se deslănţu­­iau cu atîta furie, cuvîntul dat, cinstea, nu erau simple vorbe, obiceiurile erau­ „altfel" mai sim­ple, mai patriarhale dar mai cinstite şi mal­­înveselitoare. Şi de multe ori înclini a cre­de­ că verbele bătrinului ’ vorbi­tor, nu , decit regretul unei vieţi trecute In van, e nostalgia tim­purilor ce nu se vor mai întoar­ce nici­­odată,­ e neînţelegerea ac­tualelor timpuri,a progresului, a modernizăreî vieţei în care trăim. Niciodată nu am dat mai mul­tă dreptate cuvintelor ele regret ale bătrinilor decit azî. Vorbeam despre colind­e, şi devenisem şi ert bătrin. — E bel pe vremea mea !.. Da, pe vremea mea colindele erau urarea sinceră, prietenea­scă, lipsită de meşteşugiră; co­lindătorii veneau de ad­uceau de Sărbători şi de Anul Nou, urări de fericire amfitrionilor casei ; şi cu cită bucurie nu e­rau pri­miţi in casă ! Erau ospătaţi şi primiţi cum nu se poate mai bine; primirea prieteneasca ce li se făcea era demnă de dezinteresata şi nemeş­­teşugita urare ce aduceau celor al casei. Pe vremea, mea colindătorii nu se duceau d­e­cît la prietenii sail la cunoscuţii de aproape. Azi cîntece frumoase de drept­­­au­ luat loc patriarhalelor colin­de, şi în locul monotonului „Dă cînd Domnul” sau „La­ mulţi ani” se cintă „Gaudeamus” „Pes­carul”, „Carmen" (ce rost ar fi avînd asta în colinde?). Azi colindătorii nu se duc nu­mai la prieteni — ba nu se mai duc de loc la prieteni; — se duc la casele mari, la casele bogate unde speranţa unui cîştig mate­rial mai frumos, îl mină şi îi îndeamnă. Şi am fost martorul unei sce­ne nespus de triste. Colindătorii uraseră la o casă, pe strada mea, şi pentru că fe­­meea ce locuia acolo le dăduse numai roşcove, mere şi covrigi, colindătorii au scos poarta gar­dului şi au aruncat-o In drum „..Vroiau bani colindătorii ! & E hei pe vremea mea! . I. Vycnne Orbii vor vedea O UIMITOARE EXPERIENŢA O telegramă din Paris ne-a co­municat rezultatul surprinzător obţinut de un medic francez d-rul Magitot, care a reuşit, prin altoirea unei cornee omeneşti, să redea Vederea unui tînăr care o pierduse cu totul. Acest fa­pt ştiinţific aşa de im­portant a fost adus la cunoştin­ţa academiei­­de ştiinţe din Paris de profesorul Dastre. Un tînăr de 15 ani, din cauza unei arsuri cu var nestins, nu mai putea să gaaar de doc cu Un ochiţi. Corneea era­ toată acoperi­tă cu albeaţă opacă, aşa câ nici o rază luminoasă nu mai impre­siona retina. D-rul Magitot, un tînăr şi sa­vant oftalmologist, făcu acum cî­­teva luni o făetură de 4 pe 5 mi­limetri în acest ţesut opac şi o acoperi cu un pătrat format din­­tr’un fragment de cornee trans­parentă, luată cu opt zile mai înainte dela ochiul unei alte per­soane. Aceasta suferind ele o afecţiune a ochiului, foarte gravă,, trebuise să lase să i se ia corneea, care era intactă. Această cornee, con­servată într’un serum, a fost a­­poi altoită pa ochiul orb al tî­­nărului de 15 ani. • După opt zile dela altoire, ade­renţa ţesăturilor era complectă, iar după cîteva. săptămînî, cînd i s’au luat bandajele, tînărul vedea, îndeajuns ca să poată merge singur, fără de nici o că­lăuză. Experienţa e concludentă, de­oarece sînt şapte luni de cînd s’a făcut această operaţiune şi vederea persistă Din Giurgiu­ GIURGIU, 30 Decembrie. — Azi de jude instructor Georgescu Vîlcea a continuat instrucţia crimei din comuna Tangăru. Au fost ascultate cîrciumarul Axente Stănescu care se ştie că este autorul moral al crimei, precum şi autorul material Du­mitru Ivan Iile. —Locuitorul Petre Miseluţă şi Marin Creu furînd două saci cu gunoi din magazia d-luî Con­­standatos, au fost prinşi şi î­­naintaţi poliţiei. Subcomisarul Hiotu anche­tează faptul. —Azî dimineaţă locuitorul Şte­fan Mierlescu, a fost­ coprins de o puternică hemoragie pe înd se afla în strada Dunărei, şi a încetat din viaţă imediat. Idem 4 ­­ISENBERG Reprezentantul Preparatelor „FLORA“ București, Str. Lipscani, 51 Felicită pe onor sâi d­icpţi de Anul Nou Pentru thomimean­s! Csh. Panii Lista precedentă leî 4854.