Adevěrul, aprilie 1913 (Anul 26, nr. 8459-8486)
1913-04-01 / nr. 8459
1 Aprilie 1913 O CASA compusa din două apartamente cu tot confortul nou fc E VII II fi din cauza de plecare din tară Se poate cumpăra şi cu mobilele şi instalaţiune precum se năşeşte. A se adresa în fiecare zi dela 3—5 p. m. 94, Str. Cantacuzino, 94 BilCuREŞTI Ocularium primul institut Se Optică medicatl pentru alegerea,compunerea?! procurarea «ie OCHELARI sub direcţiunea ştiinţifică a d-lui Dr.George D. Fischer Str. Doamnei 27—TeIsis» 7111 Consultaţiuni Jard plată numai pentru alegerea ochelarilor cari, te cum/icra ta (ical&nuiu şi in căzut ne normale, aaică in acele m cari nu este dei ce ae o examinare mai îndelungată ne zece minute. PLUGURI cnABUHl ORI8INALE „FQ17LER“ PREMIATE CU 250 PREMII INTAI Sl GRANDS PRIX HEIJUKSE Pm mil PE BICI 0IBITtllUK „ Recunoscute în toată lumea agricolă ca cele mai sigure sub orice împrejurări şi experimentate, peste 50 MNJ în toate continentele unde s-au vtndut PESTE 13.000 MAŞINI DIN CARI Oft 100 Garnituri FOWLER numai în Romania fiind puse In funcţiune personal de D-l JULIUS SJIZO&rotilner specialist şi representant general al D-lor JOHN FOWLER di Comp. BUCUREŞTI. — Strada Armasanul Sp. 8 Automobile „JOYD“ | Din ultimul transport au mai rămași AUTOMOBIL-CAMION pentru 5 tone, & AUTOMBILE DE LUX. Torpedo-Phaeton. Landa lot demi deschis cari se pot vedea oricând In garajul din str. Smârdan 61 lui Jacques Plucker Bucureşti - CONDITIUNI AVANTAGIOASE -VANATOAREA IWILKU TOŢI MARELE MAGASIN DE ARME BUCUREŞTI ţara ZICUAM Furnisorul "ai««victoriei,44 De De CurţeiRegale dorind să popularizeze frumosul şi igtenieul sport al vânătoarei şi face cu putinţă fiecăruia cum -Ararea unei arme de vânătoare care să Întrunească condiţiunile indispensabile unei arme bune, a pus in vânzare pentru sezonul 1013. fgSgTB*uşti de Vânătoare Populare *RM cu preţuri modeste şi care nu lasă absolut uimit de dorit de soliditate, tir bun mare durabilitate şi construcţiiine frumoasă. Model No. 3812—frişca foc central cu două ţevi, calibru 12 sau 18 cheea de deschidere sus intre cocoaşe, şina de legătură prelungindu-se in culată ţevile de oţel................................................Lei 50— Mdel NO. 10012 — Puşcător central cu două ţevi calibru 12 si 16 identică cu precedenta însă cu oţelurile înainte, patentate . . . Lei 60— Model Ne 11,700—Pușcă loc cartrai, cu două țevi, calibru 12 sau 16 identică cu precedenta, Insă cu triplu zăvor de siguranță Greener. Armă superioară..............................................................................................Lei 75— Pieper Model 25—Puşcă foc central, cu două ţevi, calibru 12 sau 16 de la renumita fabrică Pieper-Bayard ţeie de oţel foarte fin Bayard triplu lavor de siguranţă „Greener“, armă ireproşabilă ca bună construcţiune. Hr de» parlat, marţ,extraţiune, soliditate şi elegantă. Armă absolut sup. Lei 90 - Piepe Model 26 -Puşcă foc central cu două ţevi, caibru 12 sau 16 Pieper Gayard cu petru zdroaie de siguranţă Încercată şi garantata putând trage cu laiba neagră cu fum precum şi cu pulberea fără fum, ţevile de oţel foarte fin, armă splendidă............................................... Lei 110 -Pieper Model 27 — Puşcă foc central, cu două ţevi, calibru 12 sau 18 Pieper Bayard, ţevile de damasc veritabil, foarte fine, triplu zăvor de siguranţă „Greener". Armă fină şi recomandabilă . . ..................Lei 100— Gladiator marca Elefant—Puşcă foc central cu două ţevi, calibru 12 sau 16 .Gladiator“, marca Elefant ţevile de oţel foarte fin, cu zflvoare de siguranţă (Creeper combinat c Scott), încercată şi garantată pntftud tragestic cu pulbere neagră cu fum, cât şi cu pulbere fără fura. Armă cu un tir superior, de o mare soliditate, foarte elegantă și pe care o recomandăm stăruitor onor. noastre ceritele............................................................................................................ Lei 150 — Pieper Hammerless, Model 1913, fără cocoaşe (cocoaşele interioare la visibile) este o puşcă de vânătoare, cu 2 ţevi, calibru 12 sau 16, fără cocoaşe Această armă este tot ce s’a făcut mai nou şi mai bun In industria armuriariei. Este neîntrecută In soliditate, fir şi eleganţă Încărcând arma, se pune singură piedica de siguranţă.—Posedă două indicatoare, care arată dacă arma aste Încărcată sau nu.