Adevěrul, iunie 1913 (Anul 26, nr. 8518-8547)

1913-06-16 / nr. 8533

jouminica 10 Iunie 1918 Casinul DIN Sinaia SE DESCHIDE Sâmbătă 15 Iunie Casinul DIN Constanta 9 SE DESCHIDE Institutul de Hydroterapie al Eforiei Moşea Ilin Ciplaas * * . Acest institut reparat şi amenajat din nou, anul acesta, aducân­­du-i- se mari îmbunătăţiri, cuprinde următoarele secţiuni: Hidrote­­rapie, aer comprimat, inhalaţii, băi de lumină electrică, electrici­tate statică, băi de accid carbonic, masaj, băi igienice, de putină, aburi, bazin, duhuri scoţiene, etc. Acest institut se prezintă în aceleaşi condiţiuni, ca cele mai re­numite institute similare din străinătate precum : Kaltenleutgeben (Dr. Winternitz), Ems, Reichenhall, Divonne, Champel, Evian, etc. Institutul este situat în centrul orașului, in mijlocul unui parc frumos umbrit de arbori seculari, împodobit de fier , răcorit de ape curgătoare și luminat­ cu electricitate. Câmpulungul este unul din oraşele cele mai higienice, luminat cu electricitate, cu un centru de distracţii ca:­serate, baruri, mu­zică militară, orchestră, grădini publice, cu împrejurimi admira­bile pentru excursiuni: Flămânda, Bughea, Nămăeşti, Rucă , Dâm­bovicioara, Giuvala, etc. Stagiunea s-a deschis la 9 Iunie şi durează până la 1 Septemvrie _________________ . Sulfat de Cupru Calitatea cea mai superioară Pepinierele orge gustave Hicolina-laşi Bomboane purgative din suc de fructe. Uşor de luat de copil şi adulţi. Efect sigur. Excelente contra­ Constipaţiei, Lencuiei intestinale, Hemoroiziei, Congestiunei,­­ Migrenei De vânzare la toata farmaciile şi dro­­gueriile. IRELE de piele balată şi,păr de cămilă M­UŞAMALE Cântare „Garvens“ P­OMPE ori­ce articole technice pentru agricultori, mr­orari, fabrici, etc. ! Sâm­bătă 15 Iunie Se găsește de vânzare la: Vinde prompt din depozit Jacques Paucisir BUCUREȘTI Str. Smârdan 3­ T E V I,si ACCESORII RO­BILETE ULEIURI Mnmtlac tic şters d-lui Filipescu şi a coteriei sale, ca­re n’au făcut decit să sdruncine moralul armatei, după cum s’a zis, vîrînd zîoanie, intrigă şi neîncre­dere între ofiţeri, contribuind astfel la distrugerea camaraderiei atît de necesară corpului ofiţeresc. Crede oare d-sa că prestigiul şi autoritatea unei armate se păzim­ă numai pe complleetarea lipsurilor materiale şi îmbuibarea acelora pe cari a socotit a’i atrage în sferele sale ? Iată unde d-sa s’a înşelat ! Moralul ofiţerilor joacă într’o oştire cel mai mare rol; el inspiră cea mai mare încredere celor în sub­ordine şi acestora in şefii lor pentru a zbura astfel din izbîndă în izbîndă, iar dacă moralul lipseşte este vai de oştire... şi aceasta este crima d-luî Filipescu fostul nostru ministru de războiu. Crede oare d-sa ca prin intrigile şi nedreptăţile cele­ mai strigătoare ce a introdus în această instituţie a făcut opera de salvare naţională? Ca concluziune toată lumea mili­tară ştie că d. Filipescu a com­plectat într’adevăr multe lipsuri în armată, dar i-a senvncinat cu desă­­vârşire moralul aşa că opera d-saile devine egală cu zero, ba chiar şi mai rău­, căci mult mai multă mun­că va trebui depusă în viitor, de nişte miniştri absolut probi şi deşi in­­teresaţi spre a reînălţa această parte morală. Acesta este sentimentul tuturor ofiţerilor cinstiţi din oştirea noastră care au citit cu toată indignarea ce­le