Adevěrul, iunie 1913 (Anul 26, nr. 8518-8547)
1913-06-16 / nr. 8533
jouminica 10 Iunie 1918 Casinul DIN Sinaia SE DESCHIDE Sâmbătă 15 Iunie Casinul DIN Constanta 9 SE DESCHIDE Institutul de Hydroterapie al Eforiei Moşea Ilin Ciplaas * * . Acest institut reparat şi amenajat din nou, anul acesta, aducându-i- se mari îmbunătăţiri, cuprinde următoarele secţiuni: Hidroterapie, aer comprimat, inhalaţii, băi de lumină electrică, electricitate statică, băi de accid carbonic, masaj, băi igienice, de putină, aburi, bazin, duhuri scoţiene, etc. Acest institut se prezintă în aceleaşi condiţiuni, ca cele mai renumite institute similare din străinătate precum : Kaltenleutgeben (Dr. Winternitz), Ems, Reichenhall, Divonne, Champel, Evian, etc. Institutul este situat în centrul orașului, in mijlocul unui parc frumos umbrit de arbori seculari, împodobit de fier , răcorit de ape curgătoare și luminat cu electricitate. Câmpulungul este unul din oraşele cele mai higienice, luminat cu electricitate, cu un centru de distracţii ca:serate, baruri, muzică militară, orchestră, grădini publice, cu împrejurimi admirabile pentru excursiuni: Flămânda, Bughea, Nămăeşti, Rucă , Dâmbovicioara, Giuvala, etc. Stagiunea s-a deschis la 9 Iunie şi durează până la 1 Septemvrie _________________ . Sulfat de Cupru Calitatea cea mai superioară Pepinierele orge gustave Hicolina-laşi Bomboane purgative din suc de fructe. Uşor de luat de copil şi adulţi. Efect sigur. Excelente contra Constipaţiei, Lencuiei intestinale, Hemoroiziei, Congestiunei, Migrenei De vânzare la toata farmaciile şi drogueriile. IRELE de piele balată şi,păr de cămilă MUŞAMALE Cântare „Garvens“ POMPE orice articole technice pentru agricultori, mrorari, fabrici, etc. ! Sâmbătă 15 Iunie Se găsește de vânzare la: Vinde prompt din depozit Jacques Paucisir BUCUREȘTI Str. Smârdan 3 T E V I,si ACCESORII ROBILETE ULEIURI Mnmtlac tic şters d-lui Filipescu şi a coteriei sale, care n’au făcut decit să sdruncine moralul armatei, după cum s’a zis, vîrînd zîoanie, intrigă şi neîncredere între ofiţeri, contribuind astfel la distrugerea camaraderiei atît de necesară corpului ofiţeresc. Crede oare d-sa că prestigiul şi autoritatea unei armate se păzimă numai pe complleetarea lipsurilor materiale şi îmbuibarea acelora pe cari a socotit a’i atrage în sferele sale ? Iată unde d-sa s’a înşelat ! Moralul ofiţerilor joacă într’o oştire cel mai mare rol; el inspiră cea mai mare încredere celor în subordine şi acestora in şefii lor pentru a zbura astfel din izbîndă în izbîndă, iar dacă moralul lipseşte este vai de oştire... şi aceasta este crima d-luî Filipescu fostul nostru ministru de războiu. Crede oare d-sa ca prin intrigile şi nedreptăţile cele mai strigătoare ce a introdus în această instituţie a făcut opera de salvare naţională? Ca concluziune toată lumea militară ştie că d. Filipescu a complectat într’adevăr multe lipsuri în armată, dar i-a senvncinat cu desăvârşire moralul aşa că opera d-saile devine egală cu zero, ba chiar şi mai rău, căci mult mai multă muncă va trebui depusă în viitor, de nişte miniştri absolut probi şi deşi interesaţi spre a reînălţa această parte morală. Acesta este sentimentul tuturor ofiţerilor cinstiţi din oştirea noastră care au citit cu toată