—Armă solidă, bună şi uşoară având ţevile de la fabrica de tunuri Krupp-Essen, încercată şi garantată pentru tragerea cu iarbă neagră Şi fără fum •• ■ . . « • • . . ... . Lei 200 — Aceiaşi armă. Insă de lux. frumos gravată..........................Lei 250— Expediţiuni in toată tara ~PH RMP* Comenzile se vor prescrie numai du,ja* acest, anunţ, indiefind modern gumei dorite şi calibrul, preţurile fiind absolut fixe şi se înţeleg numai cu ba.ui gata eau contra ramburs. 1 s* frujmosul oltean Urdăreanu și trimite P,e o slujnică să i-1 aducă poaptua In iatac. Olteanul însă o ia la Jioană strijjiiiiiu-i : „Nu sint jţlgan, ca să-mi poruncească mie Eucoanele cind să viu in iatacul orVSi tabloul e întregit de teama slujnicei de a se întoarce aca-Să iară ispravă, ca să n'o omoare bătăi, precum a omorit pe Li- Aia tisanca, cu sfeşnicul de argint, cind i-a pătat rochia”. Acesta este cadrul jalnic, dureros, in care apare Tudor Vladimirescu. Ca și Iancu Jianu, Tudor se hraşte peste Olt, în acea parte din țară care ştiuse să se împotrivească mai bine stricăciune fanariote, şi la chemarea lui, la strigătul lui de alarmă se adună în juru-i cete numeroase de panduri însetaţi dedreptate. Cuvântul „dreptate“ ajunge lozinca acestor primi luptători pentru trezirea conştiinţeiCoastre naţionale. „Tudor Vladimirescu—spune autoarea— făcea parte din acei pusku cari aud, splcnirea inimeî unui întreg popor şi cari citesc in sufletul său. Era din neamul mîntuitorilor, pentru caridorul binelui obştesc prinde atîta putere de viaţă, in cît se preface in fapte“. Şi faptele lul Tudor sînt arătate rînd pe rînd, cu exactitatea istorică a unei biografii, dar şi cu avintul şi puterea de vivificare a unui literat de rasă, in icoane vii, in episoade interesante, palpitante uneori, povestite şi înlănţuite cu multă îndemînare. O singură nedumerire are cetitorul: De ce autoarea, după ce a reconstituit in mod atît de amănunţit viaţa eroului de la 1821, se opreşte brusc lăsîndu-1 pe acesta în curtea mitropoliei din Tîrgovişte, prizonier al lui Ipsilante, şi spunînd despre sfîrşitul lui doar fraza : „In aceeaşi noapte, de la 26 spre 27 Main, I se împlini ursita.“ Uciderea lui Tudor ar fi cerut o mai mare dezvoltare. „Pandurul“ este, incontestabil, o carte bună şi folositoare. In afară de puternica evocare a anul trecut acuma tuturora, ea mai are preţ şi prin calităţile literare ale Bucure! Dumbravă. Sunt în carte pasagii de adevărată poezie, cum sînt iarăşi unele tipuri realizate cu o rară putere de creaţie artistică, cum e de pildă tipul bătrlnei cucoane Anica Poenăreasa, din care autoarea a făcut un portret de o neîntrecută frumuseţe morală. D-na Elisa I. Brătianu, traducînd In romineşte cartea Bucurel Dumbravă, a făcut „Pandurului“ un serviciu mult mal preţios decit a făcut d. Nica „Haiducului“. D-nn Brătianu, deşi trăită Intr’un medii diferit de acela al poporului, mî nueşte insă o limbă populară din cele mal curate şi mal alese. Prea puţine sint frazele cari amintesc inversiunile nemţeşti ale originalului, iar greşeli ca cea de la pag. 23: „lega cu dragoste şi îngrijire rămurelele unei floare de ceară de un gătej“ sunt, evident, simple scăpări. Iosif Nădejde 2 a DEVEKül Şedinţa de ori a Camerei Discuţia Bugetelor Se dă citire raportului la budget. D. N. FLEVA ia cuvtntul In cireatie de regulament. D-sa începe prin a protesta Impotriva faptului că raportul nu s’a distribuit cu o zi cel pulin Înainte de discuţie, aşa Incit deputaţii n’au avut vreme să-l cerceteze. Roagă guvernul să nu stărue ca bugetul să se discute astăzi, căci In orice caz discuţia nu se va putea termina ptnă la 1 Aprilie. Afară de aceasta, sîntem In momente anormale. Doul vicepreşedinţi al Camerei şi-afi dat demisia. De asemeni se spune că şi un domn ministru şi-a dat demisia. Aşa fiind, rog, guvernul să consimtă să aminâm discuţia cel puţin plnă mtine. D. AL. MARGHILOMAN roagă pr. Fleva să renunţe la această cereri Dacă bugetul nu e votat plnă la 1 Aprilie se produce o adevărată dezordine in viaţa publică. D. Fleva, de altfel, consimţise să se Înceapă de la zi discuţia. Cred ca critica d-sale muatţină atit de mult de citirea raportului. De altfel liberalii n'alace să se supere de ceea ce se face. Există precedente la liberali. Sunt circumstanţe cind nu se poate face altfel, şi eu cer minorităţii o ‘cumpănă dreaptă. La 1008 s'au depus bugetele la 27 Martie. Rog majoritatea să nu consimtă la nici o aminare. Discursul d-lui