Adevěrul, aprilie 1913 (Anul 26, nr. 8459-8486)

1913-04-01 / nr. 8459

1 Aprilie 1913 O CASA compusa din două aparta­mente cu tot confortul nou fc E VII II fi din cauza de plecare din tară Se poate cumpăra şi cu mobilele şi instalaţiune pre­­cum se năşeşte. A se adresa în fie­care zi dela 3—5 p. m. 94, Str. Cantacuzino, 94 BilCu­REŞTI Ocularium primul institut Se Optică medicatl pentru alegerea,compunerea?! pro­­­curarea «ie OCHELARI sub direcţiunea ştiinţifică a d-lui Dr.George D. Fischer Str. Doamnei 27—TeIsis» 7111 Consultaţiuni Jard plată numai pen­tru alegerea ochelarilor cari, te cum­­/icra ta (ical&nuiu şi in căzut ne nor­male, aaică in acele m cari nu este dei ce ae o examinare mai îndelungată ne zece minute. PLUGURI cnABUHl ORI8INALE „FQ17LER“ PREMIATE CU 250 PREMII INTAI Sl GRANDS PRIX HEIJUKSE Pm mil PE BICI 0­IBITtllUK „ Recunoscute în toată lu­m­e­a agricolă ca cele mai sigure sub ori­ce împre­jurări şi experimentate, peste 50 MNJ în toate con­tinentele unde s-au vtndut PESTE 13.000 MAŞINI DIN CARI Oft 100 Garnituri FOWLER numai în Romania fiind puse In funcţiune personal de D-l JULIUS SJIZO&r­­otilner specialist şi representant general al D-lor JOHN FOWLER di Comp. BUCUREŞTI. — Strada Armasanul Sp. 8 Automobile „J­OYD“ | Din ultimul transport au mai rămași AUTOMOBIL-CAMION pen­tru 5 tone, & AUTOMBILE DE LUX. Torpedo-Phaeton. Landa lot demi deschis cari se pot vedea oricând In garajul din str. Smârdan 61 lui Jacques Plucker Bucureşti - CONDITIUNI AVANTAGIOASE -VA­NATOAREA IWILKU TOŢI MARELE MAGASIN DE ARME BUCUREŞTI ţa­ra ZICUAM Furnisorul "ai««victoriei,44 De De CurţeiRegale dorind să popularizeze frumosul şi igtenieul sport al vânătoarei şi face cu pu­tinţă fiecăruia cum -Ararea unei arme de vânătoare care să Întrunească condi­ţiunile indispensabile unei arme bune, a pus in vânzare pentru sezonul 1013. fgSgT­B*uşti de Vânătoare Populare *RM­ cu preţuri modeste şi care nu lasă absolut uimit de dorit de soliditate, tir bun mare durabilitate şi construcţiiine frumoasă. Model No. 3812—frişca foc central cu două ţevi, calibru 12 sau 18 cheea de deschidere sus intre cocoaşe, şina de legătură prelungindu-se in culată ţevile de oţel................................................Lei 50— M­del NO. 10012 — Puşcă­tor central cu două ţevi calibru 12 s­­i 16 identică cu precede­nta însă cu oţelurile înainte, patentate . . . Lei 60— Model Ne 11,700—Pușcă loc cartrai, cu două țevi, calibru 12 sau 16 identică cu precedenta, Insă cu triplu zăvor de siguranță Greener. Armă su­perioară..............................................................................................Lei 75— Pieper Model 25—Puşcă foc central, cu două ţevi, calibru 12 sau 16 de la renumita fabrică Pieper-Bayard ţe­i­e de oţel foarte fin Bayard triplu lavor de siguranţă „Greener“, armă ireproşabilă ca bună construcţiune. Hr de» parlat, mar­­ţ,e­xtraţiune, soliditate şi elega­ntă. Armă absolut sup. Lei 90 - Piepe Model 26 -Puşcă foc central cu două ţevi, c­aibru 12 sau 16 Pieper Gayard cu petru zdroaie de siguranţă Încercată şi garantata putând trage cu laiba neagră cu fum precum şi cu pulberea fără fum, ţevile de oţel foarte fin, armă splendidă............................................... Lei 110 -Pieper Model 27 — Puşcă foc central, cu două ţevi, calibru 12 sau 18 Pieper Bay­ard, ţevile de damasc veritabil, foarte fine, triplu zăvor de sigu­ranţă „Greener". Armă fină şi recomandabilă . . ..................Lei 100— Gladiator marca Elefant—Puşcă foc central cu două ţevi, calibru 12 sau 16 .Gladiator“, marca Elefant ţevile de oţel foarte fin, cu­­ zflvoare de siguranţă (Creeper combinat c Scott), încercată şi garantată pntftud trage­stic cu pulbere neagră cu fum, cât şi cu pulbere fără fura. Armă cu un tir superior, de o mare soliditate, foarte elegantă și pe care o recomandăm stă­ruitor onor. noastre c­­eritele............................................................................................................ Lei 150 — Pieper Hammerless, Model 1913, fără cocoaşe (cocoaşele interioare la visibile) este o puşcă de vânătoare, cu 2 ţevi, calibru 12 sau 16, fără cocoaşe Această armă este tot ce s’a făcut mai nou şi mai bun In industria armuri­­ariei. Este neîntrecută In soliditate, fir şi eleganţă Încărcând arma, se pune singură piedica de siguranţă.—Posedă două indicatoare, care arată dacă arma aste Încărcată sau nu.