indignarea cele cuprinse în ziarul lăturalnic al d-luî Filipescu, relativ la aluziunile făcute pentru o revoluție care framîntă atît de mult creerul d-'luî N. FiHpescu. —----------'■■■wHB» ♦ —ng—w - Un ofițer superior Rezolvarea unuii incident Bucureşti, 1 iunie 1913 Scumpe prietene, Ca rezultat al mandatului pe car'ére mi l’ai dat, iată alăturatul nostru proces verbal din care reese complecta ta satisfacere, căcî insultătorul tău este şi rătmîne descalificat. .. Primeşte, te rog o caldă strîngere de mină. (ss) E. Sturza,, căpitan Gr.Odobescu. PROCES-VERBAL In urma unei scrisori triviale șiofensatoare primită recomandată în seara zilei de 12 (25) iunie 913 de d. maior Gh. I. Cantacuzino din partea d-luî Ion Cătuneanu, fost căpitan în armată, noi căpitan G. Odobescu și Emile Sturza am fost însărcinat de către d. maior Cantacuzino să-i servim de martori. Azi 13 (26) Iunie 1913 ne-am înfăţişat la hotel Regal, camera No. 55 domiciliul provizoriu al d-lui I. Cătuneanu unde negăsindu-l, am lăsat o scrisoare, cu rugămintea să binevoiască a-şî constitui martori, hotărindu-le jocul de întîlnire la hote! Capsa camera No. 32 tot pentru azi orele 5 p. m. La ora și locul indicat, spre marea noastră surprindere, în loc de martori, am primit o scrisoare pe care o înmînăm clientuluinostru- Prin aceasta scrisoare reînoind cuvintele triviale şi ofensatoare la adresa d-lui maior Gh. Cantacuzino, d. Ion Cătuneanu, refuză in chip hotârît a’şî constitui martori, înţelegind că prin noul insulte să scape de răspunderea ofensei aduse. Fată de incorectitudinea acestui procedeu noî martorii d-luî maior Gh. Cantacuzino considerăm incidentul ca absolut închis, neputînda se obţine o mai deplină satisfacţiune dela d. I. Cătuneanu de cit, aceia de a se fi descalificat el însuşi prin pifrtarea sa. (ss) E. Sturza, căpitan Gr. Odobescu. Făcută astăzi 13 (26) Iunie 1913. 11 Iunie 1913 Scumpii mei amici, Vă mulţumesc din toată inima de tot ce aţi făcut pentru mine şi va rog să credeţi că nu puteam dobîndi mai mare satisfacţie. D. Ion Cătuneanu cum prea bine spuneţî este şi rărume descalificat, prin faptul ca în scris a refuzat categoric constituire de martori, nu eu am să-l scot din această încurcătură şi nimenea nu-i poate scoate fiica, a avea afacere cu mine. Sub nici un cuvînt d. Ion Cătuneanu nu mai poate avea cu nimenea să rezolve vreo chestiune de onoare. Primiţi, vă rog scumpi amici, asigurarea marei mele afecţiuni. (ss) maior Gh. I. Cantacuzino Meritul zilei Bulion cu o Limbă afumată cu unt proaspăt Salată italiană Pui mic fript cu trufe Salată de cicoare Ananas, fructe Tortă, ciocolată Cafea. Vin viţă de Champagne Ştirbey Pommery Drapoau American Liquers Moartea lai Aurel Petrescu Un tînăr care era acum cîţiva ani ieşirea lui din conservator, o mare speranţa a Teatrului Naţional şi care apoi se pregătise să plece la Paris spre a studia dreptul — Aurel Petrescu — a murit după o grea boală şi suferinţă în sanatoriul Sf. Elisabeta de la şosea. D. prof. dr. Marinescu i-a prelungit viaţa prin toate mijloacele. Boala a fost însă mai puternică şi a biruit Aurel Petrescu a atras atenţia, din conservator, asupra sa, atît prin fizicul saurit, şi prin însuşirile sale de căldură şi comunicativitate. Examenul său cu scena din „Să