cuprinse în ziarul lăturalnic al d-luî Filipescu, relativ la aluziunile făcute pentru o revoluție care fra­­mîntă atît de mult creerul d-'luî N­. FiHpescu. —----------'■■■wHB» ♦ —n­g—w - Un ofițer superior Rezolvarea unuii incident Bucureşti, 1 iunie 1913 Scumpe prietene, Ca rezultat al mandatului pe ca­­r'ére mi l’ai dat, iată alăturatul no­stru proces verbal din care reese complecta ta satisfacere, căcî insul­tătorul tău este şi rătmîne descalifi­cat. .. Primeşte, te rog o caldă strîngere de mină. (ss) E. S­tur­za,, căpitan Gr.­Odo­­bescu­. PROCES-VERBAL In urma unei scrisori triviale și­­ofensatoare primită recomandată în seara zilei de 12 (25) iunie 913 de d. maior Gh. I. Cantacuzino din partea d-luî Ion Cătuneanu, fost căpitan în armată, noi căpitan G. Odobescu și Emile Sturza am fost însărcinat­ de către d. maior Can­tacuzino să-i servim de martori. Azi 13 (26) Iunie 1913 ne-am în­făţişat la hotel Regal, camera No. 55 domiciliul provizoriu­ al d-lui I. Că­tuneanu unde negăsindu-l, am lăsat o scrisoare, cu rugămintea să bine­­voiască a-şî constitui martori, ho­tărindu-le jocul de întîlnire la ho­te! Capsa camera No. 32 tot pentru azi orele 5 p. m. La ora și locul indicat, spre marea noastră surprindere, în loc de mar­tori, am primit o scrisoare pe care o înmînăm clientului­­nostru- Prin a­ceasta scrisoare reînoind cuvintele triviale şi ofensatoare la adresa d-lui maior Gh. Cantacuzino, d. Ion Cătuneanu, refuză in chip hotârît a’şî constitui martori, înţelegind că prin noul insulte să scape de răs­punderea ofensei aduse. Fată de incorectitudinea acestui procedeu noî martorii d-luî maior Gh. Cantacuzino considerăm inci­dentul ca absolut închis, neputînda se obţine o mai deplină satisfacţiu­­ne dela d. I. Cătuneanu de cit, aceia de a se fi descalificat el însuşi prin pifrtarea sa. (ss) E. Sturza, căpitan Gr. Odo­­bescu. Făcută astăzi 13 (26) Iunie 1913. 11 Iunie 1913 Scumpii mei amici, Vă mulţumesc din toată inima de tot­ ce aţi făcut pentru mine şi va rog să credeţi că nu puteam dobîndi mai mare satisfacţie. D. Ion Cătuneanu cum prea bine spu­neţî este şi rărume descalificat, prin faptul ca în scris a refuzat ca­tegoric constituire de martori, nu eu am să-l scot din această încurcă­tură şi nimenea nu-i poate scoate fiica, a avea afacere cu mine. Sub nici un cuvînt d. Ion Cătunea­­nu nu mai poate avea cu nimenea să rezolve vreo chestiune de onoare. Primiţi, vă rog scumpi amici, a­­sigurarea marei mele afecţiuni. (ss) maior Gh. I. Cantacuzino Merit­ul zilei Bulion cu o­ Limbă afumată cu unt proaspăt Salată italiană Pui mic fript cu trufe Salată de cicoare Ananas, fructe Tortă, ciocolată Cafea. Vin viţă de Champagne Ştirbey Pommery Drapoau American Liquers Moartea lai Aurel Petrescu Un tînăr care era acum cîţiva ani i­eşirea lui din conservator, o mare speranţa a Teatrului Naţional şi ca­re apoi se pregătise să plece la Pa­ris spre a studia dreptul — Aurel Petrescu — a murit după o grea boa­lă şi suferinţă în sanatoriul Sf. Eli­­sabeta de la şosea. D. prof. dr. Marinescu i-a prelun­git viaţa prin toate mijloacele. Boa­la a fost însă mai puternică şi a bi­ruit Aurel Petrescu a atras atenţia, din conservator, asupra sa, atît prin fi­zicul sau­rit, şi prin însuşirile sale de căldură şi comunicativitate. Examenul său cu scena din „Să­­ fiu zici vorbă mare" a făcut senzaţie. Apoi a jucat, roluri destul de impor­tante la Teatrul Naţional. Boala în­­topind să se manifeste. Aurel Petre­scu a părăsit scena şi azi foştii ca­marazî şi toţi cei cari­eou­ cunoscut deplîng moartea lui atît de prema­tură, la AUREL PETRESCU Silii SESSJil­il S'au conferit decoraţii următorilor militari: ORDINUL „STEAUA ROMINIEI» In gradul de ofiţeri. — D-lor: colo­nel în rezervă Anastasiu Ion, din re­gimentul Calafat No. 31; Colonel în rezervă Tetrat Gheor­­ghe, din regimentul Gorj No. 18, şi Colonel în rezervă Marca Alexan­dru, din regimentul Războanî No. 15. ORDINUL „COROANA ROMINIEI“ In gradul de cavaler. — D-lor: Do­garu Nicolae, plotonier-major, din regimentul Gorj No. 18; Safte Constantin, plotonier-major, din regimentul Argeş No. 4; Mit­iţă Stoica, plotonier, din regi­mentul 16 de artilerie; Lucan Dumitru, plotonier-major din regimentul 4 de artilerie; Lungu Chiru, plotonier-major, din regimentul I­ulcea No. 33; Nicolae Ion, plotonier-major, din regimentul 2 de roșiori; Dumitrescu Ion Al., plotonier-ma­jor din batalionul de pioneri de ce­tate; Andrei Gheorghe, plotonier-major din batalionul 3 de artilerie de ce­tate, Teodorescu Dumitru, plotonier­­major de la depozitele generale ale marinei, și Popa Ion P., plotonier, din regi­mentul 4 Ilfov No. 21. D-luî căpitan Verulescu Constan­tin, din regimentul Prahova No. 7. CRUCEA „SERVICIUL CREDIN­CIOS" D-luî Nicolaevicî I., plutonier, sub­­şef de muzică în regimentul Pra­hova No. 7. MEDALIA „SERVICIUL CREDIN­CIOS" Clasa I. — D-lor: Dincescu Ion, Ra­­du Dumitru, Marin Ene Gheorghe I., sergenţi din reg. Prahova No. 7. Clasa II. — D-luî Andrei Tănase, caporal, din reg. Prahova No. 7. Medalia Serviciul Credincios cl. d­-a d-lui Ciuntu Ion, cantonier la Castelul Peleș. Curierul spectacolelor 15 IUNIE PARCUL OTETELEȘANU. — Com­pania lirică Const. Grigoriu : Su­ZSHA**« GRADINA "KLANDUZIEI. — Trupa Niculescu-Buzau: Cloretta. Teatrul Cinema­,,Lux", strada Doam­nei 5. Reprezentaţii orare dela 9— 12 noaptea. Program bogat. Se schimbă de 2 ori pe săptămînă. CINEMATOGRAFUL TERRA, str. Doamnei: Zilnic reprezentaţii orare. CINEMATOGRAF CIOCONDA (Obor): Reprezntaţii orare. eram CERETI Mer ADEVERUL Lumea politică ştie în ce condi­­ţiunii s’a realizat fuziunea conser­vatoare la 1907. Nu se cunoştea însă textul pactu­lui încheiat şi semnat de d-nii Carp şi Cantacuzino. Acum cu ocazia consfătuirilor dintre miniştrii şi parlamentarii conservatori, unii contestind legiti­mitatea comitetului executiv con­servator, s’a dat publicităţei textul marelui pact! Reproducem acest interesant do­cument ca să­ se vadă ce mentali­tate aă la noi... şefii partidelor is­torice şi cum înţeleg să-şi transmi­tă puterile şi să-şi împartă judeţele, întocmai cum şi-ar împărţi latifun­diile. Iată in extenso acest pact: Toţi membrii vechiului club al d-lui Carp sunt de drept membri ai clubului conservator fuzionat, iar vechiul club al d-luî Carp se va desfiinţa,­in ziua fuzionăreî. Comitetul central fuzionat va de­semna, în primele zile ale activită­­ţei sale, un număr de 24 membri pentru formarea comitetului clubu­lui conservator, păstrînd, pe cit se va putea, o paritate între persoanele luate din vechile două cluburi. Pre­şedintele clubului conservator fu­zionat va fi d. Gh. Gr. Cantacuzino. D-nii