— Bienessy .lossei Hingu 1(M).— F.. Schwartz Tecuciu ___1• — Total, 4955-■Iui TELESRUE A dever ír. ; Alex,­şteanu Farmacist ;; Râmnicu-S’irat . Felicită pe onor săi clienţi­­ cu ocazia Anului Nou O DONAŢIE A MOŞTENITORU­LUI AUSTRO-UNGAR Berna, 30 Decembrie. — Ziarul „Tribuna" anunţit, că arhiduce­le­ Franz Ferdinand a donat sta­tului austriac 111 la­­ Este din Tivoli. Scopul donaţiunei este­ ca sta­tul austriac să creeze in villa d’Este o academie de arte, la fel cu aceea creată de guvernul fran­cez In villa Medicis. Relativ la această ştire se a­­nunţă din Viena că o asemenea intenţie există într’adevăr, dar că tratativele in acest scop nu sunt, încă terminate. Intenţiunea arhiducelui moş­tenitor ar fi ca villa să fie orga­nizată ca loc de adăpost pentru artişti de seamă, savanţii şi scrii­torii cari ar dori să se dedea la diferite studii. CALATORIEA ÎMPĂRATULUI WILHELM ÎN MEDITERANA Berlin, 30 Dec — Iachtul ,,Ho­­henzollern” a primit ordinul­­de-a face pregătirile pentru că­­lătoriea­ în Mediterană a împă­ratului în aşa fel ca ele să fie terminate pînă la 15 Februarie AEHRENTHAL ÎN CONCEDIU Viena 30 Dec — Ministrul de externe, contele Aehrenthal, pleacă miine în concediu de să­nătate la’ Semmering. OTRĂVIRI IN MASSA ÎNTR’UN AZIL DE VETERANI Londra, 30 Decembrie. — Tn azilul de la Leowenworth, din statul Kansas, s’au intîmplat numeroase otrăviri alimentare. In acest azil se află adăpostiţi 150 de bătrînî veterani, cari lu­aseră parte la războiul civil. Alaltăeri, după prînzul de sea­ră, toţi veteranii se simţiră rău­, şi medicul constată că mîncarea ce li se servise fusese otrăvită. F probabil că vasele de metal în care se gătise mîncarea erau coclite. Cinci dintre veterani muriră. Mai mulţi alţii sunt grav bol­navi. GRAV ACCIDENT DE TREN Berlin. 30 Decembrie. — Din Münichen-Glasbach se telegrafia­­ză că trenul accelerat Paris-Ber­lin a dat peste un grup­ de­ lucră­tori creia caile cerate. Şeful echipei de lucrători avu capul despărţit de trunchiu. Trei lucrători fură grav ră­nite. CEARTA DINTRE ÎMPĂRATUL WILHELM ŞI PRINŢUL MOŞ­TENITOR Berlin, 30 Des. — Pare că îm­păratul Wilhelm nu s’a împă­cat cu principele moştenitor Fre­deric Wilhelm,­­ care continuă a rămânea în Danzig­, deşi şederea acolo nu prea e pe placul său. Alaltăerî principele moşteni­tor s’a reîntors la Dantzig, şi­­după ştiri oficiale, el se va re­întoarce la Berlin abia pe la sfîrşitul lunei Ianuarie pentru a lua parte la botezul cehii de' al patrulea fiu al sau, născut de curînd. Pare surprinzător faptul că, principele moştenitor stă depar­te de Berlin, tocmai acum cînd, la Curte, încep serbările Carna­valului, şi­­se ştie în genere că principele moştenitor e un dan­sator pasionat. E ştiut că nu din propria sa voinţă principele moştenitor s’a hotărît să ră­mînă­­departe de a­­ceste festivităţi- Aceasta e, dim­potrivă o pedeapsă din partea împăratului pentru atitudinea sa în timpul dezbatere! din Reichstag asupra chestiei maro­cane. In ziua de 27 Ianuarie împă­ratul Wilhelm va serba aniver­sarea zilei sale de naştere şi a doua zi va avea loc botezul prin­cipelui nou născut. La Curte se speră că cu prile­jul acestei