fiu zici vorbă mare" a făcut senzaţie. Apoi a jucat, roluri destul de importante la Teatrul Naţional. Boala întopind să se manifeste. Aurel Petrescu a părăsit scena şi azi foştii camarazî şi toţi cei carieou cunoscut deplîng moartea lui atît de prematură, la AUREL PETRESCU Silii SESSJilil S'au conferit decoraţii următorilor militari: ORDINUL „STEAUA ROMINIEI» In gradul de ofiţeri. — D-lor: colonel în rezervă Anastasiu Ion, din regimentul Calafat No. 31; Colonel în rezervă Tetrat Gheorghe, din regimentul Gorj No. 18, şi Colonel în rezervă Marca Alexandru, din regimentul Războanî No. 15. ORDINUL „COROANA ROMINIEI“ In gradul de cavaler. — D-lor: Dogaru Nicolae, plotonier-major, din regimentul Gorj No. 18; Safte Constantin, plotonier-major, din regimentul Argeş No. 4; Mitiţă Stoica, plotonier, din regimentul 16 de artilerie; Lucan Dumitru, plotonier-major din regimentul 4 de artilerie; Lungu Chiru, plotonier-major, din regimentul Iulcea No. 33; Nicolae Ion, plotonier-major, din regimentul 2 de roșiori; Dumitrescu Ion Al., plotonier-major din batalionul de pioneri de cetate; Andrei Gheorghe, plotonier-major din batalionul 3 de artilerie de cetate, Teodorescu Dumitru, plotoniermajor de la depozitele generale ale marinei, și Popa Ion P., plotonier, din regimentul 4 Ilfov No. 21. D-luî căpitan Verulescu Constantin, din regimentul Prahova No. 7. CRUCEA „SERVICIUL CREDINCIOS" D-luî Nicolaevicî I., plutonier, subşef de muzică în regimentul Prahova No. 7. MEDALIA „SERVICIUL CREDINCIOS" Clasa I. — D-lor: Dincescu Ion, Radu Dumitru, Marin Ene Gheorghe I., sergenţi din reg. Prahova No. 7. Clasa II. — D-luî Andrei Tănase, caporal, din reg. Prahova No. 7. Medalia Serviciul Credincios cl. d-a d-lui Ciuntu Ion, cantonier la Castelul Peleș. Curierul spectacolelor 15 IUNIE PARCUL OTETELEȘANU. — Compania lirică Const. Grigoriu : SuZSHA**« GRADINA "KLANDUZIEI. — Trupa Niculescu-Buzau: Cloretta. Teatrul Cinema,,Lux", strada Doamnei 5. Reprezentaţii orare dela 9— 12 noaptea. Program bogat. Se schimbă de 2 ori pe săptămînă. CINEMATOGRAFUL TERRA, str. Doamnei: Zilnic reprezentaţii orare. CINEMATOGRAF CIOCONDA (Obor): Reprezntaţii orare. eram CERETI Mer ADEVERUL Lumea politică ştie în ce condiţiunii s’a realizat fuziunea conservatoare la 1907. Nu se cunoştea însă textul pactului încheiat şi semnat de d-nii Carp şi Cantacuzino. Acum cu ocazia consfătuirilor dintre miniştrii şi parlamentarii conservatori, unii contestind legitimitatea comitetului executiv conservator, s’a dat publicităţei textul marelui pact! Reproducem acest interesant document ca să se vadă ce mentalitate aă la noi... şefii partidelor istorice şi cum înţeleg să-şi transmită puterile şi să-şi împartă judeţele, întocmai cum şi-ar împărţi latifundiile. Iată in extenso acest pact: Toţi membrii vechiului club al d-lui Carp sunt de drept membri ai clubului conservator fuzionat, iar vechiul club al d-luî Carp se va desfiinţa,in ziua fuzionăreî. Comitetul central fuzionat va desemna, în primele zile ale activităţei sale, un număr de 24 membri pentru formarea comitetului clubului conservator, păstrînd, pe cit se va putea, o paritate între persoanele luate din vechile două cluburi. Preşedintele clubului conservator fuzionat va fi d. Gh. Gr. Cantacuzino. D-nii