Adevěrul, ianuarie 1913 (Anul 26, nr. 8371-8400)

1913-01-14 / nr. 8383

Br. Brache Steriai fuMi iiilis ai Ela?!?! Splfatefar Sulis Specialist in ‘Boaieti SIFILITICE si INTERETE Consult. dels IO—12 $1 b—7 22, Str. BibäiM-Voü“ Telefon 25/70 jfi Ce Vânzare la administrația Moşiei Că­­răpceşti (adresa gara, OM-­âifteni). |F‘tpi| Wm si aii S’A­ MUTAT Strada Căli­pineanu No. 12 /Casa d-rului Jiantt) ConealtaţiKrJ 1—3 şi 6­ 8 p. a Telefon 37/7 fiii! Ionic, nuîritiv, şi recercutrat Cu pirSntiipiire conţinute în Sola, Comp­eWraaa şi Cmso renciti?, 1NBIUA.TIUHÎ:: debilitate, Julomie, I­biorosa. Mipoaoa­­fiîri®, Jsîpotm­ai cardiace Maia- Oii nervoase. Convalescenţa.­­ Este cel mai eficace dintre toatei vinurile medicinale şi tot­odata cell mai plăcut la gust. Preţul Buteliei Lei 4 531 A £o cere pretutindeni !n Farmacii I­ţii Drognerii cu marca „Fortuna"­­ depuşii şi semnătura. Unde cu e»l găseşte se trimete contra ramburs! prin rapoartal g­eneral s FabtaaaSa Curţii Rafale Dr. FRAŢII KONYA, Saşi® sm m mmmm D r. GĂLIMIR Str. ©©AMSEM f (Telifoo) Special în BOALE VENERICE ANALIZA SANGSLUI Pentru S Tills — (Wassermann) — SE CAUT­A. iliiiTmri A se , adresa la Admini-­ straţia ziarelor ,Adevărul“ J şi „Pimiaeaţa“. Ir. 3.Brins Dt) Ia clinica Prof Finger din Viena Bolii j^enito«arSiiaPM sifilitice și Boii d® piei® Consult 2—6 p. m. Dominica 9—11 a m. 8?»!«are!«ti, Sir Iloan­inei SSS. E FilELS Siieoresti, Sir, iîpseaal io *0 M\ fălii lucia Esmasia $iM\î S?. 1, Is rtf Parsai pe graa de 11 ian­uarie 1j Ca mp ir ! Vând ““T-—---——| 1 1 1 lJj,,ir,,,”|" ■i°! !| inteimtfsisn» | sojj S2|— 4 /li Renta internă |! 84 50!| 92j— 4 /;11j Eilt«. îm, fsHRttt !! 85 25lj 87|— isi ftttsoab ! 101 SCS; 102]— 4W' ,........................... U 5­4150 5®. Bonuri rurale ! 9S70; 99i­!5 5° . Ser. func. rar. ! 97 — 97150 4 o ... I 89 50| 90, ~-5',/jl „ . urb. B. 1 95 25 06 -57 ... iași I 92 —i 92 50 i Ac.B.Național* j 5150 -j 5200 - ; . * Agricolă j 555 —j 5601— . „ BSt’ta ?83. 1640-; 16501— . B-ca Romín 650 —i 660|— I Cor. vai, «ustr. ! 107 —. I0Si~ i Mâr. germane | 126 —li 128;— Ban. franceze îj 102 5u 103150 i —•» italiene ii ÍOOj —li 101 j— . rubi, hîrlii 2671-! 275;­ Plătim cupoanele de Rentă 4«/ Ext. expirate și pr. Ianuarie 1913 fără nici un scăzămînt. Br. Steri© N. Ciurel Viena VîJS Kocîig­asse No. 29 Cansallaliuni cu Profesorii Paculla[ei medicale. —Ir.fornmfiuni telefonice Bu­curești— Viena intre orele 8-10 a. m 4*6 p m. Telefon îso 751(ț Dr. E. Oscatu Specializat la Bertin și Paris în Bull­ile Piele* Sifilitice și Genito-urinare AnaSîsa sîngsluî pentru sifilis. — mnjscțiî cu 698, Bd. Elisabeta S. Vara la CărmăneșU Consultatianl âeîa 3—8 Telefon 1012 BQLTORn iiH boale 'im OCHI si URECHI Sîrada Doamnei Wo, 27 _ ,T^rj'^Tr'ryTr,£*f*T*J ____ înainte", „Pentru tinerii ofițeri“ și JB.aricolul din neniesala batoșnica și K0fîfîi1î* ftljferă de MilSífe“. ReVlfta este ifispiratl de sentífflebte frr fttóááB : &*, chiáiftl ia v’ieata nouă pe tinerii ndștH ofiteri, care au în* datorir'ea de a dttce la bună oale o- _ peta limi­tasjlor. Pe cît til se pare,' revista, mai are gindul ca ©a sa a­­jungă in mina tuturor cetatenfior care se interesează de aratfttd. Nu mai puți­n­ ea va fi citită si de ofițe­rii de rezerva. Fiind säptäimnalä, va putea fi în curent cu toate vina*, nitetiiriie In lum­ea militară din ta* ră $i din străinătate, mai uluit ca oricare din .cele!toate reviste «simi­lare, care