N. Fleva D. N. FLEVA are cuvântul de discuţia generală a bugetului. Am crezut — spune d.sa — că este datoria mea, ca reprezentant al naţiunei, să cer guvernului să respecte dreptul Camerei de a discuta pe larg citunţia generala a guvernului, căci această situaţie nu se poate discuta decit la mesaj şi la bugete. Ctnd a venit mesajul Insă, guvernul ne-a rugat sfi nu luăm cuvtntul, şi opoziţia liberală a primit să tacă. El am vorbit, dar onorabilul primministru a declarat că nu răspunde Niciodată parlamentul ţărei nu a fost mai dispreţuit de un guvern ca de data aceasta. Acum d. ministru de finanţe ne cere iar să sugrumăm discuţia pe motiv că aşa sunt circumstanţele. Dar cine a creiat aceste circumstanţe? Bugetele ne-au fost făgăduite Încă de acum patru săptămlni, dar abia acum se incepe discuţia. Vinovat de starea aceasta anormala este d. preşedinte al consiliului. D. Maiorescu, dacă vedea că nu este testare, din cauza disensiunilor din guvern, să ne dea bugetul la timp, trebuia săl se retragă la timp. Prea s'a pierdut sentimentul legalităţii la noi în ţară. Constituţia spune că bugetul trebue prezentat cu un an înainte, şi noi începem cheltueiile chiar înainte de a vedea bugetul. Bugetele se votează pentru ca guvernul să poată asigura ţărei legalitatea, drepturile fiecăruia, justiţia, etc. Când ni se prezintă bugetul, trebue dori să ne întrebăm: poate guvernul să ne garanteze toate acestea? Iată lucruri pe care trebue să le discutăm, cu toată dorinţa d-lui ministru de finanţe de a avea bugetul la 1 Aprilie, dată care e chintesenţa guvernului de colaborare. Guvernul n’a venit pe chestii externă. El a pus chestia externă. Este Insă un principiu de moralitate publică, pe care Pa pus acest guvern de colaborare. Căci s'a produs împrejurarea extraordinară ca un partid să se solidarizeze cu afacerile. S'au găsit trntr'un partid unii oameni cari să se solidarizeze Intre partidele lor cu afacerile. Atunci s’a găsit Insă și tn partidul conservator unii rari să protesteze Împotriva acestui fapt. O VOCE—. Am făcut foarte bine. D. FLEVA.— Dar din acest foarte bine a ieșit foarte rau 1 (Ilaritate) Colaborarea a avut de scop acoperirea afacerilor. Guvernul actual reprezintă triumful sistemului de afaceri asupra rigidităţii politice. Şi pentru ca să se poată asigura chestia tramvaiului, liberalii, afi intrat şi cf In colaborare, aşa Incit avem impresia unul guvern In trei. Izbinda colaborare pentru afaceri, nu se putea Insă asigura decit prin eliminarea d-lui Carp care reprezintă lupta contra afacerilor. Guvernul n’a venit pe chestie exterioară. Chestia aceasta a fost mai mult un steag menit să ascundă contrabanda din dosa-I. Guvernul, ca să facă diversiune în spiritul public, a împins chestiunea externă dincolo de limita pe care nu trebue să treacă. Guvernul a tras sabia din teacă şi a strigat: Glasul tăui va fi ascultat! Dar a rămas cu sabia afară fără să facă ceva cu ea. Dacă era vorba de mediaţie, nu trebuia să mai scoatem sabia şi si rămânem azi caraghioşi. Guvernul a înjosit prestigiul ţării. Când sa hotărlt mediaţia, declaram că nu primim arbitragiul ci numai mediaţia, şi anume cu o hotfirire repede. Ei acum, după ce hotătrirea se va da, miniştrii cari lucrau pe energicii vor spune: „De, nu ne putem bate cu Europa“, şi vom primi utit cit ni se va da. Ce spectacol aţi dat Europei cind in preziua conferinţei de la Londra, aţi rechemat pe ministrul ţării la Londra? Aţi trimis apoi acolo pe d. Mişu, dar imediat după aceea s'a repăzit şi d. ministru de interne cu o falcă in cer şi una in pămint. Rezultatul Insă a fost că a discreditat și pe d. Mișu. O VOCE. — Chestia externă o cor, duce regele. D. N. FLEVA----EU cred că a venit vremea să discutăm și rolul Co roanei. Nu mai sintem in stare de minoritate politică pentru ca să per mitem regluî să ne joace cum îl place. (Aplauze). Oratorul arată apoi că guvernul actual a debutat cu candidaturile oficiale. D. R. PALTINEANU. — întrebarea e, ne laşi să votăm bugetul înante de 1 Aprilie ? D. N. FLEVA. — Eu am spus că țin să vorbesc trei zile D. AL. MARGHILOMAN. — Speră-ţi vei aduce la timp aminte că ministrul de finanţe îţi e prieten şi vei înceta obstrucţia. După 1 Aprilie vom putea discuta situaţia generală a guvernului pe cale de interpelare. D. N. FLEVA —• Nu cunosc decit două împrejurări cînd se poate vor,fi de situaţia generală: mesajul şi bugetul. Am pus mina pe