Adevěrul, ianuarie 1913 (Anul 26, nr. 8371-8400)
1913-01-14 / nr. 8383
Br. Brache Steriai fuMi iiilis ai Ela?!?! Splfatefar Sulis Specialist in ‘Boaieti SIFILITICE si INTERETE Consult. dels IO—12 $1 b—7 22, Str. BibäiM-Voü“ Telefon 25/70 jfi Ce Vânzare la administrația Moşiei Cărăpceşti (adresa gara, OM-âifteni). |F‘tpi| Wm si aii S’A MUTAT Strada Călipineanu No. 12 /Casa d-rului Jiantt) ConealtaţiKrJ 1—3 şi 6 8 p. a Telefon 37/7 fiii! Ionic, nuîritiv, şi recercutrat Cu pirSntiipiire conţinute în Sola, CompeWraaa şi Cmso renciti?, 1NBIUA.TIUHÎ:: debilitate, Julomie, Ibiorosa. Mipoaoafiîri®, Jsîpotmai cardiace Maia- Oii nervoase. Convalescenţa. Este cel mai eficace dintre toatei vinurile medicinale şi totodata cell mai plăcut la gust. Preţul Buteliei Lei 4 531 A £o cere pretutindeni !n Farmacii Iţii Drognerii cu marca „Fortuna" depuşii şi semnătura. Unde cu e»l găseşte se trimete contra ramburs! prin rapoartal general s FabtaaaSa Curţii Rafale Dr. FRAŢII KONYA, Saşi® sm m mmmm D r. GĂLIMIR Str. ©©AMSEM f (Telifoo) Special în BOALE VENERICE ANALIZA SANGSLUI Pentru S Tills — (Wassermann) — SE CAUTA. iliiiTmri A se , adresa la Admini- straţia ziarelor ,Adevărul“ J şi „Pimiaeaţa“. Ir. 3.Brins Dt) Ia clinica Prof Finger din Viena Bolii j^enito«arSiiaPM sifilitice și Boii d® piei® Consult 2—6 p. m. Dominica 9—11 a m. 8?»!«are!«ti, Sir Iloaninei SSS. E FilELS Siieoresti, Sir, iîpseaal io *0 M\ fălii lucia Esmasia $iM\î S?. 1, Is rtf Parsai pe graa de 11 ianuarie 1j Ca mp ir ! Vând ““T-—---——| 1 1 1 lJj,,ir,,,”|" ■i°! !| inteimtfsisn» | sojj S2|— 4 /li Renta internă |! 84 50!| 92j— 4 /;11j Eilt«. îm, fsHRttt !! 85 25lj 87|— isi ftttsoab ! 101 SCS; 102]— 4W' ,........................... U 54150 5®. Bonuri rurale ! 9S70; 99i!5 5° . Ser. func. rar. ! 97 — 97150 4 o ... I 89 50| 90, ~-5',/jl „ . urb. B. 1 95 25 06 -57 ... iași I 92 —i 92 50 i Ac.B.Național* j 5150 -j 5200 - ; . * Agricolă j 555 —j 5601— . „ BSt’ta ?83. 1640-; 16501— . B-ca Romín 650 —i 660|— I Cor. vai, «ustr. ! 107 —. I0Si~ i Mâr. germane | 126 —li 128;— Ban. franceze îj 102 5u 103150 i —•» italiene ii ÍOOj —li 101 j— . rubi, hîrlii 2671-! 275; Plătim cupoanele de Rentă 4«/ Ext. expirate și pr. Ianuarie 1913 fără nici un scăzămînt. Br. Steri© N. Ciurel Viena VîJS Kocîigasse No. 29 Cansallaliuni cu Profesorii Paculla[ei medicale. —Ir.fornmfiuni telefonice București— Viena intre orele 8-10 a. m 4*6 p m. Telefon îso 751(ț Dr. E. Oscatu Specializat la Bertin și Paris în Bullile Piele* Sifilitice și Genito-urinare AnaSîsa sîngsluî pentru sifilis. — mnjscțiî cu 698, Bd. Elisabeta S. Vara la CărmăneșU Consultatianl âeîa 3—8 Telefon 1012 BQLTORn iiH boale 'im OCHI si URECHI Sîrada Doamnei Wo, 27 _ ,T^rj'^Tr'ryTr,£*f*T*J ____ înainte", „Pentru tinerii ofițeri“ și JB.aricolul din neniesala batoșnica și K0fîfîi1î* ftljferă de MilSífe“. ReVlfta este ifispiratl de sentífflebte frr fttóááB : &*, chiáiftl ia v’ieata nouă pe tinerii ndștH ofiteri, care au în* datorir'ea de a dttce la bună oale o- _ peta limitasjlor. Pe cît til se pare,' revista, mai are gindul ca ©a sa ajungă in mina tuturor cetatenfior care se interesează de aratfttd. Nu mai puțin ea va fi citită si de ofițerii de rezerva. Fiind säptäimnalä, va putea fi în curent cu toate vina*, nitetiiriie In lumea militară din ta* ră $i din străinătate, mai uluit ca oricare din .cele!toate reviste «similare, care apar lunar. Fa mai are calitatea de a fi în conformitate cu aspirațiile neamului. întreg. Aceasta ne-o spună No. 5. $i nu e Putin lu* cru. Căci, dă catece, celelalte reviste, mai mult sail mai puţin, oi* cioase, lucrează în vederile ofîcialilitatii noastre. „Săptămîna militară“ i$i va spurie cuvlntul neted şi deschis. Ea va avea mai mult răsunet, nu mimai în lumea militară, dar si în lumea civilă. Revista aceasta va fi tribuna care va comunica cuvântul ostăşesc, pretutindeni, luminînd opinia publică în treburile milităreşti. Daci, „Săptămîna militară“, avînd o menire bine definită, fie bine venită în rindurile presei şi publicaţiunilor periodice. Dacă ea va fi scrisă de d. colonel Cocorăscu, nu.Credem „exclusiv“.» îi numai da dusa. Este potrivit lucru ca în ea să sa oglindească părerile feluriţilor ofiţeri şi persoane civile chiar, mai cu seama a tineretului. Ultimul CUVîftt : salutăm cu biline „Săptămîna militară1’, urîndin viaţă, spor la lucru şi roade cu folos pentru generațiile ce se ridica! *2—^**s*^*‘ ******** G* A* festiva!«! Ida ^teneu CONFERINŢA »Xuî N, BABARAU Eri ia orele 2 a. a., a avut loc la Ateneu serbarea orfelinatului „Principele Carol", îa laieiul sporire! fouriului. Festivalul a, început prin o mică serbare: elevele școalâî au recitat versuri din autori! români; corul elevăfer a intonatimnuri româneii!. D. f. N. BMărătî a vorbit apoi despre importanta, edueatimiei în •şcoală. D-sa îace o «spunere a situaţiitttal economice a ţăranului', şi we&i& ce trebuite de făcut în aceste împrejurări, făcînd un călduros &pel. Ia preot! şi învăţător!, singurii cari pot îndrepta răul social. După părerea d-luî B 3, dirită, cea mai bună idee în această direcţiune este şcoala superioară de industrie casnică, constituită în societate fie d-na Nicoliţa Badaran, adine cunoscătoare In ramura aceasta $î care prin felii cum a expus regulamentar scoate!, a dat. dovada de un caracter energic şi patriotism desăvînit. D-l& a arătat starea morală a mamelor din timpul de faţa. cer iad, ca să-şî Îndemne copilele, la meserii nu ia ins si distract lupi nefolositoare si mai cu, seamă, sa le facă patrioate, căci puma! atunci vor fi de folos neamului romînesc. D. Bädäran a explicat cum se poate îndrepta răul social ,în timp de 10 ani cu o singură condiţiune de a ne uni toţi romnii la acest deal sfânt scăpînd scumpa noastră patrie din mina industriei şi comerţului străin. Conferinţa fiind de mare interes se va tipări şi vinde în beneficiul orfelinatului „Principele Carol". Tentativa le crinii im str. Ionescu-Tei -MM* Criminalul ~a dispărut; victima'm stare gravă a fost dusa la spitalul Colefitica Apașii CapitaiUî' au început iarăși să dea de lucru politici. După scandalurile și rănirile ce aproape zilnic ie iotleipia, mai ales pe la periferie, erî. 0 tentativă de crimă s’a Săvârşit pe str. lonescu-Teiîi, colţ cu strada Dăscălescu, de la marginiea CapitaiaL Atentatorul este un anume Dumitru Prună, Î11 etate de 37 ani, domiciliat ii) fundătura Pieţei colţ au Str. Camerei* lînga hala Citica* Tei Este unul din acei tineri, cari, prin isprăvile pe cari ie fac dau iruit de lucru poliţiei. Victima este un anume Stere Niţă tot din partea locului, lata amănuntele asupra acestei tentative. Intre Stere Niţă şi Dumitru Prună, exista, de mai mult timp, o neînţelegere datorita