—Armă solidă, bună şi uşoară având ţevile de la fabrica de tunuri Krupp-Essen, încercată şi garantată pentru tragerea cu iarbă neagră Şi fără fum •• ■ . . « • • . . ... . Lei 200 — Aceiaşi armă. Insă de lux. frumos gravată..........................Lei 250— Expediţiuni in toată tara ~PH RMP* Comenzile se vor prescrie numai du,ja* acest, anunţ, indiefin­d modern gumei dorite şi calibrul, preţurile fiind absolut fixe şi se înţeleg numai cu ba.ui gata eau contra ramburs. 1 s* frujmosul oltean Urdăreanu și tri­mite P,e o slujnică să i-1 aducă poaptua In iatac. Olteanul însă o ia la Jioană strijjiiiiiu-i : „Nu sint jţlgan, ca să-mi poruncească mie E­ucoanele cind să viu in iatacul orVSi tabloul e întregit de tea­ma slujnicei de a se întoarce aca-S­ă iară ispravă, ca să n'o omoare­­ bătăi, precum a omorit pe Li- Aia tisanca, cu sfeşnicul de argint, cind i-a pătat rochia”. Acesta este cadrul jalnic, dure­­­ros, in care apare Tudor Vladimi­­rescu. Ca și Iancu Jianu, Tudor se hraşte peste Olt, în acea parte din țară care ştiuse să se împotriveas­că mai bine stricăciune­ fanariote, şi la chemarea lui, la strigătul lui de alarmă se adună în juru-i cete numeroase de panduri însetaţi de­­dreptate. Cuvântul „dreptate“ a­­­junge lozinca acestor primi luptă­tori pentru trezirea conştiinţei­­Coastre naţionale. „Tudor Vladimirescu—spune au­toarea— făcea parte din acei pu­­sku cari aud, splcnirea inimeî unui întreg popor şi cari citesc in su­fletul său. Era din neamul mîn­tui­­torilor, pentru cari­dorul binelui obştesc prinde atîta putere de via­ţă, in cît se preface in fapte“. Şi faptele lul Tudor sînt arătate rînd pe rînd, cu exactitatea istorică a unei biografii, dar şi cu avintul şi puterea de vivificare a unui lite­rat de rasă, in icoane vii, in epi­soade interesante, palpitante une­ori, povestite şi înlănţuite cu multă îndemînare. O singură nedumerire are cetitorul: De ce autoarea, după ce a reconstituit in mod atît de a­­mănunţit viaţa eroului de la 1821, se opreşte brusc lăsîndu-1 pe aces­ta în curtea mitropoliei din Tîrgo­­vişte, prizonier al lui Ipsilante, şi spunînd despre sfîrşitul lui doar fraza : „In aceeaşi noapte, de la 26 spre 27 Main, I se împlini ursi­ta.“ Uciderea lui Tudor ar fi cerut o mai mare dezvoltare. „Pandurul“ este, incontestabil, o carte bună şi folositoare. In afară de puternica evocare a anul trecut acuma tuturora, ea mai are preţ şi prin calităţile literare ale Bucure! Dumbravă. Sunt în carte pasagii de adevărată poezie, cum sînt iarăşi unele tipuri realizate cu o rară putere de creaţie artistică, cum e de pildă tipul bătrlnei cucoane Ani­­ca Poenăreasa, din care autoarea a făcut un portret de o neîntrecu­tă frumuseţe morală. D-na Elisa I. Brătianu, traducînd In romineşte cartea Bucurel Dum­bravă, a făcut „Pandurului“ un serviciu mult mal preţios decit a făcut d. Nica „Haiducului“. D-nn Brătianu, deşi trăită Intr’un medii diferit de acela al poporului, mî nueşte insă o limbă populară din cele mal curate şi mal alese. Prea puţine sint frazele cari a­­mintesc inversiunile nemţeşti ale originalului, iar greşeli ca cea de la pag. 23: „lega cu dragoste şi în­grijire rămurelele unei floare de ceară de un gătej“ sunt, evident, simple scăpări. Iosif Nădejde 2 a DEVEKül Şedinţa de ori a Camerei Discuţia Bugetelor Se dă citire raportului­ la budget. D. N. FLEVA ia cuvtntul In cirea­­tie de regulament. D-sa începe prin a protesta Impo­­triva faptului că raportul nu s’a dis­tribuit cu o zi cel pulin Înainte de discuţie, aşa Incit deputaţii n’au avut vreme să-l cerceteze. Roagă guvernul să nu stărue ca bugetul să se discute astăzi, căci In orice caz discuţia nu se va putea ter­mina ptnă la 1 Aprilie. Afară de aceasta, sînt­em In momen­te anormale. Doul vicepreşedinţi al Camerei şi-afi dat demisia. De ase­meni se spune că şi un domn minis­­tru şi-a dat demisia. Aşa fiind, rog, guvernul să consimtă să aminâm dis­cuţia cel puţin plnă mtine. D. AL. MARGHILOMAN roagă pr­­. Fleva să renunţe la această cereri Dacă bugetul nu e votat plnă la 1 A­prilie se produce o adevărată dezor­dine in viaţa publică. D. Fleva, de altfel, consimţise să se Înceapă de la zi discuţia. Cred ca critica d-sale mu­atţină atit de mult de citirea rapor­tului. De altfel liberalii n'ala­ce să se supere de ceea ce se face. Există pre­­cedente la liberali. Sunt circumstanţe cind nu se poate face altfel, şi eu cer minorităţii o ‘cumpănă dreaptă. La 1008 s'au depus bugetele la 27 Mar­tie. Rog majoritatea să nu consimtă la nici o aminare. Discursul d-lui N. Fleva