Cantacuzino şi Carp vor stărui să se aleagă, în decursul anului curent, de către comitetul cen- tral fuzionat un comitet executiv compus dintr’un număr egal de foşti miniştri, din amindouă părţile şi anume din: Gh. Gr. Cantacuzino; Ion Lahovări; Take Ionescu; D. Greceanu; Dr. Istrati; I. Grădişteanu sau Dissescu; Th. Rosetti; T. Maiorescu; Al. Marghiloman; N. Filipescu; C. Olănescu; C. C. Arion. Comitetul executiv va fi convocat şi va lucra sub preşidenţia d-luî P. P. Carp. In faţa grelelor împrejurări, prin cari trece ţara in urma răscoalelor ţărăneşti şi faţă de pericolul social care o ameninţă, subsemnaţii ne-am învoit să facem concentrarea conservatoare menită a apăra interesele superioare ale ţarei periclitate prin propaganda socialistă, care a sinincinat temeliile ordinei noastre sociale. Spre acest sfirşit, a rămas stabilit, între noî, că d. P. P. Carp este de acum înainte însărcinat, cu direcţiunea partidului conservator. După ce d. Gheorghe Gr. Cantacuzino va fi săvîrşit formalităţile privitoare la comunicarea către amiciî săi politici a hotărireî d-sale de a ceda şefia partidului conservator d-lui P. P. Carp, se va constitui comitetul central al partidului conservator, fuzionînd amindouă comitetele actuale și avind fiecare un număr egal de membri. Ziarul „Conservatorul", al cărui comitet de redacţie este compus din d-nii Rahtivan, Grigore Gh. Cantacuzino şi Paul Greceanu, va mai primi şi alţi trei membri de comitet indicaţi de D. Carp. Aceşti membri ai comitetului de redacţie vor lua parte, la şedinţele comitetului executiv. D. Carp consimte ca în districtele Prahova, Ialomiţa, Muscel şi Of presidenţiu şi comitetele conservătoare locale să fie constituite după dorinţa d-luî Gh. Gr. Cantacuzino. La viitoarea formare de guvern vor face parte din minister trei amici politici ai d-luî Gheorghe Or. Cantacuzino, despre persoanele cărora d. Carp se va înţelege cu d Gh. Gr. Cantacuzino, în momentu! formărei guvernului. D-niî P. P. Carp şi Gheorghe Gr Cantacuzino se vor înţelege împreună, in toate chestiile politice care interesează bunul mers al afacerilor publice, ca douî buni amici politic si în mod frăţesc. P. P. Carp Gh. Gr. Cantacuzino Documentul acesta merită să fi relevat mai pe larg, ceia ce va face. Pactul dela 1907 Cum a transmis lorgu Cantacuzino șefia conservatoare lui Petre Carp.—Textul original al pactului INFORMAŢIUNI D. Take Ionescu care a plecat aseară la Sinaia. Se reîntoarce azî in Capitală. „La Rouillanie“, oficiosul partidului conservator-democrat, publică următoarele aprecieri asupra situaţiuneî : Hotărît, situaţia internaţională este rea. Cu toate că nu se poate spune că bunul simţ şi omenia vor sfîrşi prin a triumfa, pentru moment nebunia este aceea care s’a întronat. Propunerea pentru arbitrajul ţarului, în practică, a căzut întrucît în momentul dud Serbia a acceptat'o. guvernul bulgar a formulat condiţiuni pe cari ţarul le-a găsit inadmisibile. Aceste condiţiuni neobicinuite fost-au ele un pretext pentru a retrage acceptarea arbitrajului sau o necesitate provocată de spiritul trupelor, puţin importă. Arbitrajul ţarului este în acest moment un incidentînchis. Aflăm din izvor sigur că încă acum cîteva zile, d. Venizelos a formulat marilor Puteri aceleaşi