apar lunar. Fa mai are calitatea de a fi în conformitate cu aspirațiile neamului. întreg. Aceasta ne-o spună No. 5. $i nu e Putin lu* cru. Căci, dă catece, celelalte re­viste, mai mult sail mai puţin, o­i* cioase, lucrează în vederile ofîciali­­litatii noastre. „Săptămîna militară“ i$i va spurie cuvlntul neted şi des­chis. Ea va avea mai mult răsunet, nu mimai în lumea militară, dar si în lumea civilă. Revista aceasta va fi tribuna care va comunica cuvân­tul ostăşesc, pretutindeni, luminînd opinia publică în treburile milită­­reşti. Daci, „Săptămîna militară“, a­­vînd o menire bine definită, fie bine venită în rindurile presei­ şi publi­caţiunilor periodice. Dacă ea va fi scrisă de d. colonel Cocorăscu, nu.Credem „exclusiv“.» îi numai da dusa. Este potrivit lu­­cru ca în ea să sa oglindească pă­rerile feluriţilor ofiţeri şi persoane civile chiar, mai cu seama a tinere­tului. Ultimul CUVîftt : salutăm cu bilin­­e „Săptămîna militară1’, urîndin viaţă, spor la lucru şi roade cu folos pentru generațiile ce se ridica! *2—^**s*^*‘­ ******** G* A* festiva!«! Ida ^teneu CONFERINŢA »Xuî N, BABARAU Eri ia orele 2 a. a., a avut loc la A­teneu serbarea orfelinatului „Prin­cipele Carol", îa laieiul sporire! four­­iului. Festivalul a, început prin o mică serbare: elevele școalâî au recitat versuri din autori! români; corul e­­levăfer a intonat­­imnuri româneii!. D. f­. N. BMărătî a vorbit apoi despre importanta, edueatimiei în •şcoală. D-sa îace o «spunere a si­­tuaţiitttal economice a ţăranului', şi we&i& ce trebuite de făcut în aceste împrejurări, făcînd un călduros &­­pel. Ia preot! şi învăţător!, singurii cari pot îndrepta răul social. După părerea d-luî B 3, d­irită, cea mai bună idee în această direcţiu­ne este şcoala superioară de indus­trie casnică, constituită în societa­te fie d-na Nicoliţa Badaran, adine cunoscătoare In ramura aceasta $î care prin felii cum a expus regu­lamentar scoate!, a dat. dovada de un caracter energic şi patriotism desăvînit. D-l& a arătat starea morală a ma­melor din timpul de faţa. cer iad, ca să-şî Îndemne copilele, la meserii nu ia ins si distract lupi nefolosi­toare si mai cu, seamă, sa le facă patrioate, căci puma! atunci vor fi de folos neamului romînesc. D. Bädäran a explicat cum se poa­te îndrepta răul social ,în timp de 10 ani cu o singură condiţiune de a ne uni toţi rom­nii la acest deal sfânt scăpînd scumpa noastră pa­trie din mina industriei şi comerţu­lui străin. Conferinţa fiind de mare interes se va tipări şi vinde în beneficiul orfelinatului „Principele Carol". Tentativa le crinii im str. Ionescu-Tei -MM* Criminalul ~a dispărut; victima'm stare gravă a fost dusa la spitalul Colefitica Apașii CapitaiUî' au început ia­răși să dea de lucru politici. După scandalurile și rănirile ce aproape zilnic ie iotleipia, m­ai ales pe la periferie, erî. 0 tentativă de crim­ă s’a Săvârşit pe str. lonescu-Teiîi, colţ cu strada Dăscălescu, de la m­arginiea CapitaiaL Atentatorul este un anume Du­mitru Prună, Î11 etate de 37 ani, do­miciliat ii) fundătura Pieţei colţ au Str. Came­rei* lîn­ga hala Citica* Tei Este unul din acei tineri, cari, prin isprăvile pe cari ie fac dau ir­uit de lucru poliţiei. Victima este un anume Stere Niţă tot din partea locului, lata amănuntele asupra acestei­ tentative. Intre Stere Niţă şi Dumitru Pru­nă, exista, de m­ai m­ult timp, o ne­înţelegere datorita unei afaceri bă­neşti şi din care