D. N. FLEVA are cuvântul de dis­cuţia generală a bugetului. Am crezut — spune d.sa — că este datoria mea, ca reprezentant al na­­ţiunei, să cer guvernului să respecte dreptul Camerei de a discuta pe larg citunţia generala a guvernului, căci această situaţie nu se poate discuta decit la mesaj şi la bugete. Ctnd a venit mesajul Insă, guver­nul ne-a rugat sfi nu luăm cuvtntul, şi opoziţia liberală a primit să tacă. E­l am vorbit, dar onorabilul prim­­ministru a declarat că nu răspunde Nici­odată parlamentul ţărei nu a fost mai dispreţuit de un guvern ca de data aceasta. Acum d. ministru de finanţe ne cere iar să sugrumăm discuţia pe motiv că aşa sunt circumstanţele. Dar cine a creiat aceste circumstanţe? Buge­tele ne-au fost făgăduite Încă de a­­cum patru săptămlni, dar abia acum se incepe discuţia. Vinovat de starea aceasta anorma­la este d. preşedinte al consiliului. D. Maiorescu, dacă vedea că nu este te­stare, din cauza disensiunilor din gu­vern, să ne dea bugetul la timp, tre­buia săl se retragă la timp. Prea s'a pierdut sentimentul legalităţii la noi în ţară. Constituţia spune că bugetul tre­­bue prezentat cu un an înainte, şi noi începem cheltueiile chiar înainte de a vedea bugetul. Bugetele se votează pentru ca gu­vernul să poată asigura ţărei legali­tatea, drepturile fiecăruia, justiţia, etc. Când ni se prezintă bugetul, tre­bue dori să ne întrebăm: poate gu­vernul să ne garanteze toate acestea? Iată lucruri pe care trebue să le dis­cutăm, cu toată dorinţa d-lui minis­tru de finanţe de a avea bugetul la 1 Aprilie, dată care e chintesenţa gu­vernului de colaborare. Guvernul n’a venit pe chestii exter­nă. El a pus chestia externă. Este Insă un principiu de moralitate pu­blică, pe care Pa pus acest guvern de colaborare. Căci s'a produs împre­jurarea extraordinară ca un partid să se solidarizeze cu afacerile. S'au găsit trntr'un partid unii oa­meni cari să se solidarizeze Intre partidele lor cu afacerile. Atunci s’a găsit Insă și tn partidul conservator unii rari să protesteze Împotriva ace­stui fapt. O VOCE—. Am făcut foarte bine. D. FLEVA.— Dar din acest foarte bine a ieșit foarte rau 1 (Ilaritate) Colaborarea a avut de scop acope­rirea afacerilor. Guvernul actual re­prezintă triumful sistemului de afa­ceri asupra rigidităţii politice. Şi pen­tru ca să se poată asigura chestia tramvaiului, liberalii, afi intrat şi cf In colaborare, aşa Incit avem impre­­sia unul guvern In trei. Izbinda cola­borare­ pentru afaceri, nu se putea Insă asigura decit prin eliminarea d-lui Carp care reprezintă lupta contra afacerilor. Guvernul n’a venit pe chestie exte­rioară. Chestia aceasta a fost mai mult un steag menit să ascundă con­trabanda din dosa-I. Guvernul, ca să facă diversiune în spiritul public, a împins chestiunea externă dincolo de limita pe care nu trebue să treacă. Guvernul a tras sa­bia din teacă şi a strigat: Glasul tă­ui va fi ascultat! Dar a rămas cu sa­bia afară fără să facă ceva cu ea. Dacă era vorba de mediaţie, nu tre­buia să mai scoatem sabia şi si ră­­mânem­ azi caraghioşi. Guvernul a înjosit prestigiul ţării. Când sa hotărlt mediaţia, declaram că nu primim arbitragiul ci numai mediaţia, şi anume cu o hotfirire re­pede. Ei acum, după ce hotătrirea se va da, miniştrii cari lucrau pe ener­gicii vor spune: „De, nu ne putem bate cu Europa“, şi vom primi utit cit ni se va da. Ce spectacol aţi dat Europei cind in preziua conferinţei de la Londra, aţi rechemat pe ministrul ţării la Londra? Aţi trimis apoi acolo pe d. Mişu, dar imediat după aceea s'a re­păzit şi d. ministru de interne cu o falcă in cer şi una in pămint. Rezul­tatul Insă a fost că a discreditat și pe d. Mișu. O VOCE. — Chestia externă o cor, duce regele. D. N. FLEVA----EU cred că a ve­nit vremea să discutăm și rolul Co roanei. Nu mai sintem in stare de minoritate politică pentru ca să per mitem reg­luî să ne joace cum îl place. (Aplauze). Oratorul arată apoi că guvernul actual a debutat cu candidaturile oficiale. D. R. PALTINEANU. — întreba­rea e, ne laşi să votăm bugetul îna­nte de 1 Aprilie ? D. N. FLEVA. — Eu am spus că țin să vorbesc trei zile D. AL. MARGHILOMAN. — Sper­ă-ţi vei aduce la timp aminte că ministrul de finanţe îţi e prieten şi vei înceta obstrucţia. După 1 Aprilie vom putea discuta situaţia generală a guvernului pe cale de interpelare. D. N. FLEVA­ —• Nu cunosc decit două împrejurări cînd se poate vor­­,fi de situaţia generală: mesajul şi bugetul. Am pus mina pe buget, nu-1 mai