buget, nu-1 mai las. Oratorul găseşte că e imoral spectacolul pe care l-a dat guvernul de colaborare cind şi-a Împărţit mandatele de deputaţi, dind opoziţiei şi 14 locuri pe deasupra ca zestre. Dar şi ministerele şi toată administraţia a fost împărţită pe din două. Dar răul cel mai mare al actualului guvern este faptul că a stabilit că afacerile se pot amesteca In politică. Spunea d. ministru de Interne că va veni o vreme clnd pămîntul va fi al acelora ce-1 muncesc. înainte de aceasta însă eu cred că se va produce In curind o mișcare a opiniei publice de jos In sus, pentru stirpirea amestecului afacerilor de politică. Opinia publică nu va mai tolera ca un ministru care are la spate un samsar să dea unui om insolvabil un avans de 400.000 lei prin călcarea lege! contabilitate!. Asemenea afaceri trebue să dispară. D. Fleva vorbește apoi de descentralizarea administrativă, arătlnd că la noi domneşte un spirit centralizator, deşi Constituţia cere ca legile organice săi se facă in vederea descentralizărei administrative. Legea drumurilor, de pildă, este centralizatoare. Ea păcătueşte apoi prin faptul că se restabileşte o capitalie de 10 lei care cu ceî 4 existenţi face 14 lei. Capitalia Insă este cel mai nenorocit dintre impozite. Intrind în discuția modului cum a fost alcătuit bugetul, oratorul constată că s’au făcut cheltueli nesăbuite. Fondurile secrete, de pildă, au fost sporite intr’un mod extraordinar. Guvernul actual, deşi venit abia de cinci luni, ţine recordul în ceea ce priveşte cheltuiala fondurilor secrete. Legea expulzărilor, prin aplicarea ei, dă şi ea prilej de cheltueli absolut inutile. Legea aceasta s'a făcut in urma cerere! Rusiei, dar Ion Brătianu a făgăduit în Cameră că n'o va aplica niciodată. După moartea lui, ştiţi cum s'a aplicat legea expulzărilor. Chiar deunăzi pentru o ceartă In familie, a fost expulzat In 24 de ore un artist, te mod cu totul samavolnic. Odată cu eliminarea d-lui Carp — spune apoi oratorul — morala publică a Început a fl pălmuită In chipul cel mal sîngeros. Ati văzut că d. ministru de interne a declarat chiar de pe banca ministerială că nu numai că aprobă amestecul afacerilor In politică, dar că d-sa chiar, ca șef de partid. Își trimite partizanii să ia parte la afaceri. • Termină declarlnd că va vota contra bugetului. Şedinţa se suspendă. Discursul d-lui Vintilă Brătianu Oratorul declară că în discursul sau se va găsi o notă pesimistă, care lasă, de fapt, nu va fi decit grija pentru o Îndrumare dăunătoare ce se observă de citva timp. Bugetul ce se prezintă este prea umflat la venituri. Dacă nu vom avea un an cu adevărat bun, vom avea cu siguranţă deficit. După d. raportor, criza din 1809 a fost pur economică, datorită prea puţin războiului din Transvaal, iar criza actuală e numai o criză financiară datorită unor motive politice. E dreaptă această constatare, dar trebue să i se mai adaoge că criza a tnceput să devină şi economica din momentul clnd cursele de vapoare au fost imputereate din cauza războiului. Criza aceasta va avea o influenţă rea asupra încasărilor D. ministru de finanţe a făcut greşit evaluările, lutnd de bază perioada cea mai bună a Încasărilor, cea din Octombrie-^-Aprilie, clnd ar fi trebuit să ia tot anul S'a făcut o scădere de 9 milioane la vămi, dar nu s’a redus și la căile ferate, deşi se știe că un capitol important, tn venitul căilor ferate t’ formează transportul mărfurilor importate. Ar trebui un an agricol excepţional de bun, pentru ca să compenseze scăderea ce se va resimţi le venituri. Oratorul examinează pe larg diversele capitole ale bugetului, susținând că veniturile sunt prea umflate. Această umflare s-a făcut pentru ca să se poată face noul cheltelt. Unele din acestea sunt absolut indile, cum a fost crearea unui al doilea şef de cabinet la finanţe. La război, apoi, văd o mulţime de sune cu o destinaţie aproape personală. Noi nu ne putem plînge de încasări. Contribuabilul a dat totdeauna tot ce i s’a cerut, dar noi, guvernele, n'am știut să întrebuințăm bine veniturile. In perioada dela 1901—1907, atlt guvernul liberal citii cel conservator au făcut o politică de strlnse economii. Dela 1907—1910 s’au făcut celtueli ceva mai largi, iar dela '910 încoace facem o politică de cheltueli escesive. Oratorul critică centralizarea escesivă bugetară. Faţă de un buget al statului de 520 de milioane, oraşele n au decit 42 de milioane, oraşele