Cantacuzino şi Carp vor stărui să se aleagă, în decursul a­nului curent, de către comitetul cen-­ tral fuzionat un comitet executiv compus dintr’un număr egal de foşti miniştri, din amindouă părţile şi a­­nume din: Gh. Gr. Cantacuzino; Ion Laho­­vări; Take Ione­scu; D. Greceanu; Dr. Istrati; I. Grădişteanu sau Dis­­sescu; Th. Rosetti; T. Maiorescu; Al. Marghiloman; N. Filipescu; C. Olănescu; C. C. Arion. Comitetul executiv va fi convocat şi va lucra sub preşidenţia d-luî P. P. Carp. In faţa grelelor împrejurări, prin cari trece ţara in urma răscoalelor ţărăneşti şi faţă de pericolul social care o ameninţă, subsemnaţii ne-am­ învoit să facem concentrarea con­­servatoare menită a apăra intere­sele superioare ale ţarei periclitate prin propaganda socialistă, care a sinincinat temeliile ordinei noastre sociale. Spre acest sfirşit, a rămas stabi­lit, între noî, că d. P. P. Carp este de acum înainte însărcinat, cu di­recţiunea partidului conservator. După ce d. Gheorghe Gr. Canta­cuzino va fi săvîrşit formalităţile privitoare la comunicarea către a­­miciî săi politici a hotărireî d-sale de a ceda şefia partidului conser­vator d-lui P. P. Carp, se va consti­tui comitetul central al partidului conservator, fuzionînd am­indouă comitetele actuale și avind fiecare un număr egal de membri. Ziarul „Conservatorul", al cărui comitet de redacţie este compus din d-nii Rahtivan, Grigore Gh. Canta­cuzino şi Paul Greceanu, va mai primi şi alţi trei membri de comitet indicaţi de D. Carp. Aceşti mem­bri ai comitetului de redacţie vor lua parte, la­ şedinţele comitetului e­xecutiv. D. Carp consimte ca în districtele Prahova, Ialomiţa, Muscel şi Of presidenţiu şi comitetele conservă­toare locale să fie constituite după dorinţa d-luî Gh. Gr. Cantacuzino. La viitoarea formare de guvern vor face parte din minister trei a­mici politici ai d-luî Gheorghe Or. Cantacuzino, despre persoanele că­rora d. Carp se va înţelege cu d Gh. Gr. Cantacuzino, în momentu! formărei guvernului. D-niî P. P. Carp şi Gheorghe Gr Cantacuzino se vor înţelege împre­ună, in toate chestiile politice care interesează bunul mers al afacerilor publice, ca douî buni amici politic si în mod frăţesc. P. P. Carp Gh. Gr. Cantacuzin­o Documentul acesta merită să fi relevat mai pe larg, ceia ce va face. Pactul dela 1907 Cum a transmis lorgu Cantacuzino șefia conservatoare lui Petre Carp.­—Textul original al pactului INFORMAŢIUNI D. Take Ionescu care a plecat a­­seară la Sinaia. Se reîntoarce azî in Capitală. „La Rouillanie“, oficiosul partidu­lui conservator-democrat, publică următoarele aprecieri asupra situ­a­­ţiuneî : Hotărît, situaţia internaţională este rea. Cu toate că nu se poate spune că bunul simţ şi omenia vor sfîrşi prin a triumfa, pentru moment nebunia este aceea care s’a întronat. Propunerea pentru arbitrajul ţa­rului, în practică, a căzut întrucît în momentul dud Serbia a accepta­­t'o. guvernul bulgar a formulat con­­diţiuni pe cari ţarul le-a găsit inad­misibile. Aceste condiţiuni neobicinuite fos­­t-au ele un pretext pentru a retrage acceptarea arbitrajului sau o nece­sitate provocată de spiritul trupe­lor, puţin importă. Arbitrajul ţarului este în acest moment un incident­­închis. Aflăm din izvor sigur că încă a­­cum cîteva zile, d. Venizelos a for­mulat marilor Puteri