las. Oratorul găseşte că e imoral spec­tacolul pe care l-a dat guvernul de colaborare cind şi-a Împărţit man­datele de deputaţi, dind opoziţiei şi 1­4 locuri pe deasupra ca zestre. Dar şi ministerele şi toată adminis­traţia a fost împărţită pe din două. Dar răul cel mai mare al actua­lului guvern este faptul că a sta­bilit că afacerile se pot amesteca In politică. Spunea d. ministru de Interne că va veni o vreme clnd pămîntul va fi al acelora ce-1 muncesc. înainte de aceasta însă eu cred că se va produce In curind o mișcare a opi­niei publice de jos In sus, pentru stirpirea amestecului afacerilor de politică. Opinia publică nu va mai tolera ca un ministru care are la spate un samsar să dea unui om insolvabil un avans de 400.000 lei prin călcarea le­ge! contabilitate!. Asemenea afaceri trebue să dispară. D. Fleva vorbește apoi de descen­tralizarea administrativă, arătlnd că la noi domneşte un spirit centraliza­tor, deşi Constituţia cere ca legile or­ganice săi se facă in vederea descen­­tralizărei administrative. L­egea dru­murilor, de pildă, este centralizatoa­re. Ea păcătueşte apoi prin faptul că se restabileşte o capitalie de 10 lei care cu ceî 4 existenţi face 14 lei. Ca­­pitalia Insă este cel mai nenorocit dintre impozite. Intrind în discuția modului cum a fost alcătuit bugetul, oratorul con­stată că s’au făcut cheltueli nesă­buite. Fondurile secrete, de pildă, au fost sporite intr’un mod extraordi­nar. Guvernul actual, deşi venit abia de cinci luni, ţine recordul în ceea ce priveşte cheltuiala fondurilor se­crete. Legea expulzărilor, prin aplicarea ei, dă şi ea prilej de cheltueli abso­lut inutile. Legea aceasta s'a făcut in urma cerere! Rusiei, dar Ion Bră­tianu a făgăduit în Cameră că n'o va aplica niciodată. După moartea lui, ştiţi cum s'a aplicat legea expul­zărilor. Chiar deunăzi pentru o ceartă In familie, a fost expulzat In 24 de ore un artist, te mod cu totul samavol­nic. Odată cu eliminarea d-lu­i Carp — spune apoi oratorul — morala publi­că a Început a fl pălmuită In chipul cel mal sîngeros. Ati văzut că d. mi­nistru de interne a declarat chiar de pe banca ministerială că nu numai că aprobă amestecul afacerilor In po­litică, dar că d-sa chiar, ca șef de par­tid. Își trimite partizanii să ia parte la afaceri. • Termină declarlnd că va vota con­tra bugetului. Şedinţa se suspendă. Discursul d-lui Vintilă Brătianu Oratorul declară că în discursul sau se va găsi o notă pesimistă, care lasă, de fapt, nu va fi decit grija pen­tru o Îndrumare dăunătoare ce se ob­servă de citva timp. Bugetul ce se prezintă este prea umflat la venituri. Dacă nu vom a­­vea un an cu adevărat bun, vom a­­vea cu siguranţă deficit. După d. raportor, criza din 1809 a fost pur economică, datorită prea pu­ţin războiului din Transvaal, iar cri­za actuală e numai o criză financiară datorită unor motive politice. E dreaptă această constatare, dar tre­bue să i se mai adaoge că criza a tn­­ceput să devină şi economica din mo­mentul clnd cursele de vapoare au fost impu­tereate din cauza războiului. Criza aceasta va avea o influenţă rea asupra încasărilor D. ministru de finanţe a făcut greşit evaluările, lutnd de bază perioada cea mai bună a Încasărilor, cea din Octombrie-^-A­prilie, clnd ar fi trebuit să ia tot a­­nul S'a făcut o scădere de 9 milioane la vămi, dar nu s’a redus și la căile ferate, deşi se știe că un capitol im­portant, tn venitul căilor ferate t’ formează transportul mărfurilor im­portate. Ar trebui un an agricol ex­cepţional de bun, pentru ca să com­­penseze scăderea ce se va resimţi le venituri. Oratorul examinează pe larg di­versele capitole ale bugetului, sus­ținând că veniturile sunt prea um­flate. Această umflare s-a făcut pen­tru ca să se poată face noul chel­telt. Unele din acestea sunt absolut indile, cum a fost crearea unui al doilea şef de cabinet la finanţe. La război, apoi, văd o mulţime de su­­ne cu o destinaţie aproape perso­nală. Noi nu ne putem plînge de în­casări. Contribuabilul a dat totdea­una tot ce i s’a cerut, dar noi, guver­nele, n'am știut să întrebuințăm bi­ne veniturile. In perioada dela 1901—1907, atlt guvernul liberal cit­ii cel conserva­tor au făcut o politică de strlnse economii. Dela 1907—1910 s’au făcut celtueli ceva mai largi, iar dela '910 încoace facem o politică de chel­­tueli escesive. Oratorul critică centralizarea es­­cesivă bugetară. Faţă de un buget al statului de 520 de milioane, ora­şele n au decit 42 de milioane, ora­­şele nereşedinţă 5 milioane, iar ju­deţele 20 milioane, din cari trebue să se întreţină drumurile.