cauză de cite ori Se îhtîlneaiî, se luau la Cearta. Eri, după amiază, ei s’au­ întîl­­nlt din nou­ $1 în urma discutiunei care a avut loc, s’aîî luat la băiae. La un moment dat, Dumitru Pru­nă a scos un revolver ș i a tras un glonte asupra adversarului săfi, râ­­nindu-1 în abdomen. îl tultui, a căzut pe trotuar,­­ în timp ce criminalul, care, numai în urmă şi-a dat seama de gravita­tea faptei sale, a fugit luînd cu si­ne revolverul cu care a tras. Tentativa s’a săvîrşit în aşa scurt timp, în­cît nu a putut interveni nici măcar sergentul de stradă, care se afla foarte aproape de eî. Rănitul, a cărui stare este gravă a fost dus cu o trăsură la spitalul Colentina, unde i s’aîî dat îngriji­rile necesare. D. comisar Mărgăritescu de la Circ. 4 periferie s’a dus aseară la spital şi a luat declaraţiunea vieţi mei, care a arătat în ce împreju­rări a fost lovit de către Dumitru Prună, j, •* ■ '? Ancheta a fost făcuta de comisa­rul Margaritescu şi subcomisarul Cantuniari dela circ. 4 periferie. Criminalul după cum am arătat mai sus, a dispărut imediat după săvârşirea crimei. S'au luat întinse măsuri pentru prinderea lui. Mai mulţi agenţi ai Siguranţei au fost trimişi prin cuartierul Teiului, pe unde se crede că s’a ascuns Du­mitru Pruna. Se crede că ce! mai tîrziu pinii în astăseară atentatorul va fi prins. Criminalul s’a predat singur poli|iei La orele 8 s­eara, criminalul a ve­nit la poliţia Capitalei şi s’a predat ofiţerului de serviciu. E! a fost imediat dus in cabinetul d-luî Eugen Cilinescu, şeful Sigu­ranţei, unde se mai afla şi de fată de Hli C. Solomonescu, maior Ko­­pesky, căpitan Ralet şi căpiţa® Magheru. Criminalul, pe care an­ avut pri­lejul să-l văd, este tînăr, nu are mai mult de 36 ani şi foarte inteli­gent. lata ce a povestit el asupra cri­mei pe care a săvîrşit-o. In mahalaua noastră nu mai pu­tem trai din cauza lui Niţă Stere şi altor tovarăşi ai lui cari ne batjo­coresc în fiecare zi. Eri, pe Cind treceam pe stradă cu un prieten al meu, Ştefan, ne-a eşit înainte Stere cu banda Iui şi ne-a bătut. M'am sfătuit atunci cu prietenul meu să ne înarmăm și să ne răz­bunăm. Aşa aut și făcut. — Dar de unde ai luat revolverul? l'a întrebat şeful siguranței. — De la cumnatul meu, care este sergent de stradă și pe care l’am găsit dormind cînd m’am dus a­CsăSU. Cînd ne-am apropiat de grupul ți­ganilor, am tras un foc de revolver­-- Ai tras în grămadă ? l’a între­bat șeful siguranței ? — Nu. l’am­ ochit pe Stere, căci pe el aveam noi ură. — Dar în urmă ce ai făcut ? — Am sărit un gard și am ajuns la vii, unde am stat ascuns aproape o jumătate oră. Apoi m’am dus la un frizer de m’am tuns, de teamă că daca voi­ fi prins, să nu mă pă­ruiască sergenţii. în urmă am venit la poliţie şi m’am predat. — Dar în timpul acesta ai băut ceva ? — Da, o jumătate kilogram de vin, înainte de bătaie, ca­­ sa mă ameţesc. — Iţi pare rău de ce ai făcut ? — Da, acuma îmi pare rău­. — Ai să intri în puşcărie ! N’a­i să-mi dea mai mult de 3 luni. Doar nu o să mor în puşcărie pentru un țigan. J e' ■' Criminalul, după ce a fost intero­gat, a fost trimes la circ. 4 de peri­ferie, unde i se face ancheta. M Meseriaşii şi evenimentele externe - COMUNICATUL clubului cen­tral AL MESERIAŞILOR — Bp­-­ uubli-Primim următoarele care: Domnule director, ,,Comitetul executiv al clubului central al meseriaşilor a lansat un manifest către toți meseriaşii din ţară­­prin care ii pune la