nereşedinţă 5 milioane, iar judeţele 20 milioane, din cari trebue să se întreţină drumurile. Comunele urbane şi rurale dati o mare parte din venitul lor statului. D. B. DUMITROPOL. — Cine a fost acela care a despuiat comunele in folosul statului ? D. V. BRATIANU. — Ştii, voiţi să vorbiţi de Ion I. Brătianu. D. DUMITROPOL- — Nu, ci de Vasile Lascar. D. V. BRATIANU. — Vasile Lasar a avut mult de luptat cle iar în viul partidului sau pentru reformele pe cari le-a făcut şi multe din ■ele ce i se atribue nu sunt ale lui. Oratorul arată apoi că noi avem mea mulţi funcţionari, 120.000, cari nu lucrează suficient. Vin tirziu la slujbă, pleacă de vremne şi din a■oastă cauză statul suferă pierderi itofrce. Ar trebui se se reducă numarai funcţionarilor. Cei ce rămln să fie maî bine plătiţi şi să muncească efectiv şeapte ore pe zi. La orele 6 şedinţa se suspendă. . Şedinţa de noapte Şedinţa se deschide la orele 10. D. VINTILA BRATIANU, îşi coninuă cuvîntarea. O nouă tendinţă în politica bugetară —» spune d-sa — este aceea a degrevărilor inaugurată acum doul ani. Degrevarea, ca să fie logică și să-șî ajungă scopul trebue să se face odată cu impozitul* pe venit- Așa cum s’au făcut la no! însă degrevările, ele nu dau un rezultat bun și echitabil. Suprimarea dăreî funciare pentru proprietăţile mai ocid de 6 hectare se aplică şi acelora cari n’au mai mult pămînt de 6 hectare dar au alte surse de venituri. Degrevarea ar fi trebuit să ţină seama de veniturile totale. Reforma dv. va avea totuşi efectul bun de a pregăti terenul pentru impozitul progresiv pe venit, care va scuti de orice impozit un minimum de existenţă. Dv. aţî dus o politică de feciori de bani gata. Sub pretext de a unifica bugetul, aţi absorbit toate fondurile caselor speciale. D. M. SAULESCU. — Asta e politica d lui Costinescu. D. VINTILA BRATIANU. — D. Costinescu n’a voit de cit o unificare, permiţînd să se vadă pe buget toate cheltueiile; nu s’a gtndit un singur moment să absoarbă pentru stat veniturile caselor speciale. Se cheltuește prea mult la noi pentru palate. Se face palatul Senatului, acela al ministerului de interne, ale diverselor muzee, al primăriei, etc., toate utile, dar pe cari n’ar fi trebuit să le facem acum, cînd avem atîtea nevoi. Mergem spre o dezechilibrare complectă și vom da peste un dezastru financiar ca cel din 1901. O nouă criză ca cea din 1901 ar fi mult mai dezastruoasă ca cea de atunci, de aceea trebue să fim prevăzători şi să luăm măsuri de protec. La 1907 s’a vădit o prăpastie Intre cei dela ţară şi cel dela oraşe. S’a vădit atunci o lipsă de solidaritate Intre clase. De vină era poate şi o nedreptate prea mare, dar şi o stare de ignoranţă prea mare a ţărănime!. Cheltuiala cea mai urgentă, prin urmare, ar fi fost pentru crearea de şcoli rurale. Populaţia şcolară creşte necontenit, aşa incit, numai pentru a ne menţine in aceiaşi situaţie ar trebui să înfiinţăm în fiecare an cite 115 şcoli. Câte 500 000 de copii rămln anual fără locuri in şcoli. Apoi, şcolile profesionale nu sunt bine organizate. D. ministru de industrie, dacă ar fi cunoscut mai bine nevoile industriei, un loc de a face o Academie de comerţ, ar fi trebuit să dea mai mult sprijin şcolilor profesionale industriale. Aceste şcoli ar avea menirea să sporească numărul elementelor româneşti din industrie. D. N. XENOPOL. — Am intenţia să modific legea industrială schimbind proporţia dintre elementele romîneşti şi cele străine. D. VINTILA BRATIANU — Ar trebui să modificaţi pe întregime legea industrială. Situaţia noastră geografică şi evenimentela ce au Inc în Balcani ne impun o politică de prevedere. Armata noastră se găseşte tn stare bună, dar s’ar fi putut găsi Intr’o situaţie cu mult mal bună Astăzi se pune chestiunea apărărel ţărele toate direcţiile. Trebuesc luate măsuri de prevedere căci fortificaţiile nu se fac dintr’o zi în atîta. Astăzi la artilerie nu mai pot fi întrebuinţaţi de cât soldaţi cu ştiinţă de carte, prin urmare şi din punctul de vedere al apărărei armatei suntem siliţi să sporim numărul ştiutorilor de carte. Aceasta este o necesitate absolută şi urgentă. Nevoia de școală o punem mai presus de nevoia armatei. Oratorul arată necesitatea ca comisia bugetară să fie permanentă și să lucreze cu guvernul. Nu e vorba numai să se cerceteze bugetul, dar să se cerceteze toate legile de organizare cari sunt în legătură cu bugetul. Oratorul