unei afaceri băneşti şi din care cauză de cite ori Se îhtîlneaiî, se luau la Cearta. Eri, după amiază, ei s’au întîlnlt din nou $1 în urma discutiunei care a avut loc, s’aîî luat la băiae. La un moment dat, Dumitru Prună a scos un revolver ș i a tras un glonte asupra adversarului săfi, rânindu-1 în abdomen. îl tultui, a căzut pe trotuar, în timp ce criminalul, care, numai în urmă şi-a dat seama de gravitatea faptei sale, a fugit luînd cu sine revolverul cu care a tras. Tentativa s’a săvîrşit în aşa scurt timp, încît nu a putut interveni nici măcar sergentul de stradă, care se afla foarte aproape de eî. Rănitul, a cărui stare este gravă a fost dus cu o trăsură la spitalul Colentina, unde i s’aîî dat îngrijirile necesare. D. comisar Mărgăritescu de la Circ. 4 periferie s’a dus aseară la spital şi a luat declaraţiunea vieţi mei, care a arătat în ce împrejurări a fost lovit de către Dumitru Prună, j, •* ■ '? Ancheta a fost făcuta de comisarul Margaritescu şi subcomisarul Cantuniari dela circ. 4 periferie. Criminalul după cum am arătat mai sus, a dispărut imediat după săvârşirea crimei. S'au luat întinse măsuri pentru prinderea lui. Mai mulţi agenţi ai Siguranţei au fost trimişi prin cuartierul Teiului, pe unde se crede că s’a ascuns Dumitru Pruna. Se crede că ce! mai tîrziu pinii în astăseară atentatorul va fi prins. Criminalul s’a predat singur poli|iei La orele 8 seara, criminalul a venit la poliţia Capitalei şi s’a predat ofiţerului de serviciu. E! a fost imediat dus in cabinetul d-luî Eugen Cilinescu, şeful Siguranţei, unde se mai afla şi de fată de Hli C. Solomonescu, maior Kopesky, căpitan Ralet şi căpiţa® Magheru. Criminalul, pe care an avut prilejul să-l văd, este tînăr, nu are mai mult de 36 ani şi foarte inteligent. lata ce a povestit el asupra crimei pe care a săvîrşit-o. In mahalaua noastră nu mai putem trai din cauza lui Niţă Stere şi altor tovarăşi ai lui cari ne batjocoresc în fiecare zi. Eri, pe Cind treceam pe stradă cu un prieten al meu, Ştefan, ne-a eşit înainte Stere cu banda Iui şi ne-a bătut. M'am sfătuit atunci cu prietenul meu să ne înarmăm și să ne răzbunăm. Aşa aut și făcut. — Dar de unde ai luat revolverul? l'a întrebat şeful siguranței. — De la cumnatul meu, care este sergent de stradă și pe care l’am găsit dormind cînd m’am dus aCsăSU. Cînd ne-am apropiat de grupul țiganilor, am tras un foc de revolver-- Ai tras în grămadă ? l’a întrebat șeful siguranței ? — Nu. l’am ochit pe Stere, căci pe el aveam noi ură. — Dar în urmă ce ai făcut ? — Am sărit un gard și am ajuns la vii, unde am stat ascuns aproape o jumătate oră. Apoi m’am dus la un frizer de m’am tuns, de teamă că daca voi fi prins, să nu mă păruiască sergenţii. în urmă am venit la poliţie şi m’am predat. — Dar în timpul acesta ai băut ceva ? — Da, o jumătate kilogram de vin, înainte de bătaie, ca sa mă ameţesc. — Iţi pare rău de ce ai făcut ? — Da, acuma îmi pare rău. — Ai să intri în puşcărie ! N’ai să-mi dea mai mult de 3 luni. Doar nu o să mor în puşcărie pentru un țigan. J e' ■' Criminalul, după ce a fost interogat, a fost trimes la circ. 4 de periferie, unde i se face ancheta. M Meseriaşii şi evenimentele externe - COMUNICATUL clubului central AL MESERIAŞILOR — Bp- uubli-Primim următoarele care: Domnule director, ,,Comitetul executiv al clubului central al meseriaşilor a lansat un manifest