duble festivităţi, int păratul­­se va împăca cu princi­pele moştenitor. GRAŢIAREA UNOR CONDAM­­NAŢI LA MOARTE Madrid* 30 Dec. — Regele a graţiat pe şase inşi dintre osîn­­diţiî dela Cullera. Prin urmare rămîne numai unul ca să fie e­­xecutat. (A. R). MARI INUNDAŢII IN VILAs­iul ALEPO Constantinopol, 30 Decembri In vilasiul Aleppo se semnale­­­ză mari inundaţiunî. Ia cazat-» Tarsos 80 de case au fost dăi­mate. 80 de sate sunt sub ap­­(A. R.) DESMINŢIRE Petersburg, 30 Decembrie. — Agenţia Westnik se crede auto­rizată a declara neinternem:. .. ştirea dată de ziare despre trece­rea infanteriei şi artileriei * ru­seşti prin Kiachta, mergin­d spre Mongolia. EXPLOZIA UNEI BOMBE Constantinopol, 30 Decembr Lingă Romia, în timpul unor lu­crări, s'a găsit o bombă, care a făcut explozie. Un lucrător a fost ucis; alţi d­oi au fost răni (A. R.) DIN CAMERA OTOMANA Constantinopol, 30 Dec.C­a­mera a continuat discuţian art. 35. In timpul discursului o­­banezul Hassan, care ataca gu­vernul, hogea Sabri, membru al opoziţuneî, a făcut observ­­­ţiunea că comitetul partidului june turc este o bandă. Juta­le turc Babanzade trată atunci pe Sabri de infam. Se produce un tapaj enorm. Mai mulţi de­putaţi îe şcoală ameninţind şi strigînd cuvinte, violente, mare greutate preşedintele a butit să restabilească linişte . Restul discuţiuncî a urmat în linişte. Au vorbit pînă acum 5 oratori ,numai, răminîd să vor­bească încă 15. Se crede că te­nii turci vor izbuti a face s­ă se închidă discuţia. Sîrabăi. . Marele vizir care sufere de reu­matism va­ azista probabil la şedinţa viitoare de IStmbanL (A. R ).--* #--. Turcia şi situaţia u Balcani — Declaraţiile unui înalt pers­naj politic — Constantinopol, 30 Dec. —D­ar­ o convorbire cu un ziarist H­­ărturc un înalt personaj pol­tic a declarat, că guvernul era foarte preocupat, de situaţia b Balcani în prm­ăvara viitoare Aceasta e cauza pentru care marele vizir a început tratat, amicale cu ţările balcanice şi in special cu Bulgaria. Relaţiile cu Grecia, Serbia ... Rominia sint din circ mai ami­cale. In ce priveşte Muntenegrul, Turcia nu se teme. Presupunînd că două »«*• chiar, trei mici state balcaniice ar ataca, Turcia, puteţi fi sigur -T—-* -a-4-nctll-.ti perSitțxaj ’ f/pt . că armata otomană le va pui.ci rezista. De altfel marele vizir crede ...­niert un conflict nu e de tema, in urma îmbunătăţirei relaţiile cu statele vecine. , Gvy Curierul spectacoteli Sîmbătă, 31 Decembrie, 191? TEATRUL NAȚIONAL. — l cetatea dramatică. Prieteni din copilărie. — Duminică (Au. Nou).— In matineu: înșire mărgărite. Seara: Stîlpil sock lățel. TE­AT­RUI. LEON POPESC­U (Lyric). — Opereta romină C gorin.— Se va juca: Contele ti. Luxemburg.— Duminică (Ane Nou).— In matineu: El şi do Seara: Briganzii, TEA­T I­­­UL MODERN.—Com­pania dramatică Davila.—Se .. juca: Simona şi Poveste de Cră­ciun. Duminică (Anul Nou)­­• In matineu: Simona și Povesi de Crăciun.— Seara: O căsăto­rie fericită (premieră). TEATRUL COMOEMA.—Ti t­­pa teatrului „Coemodia“. ASt i scapă re­lache.—Duminică (A­nul Nou). In matineu şi seara Azilul de noapte (premieră) -i Disciplina. DIVERSE SPECTACOLE CIRCUL SIDOLI.—Reprezen­taţie cu program bogat. Dun­i­nică (Anul Nou) două reprezen­taţii: una in matineu şi alta seara. VuLTA, strada Doamnei și SALA BRISTOL. — Reprezenta­îiuni orare. TEATRU BULEVARD.—CteSV* ma Gaumont-Palace. Reprezen­­tatiunî serale. CINEMA-BOTEZ.— La Hotel de France și în sala „Blerio” (Sărindar) filme Pathé-Freresi PANORAMA GRIVIȚA. (Lingă Primărie). Dela 8 seara ptnă la 2 noaptea „Skatip (patinaj pe parchet).

Next