­­ Comunele urbane şi rurale d­ati o mare parte din venitul lor statului. D. B. DUMITROPOL. — Cine a fost acela care a despuiat comunele in folosul statului ? D. V. BRATIANU. — Ştii, voiţi să vorbiţi de Ion I. Brătianu. D. DUMITROP­OL- — Nu, ci de Va­sile Lascar. D. V. BRATIANU. — Vasile Las­ar a avut mult de luptat cle iar în viul partidului sau pentru refor­mele pe cari le-a făcut şi multe din ■ele ce i se atribue nu sunt ale lui. Oratorul arată apoi că noi avem mea mulţi funcţionari, 120.000, cari nu lucrează suficient. Vin tirziu la slujbă, pleacă de vremne şi din a­­■oastă cauză statul suferă pierderi i­tofrce. Ar trebui se se reducă nu­­marai funcţionarilor. Cei ce rămln să fie maî bine plătiţi şi să munceas­că efectiv şeapte ore pe zi. La orele 6 şedinţa se suspendă. . Şedinţa de noapte Şedinţa se deschide la orele 10. D. VINTILA BRATIANU, îşi con­­inuă cuvîntarea. O nouă tendinţă în politica buge­tară —» spune d-sa — este aceea a degrevărilor inaugurată acum doul ani. Degrevarea, ca să fie logică și să-șî ajungă scopul trebue să se face odată cu impozitul* pe venit- Așa cum s’au făcut la no! însă degrevă­rile, ele nu dau un rezultat bun și echitabil. Suprimarea dăreî funciare pentru proprietăţile mai ocid de 6 hectare se aplică şi acelora cari n’au mai mult pămînt de 6 hectare dar au alte surse de venituri. Degrevarea ar fi trebuit să ţină seama de veni­turile totale. Reforma dv. va avea totuşi efectul bun de a pregăti tere­nul pentru impozitul progresiv pe venit, care va scuti de orice impo­zit un minimum de existenţă. Dv. aţî dus o politică de feciori de bani gata. Sub pretext de a unifica bugetul, aţi absorbit toate fondurile caselor speciale. D. M. SAULESCU. — Asta e poli­tica d lui Costinescu. D. VINTILA BRATIANU. — D. Costinescu n’a voit de cit o unifi­care, permiţînd să se vadă pe buget toate cheltueiile; nu s’a gtndit un singur moment să absoarbă pentru stat veniturile caselor speciale. Se cheltuește prea mult la noi pentru palate. Se face palatul Sena­tului, acela al ministerului de in­terne, ale diverselor muzee, al pri­măriei, etc., toate utile,­ dar pe cari n’ar fi trebuit să le facem acum, cînd avem atîtea nevoi. Mergem spre o dezechilibrare complectă și vom da peste un dezastru financiar ca cel din 1901. O nouă criză ca cea din 1901 ar fi mult mai dezastruoasă ca cea de atunci, de aceea trebue să fim prevăzători şi să luăm măsuri de protec. La 1907 s’a vădit o prăpastie Intre cei dela ţară şi cel dela oraşe. S’a vădit atunci o lipsă de solidaritate Intre clase. De vină era poate şi o nedreptate prea mare, dar şi o stare de ignoranţă prea mare a ţărănime!. Cheltuiala cea mai urgentă, prin urmare, ar fi fost pentru crearea de şcoli rurale. Populaţia şcolară creşte neconte­nit, aşa in­cit, numai pentru a ne menţine in aceiaşi situaţie ar tre­bui să înfiinţăm în fiecare an cite 115 şcoli. Câte 500 000 de copii rămln anual fără locuri in şcoli. Apoi, şcolile profesionale nu sunt bine organizate. D. ministru de in­dustrie, dacă ar fi cunoscut mai bine nevoile industriei, un loc de a face o Academie de comerţ, ar fi tre­buit să dea mai mult sprijin şcolilor profesionale industriale. Aceste şcoli ar avea menirea să sporească numă­rul elementelor româneşti din indus­trie. D. N. XENOPOL. — Am intenţia să modific legea industrială schimbind proporţia dintre elementele romî­­neşti şi cele străine. D. VINTILA BRATIANU­ — Ar trebui să modificaţi pe întregime le­gea industrială. Situaţia noastră geografică şi e­­venimentela ce au Inc în Balcani ne impun o politică de prevedere. Ar­mata noastră se găseşte tn stare bună, dar s’ar fi putut găsi Intr’o si­tuaţie cu mult mal bună Astăzi se pune chestiunea apărărel ţărel­­e toate direcţiile. Trebuesc luate mă­suri de prevedere căci fortificaţiile nu se fac dintr’o zi în atîta. Astăzi la artilerie nu mai pot fi întrebuinţaţi de cât soldaţi cu ştiinţă de carte, prin urmare şi din punctul de vedere al apărărei armatei sun­tem­ siliţi să sporim numărul ştiu­torilor de carte. Aceasta este o ne­cesitate absolută şi urgentă. Nevoia de școală o punem mai presus de nevoia armatei. Oratorul arată necesitatea ca co­misia bugetară să fie permanentă și să lucreze cu guvernul. Nu e vorba numai să se cerceteze bugetul, dar să se cerceteze toate legile de organi­zare cari sunt în legătură cu buge­tul. Oratorul arată apoi că veniturile