propuneri pe came ziarul nostru le-a expus încă în Octombrie, le-a susţinut în tot timpul războiului şi le-a reînoit în No. de la 11 iunie c. D. Venizelos, ca şi noi, ar fi cerut ca Europa să stabilească de data asta acelaşi principiu pe care la stabilit după tratatul de la San Stefano, adică: împărţirea teritoriilor cucerite de la Turcia este o chestiune europeană şi nu intră în competenţa exclusivă a foştilor beligeranţi. Noi am dat toate argumentele juridice şi istorice a acestei teze. Rezerva făcută în ultimul timp de presa austro-ungară asupra rezultatelor arbitrajului ţarului arată acelaşi punct de vedere. Dacă marile Puteri vor lucra repede şi declară aceasta aliaţilor, cari, în fond, n’ar voi să se bată dar sunt într’o stare de civilizaţie prea primitivă ca guvernele lor să aibă inteligenţa şi puterea de-a face o politică mare, orice pericol de războiu va înceta de îndată. Cit despre Romînia, n’am putea îndeajuns repeta aceasta, ea a for-" mulat prin nota remisă marilor Puteri, punctul ei de vedere, adică: imposibilitatea pentru ea de a râmine în inacţiune dacă războiul ar începe între aliaţi. Atitudinea Romînieî, toată lumea o recunoaşte de data asta, este un important factor pentru menţinerea păcii. Va fi ea un factor hotăritor? Aceasta se va ştie foarte curînd. Eri a avut loc o nouă consfătuire intre parlamentarii conservatori şi intre d-nii miniştrii Titu Maiorescu, Alex. Marghiloman, C. C. Arion şi Mişu Cantacuzino. Consfătuirea s’a ţinut acasă la ministrul justiţiei. Au luat parte 15 deputaţi şi senatori cari s’au declarat de acord cu miniştrii conservatori pentru reorganizarea partidului, hotărînd să rumice strînşî uniţi in jurul lor şi să continue să sprijinească actualul guvern. O nouă consfătuire va avea loc Luni sau Marţi acasă la d. ministru C. C. Arion. DUNLOP reduce întocmai ca şi concurenţa preţurile pneumaticelor sale. Depoul fcuîev. Elisabeta 5. Primim spre publicare următoarele două scrisori : Principelui George V. Bibescu Iubite amice. Conform însărcinămi! cu ne-ai dat de a cere explicaţîuhî d-luî general Mihail Boteanu asupra declaraţiuni lor ce ar fi făcut, d-sa în un interview apărut în, ziaruU „Seara" din 29 Mai a. c, ne-am prezentat, d-sale, care în prealabil ne-a înmînat alăturata scrisoare către d-ta. Cum din această scrisoare, pe care ţi-o alăturăm se restabileşte faptele spre deplina d-tale satisfacţie considerăm incidentul închis. Primeşte, te rugăm, iubite amice, încredinţarea consideraţiuneî noastre distinse. (ss) Vice-amiral V. Urseanu (ss) Gr. N. Greceanu Bucureşti, 13 Iunie 1913. Iubite domnule Bibescu, Cu regret văd că în jurnalul „Seara" din 29 Maî a. c. este expusă o convorbire ce am avut cu d. loeot. Dimitrescu în care sîntaţi şi dv. amestecat. Vă declar, spre satisfacţia dv., că d- locot. Dimitrescu a fost introdus la mine de d. It.