cunoştinţă cum eu­, faţă da gravele evenimente ce se petrec in­ jurul graniţelor­­drei noastre, precum şi faţă de neliniştea ta domneşte în­­tară i Din cauza aces­­tor cv­e ii liricii te, comietul executiv al clubului nu face, nu ia­ parte şi nici nu aprobă mişcări şi agitaţii cari turbură opinia publică fără du nici un folos real pentru clasa meseria­ Se şi, in aceste momente supreme, cină interesei patriei trabuc să pri­meze orice alte interese de clasă, ca meseriaşi, şi ce buni rumi­ni, face un călduros apoi la toţi meser­iaşii sâ aştepte în linişte trecerea evenimen­telor de astăzi, pentru ca in, urmă, in unite cu toţi să conlucreze pentru binele şi propăşirea clasei -mese­riaşi­. „Comitetul executiv al clubului cen­tral face cunoscut, că in timpul ele faţă lucrează la modificările ce tre­­buesc făcuta actualei legi a meserii­lor Şi in curind îl vor pune In cu­noștință pe meseriași de tot mate­rialul pregătit pentru acest scop". r.r­. ■■ ----------- „ ......... fenta viitorii pensionari Funcţionarii care urma lasă să-şi reguleze drepturile la pensie pe ziua de 1 Aprilie a. c. sunt înştiinţat­ că biroul de informaţiuni al ziarelor noastre se însărcinează în sch­i­­­bul undit onorar potrivit a le înde­plini toate formele cerute de lege. Se atrage în special atenţiunea’a­­ceîora car! n'ail act de naştere în extraa ddp« actul stăreî civile d­. treime să-şi facă act­ele vîrstă con­form legei pensiilor, deoarece ac­tele­ de vîrsâ» făcute cu martori şi fără a fi în contradictoriu­ cu Casa Pensiilor nu sint acceptate. Pentru lămuriri a se adresa 'i-iu! E. Sepeanu, licenţiat în drept, direc­torul biîirouluî de inform­aţiunî* ăl ziarelor „Adevărul" şi „Dimineaţa" Bucureşti, strada Sărindar Ne. ' ’ Telefon 40/3. Concert Joseph Sliviask Concertul mávelki pianist polonez Joseph Stivliitki, al Cărui cîntec no­u,i şi piin Ce poezie o sin .ut­ion.i­­mţHt Uimei m­uziame din apus ,un­­de-î considerat,drept cel mai subtil interpret al muziccî Id­î Chopin — va avea loc în Seară de 22 Ianuarie, sala Atheneuim. Biletele la Feder și la Magarám! Conservatorulu­i. Aleprea ju­fu­i flasca — .— ■ ■ ■* GIURGIU. 12 Ianuarie. — Iată re­­zultatul, alegere! la Colegiul II jude­ţean ele Vlasca: Ifiserist 701; votantă 405; anulate m. Au întrunit: Ilin îonescu democrat S22; Mina­­lache îonescu conserv. 312; Florea Gherman cone. 506; Nae Mincu con­servator­ democrat 269; Stancu Bo­rnel democrat 282; Ian­cu Atanasiu independent 303; Tudor Negreanu democrat 214. Lista a fost proclamată aleasă. Ideal. Wim”­ dia fundătura Isvor CE SERVITOR A FURAT 2888 LEI în fundătura Isvor, la locuinţa d-luî Georgescu, proprietarul cofetă­riei Frederic din calea Victoriei, s’a Sovlrgit acum cîteva zile un furt în­drăzneţ-Un servitor. Vasile Costea, din serviciul cofetăriei, fusese trimis de către d. Georgescu, la d-sa acasă sa aduca ceva-Servitorul s’a dus şi negăsind pe nimenea în casă, a’a apucat să răs­colească peste tot. într’un sertar el a dat peste suma de 2000 de lei, in­gur, care fusese pusă acollo de către Soţia d-lu­ Geor­­gescu. Furtul, nu a fost observat de cit acum două zile, cinci d-na Georges­­cu voind să tînguiască ceva a căutat în sertarul unde îşi avea banii, a început cercetările şi toate bfjaie­­lile au­ căzut asupra servitorului Costea Vteîl, care, totuşi tagadnia ca a ar fi luat banii. Comisarul care cerceti acest furt, pentru a descoperi pe hoţ, a uzat de un truc card