sunt bazate pe impozite nedrepte de potriva cărora vor protesta chiar contribuabilii. Aiurea cind se pun impozite, ele s­înt drepte­ Faptul că avem o situaţiune na­turală privilegiată, este explicaţia '■ezistente­ noastre. Trebue să dăm ţării o astfel de organizare ca să nu plutim la voia vîntuluî, ci să avem crima noastră proprie. Evenimentele prin cari am trecut, să fie re conştiinţa tuturor partide­or politice. Cuvîntarea d-lui Mişu Săulescu D. MIŞU SAULESCU spune că va face citeva consideraţiuni, mai ales n ce priveşte evaluările făcute de d. ministru de finanţe. Evaluările se resimt încă de anul 1900 Ce a fost acest an? La 1900 s’a întimplat să avem o criză economică groaznică. Dar influenţa care a a­­vut’o se datoreşte unui fapt de ori­gine internaţională. Ne-am aflat in­­tr’una din contigenţele economice. Anglia avea trebuinţă de bani, şi-a retras toate creditele şi în acest chip a creat o criză financiară artificială. Titlurile datoriei noastre publice nu se aflau în Germania, ci se aflau in posesiune, in portofoliile băncilor engleze. Cu acest chip, criza a deve­nit şi mai mare în Germania, iar criza noastră economică de atunci s-a complicat cu o criză financiară. Pe atunci aveam criza şi o puter­nică datorie flotantă. Astăzi nu a­­vem, şi deci criza nu se poate com­para cu acea dela 1900, când azi avem şi un mare excedent bugetar. Deci evaluările d-lui ministru stnt logice și nu avem de ce să ne temem. Dar să ne spună d. Brătianu dacă crede că avem noul excedente buge­tare? Nu avem. Excedentele stat pur bugete rec­tificate. Deci la bugetul normal tre­­bue să adăugăm. In fiecare an exce­dentul pentru ca să-l rectificăm- D. Brătianu a atacat degrevării­ d-lui Carp. Nu poate fi vorba de de­grevări. D. Carp a avut intenţia si introducă in arsenalul nostru fiscal principiul unui minim de existenţă Oratorul continuă arătînd că bu­getul acesta a fost studiat şi făcut cu multă prevedere de d. ministru de finanţe. Ceea ce ne cere d- Brătianu este să venim cu reforme mari financia­re. Nu era momentul- De altfel d. Brătianu nu are drep­tul să se plîngă de actualul minis­tru de finanţe, care a ştiut să vie­­ ajutorul crizei­ favorizînd Banca noastră Naţională, prin măsura de rare d. Brătianu lşî aminteşte şi ca­­re a Înlesnit mult schimbul cu străi­nătatea. Banca Naţională Insă continuă greşelile pe care le-am semnalat a­nul trecut. Statul va trebui să im­puie Băncii Naţionale să ia asupra ei plata remiselor asupra străină­­tiţii. Trebue d­lor să ne spunem adevărul cu cinism, pentru ca să nu ne mai găsim niciodată nepregătiţi şi ne­preveniţi. Crede că ar fi bine să se constitue o comisiune parlamentară, care să se ocupe în permanenţă de nevoile armatei. Asupra măsurilor ce e bine să se ia pentru Îmbunătăţirea situ­aţiunei armatei este ca in ce priveşte recru­tarea, să se desfiinţeze orice dispen­să, al doilea armamentul să fie im­pecabil şi echipamentul complect. Termină conchiztnd că trebue să se voteze bugetul aşa cum este. Cftd este bun. Cuvîntarea d-lui D. Comşa raportor Nu mă împac cu A. Slulescu — spune oratorul — de ceea ce pri­veşte cererea d-sale ca bugetul să nu aibă nici excedente, nici deficite. Aceasta e o teorie de şcoală. Noi a­­vem totdeauna nevoie de excedente, de­oarece nu putem avea previziuni perfecte. O ţară ca Franţa are şi In­dustrie şi comerţ şi agricultură, pe cînd noi sintem­ o ţară numai agri­colă, aşa că dacă Intr’un an avem o recoltă proastă, nu avem cu ce plăti­te străinătate. Iată de ce excedentele la noi stat un fel de pavăză, de asi­gurare contra oricărei eventualităţi Evaluările bugetare nu sunt de loc umflate. Anul agricol se anunţă bun. Nimic nu arată un an dezas­truos. Noi n’am procedat numai după sistemul automat ci am cercetat toate izvoarele de venituri. încasă­rile până la 15 Martie ne-ar fi îndrep­tăţit la evaluări şi mai mari. Cu privire la sporurile pentru per­sonal aş fi de părere ca ele să se a­­plice in Octombrie. Dacă încasările sunt bune, aplic sporurile; dacă nu sint buna, vin eu un buget rectifi­cat­iv şi mi le aplic. Bugetul armatei va merge cres­­cind. In curind va ajunge la 180 de milioane. F.El cred că şi excedentul pe care-l preţuim la 50 de milioane, va trebui dat armatei. În Germania se cheltueşte pentru soldat de două ori maî mult decit la noi. Nevoile noastre financiare ne vor duce la impozitul global pe venit. Avem nevoie de noul resurse, dar acestea vor trebui căutate In primul rînd în o mai bună