către toți meseriaşii din ţarăprin care ii pune la cunoştinţă cum eu, faţă da gravele evenimente ce se petrec in jurul graniţelordrei noastre, precum şi faţă de neliniştea ta domneşte întară i Din cauza acestor cve ii liricii te, comietul executiv al clubului nu face, nu ia parte şi nici nu aprobă mişcări şi agitaţii cari turbură opinia publică fără du nici un folos real pentru clasa meseria Se şi, in aceste momente supreme, cină interesei patriei trabuc să primeze orice alte interese de clasă, ca meseriaşi, şi ce buni rumini, face un călduros apoi la toţi meseriaşii sâ aştepte în linişte trecerea evenimentelor de astăzi, pentru ca in, urmă, in unite cu toţi să conlucreze pentru binele şi propăşirea clasei -meseriaşi. „Comitetul executiv al clubului central face cunoscut, că in timpul ele faţă lucrează la modificările ce trebuesc făcuta actualei legi a meseriilor Şi in curind îl vor pune In cunoștință pe meseriași de tot materialul pregătit pentru acest scop". r.r. ■■ ----------- „ ......... fenta viitorii pensionari Funcţionarii care urma lasă să-şi reguleze drepturile la pensie pe ziua de 1 Aprilie a. c. sunt înştiinţat că biroul de informaţiuni al ziarelor noastre se însărcinează în schibul undit onorar potrivit a le îndeplini toate formele cerute de lege. Se atrage în special atenţiunea’aceîora car! n'ail act de naştere în extraa ddp« actul stăreî civile d. treime să-şi facă actele vîrstă conform legei pensiilor, deoarece actele de vîrsâ» făcute cu martori şi fără a fi în contradictoriu cu Casa Pensiilor nu sint acceptate. Pentru lămuriri a se adresa 'i-iu! E. Sepeanu, licenţiat în drept, directorul biîirouluî de informaţiunî* ăl ziarelor „Adevărul" şi „Dimineaţa" Bucureşti, strada Sărindar Ne. ' ’ Telefon 40/3. Concert Joseph Sliviask Concertul mávelki pianist polonez Joseph Stivliitki, al Cărui cîntec nou,i şi piin Ce poezie o sin .ution.imţHt Uimei muziame din apus ,unde-î considerat,drept cel mai subtil interpret al muziccî Idî Chopin — va avea loc în Seară de 22 Ianuarie, sala Atheneuim. Biletele la Feder și la Magarám! Conservatorului. Aleprea jufui flasca — .— ■ ■ ■* GIURGIU. 12 Ianuarie. — Iată rezultatul, alegere! la Colegiul II judeţean ele Vlasca: Ifiserist 701; votantă 405; anulate m. Au întrunit: Ilin îonescu democrat S22; Minalache îonescu conserv. 312; Florea Gherman cone. 506; Nae Mincu conservator democrat 269; Stancu Bornel democrat 282; Iancu Atanasiu independent 303; Tudor Negreanu democrat 214. Lista a fost proclamată aleasă. Ideal. Wim” dia fundătura Isvor CE SERVITOR A FURAT 2888 LEI în fundătura Isvor, la locuinţa d-luî Georgescu, proprietarul cofetăriei Frederic din calea Victoriei, s’a Sovlrgit acum cîteva zile un furt îndrăzneţ-Un servitor. Vasile Costea, din serviciul cofetăriei, fusese trimis de către d. Georgescu, la d-sa acasă sa aduca ceva-Servitorul s’a dus şi negăsind pe nimenea în casă, a’a apucat să răscolească peste tot. într’un sertar el a dat peste suma de 2000 de lei, ingur, care fusese pusă acollo de către Soţia d-lu Georgescu. Furtul, nu a fost observat de cit acum două zile, cinci d-na Georgescu voind să tînguiască ceva a căutat în sertarul unde îşi avea banii, a început cercetările şi toate bfjaielile au căzut asupra servitorului Costea Vteîl, care, totuşi tagadnia ca a ar fi luat banii. Comisarul care cerceti acest furt, pentru a