i*a reuşit do minune. S’a dus la Costea Vasile. —­ Mai. Fa spus comisarul — și tu şi eu sîntem săraci, Iial să împărţita banii pe din doua şi am să .to scot nevinovat. Procedind aşa, comisarul a reuşit în sfîrşit să'l facă aii mărturisească că el a luat banii. împreună cu poliţistul, servitorul Costea Vasile ,a dus la gazda sa, în obor, unde îşi avea banii ascunşi într’un coş. Suma era intactă. Necinstitul servitor a fost dus a­­poi, la Siguranţă vie unde a fost, a­­poi, înaintat aprehetului cu actele dresate. Ştiri artistice Excelenta d&t&reaţă, d-şova Ma­ria lord­an oricî ,aîe cărei concerte ad fost ati fc de bine primite de pu­blicut cunoscător ai Capitalei, va da unu, nou­ concert în sala Ateneului. Marţi 15 cor. la orele 9 seara. Işî vor da concur­sul lor şi d-şoara Maria Filotti, dela teatrul National., d­. M. Mânu, plantei şi d. Tempea, laureat al consemtoriilui din Viena. Luni 14 Ianuarie a,, e, ara io., pre­miera , Piu Dragoste“ nVîaîtra da loxs. rio Georgs.ii Onnet cu dăia Marioara Voiculescu. d-niî G. Stefin și I. Manolescu, d­-nete Vecara I0­ fiescu. Bébé Stftuescu, L. Chrisel,* Ithy, Carmina, Elvais și d-nii Gons­­tantiniu, Stmkinescu, Condora, Po­pea, Kanaer, Călin, Romano și Bum­­bești. Telegrame DIPLOMAŢI STREINI LA GHE­­ŞOEF Sofia, 12 ian­uarie. — Cîţiva mi­niştri acreditat! aci au făcut vizita primului ministru Cheşoff, spre a afla ceva despre­ efectul pricinuit aci de istismele evenimente din Constantinopol precum şi despre a­­titudinea Bulgari®!. Cercurile bine informate asigură că guvernul bulgar nici nu se gîn­­dește să schimbe atitudinea păs­trată pină acum. RECHEMAREA MISIUNILOR SA­NITARE RUSEŞTI Petersburg, 12 Ianuarie. — Aâsni­­imtraîla «er. rara!­ă a Crace! roșii din­­Rusia a dat ordina ca mîsîHnile sani­tara ruseşti sari sini în Balcani să se reîntoarce treptat. ADMINISTRAŢIA S IUBEASCĂ IN PROVINCIILE CUCERITE Belgrad, 12, Ianuarie. — Ziarul „Stampa“, de obicei, toc informat, anunţă că în cercurile competente sa discută asupra tomi de administra­­re a provinciilor cucerite, deoarece ad­ministraţia is asum­e sumai prOTfcO­­rie. S’a hotărî! în­­unanimitate ca noile teritorii­ să fi© puse sub o admisă­­straţie Cu­lturaLeopîiantică şi militară intensivă și că acestor teritorii sa Ii s® aplice un regim man­ centralizator. în capul acestui regim centralizator va fi pus o personalitate străina de orice legături tip partid. Acesta ar fi ca guvernator care ar avea ca cons­­­ilieri trei personalităţi cu mare expe­rienţă în asemenea afaceri. Majoritatea se pronunţă la favoa­rea principelui' Arsen Karagheorghe­­m­­es' care s’a relevat în timpul războiu­lui, iar ca consilieri aî acestuia ar fi desemnaţi trei foşî* preşedinţi de cim­­siStru — 0®resp. C­ONSILIUL DE MINIŞTRI BULGAR Sofia, 12 Ianuarie. — Azi, dimi­neaţă, miniştri s’au adunat sub pre­şedinţia regelui. INDEPENDENŢA TIBETULUI Petersburg. 12 ian. — Un delegat al lui Dalai Lama din Tibet a plecat la Petersburg pentru a cere învoi­rea Rusiei și Angliei la independen­ţa Tibetului. VASE FRANCEZE IN APELE TURCESTI Paris. 12 Ianuarie. — Ministerul marinei a dat instrucţiuni spre a trimite, la caz de nevoe, alte doua vase de război î­­n apele orientului. 