repartiţie a chel­­tuelilor: să luăm deja unele capitole mai puţin importante şi să dăm la altele mai importante. Nu se poate spune că bugetul pro­tejat este rflfl echilibre». Nici vorbă nu poate fi de o repetire a anului 1899. Criza de astăzi este datorită u­­nor cauze externe, deci nu trebue să ne temem de o soldare cu deficit. Vă rog prin urmare să-l votat!. Discursul d-lui Al. Mar­ghiloman Bugetul vine ttrziu. Nu este însă vina guvernului. Toată lumea inţe­lege că atunci cînd bugetul nostru, atîrnă nu numai de anul agricol dar şi de starea economică creată de e­­venimentele externe, nu se poate al­cătui bugetul cu prea mult timp rea inte. Toţi colegii mei au aşteptat desfăşurarea evenimentelor, pentru a vedea dacă pot face faţă sporuri­lor proectate. In 1908 şi liberalii a­i adus budge­tul in ultima zi. Amintesc acest pre­cedent numai pentru a aduce aminte d-lui Brătianu că atunci cind critici de altul, oarecare examen de conşti­inţă se impune. Situaţia nu este aşa de pesimistă cum o vede d. Brătianu. Afară de venitul vămilor la care am prevăzut o scădere de 9 milioane cred că celelalte venituri nu vor fi în descreştere. încasările se vor face re­gulat, deoarece situaţia noastră e bu­nă Avem la spate cinci ani de bel­şug, avem capitaluri acumulate şi vom putea să achităm datoriile către stat şi tot ce datorăm. Criza actuală are o explicaţie fi­rească. Băncile mari au favorizat o muţim­e de bănci mici, cari au îm­pins oamenilor împrumuturi de con­sumaţiune, nu Împrumuturi cari afi la spate o tranzacţie pentru produ­cere de venit. Ctnd a venit apoi re­stricţia monetară, ctnd banul s’a as­cuns, criza s’a declarat. Nimic nul poate îndreptăţi pe­­ Brătianu să creadă că venitul căîlm ferate va scădea prin lipsa mărfei de transport E drept, că toamna trecu­tă s’a semănat mai puţin grîtt. Dar locurile n’ad rămas nesemănate; s’afi vjus alte cereale, aşa tnctt calea fe­rată va încasa tot attta din trasport. Avem,­e adevărat, prea mulţi func­ţionari, cari stat şi rau plătit­. Dar a cui e vina? Sporul artificial al functionarismului se datoreşte mal ales liberalilor. Este neapărată nevoie de o revizui­re, dar o revizuire complectă, care se ve­dea un statut de funcţionari, cu o egalizare de lefuri şi cu o mai ma­re stabilitate. Rau face d. Brătianu când critică opera trecută a partidului liberal cu privire la industrie. Industria noa­gră e Încă prea slabă. Nu are drep­­te d. Brătianu să se plîngă că in­distria este prea mult Încurajată. Nu cunosc decit două industrii cari merg a­poi admirabil: htrtia şi zahărul înţeleg htrtia, căci e cu capital to­­minesc. Dar zahărul ? E cu capital străin. Şi cum a ajuns la situaţia extraordinar de favorabilă pe care o are? Prin protecţia scandaloasă pe care i-a dat-o statul. Noi de această privinţă n’avem nici o vină. D. I. G. DUCA___Băfuiţi-vă cu d. Take Ionescu. O VOCE.­­ Nu d. Take Ionescu, ci d. Costinescu. D. AL. MARGHILOMAN* — E O mare greşală care se face ctnd se 0»­pune o politică școlară politicei de jalate? Se poate pune astfel chestiunea? Putea Senatul să stea acolo unde e, privind universitatea de singurul am­fiteatru mai mare pe care’l are? Școlile primare ar trebui să vină in sarcina comunelor. Starea e rea, e adevarat. Dar tot noi suntem de vină? Cine a cheltuit mai mult pentru uni­versi­tate neglijind satele? Libe­ralii. Noi studiem acum mijloacele prin rari am putea spori veniturile comu­nelor rurale, pentru ca astfel să lac­­ă îngriji de şcoale. Dv. aţi luat pe unvăţător din şcoală şi l’aţi băgat la bancă şi pe comerţ- Să ne dăm mina şi să-l readucem la şcoală. D. ŞTEFAN ION. — D. Arion a­pro­­bă activitatea extraşcolară. D. MARGHILOMAN. — Dle Şte­fan Ion, d-ta poţi Şti că D. Arion a­­probă activitatea extraşcolară In invăţămlnt, nu In circiume (aplauze). Oratorul arată apoi că partidul conservator a îngrijit de armată şi a inzestrat-o cu tot ce-i trebuia. Sporul prevăzut la calea ferată din urcarea tarifului, este menit a fi bă­gat în instiţiune, pentru a inzestra inzestrat-o cu tot ce-i trebuia. Suntem de acord cu toţii că este ne­­voie de o revizuire a legilor noastre organice. Bugetul este echilibrat. Să sperăm că o dezvoltare paşnică şi o recoltă mijlocie ne vor permite sfi avem şi anul acesta un plus la venituri asu­pra cheluelilor. Venind la situaţia politică, orato­ri­l răspunde d-tal Fleva care susţi­nuse că guvernul actual nu reprezin­tă nici un partid. D. Fleva e nedrept cu partidul de­mocrat Dacă d. Fleva