descoperi pe hoţ, a uzat de un truc card i*a reuşit do minune. S’a dus la Costea Vasile. — Mai. Fa spus comisarul — și tu şi eu sîntem săraci, Iial să împărţita banii pe din doua şi am să .to scot nevinovat. Procedind aşa, comisarul a reuşit în sfîrşit să'l facă aii mărturisească că el a luat banii. împreună cu poliţistul, servitorul Costea Vasile ,a dus la gazda sa, în obor, unde îşi avea banii ascunşi într’un coş. Suma era intactă. Necinstitul servitor a fost dus apoi, la Siguranţă vie unde a fost, apoi, înaintat aprehetului cu actele dresate. Ştiri artistice Excelenta d&t&reaţă, d-şova Maria lordan oricî ,aîe cărei concerte ad fost ati fc de bine primite de publicut cunoscător ai Capitalei, va da unu, nou concert în sala Ateneului. Marţi 15 cor. la orele 9 seara. Işî vor da concursul lor şi d-şoara Maria Filotti, dela teatrul National., d. M. Mânu, plantei şi d. Tempea, laureat al consemtoriilui din Viena. Luni 14 Ianuarie a,, e, ara io., premiera , Piu Dragoste“ nVîaîtra da loxs. rio Georgs.ii Onnet cu dăia Marioara Voiculescu. d-niî G. Stefin și I. Manolescu, d-nete Vecara I0 fiescu. Bébé Stftuescu, L. Chrisel,* Ithy, Carmina, Elvais și d-nii Gonstantiniu, Stmkinescu, Condora, Popea, Kanaer, Călin, Romano și Bumbești. Telegrame DIPLOMAŢI STREINI LA GHEŞOEF Sofia, 12 ianuarie. — Cîţiva miniştri acreditat! aci au făcut vizita primului ministru Cheşoff, spre a afla ceva despre efectul pricinuit aci de istismele evenimente din Constantinopol precum şi despre atitudinea Bulgari®!. Cercurile bine informate asigură că guvernul bulgar nici nu se gîndește să schimbe atitudinea păstrată pină acum. RECHEMAREA MISIUNILOR SANITARE RUSEŞTI Petersburg, 12 Ianuarie. — Aâsniimtraîla «er. rara!ă a Crace! roșii dinRusia a dat ordina ca mîsîHnile sanitara ruseşti sari sini în Balcani să se reîntoarce treptat. ADMINISTRAŢIA S IUBEASCĂ IN PROVINCIILE CUCERITE Belgrad, 12, Ianuarie. — Ziarul „Stampa“, de obicei, toc informat, anunţă că în cercurile competente sa discută asupra tomi de administrare a provinciilor cucerite, deoarece administraţia is asume sumai prOTfcOrie. S’a hotărî! înunanimitate ca noile teritorii să fi© puse sub o admisăstraţie CulturaLeopîiantică şi militară intensivă și că acestor teritorii sa Ii s® aplice un regim man centralizator. în capul acestui regim centralizator va fi pus o personalitate străina de orice legături tip partid. Acesta ar fi ca guvernator care ar avea ca consilieri trei personalităţi cu mare experienţă în asemenea afaceri. Majoritatea se pronunţă la favoarea principelui' Arsen Karagheorghemes' care s’a relevat în timpul războiului, iar ca consilieri aî acestuia ar fi desemnaţi trei foşî* preşedinţi de cimsiStru — 0®resp. CONSILIUL DE MINIŞTRI BULGAR Sofia, 12 Ianuarie. — Azi, dimineaţă, miniştri s’au adunat sub preşedinţia regelui. INDEPENDENŢA TIBETULUI Petersburg. 12 ian. — Un delegat al lui Dalai Lama din Tibet a plecat la Petersburg pentru a cere învoirea Rusiei și Angliei la independenţa Tibetului. VASE FRANCEZE IN APELE TURCESTI Paris. 12 Ianuarie. — Ministerul marinei a dat instrucţiuni spre a trimite, la caz de nevoe, alte doua vase de război în apele orientului. 