-colonel Macri sub pretext de a afla cum s’a petrecut incidentul intre d. Vlaicu şi d-sa. Nu am autorizat pe d. locot. Dimitrescu a se servi de numele meu şi nici nu pot lua răspunderea celor scrise de d-sa, astfel cum sunt expuse, ele nefiind conforme cu adevărul. Profit de această ocaziune spre a vă reînoi stima mea. (ss) Genera] M. Boteann Sublocotenenţii de rezervă din urma infanteriei prevăzuţi mai jos, a fost chemaţi timporal, pe ziua de 1 Iunie 1913, în activitate de serviciu la corpurile de trupă arătate în dreptul fiecăruia: Eftimescu Constantin, din regimentul VII Racova No. 25, în regimentul VI Tecuci No. 24; Petrescu Grigore, din regimentul Calafat, No. 31, în regimentul Goi No 18; Mitrică C. Dumitru, din regimentul Rovine No 26, în regimentul Dolj No. 1; Dumitrescu Ion, din regimentul Putna No. 10, în acelaş regiment . Grăbiţi-vă a cumpăra Lozuri norocoase de I-a la colectura Felix Grün, Bucureşti, strada Academiei 1 (sucursala cal. Grivirei 112) tragerea fiind la 18 cor. Lu poliţia Capitalei s'a pregătit un birou special, sub conducerea d-luî dr. N. Demetriad, pentru examinarea femeilor cu moravuri uşoare. Balonul este prevăzut cu toate cele necesare şi se află la etaj, lingă arhivă-Deschiderea Cazinului din Constanţa, va avea loc Simbătă 15 Iunie. Am arătat intrun articol precedent nenumăratele atracţiuni pregătite de direcţia Cazinului pentru sezonul acesta. Iată acum şi programul primelor reprezentativul teatrale ale Cazinului, Carl vor incepe odată cu deschiderea Casinului. : ' TEATRU DE COMEDIE D-ra Jeanne Chestier, de la teatrul Comédie-Royale şi teatru Femina; d-ra Boyer, dela teatrul Varittees; d. Charly, dela teatrul Antoine, etc. etc. TEATRU DE VARIETĂŢI D-ra Marthe Jehan, rechemată în ţară în urma succesului strălucit din anul trecut; Tom Fool and Chum, comici excentrici internaţionali, Fata Aerului, celebra dansatoare, etc., etc. Orchestra de dame, orchestra naţională, orchestra de concerte simfonice. Preţurile serale la teatru sunt foarte moderate. Abonamente cu preţ redus. Poliţia Capitalei a făcut astă-noapte o razzie prin cantinele mărginaşe ale Capitalei, arestînd numeroşi dezertori şi oameni fără căpătii. Azi a fost pus în libertate aceia în contra cărora nu s’a găsit nici un mandat de arestare sau altă vină. „V. Psilander, trădat de prietenul casei“, film de artă (Menajul In trei). Vizitatorilor se oferă portretul lui V. Psilandor. Grădina Cinema „Splendid", vis-a-vis de Ateneu. D. M. Rădulescu a fost numit şef de cabinet al d-lui prefect al jud. Ilfov, în locul d-lui I. R. Sturdza, demisionat. Consiliul general al oraşului Vaslui, in seziunea extraordinară In care se află convocat, se va ocupa şi cu alegerea unui vicepreşedinte in locul d-lui Mavroiani, numit prefect al judeţului. 13 Iunie, 1913. Din Budapesta ni se telegrafiază că înmormîntarea ziaristului Sigmund Singer, fost redactor-şef al ziarului „Pester Lloyd" va avea loc Duminică dimineaţa. Diplomatul în farmacie Gheorghievici Petre, recrutat în oraşul Craiova cu clasa 1911 şi repartizat regimentului Rovine No. 26, a fost, înaintat la gradul de farmacist, sublocotenent, stagiar, pe ziua de 16 iunie, insumîndu-se la spitalul militar al corpului V armată, unde va executa stagiul de un an impus de lege. Farmacistul-ajutor rezervist Somogyi C. Carol, din batalionul 9 vinători, a fost înaintat la gradul de farmacist, sublocotenent, în rezervă, pe ziua de 1 Iulie 1913, însumindu-se cu noul grad în cadrul de rezervă al corpului V armată. . FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL“ 23 Eterna Tinereţă Spovedania anei ţintei celebre, Jacea Se tendos . — Nu, nu nu veţi pleca ! strigă