aceleaşi pro­puneri pe came ziarul nostru le-a expus încă în Octombrie, le-a sus­ţinut în tot timpul războiului şi le-a reînoit în No. d­e la 11 iunie c. D. Venizelos, ca şi noi, ar fi cerut ca Europa să stabilească de data asta acelaşi principiu pe care la stabilit după tratatul de la San Ste­fano, adică: împărţirea teritoriilor cucerite de la Turcia este o chestiu­ne europeană şi nu intră în com­petenţa exclusivă a foştilor belige­ranţi. Noi am dat toate argumentele ju­ridice şi istorice a acestei teze. Rezerva făcută în ultimul timp de presa austro-ungară asupra rezul­tatelor arbitrajului ţarului arată acelaşi punct de vedere. Dacă marile Puteri vor lucra re­pede şi declară aceasta aliaţilor, cari, în fond, n’ar voi să se bată dar sunt într’o stare de civilizaţie prea primitivă ca guvernele lor să aibă inteligenţa şi puterea de-a face o politică mare, orice pericol de războiu va înceta de îndată. Cit despre Romînia, n’am putea îndeajuns repeta aceasta, ea a for-" mulat prin nota remisă marilor Pu­teri, punctul ei de vedere, adică: imposibilitatea pentru ea de a râmi­­ne în inacţiune dacă războiul ar începe între aliaţi. Atitudinea Romînieî, toată lumea o recunoaşte de data asta, este un important factor pentru menţinerea păcii. Va fi ea un factor h­otăritor? A­­ceasta se va ştie foarte curînd. Eri a avut loc o nouă consfătuire intre parlamentarii conservatori şi intre d-nii miniştrii Titu Maiorescu, Alex. Marghiloman, C. C. Arion şi Mişu Cantacuzino. Consfătuirea s’a ţinut acasă la ministrul justiţiei. Au­ luat parte 15 deputaţi şi senatori cari s’au decla­rat de acord cu miniştrii conserva­tori pentru reorganizarea partidu­lui, hotărînd să rumice strînşî uniţi in jurul lor şi să continue să spri­­jinească actualul guvern. O nouă consfătuire va avea loc Luni sau Marţi acasă la d. ministru C. C. Arion. DUNLOP reduce întocmai ca şi concurenţa preţurile pneumaticelor sale. Depoul fcuîev. Elisabeta 5. Primim spre publicare următoa­rele două scrisori : Principelui George V. Bibescu Iubite amice. Conform însărcinămi! cu ne-ai dat de a cere explicaţîuhî d-luî general Mihail Boteanu asupra declara­ţiu­ni lor ce ar fi făcut, d-sa în un inter­view apărut în, ziaruU „Seara" din 29 Mai a. c­, ne-am prezentat, d-sale, ca­re în prealabil ne-a înmînat alătu­rata scrisoare către d-ta. Cum din această scrisoare, pe care ţi-o alăturăm se restabileşte faptele spre deplina d-tale satisfacţie consi­derăm incidentul închis. Primeşte, te rugăm, iubite amice, încredinţarea consideraţiuneî noa­stre distinse. (ss) Vice-amiral V. Urseanu (ss) Gr. N. Greceanu Bucureşti, 13 Iunie 1913. Iubite domnule Bibescu, Cu regret văd că în jurnalul „Sea­ra" din 29 Maî a. c. este expusă o convorbire ce am avut cu d. loeot. Dimitrescu în care sîntaţi şi d­v. a­mestecat. Vă declar, spre satisfacţia dv., că d- locot. Dimitrescu a fost­ introdus la mine de d. It.