arată apoi că veniturile sunt bazate pe impozite nedrepte de potriva cărora vor protesta chiar contribuabilii. Aiurea cind se pun impozite, ele sînt drepte Faptul că avem o situaţiune naturală privilegiată, este explicaţia '■ezistente noastre. Trebue să dăm ţării o astfel de organizare ca să nu plutim la voia vîntuluî, ci să avem crima noastră proprie. Evenimentele prin cari am trecut, să fie re conştiinţa tuturor partideor politice. Cuvîntarea d-lui Mişu Săulescu D. MIŞU SAULESCU spune că va face citeva consideraţiuni, mai ales n ce priveşte evaluările făcute de d. ministru de finanţe. Evaluările se resimt încă de anul 1900 Ce a fost acest an? La 1900 s’a întimplat să avem o criză economică groaznică. Dar influenţa care a avut’o se datoreşte unui fapt de origine internaţională. Ne-am aflat intr’una din contigenţele economice. Anglia avea trebuinţă de bani, şi-a retras toate creditele şi în acest chip a creat o criză financiară artificială. Titlurile datoriei noastre publice nu se aflau în Germania, ci se aflau in posesiune, in portofoliile băncilor engleze. Cu acest chip, criza a devenit şi mai mare în Germania, iar criza noastră economică de atunci s-a complicat cu o criză financiară. Pe atunci aveam criza şi o puternică datorie flotantă. Astăzi nu avem, şi deci criza nu se poate compara cu acea dela 1900, când azi avem şi un mare excedent bugetar. Deci evaluările d-lui ministru stnt logice și nu avem de ce să ne temem. Dar să ne spună d. Brătianu dacă crede că avem noul excedente bugetare? Nu avem. Excedentele stat pur bugete rectificate. Deci la bugetul normal trebue să adăugăm. In fiecare an excedentul pentru ca să-l rectificăm- D. Brătianu a atacat degrevării d-lui Carp. Nu poate fi vorba de degrevări. D. Carp a avut intenţia si introducă in arsenalul nostru fiscal principiul unui minim de existenţă Oratorul continuă arătînd că bugetul acesta a fost studiat şi făcut cu multă prevedere de d. ministru de finanţe. Ceea ce ne cere d- Brătianu este să venim cu reforme mari financiare. Nu era momentul- De altfel d. Brătianu nu are dreptul să se plîngă de actualul ministru de finanţe, care a ştiut să vie ajutorul crizei favorizînd Banca noastră Naţională, prin măsura de rare d. Brătianu lşî aminteşte şi care a Înlesnit mult schimbul cu străinătatea. Banca Naţională Insă continuă greşelile pe care le-am semnalat anul trecut. Statul va trebui să impuie Băncii Naţionale să ia asupra ei plata remiselor asupra străinătiţii. Trebue dlor să ne spunem adevărul cu cinism, pentru ca să nu ne mai găsim niciodată nepregătiţi şi nepreveniţi. Crede că ar fi bine să se constitue o comisiune parlamentară, care să se ocupe în permanenţă de nevoile armatei. Asupra măsurilor ce e bine să se ia pentru Îmbunătăţirea situaţiunei armatei este ca in ce priveşte recrutarea, să se desfiinţeze orice dispensă, al doilea armamentul să fie impecabil şi echipamentul complect. Termină conchiztnd că trebue să se voteze bugetul aşa cum este. Cftd este bun. Cuvîntarea d-lui D. Comşa raportor Nu mă împac cu A. Slulescu — spune oratorul — de ceea ce priveşte cererea d-sale ca bugetul să nu aibă nici excedente, nici deficite. Aceasta e o teorie de şcoală. Noi avem totdeauna nevoie de excedente, deoarece nu putem avea previziuni perfecte. O ţară ca Franţa are şi Industrie şi comerţ şi agricultură, pe cînd noi sintem o ţară numai agricolă, aşa că dacă Intr’un an avem o recoltă proastă, nu avem cu ce plătite străinătate. Iată de ce excedentele la noi stat un fel de pavăză, de asigurare contra oricărei eventualităţi Evaluările bugetare nu sunt de loc umflate. Anul agricol se anunţă bun. Nimic nu arată un an dezastruos. Noi n’am procedat numai după sistemul automat ci am cercetat toate izvoarele de venituri. încasările până la 15 Martie ne-ar fi îndreptăţit la evaluări şi mai mari. Cu privire la sporurile pentru personal aş fi de părere ca ele să se aplice in Octombrie. Dacă încasările sunt bune, aplic sporurile; dacă nu sint buna, vin eu un buget rectificativ şi mi le aplic. Bugetul armatei va merge crescind. In curind va ajunge la 180 de milioane. F.El cred că şi excedentul pe care-l preţuim la 50 de milioane, va trebui dat armatei. În Germania se cheltueşte pentru soldat de două ori maî mult decit la noi. Nevoile noastre financiare ne vor duce la impozitul global pe venit. Avem nevoie de noul resurse, dar acestea vor trebui căutate In