prințul. Capul lui Chalais e în primejdie. Ce veți face pentru salvarea lui ? — Nimic, nu pot face nimic, îngînă Gaston. — Dar e îngrozitor ! Știţi care arfi datoria voastră Monsieur ? — Nu. Spune. — Să vă duceți la Chalais să vă puneți jumătate din lanțul lui pe grumaz și să ziceți regelui: eu am fost complicele acuzatului. Iartă-1 cum m’alertat pe mine, sau judecătorii să ne osîndească pe amîndoi. — Nu se poate. Pleacă. — Așadar nu voiti să faceți nimic ? exclamă Marsillac deznădăjduit. — Nu voiți face, fiindcă nu pot face nimic. De a atuncî să nu vă mirați dacă oricare om de onoare vă va adăuga și un supranume... — Ce fel de supranume ? zise fratele regelui cu asprime. Vedea că va fi insultat și voia să-l înfricoșeze. — Putețî ghici monseniore. — Spune d-ta. — Supranumele de laș ! — Ticălosule vei plăti scump insulta asta ! — Sînt gata, veî avea curaj s'o faci, dar altceva nu. Da, o lașitate maî mult sau mai puțin, ce are a face ! Careta pomi. Cu sila l’am dus de acolo pe Marsillac și l’am silit să se ascundă. Gaston ajungînd la palat trimese slujitorii să-l caute pe prinț și să-l ucidă în bătae. Dar nu l-au putut găsi. Marsillac prin purtarea lui nesocotită nu mai putu face nimic pentru salvarea lui Chalais. A recunoscut și el greșala ce făcuse, dar era prea tîrziul. A trebuit să pierdem un timp preţios ca să-l putem ascunde de duşmanul primejdios ce-şi făcuse. El mi-a ascultat sfatul şi s’a hotărît să se întoarcă singur la Paris. Saint-Evrerpond într’o noapte întunecoasă îl ajută să iasă din oraş. După plecarea lui, am început a plănui cum să-l scăpăm pe nenorocitul Chalais. Doi soldaţi din compania lui Evremond se prefăcură bolnavi şi fură duşi la infermerie. Evremond a luat uniformele lor, un croitor peste noapte le-a reparat aşa fel ca să le pot îmbrăca una peste alta. In zori Evremond mă trecu printre soldaţii lui cari aveau să fie de gardă la „Ocnă”. Deoarece ştiam a umbla CU armele, nu mi-a fost greu a face pe soldatul. Bineînţeles că au avut grijă să-mi dea un loc în interiorul temniţei. Astfel am putut revedea pe cel care cu cîteva zile înainte se încrezuse cu tărie în prietenia lui Ludovic al XIII. Şedea lingă o masă de lemn alb, cu capul sprijinit în palme şi scria plîngind, o scrisoare către mama lui. N’am putut să-i vorbesc fiindcă erau şi ceilalţi soldaţi prin apropiere şi nu erau toţi devotaţii noştri. Cu puşca pe braţ mă plimbam prin celulă şi tot apropiindu-mă de masă, am putut să-i strecor un bileţel, Chalais m’a privit uimit, eu i-am făcut semn să tacă. Pe furiş citi biletul: „Tăcere! Curaj ! Prietenii te vor salva. Eu am două uniforme, vei îmbrăca una şi vom pleca împreună. O şalupă aşteaptă la Paimboeuf, ne vom duce la flota lui Bukingham, lingă insula Rhé. Deci nu dispera". Ochii lui străluciră de bucurie, recunoștințacu care mă privi nu voia putea s’o uit niciodată, Dai, în clipa aceia n’am bănuit ce întîmplare va zădărnici toate planurile noastre. In galeriile subterane din jurul celulei se auziră deodată murmure. Evremond apăru speriat zicînd: — Vine cardinalul! Vrea să vorbească cu prizonierul. Bagă de seamă! Mi se păru că-mî îngheța tot Sîngele în vine. Nu mult apoi apăru Richelieu. Era însoțit de trei inși în toge negri. Doî rămaseră lingă mine, celalt desfăcu