-colonel Macri sub pretext de a afla cum s’a petrecut incidentul intre d. Vlaicu şi d-sa. Nu am autorizat pe d. locot. Dimitrescu a se servi de numele meu şi nici nu pot lua răspunderea celor scrise de d-sa, astfel cum sunt expuse, ele ne­­fiind conforme cu adevărul. Profit de această ocaziune spre a vă reînoi stima mea. (ss) Genera] M. Boteann Sublocotenenţii de rezervă din ur­ma infanteriei prevăzuţi mai jos, a fost chemaţi timporal, pe ziua de 1 Iunie 1913, în activitate de serviciu la corpurile de trupă arătate în drep­tul fiecăruia: Eftimescu Constantin, din regi­mentul VII Racova No. 25, în regi­mentul VI Tecuci No. 24; Petrescu Grigore, din regimentul Calafat, No. 31, în regimentul Goi No­ 18; Mitrică C. Dumitru, din regimen­tul Rovine No 26, în regimentul Dolj No. 1; Dumitrescu Ion, din regimentul Putna No. 10, în acelaş regiment . Grăbiţi-vă a cumpăra Lozuri noro­coase d­e I-a la colectura Felix Grün, Bucureşti, strada Academiei 1 (su­cursala cal. Grivirei 112) tragerea fiind la 18 cor. Lu­ poliţia­ Capitalei s'a pregătit un birou special, sub conducerea d-luî dr. N. Demetriad, pentru exa­minarea femeilor cu moravuri u­şoare. Balonul este prevăzut cu toate cele necesare şi se află la etaj, lingă ar­hivă-Deschiderea Cazinului din Con­stanţa, va avea loc Simbătă 15 Iunie. Am arătat intrun articol precedent nenumăratele atracţiuni pregătite de direcţia Cazinului pentru sezonul a­­cesta. Iată acum şi programul primelor reprezentativul teatrale ale Cazinu­lui, Carl vor incepe odată cu deschi­derea Casinului. : ' TEATRU DE COMEDIE D-ra Jeanne Chestier, de la teatrul Comédie-Royale şi teatru Femina; d-ra Boyer, dela teatrul Varittees; d. Charly, dela teatrul Antoine, etc. etc. TEATRU DE VARIETĂŢI D-ra Marthe Jehan, rechemată în ţară în urma succesului strălucit din anul trecut; Tom Fool and Chum, comici excentrici internaţionali, Fa­ta Aerului, celebra dansatoare, etc., etc. Orchestra de dame, orchestra na­ţională, orchestra de concerte sim­fonice. Preţurile serale la teatru sunt foar­te moderate. Abonamente cu preţ re­dus. Poliţia Capitalei a făcut astă-noap­te o razzie prin cantinele mărginaşe ale Capitalei, arestînd numeroşi de­zertori şi oameni fără căpătii. Azi a fost pus în libertate aceia în contra cărora nu s’a găsit nici un mandat de arestare sau altă vină. „V. Psilander, trădat de priete­nul casei“, film de artă (Menajul In trei). Vizitatorilor se oferă portretul lui V. Psilandor. Grădina Cinema „Splendid", vis-a-vis de Ateneu. D. M. Rădulescu a fost numit şef de cabinet al d-lui prefect al jud. Il­fov, în locul d-lui I. R. Sturdza, de­­misionat. Consiliul general al oraşului Vas­lui, in seziunea extraordinară In ca­re se află convocat, se va ocupa şi cu alegerea unui vicepreşedinte in locul d-lui Mavroiani, numit prefect al judeţului. 13 Iunie, 1913. Din Budapesta ni se telegrafiază că înmormîntarea ziaristului Sig­mund Singer, fost redactor-şef al ziarului „Pester Lloyd" va avea loc Duminică dimineaţa. Diplomatul în farmacie Gheorghie­­vici Petre, recrutat în oraşul Craio­va cu clasa 1911 şi repartizat regi­mentului Rovine No. 26, a fost, îna­intat la gradul de farmacist, sublo­cotenent, stagiar, pe ziua de 16 iu­nie, insumîndu-se la spitalul militar al corpului V armată, unde va exe­cuta stagiul de un an impus de lege. Farmacistul-ajutor rezervist So­mogyi C. Carol, din batalionul 9 vi­­nători, a fost înaintat la gradul de farmacist, sublocotenent, în rezervă, pe ziua de 1 Iulie 1913, însumindu­-se cu noul grad în cadrul de rezervă al corpului V armată. . FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL“ 23 Eterna Tinereţă Spovedania anei ţintei celebre, Jacea Se tendos . — Nu, nu nu veţi pleca ! strigă prințul. Capul lui