17 IANUARIE I CIRC SIDOLI ALEVERUX. lin nois consiliu de miniştri se va ţine azi. ■ Unele ziare au atribuit d-lui Fi­­lîpescu intenţia de a începe o cam­panie împotriva guvernului, da­ru­dată ce împrejurările Far îi silit poate sa se retragă dîn minister. Amicul d-lui ministru aî domeni­ilor cu care am vorbit ne-a afir­mat ca lucrul acesta este absolut inexact și ca, dacă s’ar fi retras din guvern, d. Firipescu, s’ar fî­ti­­mit la cea mai stricta rezervă, ne­­făcînd nici o dificultate ministeriu­lui. ■ ■­­ ......... Duminică 20 Ianuarie la orele 2 va avea loc în sala „Dacia”—pusă gra­tuit la dispoziție *­ un matined dan­sant, organizat de d. G. Căpăţînă, în folosul flotei n­aţi­on­­ale. . Orchestra orbilor de la institutul de Orb! va da concursul sâl”­Pentru­ ultima oară, începind dela orele 10 dim., se reuradată astăzi la Ginem­atograful LUX, din strada Doamnei, grandiosul program „Co­pila Răzbunată" şi „Groaznicul lu­­cea din din America“.­­ - -Aseatil s’a tinut­ la locuinţă dldul Take Poscra­t, dim sittrada Corăbiei No. 4, o întrunire în vederea convocarii urm! meeting naţional. Au luat cuvintul ci­ndi: dr. Sterian, avocat Angliei Anastasiu, deputat Po­­povici şi Take Policiviti, care au vorbit asupra situaţie! externe.­­S’a votat apoi o moţiune prin. care se arata că s’a hotărît ţinerea aecliîî meeting în ziua de 16 Ianuarie, orelle 8 seara .­Ca­uzele m­icî produc uneori efecte­­mari. Aşa, de pildă, cine da impor­tată, la începutul boalei, micilor um­flături ale vinelor­­picioarelor, cu car! debutează mi­edîe? Şi totuşi cît de pei’itiule află o boala aceasta, neînsem­nată în aparenţă, şi la ce complica­ţi! dă ea naştere! Spre a vă convinge, daţi 15 bani şi curatoăraţi umbwî nm măr ăl reviste! Higtesa‘a ft caro di»­, tinsul chirurg dr. Poemm-Chipiescu publică un foarte înteresant d­Adl «k* supra acestei chestitmi. ............ ”* D nîi Gala Galaction, Tndor VAr*, ghezi, N. D. Cocea, Emil Isac, A. de Herz publică interesante articole,­­ în „Rampa" de astăzi. } In acehiș număr debuturile célor, mai de seamă artişti din BudarPe­d­ata şi o comedie de ă. Cazaban par blicată în întregime. 8 pagini. „ '­­ *T) Soc. studenţilor în fftrrMere îm truisîţi în seara zilel de 12 Ianuarie* pentru a protesta contra insultei as, duse de d. dr. Orleanu studentului 2«­i Voiculescu, vice-preşedintele socreta-U­ţbî, lu­în­d c­unoştinţă de declaraţiile ’ ned colegului lor că d. dr. Orleanuţ­ şi-a cerut scuze, se declară pe deplin satisfăcuţi. §­ Totdeodată mulţumesc pentru do­­naţiunea ce le-a făcut constînd din­ una sută lei pentru fondul societăţe? şi din lucrările d-lui pentru biblio-.­­teca societățeî. ......--------T In cele 3 mari reprezentaţiuni ce *' organizat pentru ari „Teatrul Bal©­varf' (sala Eforiei) din cari 2 Sa nu». ' tineă la 2 jurau sl & jranu, sa va pro­­duca un program extraordinar. Dirac­­■Jiumea a reușit să ofefâs celebrul film­­ al casei Nordisk: OTRĂVITORUL. Vor ihhî debuta d-na CONTESA LQ«­NA BE­NEY, celebra primadonă defa Opera din Budapesta şi cunoscutul imitator ZARRY. E un spectacol demn de a fi văzut şi se prevede un succes desăvî­rşit, în ultima sa şedinţă, comitetul sq- cietăţeî cooperative „Carmen-Sylva’' dea suma de 40 lei pentru sporirea­ fondului de, apărare naţională. .. De asemenea s’a decis ca în fîe-’j care debit de tutunuri din Capitală sa se depună ctîe o listă de subscrip-*,­ţie publică în acelaşi scop. f INF­ORMAŢIUNI Scrisori din Budapesta — -----MM———— Tragicul morţii deputatului Varady. — lin lapsus. Magasa al contelui Tisza. — Acţiunea diziden­­ţilor din partidul guvernamental. —­ Teama d® greva generală. —• Dela corespondentul