o geantă de piele și punîndu-se într’un genunchii! stătu gata să scrie pe un pergament protocolul. Chalais tremura cînd făcu cltîva pași spre ministru. — Dv. aci ? zise el încet. ,— Da, eu, răspunse Richelieu. — Ce doriți ? — Să te scap, răspunse ministrul cu hotărîre. — Cu ce preț, d-le cardinal? — Salvarea d-tale depinde de rege. In numele, lui sint aci. Pînă acum ai negat ,și râu aî făcut. Regele e indignat că nu simţi nici o căinţă. $ierî şi-a adus aminte că aţi fost crescut împreună. — Aşa este, zise contele turburat. — Regele a fost in totdeauna bun cu d-ta şi cum Tai răsplătit? Din dragostea ce maî are pentru d-ta, m’a trimes încoace și mi-a spus că te va grația dacă, veî mărturisi adevărul declarind că regreţi faptele. — Cine îmi garantează iertarea ? — Eu ! N'ajunge ? Tînărul tremura. — Dv. sînteți dușmanul meu, în*gînă. — Admit, dar sînt prim-ministru și cred că admițî că sfnt om cinstit. — Așadar îmi dați cuvîntul dv. ? Da. — Imî voiți redobîndi rangul la Curte ? Da, rangurile şi grațierea. —» Intrebați-mă, d-le cardinal, sînt gata să vă răspund. — Chemați soldații, porunci Richelieu, vor fi martorii noştrii în fața regelui. Ordinul fu executat. Celula se umplu de oameni. Eu am avut presimțirea că se punea la cale o trădare, o cursă rușinoasă. Evremond care îmi citi ghidul pe obraz șopti : — Fii liniștită, îl vom putea salva și pe urmă. Chalais nu părea că, bănuește ceva, privea încrezător pe primul ministru. — Vei răspunde la trei întrebări, zise Richelieu. — Voiu răspunde, monseniore, dar despre complici să nu mă întrebați, nu voiț trăda pe nimeni. — Nu ■ e nevoe, complicele principal a făcut mărturisiri. Altfel cum crezi că ai fost condamnat,? Chalais schimba fete, fete dar nu zicea nimic. — Cine era ales să mă ucidă în limours ? întrebă Richelieu. — Eu, răspunse contele. — Față de judecători ai negat. Acum a doua întrebare. Știai că, complicele voia să se căsătorească apoi cu regina ? — Știam. Scrie! zise Richelieu către cel care stătea într’un genunchie. In ochiî lui văzui strălucind o bucurie sălbatică. Dar cu glasul blind adfiugă : — Voiatî să-l ucideţi pe rege ? — Nu, nu! Nimeni nu s’a gîndit la una ca asta. — Bine, dar regele era o piedică serioasă pentru ceea ce plânubăţî. Ce era să faceţi cu dînsul ? Voiaţî să-l, tundeţi ca pe un prinţ netrebnic și să-l închideţi într’o mlnăstire? — Da, monseniore. Richelieu ridică brațele spre cer ca și cînd ar fi fost copleşit de durere. — Dar ceea ce spui conte, e îngrozitor. Regele ar fi iertat un atentat la viața lui, dar rușinea ce-l pregăteaţi, oh, nu mai pot garanta că vei fi graţiat ! Cum ? Așa dar am căzut Intr’o cursă, strigă Chalais In culmea disperărei. — Poţi să crezi ce vrei, răspunse cardinalul cu ironie. Acum clnd regele se va convinge de vinovăţia d-tale nu cred să te mal graţieze. Eu nu mi-am putut stăpîni o exclamaţie de indignare, şi soldaţii începură a murmura. — Cine îndrăznește a critica purtarea mea ? strigă ministrul cu minte. Chalais căzuse pe pat. Deodată el sări în picioare strigî’nd ministrului ameninţîndu-1 cu brațele încărcate de lanțuri. —-- Trădătorule ! înșelător nemernic ce eşti! Ministrul făcu un pas înapoi, iar oamenii lui se repeziră asupra prizonierului silindu-1 să stea pe pat. (Va urma)