Chalais e în pri­mejdie. Ce veți face pentru salva­rea lui ? — Nimic, nu pot face nimic, în­­gînă Gaston. — Dar e îngrozitor ! Știţi care ar­­fi datoria voastră Monsieur ? — Nu. Spune. — Să vă duceți la Chalais să vă puneți jumătate din lanțul lui pe grumaz și să ziceți regelui: eu am fost complicele acuzatului. Iartă-1 cum m’al­ertat pe mine, sau jude­cătorii să ne osîndească pe amîndoi. — Nu se poate. Pleacă. — Așa­dar nu voiti să faceți ni­mic ? exclamă Marsillac deznădăj­duit. — Nu voiți face, fiindcă nu pot face nimic. De a atuncî să nu vă mirați dacă ori­care om de onoare vă va adăuga și un supranume... — Ce fel de supranume ? zise fra­tele regelui cu asprime. Vedea că va fi insultat și voia să-l înfricoșeze. — Putețî ghici monseniore. — Spune d-ta. — Supranumele de laș ! — Ticălosule vei plăti scump in­sulta asta ! — Sînt gata, veî avea curaj s'o faci, dar altceva nu. Da, o lașitate maî mult sau mai puțin, ce are a face ! Careta pomi. Cu sila l’am dus de acolo pe Marsillac și l’am silit să se ascundă. Gaston ajungînd la palat trimese slujitorii să-l caute pe prinț și să-l ucidă în bătae. Dar nu l-au­ putut găsi. Marsillac prin purtarea lui neso­cotită nu mai putu face nimic pen­tru salvarea lui Chalais. A recunos­cut și el greșala ce făcuse, dar era prea tîrziul. A trebuit să pierdem un timp preţios ca să-l putem ascunde de duşmanul primejdios ce-şi făcuse. El mi-a ascultat sfatul şi s’a ho­tărît să se întoarcă singur la Paris. Saint-Evrerpond într’o noapte întu­necoasă îl ajută să iasă din oraş. După plecarea lui, am început a plănui cum să-l scăpăm pe nenoro­citul Chalais. Doi soldaţi din compania lui E­­vremond se prefăcură bolnavi şi fu­ră duşi la infermerie. Evremond a luat uniformele lor, un croitor peste noapte le-a reparat aşa fel ca să le pot îmbrăca una peste alta. In zori Evremond mă trecu printre soldaţii lui cari aveau să fie de gardă la „Ocnă”. De­oarece ştiam a umbla CU armele, nu mi-a fost greu­ a face pe soldatul. Bine­înţeles că au­ avut grijă să-mi dea un loc în interiorul temniţei. Astfel am putut revedea pe cel ca­re cu cîteva zile înainte se încrezuse cu tărie în prietenia lui Ludovic al XIII. Şedea lingă o masă de lemn alb, cu capul sprijinit în palme şi scria plîngind, o scrisoare către ma­ma lui. N’am putut să-i vorbesc fiindcă erau şi ceilalţi soldaţi prin apropiere şi nu­­ e­rau­­ toţi devotaţii noştri­. Cu puşca pe braţ mă plimbam prin ce­lulă şi tot apropiindu-mă de masă, am putut să-i strecor un bileţel, Cha­lais m’a privit uimit, eu i-am făcut semn să tacă. Pe furiş citi biletul: „Tăcere! Curaj ! Prietenii te vor sal­va. Eu am două uniforme, vei îm­brăca una şi vom pleca împreună. O şalupă aşteaptă la Paimboeuf, ne vom duce la flota lui Bukingham, lingă insula Rhé. Deci nu dispera". Ochii lui străluciră de bucurie, recunoștința­­cu care mă privi nu voia putea s’o uit nici­odată, Dai, în clipa aceia n’am bănuit ce întîmpla­­re va zădărnici toate planurile noas­tre. In galeriile subterane din jurul celulei se auziră de­odată murmure. Evremond apăru speriat zicînd: —­ Vine cardinalul! Vrea să vor­bească cu prizonierul. Bagă de seamă! Mi­ se păru că-mî îngheța tot Sîn­­gele în vine. Nu mult apoi apăru Richelieu. Era însoțit de trei inși în toge negri. Doî rămaseră lingă mi­ne, celalt desfăcu o geantă