primul rînd în o mai bună repartiţie a cheltuelilor: să luăm deja unele capitole mai puţin importante şi să dăm la altele mai importante. Nu se poate spune că bugetul protejat este rflfl echilibre». Nici vorbă nu poate fi de o repetire a anului 1899. Criza de astăzi este datorită unor cauze externe, deci nu trebue să ne temem de o soldare cu deficit. Vă rog prin urmare să-l votat!. Discursul d-lui Al. Marghiloman Bugetul vine ttrziu. Nu este însă vina guvernului. Toată lumea inţelege că atunci cînd bugetul nostru, atîrnă nu numai de anul agricol dar şi de starea economică creată de evenimentele externe, nu se poate alcătui bugetul cu prea mult timp rea inte. Toţi colegii mei au aşteptat desfăşurarea evenimentelor, pentru a vedea dacă pot face faţă sporurilor proectate. In 1908 şi liberalii ai adus budgetul in ultima zi. Amintesc acest precedent numai pentru a aduce aminte d-lui Brătianu că atunci cind critici de altul, oarecare examen de conştiinţă se impune. Situaţia nu este aşa de pesimistă cum o vede d. Brătianu. Afară de venitul vămilor la care am prevăzut o scădere de 9 milioane cred că celelalte venituri nu vor fi în descreştere. încasările se vor face regulat, deoarece situaţia noastră e bună Avem la spate cinci ani de belşug, avem capitaluri acumulate şi vom putea să achităm datoriile către stat şi tot ce datorăm. Criza actuală are o explicaţie firească. Băncile mari au favorizat o muţime de bănci mici, cari au împins oamenilor împrumuturi de consumaţiune, nu Împrumuturi cari afi la spate o tranzacţie pentru producere de venit. Ctnd a venit apoi restricţia monetară, ctnd banul s’a ascuns, criza s’a declarat. Nimic nul poate îndreptăţi pe Brătianu să creadă că venitul căîlm ferate va scădea prin lipsa mărfei de transport E drept, că toamna trecută s’a semănat mai puţin grîtt. Dar locurile n’ad rămas nesemănate; s’afi vjus alte cereale, aşa tnctt calea ferată va încasa tot attta din trasport. Avem,e adevărat, prea mulţi funcţionari, cari stat şi rau plătit. Dar a cui e vina? Sporul artificial al functionarismului se datoreşte mal ales liberalilor. Este neapărată nevoie de o revizuire, dar o revizuire complectă, care se vedea un statut de funcţionari, cu o egalizare de lefuri şi cu o mai mare stabilitate. Rau face d. Brătianu când critică opera trecută a partidului liberal cu privire la industrie. Industria noagră e Încă prea slabă. Nu are drepte d. Brătianu să se plîngă că indistria este prea mult Încurajată. Nu cunosc decit două industrii cari merg apoi admirabil: htrtia şi zahărul înţeleg htrtia, căci e cu capital tominesc. Dar zahărul ? E cu capital străin. Şi cum a ajuns la situaţia extraordinar de favorabilă pe care o are? Prin protecţia scandaloasă pe care i-a dat-o statul. Noi de această privinţă n’avem nici o vină. D. I. G. DUCA___Băfuiţi-vă cu d. Take Ionescu. O VOCE. Nu d. Take Ionescu, ci d. Costinescu. D. AL. MARGHILOMAN* — E O mare greşală care se face ctnd se 0»pune o politică școlară politicei de jalate? Se poate pune astfel chestiunea? Putea Senatul să stea acolo unde e, privind universitatea de singurul amfiteatru mai mare pe care’l are? Școlile primare ar trebui să vină in sarcina comunelor. Starea e rea, e adevarat. Dar tot noi suntem de vină? Cine a cheltuit mai mult pentru universitate neglijind satele? Liberalii. Noi studiem acum mijloacele prin rari am putea spori veniturile comunelor rurale, pentru ca astfel să lacă îngriji de şcoale. Dv. aţi luat pe unvăţător din şcoală şi l’aţi băgat la bancă şi pe comerţ- Să ne dăm mina şi să-l readucem la şcoală. D. ŞTEFAN ION. — D. Arion aprobă activitatea extraşcolară. D. MARGHILOMAN. — Dle Ştefan Ion, d-ta poţi Şti că D. Arion aprobă activitatea extraşcolară In invăţămlnt, nu In circiume (aplauze). Oratorul arată apoi că partidul conservator a îngrijit de armată şi a inzestrat-o cu tot ce-i trebuia. Sporul prevăzut la calea ferată din urcarea tarifului, este menit a fi băgat în instiţiune, pentru a inzestra inzestrat-o cu tot ce-i trebuia. Suntem de acord cu toţii că este nevoie de o revizuire a legilor noastre organice. Bugetul este echilibrat. Să sperăm că o dezvoltare paşnică şi o recoltă mijlocie ne vor permite sfi avem şi anul acesta un plus la venituri asupra cheluelilor. Venind la situaţia politică, oratoril răspunde d-tal Fleva care susţinuse că guvernul actual nu reprezintă nici un partid. D. Fleva e nedrept cu partidul