l-a părăsit, mi urmează că el nu mai există. Cit des­­pre partidul conservator, el a stat un timp Îndelungat in serviciul ţării şi i-a adus servicii însemnate, cel puţin egale cu cele aduse de perecul li­beral. D. Fleva spunea că guvernul a pro­vocat şi a înveninat chestia externă. Ar însemna, prin urmare, că chestia externă n’a existat, de­oarece d. Fie­­va, o arată ca un pretext al colabe­­rfirei-O altă acuzaţie pe care ne-a adus-o d. Fleva este aceea că ne-am aliat pentru a înăbuşi chestia tramvaiului, Sfi mă acuzi pe mine iniţiatorul chestiunei tramvaiului, efi am intrat In colaborare cu partidul conserva­tor-democrat pentru a înăbuşi ches­tiunea tramvaiului, este temerar. Pentru moment, stat chestiuni mai grave, cari ne absorb preocupările. Clnd Chestiile externe vor fi rezolvite atunci vom putea să ne ocupăm şi de chestiunile interne ce ne frământă. Colaborarea a răspuns unei au­guste chemări, pentru a rezolvi che­s­tia externă. Am reprezentat acţiunea externă cu cumpătare şi demnitate, şi am adus astfel servicii ţării. N’a fost dispreţ sau lipsă de de­ferenţă pentru parlament din par­tea d-lui Maiorescu atunci cind a declarat d-rul Fleva că nu poate răspunde la discuţia la mesaj. In chestia externă Romínna s'a scos sabia, şi tocmai prin liniştea ei a izbutit să-şî apere interesele. (A­­plauze prelungite). Discuţia generală se Închide. D. DUMITROPOL cere d-lui mi­nistru de finanţe să reducă la 2§ 1» sută cota comunelor rurale către stat D. AL. MARGHILOMAN răspunde că statul a despuiat comuna de ve­­nituri, prefâcind’o tntr’o celulă marfă. încetul cu încetul va trebui să se libereze bugetele comunelor de toate cheltuelile impuse pe ne­drept de stat. Se pune la vot şi se admite cu 69 voturi contra 3 proectul pentru fixarea veniturilor statului. Şedinţa se ridică la ora 1 şi luna. Astăzi la orele 2 va continua dis­cuţia bugetelor. VIATA BUCURESTEANA SERATA DANSANTA La d- şi d-na loan Trăsnea-Grecea­nu a avut loc Vineri seara o serată dansantă, la care s’a petrecut admi­rabil plnă noaptea tfrziu­- Au luat parte la această serată: D. şi d-na Nicolae Xenopol, d. şi d-na Constantin Dissescu, d. şi d-na I­perssele de Strihou, d. şi d-na Sef­­­bey, d. şi d-na de Waldthausen, d-na Simona Lahovary, d-na Simky La­­hovary, d-na şi d-na Nicolae Cesio­na, d .şi d-na Nicolae Filodor, d- şi d-na Vasile Derussi, d. şi d-na Con­stantin Stoianovici, d-na Ana Sloio­­novici, d-na Maria Atanasovici, d-na Joanna Malla, d-na Alexandru Ză­­nescu, d şi d-na colonel Caribolu, d-ra Stella Eliade, d-ra Sanda Făl­­coianu, d. şi d-na loan Cămărăşes­­cu, d- şi dna George Racoviza, d-na Elena Golescu, etc. D-nii: contele Waldburg, Jackson, C. Blondei, contele Monteforte, de Ramaix, B. Arsenieff, G. Cretzeanu, maior G. Manu, Vaimerle, Worcest- Uy, etc. CONCERT Aseară a avut loc In slg Ateneului ultimul concert al lui Joseph Silvio­sky, care a cîntat din Chopin- In sală am observat pe: D- şi d-na Constantin Dişossca, «L si d-na Paul Brătăşianu, d- d-n« şi d-ra Alex. D. Florescu, d-ng «i d-ra D. Florescu, d. şi d-na Nicolae Co­­cea, d. şi d-na George Iconomu, d-na Mihail Deşliu, d- şi d-na I. Cămără­­şescu, d-rele Elena şi Pantelina Ro­­bescu d-na Olga Skina, d-na si­­-ra Nicolae Butculescu, d-n­a Mihail Iulian, d-na şi d. Hagi PanteiL .L Sturdza, d-na F. Sturdza, d. şi d-na Philip Lahovary, d. «­ d-na D. Rădu­­escu, d-na D. Tassian, d. ft d-ra Ni­­c­olae Tassian, d. şi d-na T. Metaxa,­­-na Păucescu, d-na Jurjea-Negri­­eşti, d-na şi d-ra Romalo, d-ra Se­miid, d-na dr. Poenaru-Căplearu, d-ra Alisa Eftimiu, d-na Nicolae Po­­izu-Micşuneşti, d-na G. Băicoianu, i-rele Bengescu, d-rele Berendey, i-rele Rosetti, d. şi d-na D- Burileg­­­u, d-ra Franasov!c!,d.d-na şi d-rele Ioandă, d. şi d-na C. Arion, d-na Mi­ali Sipsomo, d-na şi d-ra Mihail K­alinderu, d-na Zâne, d-na K­agi­manteli, d-na dr. Gerota, d-ra Maria­liescu, d-na Constantin Vasilescu, d-ra Anton Carp, d. şi d-na căpitan Marţian, d-na şi d-rele Peretz, d-na Victoria Eftimiu, d. şi d-na Alea­ Dumitrescu, d- şi d-şosia Gafenko,­­-na şi d-rele Adania, d-na şi d-na I­­rirea, d-na Costescu, d. şi d-na Săvu­­escu, d-na şi d-rele Golescu, d. şi­­-na Ilie Radu, d-na Arupu, d-soarele I­appon, etc. D-nil contele Pejacevicl, Yackson D. Davidoglu, Pantazl, etc. Dob Pedro Dr. S. Hermanf De la clinica Prof- Finger din Tien.* JSoli genîni-nrinar® sifilitice şi Boli de piele Consultaţiuni 9— II a. m. si 9—n dl­oi» «Ur. Doamnei S3 VacaresU» ( V /

Next