17 IANUARIE I CIRC SIDOLI ALEVERUX. lin nois consiliu de miniştri se va ţine azi. ■ Unele ziare au atribuit d-lui Filîpescu intenţia de a începe o campanie împotriva guvernului, darudată ce împrejurările Far îi silit poate sa se retragă dîn minister. Amicul d-lui ministru aî domeniilor cu care am vorbit ne-a afirmat ca lucrul acesta este absolut inexact și ca, dacă s’ar fi retras din guvern, d. Firipescu, s’ar fîtimit la cea mai stricta rezervă, nefăcînd nici o dificultate ministeriului. ■ ■ ......... Duminică 20 Ianuarie la orele 2 va avea loc în sala „Dacia”—pusă gratuit la dispoziție * un matined dansant, organizat de d. G. Căpăţînă, în folosul flotei naţionale. . Orchestra orbilor de la institutul de Orb! va da concursul sâl”Pentru ultima oară, începind dela orele 10 dim., se reuradată astăzi la Ginematograful LUX, din strada Doamnei, grandiosul program „Copila Răzbunată" şi „Groaznicul lucea din din America“. - -Aseatil s’a tinut la locuinţă dldul Take Poscrat, dim sittrada Corăbiei No. 4, o întrunire în vederea convocarii urm! meeting naţional. Au luat cuvintul cindi: dr. Sterian, avocat Angliei Anastasiu, deputat Popovici şi Take Policiviti, care au vorbit asupra situaţie! externe.S’a votat apoi o moţiune prin. care se arata că s’a hotărît ţinerea aecliîî meeting în ziua de 16 Ianuarie, orelle 8 seara .Cauzele micî produc uneori efectemari. Aşa, de pildă, cine da importată, la începutul boalei, micilor umflături ale vinelorpicioarelor, cu car! debutează miedîe? Şi totuşi cît de pei’itiule află o boala aceasta, neînsemnată în aparenţă, şi la ce complicaţi! dă ea naştere! Spre a vă convinge, daţi 15 bani şi curatoăraţi umbwî nm măr ăl reviste! Higtesa‘a ft caro di», tinsul chirurg dr. Poemm-Chipiescu publică un foarte înteresant dAdl «k* supra acestei chestitmi. ............ ”* D nîi Gala Galaction, Tndor VAr*, ghezi, N. D. Cocea, Emil Isac, A. de Herz publică interesante articole, în „Rampa" de astăzi. } In acehiș număr debuturile célor, mai de seamă artişti din BudarPedata şi o comedie de ă. Cazaban par blicată în întregime. 8 pagini. „ ' *T) Soc. studenţilor în fftrrMere îm truisîţi în seara zilel de 12 Ianuarie* pentru a protesta contra insultei as, duse de d. dr. Orleanu studentului 2«i Voiculescu, vice-preşedintele socreta-Uţbî, luînd cunoştinţă de declaraţiile ’ ned colegului lor că d. dr. Orleanuţ şi-a cerut scuze, se declară pe deplin satisfăcuţi. § Totdeodată mulţumesc pentru donaţiunea ce le-a făcut constînd din una sută lei pentru fondul societăţe? şi din lucrările d-lui pentru biblio-.teca societățeî. ......--------T In cele 3 mari reprezentaţiuni ce *' organizat pentru ari „Teatrul Bal©varf' (sala Eforiei) din cari 2 Sa nu». ' tineă la 2 jurau sl & jranu, sa va produca un program extraordinar. Dirac■Jiumea a reușit să ofefâs celebrul film al casei Nordisk: OTRĂVITORUL. Vor ihhî debuta d-na CONTESA LQ«NA BENEY, celebra primadonă defa Opera din Budapesta şi cunoscutul imitator ZARRY. E un spectacol demn de a fi văzut şi se prevede un succes desăvîrşit, în ultima sa şedinţă, comitetul sq- cietăţeî cooperative „Carmen-Sylva’' dea suma de 40 lei pentru sporirea fondului de, apărare naţională. .. De asemenea s’a decis ca în fîe-’j care debit de tutunuri din Capitală sa se depună ctîe o listă de subscrip-*,ţie publică în acelaşi scop. f INFORMAŢIUNI Scrisori din Budapesta — -----MM———— Tragicul morţii deputatului Varady. — lin lapsus. Magasa al contelui Tisza. — Acţiunea dizidenţilor din partidul guvernamental. — Teama d® greva generală. —• Dela