nostru —­ Budapesta, 10 Ian. st. v. — A pro­vocat o impresie foarte dureroasă în cernirista democraţie!" din Ungaria vestea siamcftteneî deputatului Sig­mund Varady. Căci n’a trecut săp­­îăruina de cînd acelaş deputat stîrnise o mare satisfacţia la rîndurile i&ce- Soeas! democraţii! prin gestul sau no­bil: retragerea din partidul guvemna­­anjental şi atacarea ea bărbătească •la tabăra acelora 'Cât-î luptă pentru un vot universal Jiarg şi­­iară restric­­ţiui'n. Varady a fast! un. prieten sincer al ţabgresuluî, şi un, bărbat politic in­­zestitat cu . multe calităţi-Nenorocirea lui era că legase, din tineret® încă, o prieteni© cu contele Tisza, şi acura chiti s’a ram­­as că primul acesta, al säu dus, de rîpă Ungaria, cu fanatismul­ sau reacţio­nar, Ta părăsit, declarind an­­public, că tara ungurească are nevoie ca Const­a, fie în teriî d­­iiine! Dar tul îi tar ie ţa pentru leră moai slab faţă uţia şi parlamentul sa nu­mai serviciul, intereselor unei eo- B oLigareli, ci in servietei, ste­al poporului. Staitul Vak­ardy îTa avut des­­sâ dub­ă i pînă la capăt lup­­tei generarea Ungariei. Pre­dea, fiindcă se simţea prea de puterea coterie! tiszais­­te. Apoi era şi un.­oan cu nerv! bol­navi, ceea ce a făcut să-ş! piardă e­­chilibrul sufletesc, şi—în tocul, luptei voioase şi promiţătoare de teblînda — a ales tăcerea morţii.­­ Preşedintei a­iCamerei ungare, con­tele Tisza, în şedinţa de Miercuri, a­­ducînd la cunoşitiinţa deputaţilor titflartea tragică a colegului lor Via­­rady, a zis o vorbă pe care de sigur că o va regreta apoi. Făcînd panegi rîcul deputatului Varady, a spus în­tre altele, că cel dispărut a fost un­ om care s'a lînsuitâeti­t „pentru tot ca-î bun şi frumos“. ,Ştim­ că Varraidy s’a tovîleţit pen­tru un vot universal, egal, direct şi secret. Aceasta o şti­e şi cojiţele Tisza, cel mai hotărât adversar al aceste! reforme damom­atitee. Cam putea dar sa taxeze această reformă ca bună şi frumoasă ? Dacă e bună şii frumoa­să, de ce mai împiedică să fie rea­lizata şi în Ungaria?... \ ' «■ -I Dizidenţi! partidului guvernamen­tal, înt­r’un comunicat al lor, decla­ră că nu vor lua parte la dezbate­rile co­miisiei de reformă electorală, îşi ei atât de­­părere ca şi partidele opoziţioniste, că reforma electorală ferellre dezbătută numai în timpuri normale, pacice şi cu colaborarea tuturor partidelor. Cum, însă majori­tatea Camereî voeşte fii înfăptuiască reforma electorală fără concursul o­­poziţie! —­ ea i pare decit să poarte şi răsptoder’ca pentru asemenea faptă. Această atitudine a dizidenţilor are o mare importea­ţă psihologică. E un apoi indirect către ceîlalţi deputaţi guvernatoentalî nemulţumiţi cu re­forma electorală, dar care au rămas încă ,în staul partidului, — ca să de­­teroneze şi eî, Cădii o opoziţie to­­lem­ă !« partidul guvernamental ar servi ca aparenţă că reforma electo­rală »‘a fost votata numai de o ma­­joriticie servilă lui Lukacs şi Tisza, ci în­ ur­ma unui compromis al dife­ritelor concepţiuni. Şi această apa­renţă o doreşte guvernul, ca să poa­tă arăta apoi ţării că a lucrat sub un control opoziţional. De aceea grupul dizidenţilor do­reşte ca prietenii de convingeri ră­maşi tată în partidul guvernamen­tal să-şi facă datoria , să părăsească acest partid ,şi să se ţină departe de orî-ce colaborare la această reformă electorală. . .