de piele și punîndu-se într’un genunchii! stă­tu gata să scrie pe un pergament protocolul. Chalais tremura cînd fă­cu cltîva pași spre ministru. — Dv. aci ? zise el încet. ,— Da, eu, răspunse Richelieu. — Ce doriți ? — Să te scap, răspunse ministrul cu hotărî­re. — Cu ce preț, d-le cardinal? —­ Salvarea d­-tale depinde de re­ge. In numele, lui sint aci. Pînă a­­cum ai negat ,și râu aî făcut. Rege­le e indignat că nu simţi nici o că­inţă. $i­erî şi-a adus aminte că aţi fost crescut­ împreună. — Aşa este, zise contele turburat. — Regele a fost in totdeauna bun cu d-ta şi cum Tai răsplătit? Din dragostea ce maî are pentru d-ta, m’a trimes încoace și mi-a spus că te va grația dacă, veî mărturisi ade­vărul declarind­ că regreţi faptele. — Cine îmi garantează iertarea ? — Eu ! N'ajunge ? Tînărul tremura. — Dv. sînteți dușmanul meu, în*­gînă. — Admit, dar sînt prim-ministru și cred că admițî că sfnt om cinstit. — Așa­dar îmi dați cuvîntul dv. ? Da. — Imî voiți redobîndi rangul la Curte ? Da, rangurile şi grațierea. —» Intrebați-mă, d-le cardinal, sînt gata să vă răspund. — Chemați soldații, porunci Ri­chelieu, vor fi­ martorii noştrii în fața regelui. Ordinul fu executat. Celula se um­plu de oameni. Eu am avut presim­țirea că se punea la cale o trădare, o cursă rușinoasă. Evremond care îmi citi ghidul pe obraz șopti : — Fii liniștită, îl vom putea salva și pe urm­ă. Chalais nu părea că, bănuește ce­va, privea încrezător pe primul mi­nistru. — Vei răspunde la trei întrebări, zise Richelieu. — Voiu răspunde, monseniore, dar despre complici să nu mă întrebați, nu voiț trăda pe nimeni. — Nu ■ e nevoe, complicele princi­pal a făcut mărturisiri. Altfel cum crezi că ai fost condamnat,? Chalais schimba fete, fete dar nu zicea nimic. —­ Cine era ales să mă ucidă în l­im­ours ? întrebă Richelieu. — Eu, răspunse contele. — Față de judecători ai negat. A­­cum­ a doua întrebare. Știai că, com­plicele voia să se căsătorească apoi cu regina ? — Știam. Scrie! zise Richelieu către cel care stătea într’un gen­unchie. In o­­chiî lui văzui strălucind o bucurie sălbatică. Dar cu glasul blind a­dfiugă : — Voiatî să-l ucideţi pe rege ? — Nu, nu­! Nimeni nu s’a gîndit la una ca asta. — Bine, dar regele era o piedică serioasă pentru ceea ce plânub­ăţî. Ce era să faceţi cu dînsul ? Voiaţî să-l, tundeţi ca pe un prinţ netrebnic și să-l închideţi într’o mlnăstire? — Da, monseniore.­­ Richelieu ridică brațele spre cer ca și cînd ar fi fost copleşit de durere. — Dar ceea ce spui conte, e îngro­zitor. Regele ar fi iertat un atentat la viața lui, dar rușinea ce-l pregă­teaţi, oh, nu mai pot garanta că vei fi graţiat ! Cum ? Așa dar am căzut Intr’o cursă, strigă Chalais In culmea dis­perărei. — Poţi să crezi ce vrei, răspunse cardinalul cu ironie. Acum clnd re­gele se va convinge de vinovăţia d-tale nu cred să te mal graţieze. Eu nu mi-am putut stăpîni o ex­clamaţie de indignare, şi soldaţii în­cepură a murmura. — Cine îndrăznește a critica pur­tarea mea ? strigă ministrul cu minte. Chalais căzuse pe pat. De­o­­dată el sări în picioare strigî’nd mi­nistrului ameninţîndu-1 cu brațele încărcate de lanțuri. —-- Trădătorule ! înșelător nemer­nic ce eşti! Ministrul făcu un pas înapoi, iar oamenii lui se repeziră asupra pri­zonierului silindu-1 să stea pe pat. (Va urma)

Next