corespondentul nostru — Budapesta, 10 Ian. st. v. — A provocat o impresie foarte dureroasă în cernirista democraţie!" din Ungaria vestea siamcftteneî deputatului Sigmund Varady. Căci n’a trecut săpîăruina de cînd acelaş deputat stîrnise o mare satisfacţia la rîndurile i&ce- Soeas! democraţii! prin gestul sau nobil: retragerea din partidul guvemnaanjental şi atacarea ea bărbătească •la tabăra acelora 'Cât-î luptă pentru un vot universal Jiarg şiiară restricţiui'n. Varady a fast! un. prieten sincer al ţabgresuluî, şi un, bărbat politic inzestitat cu . multe calităţi-Nenorocirea lui era că legase, din tineret® încă, o prieteni© cu contele Tisza, şi acura chiti s’a ramas că primul acesta, al säu dus, de rîpă Ungaria, cu fanatismul sau reacţionar, Ta părăsit, declarind anpublic, că tara ungurească are nevoie ca Consta, fie în teriî diiine! Dar tul îi tar ie ţa pentru leră moai slab faţă uţia şi parlamentul sa numai serviciul, intereselor unei eo- B oLigareli, ci in servietei, steal poporului. Staitul Vakardy îTa avut dessâ dubă i pînă la capăt luptei generarea Ungariei. Predea, fiindcă se simţea prea de puterea coterie! tiszaiste. Apoi era şi un.oan cu nerv! bolnavi, ceea ce a făcut să-ş! piardă echilibrul sufletesc, şi—în tocul, luptei voioase şi promiţătoare de teblînda — a ales tăcerea morţii. Preşedintei aiCamerei ungare, contele Tisza, în şedinţa de Miercuri, aducînd la cunoşitiinţa deputaţilor titflartea tragică a colegului lor Viarady, a zis o vorbă pe care de sigur că o va regreta apoi. Făcînd panegi rîcul deputatului Varady, a spus între altele, că cel dispărut a fost un om care s'a lînsuitâetit „pentru tot ca-î bun şi frumos“. ,Ştim că Varraidy s’a tovîleţit pentru un vot universal, egal, direct şi secret. Aceasta o ştie şi cojiţele Tisza, cel mai hotărât adversar al aceste! reforme damomatitee. Cam putea dar sa taxeze această reformă ca bună şi frumoasă ? Dacă e bună şii frumoasă, de ce mai împiedică să fie realizata şi în Ungaria?... \ ' «■ -I Dizidenţi! partidului guvernamental, într’un comunicat al lor, declară că nu vor lua parte la dezbaterile comiisiei de reformă electorală, îşi ei atât depărere ca şi partidele opoziţioniste, că reforma electorală ferellre dezbătută numai în timpuri normale, pacice şi cu colaborarea tuturor partidelor. Cum, însă majoritatea Camereî voeşte fii înfăptuiască reforma electorală fără concursul opoziţie! — ea i pare decit să poarte şi răsptoder’ca pentru asemenea faptă. Această atitudine a dizidenţilor are o mare importeaţă psihologică. E un apoi indirect către ceîlalţi deputaţi guvernatoentalî nemulţumiţi cu reforma electorală, dar care au rămas încă ,în staul partidului, — ca să deteroneze şi eî, Cădii o opoziţie tolemă !« partidul guvernamental ar servi ca aparenţă că reforma electorală »‘a fost votata numai de o majoriticie servilă lui Lukacs şi Tisza, ci în urma unui compromis al diferitelor concepţiuni. Şi această aparenţă o doreşte guvernul, ca să poată arăta apoi ţării că a lucrat sub un control opoziţional. De aceea grupul dizidenţilor doreşte ca prietenii de convingeri rămaşi tată în partidul guvernamental să-şi facă datoria , să părăsească acest partid ,şi să se ţină departe de orî-ce colaborare la această reformă electorală. . . pentru proletariatul luptător. Burghezia ungară îşî dă acum perfect seamă că de fapt muncitorii scot castanele din foc patra dînsa, căci prin greva generală el urmăresc cu o ţintă finală, prăbuşirea domniei oligarhice, ceea ce poate fi de folos maî ales burgheziei capitaliste care va ajunge stfi pînă la tară. In. locul agrarienilor feudali. 