­­ pentru proletariatul luptător. Burg­hezia ungară îşî dă acum perfect seamă că de fapt muncitorii scot castanele din foc patra dînsa, căci prin greva generală el urmăresc cu o ţintă finală, prăbuşirea domniei oli­garhice, ceea ce poate fi de folos maî ales burgheziei capitaliste care va ajunge stfi pînă la tară. In. locul­ agrarienilor feudali. 1 lată de ce atît industriaşii, neguă-s­tori!,, cît şi unirii meseriaşi au de­ t cis sâ acorde sprijinul lor cel maî larg greviştilor. Vor închide şi ei prăvăliile, atelierele, fabricile. Au­ alcătuit comisauni care la a patra zi a greve! generale să înceapă cu îm­părţirea de ajutoare greviştilor. Această solidaritate a elem­entelor,­­fociale din Ungaria e talism,anul succesului luptei pentru votul uni­versal. L. .?. ,. de Guvernul Lukacs & Tissa se teme de greva generală ce o pregăteşte muncitorimea socialistă pentru zi­lele acestea,. Şi acelaş guvern În­cearcă sil insufle frica şi’n burghe­zie, şi’n cercurile industriaşilor şi ne­gustorilor de această greva generala., ai'îdunâ pagubele materiale colosale ce ar proveni printr’o curmare mai lungă a muncii. Dar lucrul semnifi­cativ este că, elementele burgheze, departe de a se înspăimânta de gre­va generală ce vine, își manifesta m Liberalii şi situaţia externă erî Ziarele liberale au publicat următorul comunicat: 1 . Ultimele evenimente de la Con­­stantinopol au produs pretutindeni o emoţie legitimă. Este imposibil azî de a determi­na cu certitudine schimbarea ce ele pot aduce atît în relaţiile dintre be­ligeranţi cît şi în situaţiunea gene­rală a Europei. Intru cît priveşte statul nostru, aceste evenimente ne dau un prilej­ nou de a ne manifesta voinţa, — da rîndul acesta, cu toata hotărîrea necesară, pentru ca golaţiunile cri­zei balcanice sa nu se poată da fi* afară de noi şi pentru ca în ©I® să­ se ție seamă serioasă de drepturile și revendicările noastre. ” Noua mişcare în armată La ministerul de război şi s’a făcut­ următoarea mişcare la armată: , Su­blocot. la rezervă Rosescu Ion, din reg. 5 Călăraş!, a fost mutat. In escadrormi 2 tren.­­Plutonierul cu termen redus Sturdin I-î. C. din reg. 3 roşior!, a fost înaintat la gradul de sublocot. la rezervă la arma cavaleriei, repartiztadu-se la reg. 11 roșiori. , Plutonierii! reangajat Chiru Nico­­lae, din bat. 5 pionerî, a fost înaintati la gradul de subbocat, la rezervă in trupele speciale, repartiztadu-se ace­luiași batalion. ■ , Următorii plutonieri cu termen re-, dus al căror nume urmează au fosti înaintat! la gradul de subit, la rezerva* în trupele speciale: Bereuisî Const., din bat. 5 pionerî; Costaischi Mihail, din, bat. 5 pionerî; Dumitrescu M. Nicolae,­ din bat. 5 pi­oneri; Nicolau T. Gheor­­ghe, din bat. 5 pionarî; Patriciu D. Nicolae, din bat. de pioneri de cetate,, •Plutonierii reangajaţi maî jos no­taţi, au fost taaintaţî la gradul de subbocat). la rezervă în arma cavale­rist, repartizîndu-se corpurilor ară­r­­ei: Amghelescu Ion, din reg. îl ro-­­ şiori; Petcovicî AL, din reg. 2 roşiori şi Covaciu Ion, din reg. 3 roşiori. i­m Sf Frigul şi •umiditatea exasperează toata afecţiunii® cronice ale căilor respiratorii; de aceea in acest sezon,, recomandaim Padra Louis Legras, a­­cest miraculos remediu, care a ob­ţinut cea mai înaltă recompensă la Expoziţia Universală din­ 1900. Ea vă­ uşurează instantaneu de astru, ca­tar,, perdere a respiraţiei, tusea ve-| cililor bronşite, urmările pleumâel. şi influenţei şi vindecă la mod prcwj greafv. Se găseşte la princfeftîs far«* I ( I

Next