democrat Dacă d. Fleva l-a părăsit, mi urmează că el nu mai există. Cit despre partidul conservator, el a stat un timp Îndelungat in serviciul ţării şi i-a adus servicii însemnate, cel puţin egale cu cele aduse de perecul liberal. D. Fleva spunea că guvernul a provocat şi a înveninat chestia externă. Ar însemna, prin urmare, că chestia externă n’a existat, deoarece d. Fieva, o arată ca un pretext al colaberfirei-O altă acuzaţie pe care ne-a adus-o d. Fleva este aceea că ne-am aliat pentru a înăbuşi chestia tramvaiului, Sfi mă acuzi pe mine iniţiatorul chestiunei tramvaiului, efi am intrat In colaborare cu partidul conservator-democrat pentru a înăbuşi chestiunea tramvaiului, este temerar. Pentru moment, stat chestiuni mai grave, cari ne absorb preocupările. Clnd Chestiile externe vor fi rezolvite atunci vom putea să ne ocupăm şi de chestiunile interne ce ne frământă. Colaborarea a răspuns unei auguste chemări, pentru a rezolvi chestia externă. Am reprezentat acţiunea externă cu cumpătare şi demnitate, şi am adus astfel servicii ţării. N’a fost dispreţ sau lipsă de deferenţă pentru parlament din partea d-lui Maiorescu atunci cind a declarat d-rul Fleva că nu poate răspunde la discuţia la mesaj. In chestia externă Romínna s'a scos sabia, şi tocmai prin liniştea ei a izbutit să-şî apere interesele. (Aplauze prelungite). Discuţia generală se Închide. D. DUMITROPOL cere d-lui ministru de finanţe să reducă la 2§ 1» sută cota comunelor rurale către stat D. AL. MARGHILOMAN răspunde că statul a despuiat comuna de venituri, prefâcind’o tntr’o celulă marfă. încetul cu încetul va trebui să se libereze bugetele comunelor de toate cheltuelile impuse pe nedrept de stat. Se pune la vot şi se admite cu 69 voturi contra 3 proectul pentru fixarea veniturilor statului. Şedinţa se ridică la ora 1 şi luna. Astăzi la orele 2 va continua discuţia bugetelor. VIATA BUCURESTEANA SERATA DANSANTA La d- şi d-na loan Trăsnea-Greceanu a avut loc Vineri seara o serată dansantă, la care s’a petrecut admirabil plnă noaptea tfrziu- Au luat parte la această serată: D. şi d-na Nicolae Xenopol, d. şi d-na Constantin Dissescu, d. şi d-na Iperssele de Strihou, d. şi d-na Sefbey, d. şi d-na de Waldthausen, d-na Simona Lahovary, d-na Simky Lahovary, d-na şi d-na Nicolae Cesiona, d .şi d-na Nicolae Filodor, d- şi d-na Vasile Derussi, d. şi d-na Constantin Stoianovici, d-na Ana Sloionovici, d-na Maria Atanasovici, d-na Joanna Malla, d-na Alexandru Zănescu, d şi d-na colonel Caribolu, d-ra Stella Eliade, d-ra Sanda Fălcoianu, d. şi d-na loan Cămărăşescu, d- şi dna George Racoviza, d-na Elena Golescu, etc. D-nii: contele Waldburg, Jackson, C. Blondei, contele Monteforte, de Ramaix, B. Arsenieff, G. Cretzeanu, maior G. Manu, Vaimerle, Worcest- Uy, etc. CONCERT Aseară a avut loc In slg Ateneului ultimul concert al lui Joseph Silviosky, care a cîntat din Chopin- In sală am observat pe: D- şi d-na Constantin Dişossca, «L si d-na Paul Brătăşianu, d- d-n« şi d-ra Alex. D. Florescu, d-ng «i d-ra D. Florescu, d. şi d-na Nicolae Cocea, d. şi d-na George Iconomu, d-na Mihail Deşliu, d- şi d-na I. Cămărăşescu, d-rele Elena şi Pantelina Robescu d-na Olga Skina, d-na si-ra Nicolae Butculescu, d-na Mihail Iulian, d-na şi d. Hagi PanteiL .L Sturdza, d-na F. Sturdza, d. şi d-na Philip Lahovary, d. « d-na D. Răduescu, d-na D. Tassian, d. ft d-ra Nicolae Tassian, d. şi d-na T. Metaxa,-na Păucescu, d-na Jurjea-Negrieşti, d-na şi d-ra Romalo, d-ra Semiid, d-na dr. Poenaru-Căplearu, d-ra Alisa Eftimiu, d-na Nicolae Poizu-Micşuneşti, d-na G. Băicoianu, i-rele Bengescu, d-rele Berendey, i-rele Rosetti, d. şi d-na D- Burilegu, d-ra Franasov!c!,d.d-na şi d-rele Ioandă, d. şi d-na C. Arion, d-na Miali Sipsomo, d-na şi d-ra Mihail Kalinderu, d-na Zâne, d-na Kagimanteli, d-na dr. Gerota, d-ra Marialiescu, d-na Constantin Vasilescu, d-ra Anton Carp, d. şi d-na căpitan Marţian, d-na şi d-rele Peretz, d-na Victoria Eftimiu, d. şi d-na Alea Dumitrescu, d- şi d-şosia Gafenko,-na şi d-rele Adania, d-na şi d-na Irirea, d-na Costescu, d. şi d-na Săvuescu, d-na şi d-rele Golescu, d. şi-na Ilie Radu, d-na Arupu, d-soarele Iappon, etc. D-nil contele Pejacevicl, Yackson D. Davidoglu, Pantazl, etc. Dob Pedro Dr. S. Hermanf De la clinica Prof- Finger din Tien.* JSoli genîni-nrinar® sifilitice şi Boli de piele Consultaţiuni 9— II a. m. si 9—n dloi» «Ur. Doamnei S3 VacaresU» ( V /