1 lată de ce atît industriaşii, neguă-stori!,, cît şi unirii meseriaşi au de t cis sâ acorde sprijinul lor cel maî larg greviştilor. Vor închide şi ei prăvăliile, atelierele, fabricile. Au alcătuit comisauni care la a patra zi a greve! generale să înceapă cu împărţirea de ajutoare greviştilor. Această solidaritate a elementelor,fociale din Ungaria e talism,anul succesului luptei pentru votul universal. L. .?. ,. de Guvernul Lukacs & Tissa se teme de greva generală ce o pregăteşte muncitorimea socialistă pentru zilele acestea,. Şi acelaş guvern Încearcă sil insufle frica şi’n burghezie, şi’n cercurile industriaşilor şi negustorilor de această greva generala., ai'îdunâ pagubele materiale colosale ce ar proveni printr’o curmare mai lungă a muncii. Dar lucrul semnificativ este că, elementele burgheze, departe de a se înspăimânta de greva generală ce vine, își manifesta m Liberalii şi situaţia externă erî Ziarele liberale au publicat următorul comunicat: 1 . Ultimele evenimente de la Constantinopol au produs pretutindeni o emoţie legitimă. Este imposibil azî de a determina cu certitudine schimbarea ce ele pot aduce atît în relaţiile dintre beligeranţi cît şi în situaţiunea generală a Europei. Intru cît priveşte statul nostru, aceste evenimente ne dau un prilej nou de a ne manifesta voinţa, — da rîndul acesta, cu toata hotărîrea necesară, pentru ca golaţiunile crizei balcanice sa nu se poată da fi* afară de noi şi pentru ca în ©I® să se ție seamă serioasă de drepturile și revendicările noastre. ” Noua mişcare în armată La ministerul de război şi s’a făcut următoarea mişcare la armată: , Sublocot. la rezervă Rosescu Ion, din reg. 5 Călăraş!, a fost mutat. In escadrormi 2 tren.Plutonierul cu termen redus Sturdin I-î. C. din reg. 3 roşior!, a fost înaintat la gradul de sublocot. la rezervă la arma cavaleriei, repartiztadu-se la reg. 11 roșiori. , Plutonierii! reangajat Chiru Nicolae, din bat. 5 pionerî, a fost înaintati la gradul de subbocat, la rezervă in trupele speciale, repartiztadu-se aceluiași batalion. ■ , Următorii plutonieri cu termen re-, dus al căror nume urmează au fosti înaintat! la gradul de subit, la rezerva* în trupele speciale: Bereuisî Const., din bat. 5 pionerî; Costaischi Mihail, din, bat. 5 pionerî; Dumitrescu M. Nicolae, din bat. 5 pioneri; Nicolau T. Gheorghe, din bat. 5 pionarî; Patriciu D. Nicolae, din bat. de pioneri de cetate,, •Plutonierii reangajaţi maî jos notaţi, au fost taaintaţî la gradul de subbocat). la rezervă în arma cavalerist, repartizîndu-se corpurilor arărei: Amghelescu Ion, din reg. îl ro- şiori; Petcovicî AL, din reg. 2 roşiori şi Covaciu Ion, din reg. 3 roşiori. im Sf Frigul şi •umiditatea exasperează toata afecţiunii® cronice ale căilor respiratorii; de aceea in acest sezon,, recomandaim Padra Louis Legras, acest miraculos remediu, care a obţinut cea mai înaltă recompensă la Expoziţia Universală din 1900. Ea vă uşurează instantaneu de astru, catar,, perdere a respiraţiei, tusea ve-| cililor bronşite, urmările pleumâel. şi influenţei şi vindecă la mod prcwj greafv. Se găseşte la princfeftîs far«* I ( I