Adevěrul, septembrie 1914 (Anul 28, nr. 9868-9897)

1914-09-15 / nr. 9882

i&a w­ittoma fűt tkuhfor raiavroji Z­ilnic Cupse CONSTANŢA-BAZARGIC (Dobrloi) cu 3 mari AUTOBUZE şi automobile uşoare ale Societăţii Bucur Reazpeditmm de mărfuri, bagaje etc. la î Dobrloi, Balcic, Kavarna Depozit de Uleiuri Schibaeff şi Pneumatice p. Automobile CENTRALA Constanţa, Btr. Carol, SUCURSALA Balargiu Str. Princi­pele Nicolae No. 3d INSTITUTUL DE DOMNISOARE DESPINA- DOAMNA — Fondat In anul 1886 — Mo. »*, Calea Sorban vodi No. 22 HUCUREST­I Directoare Ana Demetroaou *1 Pa­ulina Haralambie născute K­ONNIS — înscrierile se fac zilnic — — Cursurile Încep la 9 September* —• INSTITUTUL PARTICULAR — LICEUL — St. Gheorghe Iuti. CulturalA „VodA Ştirbei­“ Bucureşti. — Calea Victoriei 166 Va continua un viitor, complect reor­— b­aulaut in vod­ local — CALEA VICTORIEI No. 240 cUdlt anume pentru şcoalA avftad —­ curte şi grădină — CURS LICEAL COMPLECT - CURS PRIMAR — în franceza si germana obligatori* Se primesc elevi: interni, aemi-Interni şi externi. — Preţurile ca la celelalte astitute somilare.—Prospecte la cerere — Profesori Asociaţi Proprietari —­ — DIRECTOR C. I. ŞOfiţU — Lemne Sa­las Transportate la domicilia FAO, CER si CĂRBUNI AVINTUL, Rahovei 260 TELEFON 36[70 DOCTOR isise D. Ilit» specialist in Boale de ochi si urechi c­onsult. II—2 a. m. si 4—6 p­ m. 3TA. DOAMNEI No. 27 BUCUREȘTI Q­E A­PA pentru tr sură. ai călărit DEVANZaRE Polonă­­ — la vizitni SE CAUTA BE OCAZIE un Electro-motop pentru curent ALTERNATIV, 2 cai 208 volţi. Cu regulator de vi­­za. A se adresa la Administraţia zia­relor „Adeverul“ & „Dimineaţa“, in­ ies­ir de vânzare **• IMEDIAT LIVRABILI A se adresa: Const. Mille Adeverul „Café Royal“ Ouverture in Esslaurant Dejeuners, diners, seupers apsis les théStres Plats du jour 1.25 BERE LUTHER Casinnl Sinaia I Zilnic Marl Reprezentanii de teatru și Casinograf Concepte Clasice și Mo­derne executate de Or­ -­chestra Casinului -Astă­zi Duminecă 14 Septembrie - MADI SERBARI — — Pentru Includerea Stagiune! — Sport Alergările de car tiera bâneasa ZIDADi Mâine, Duminica va avea k* pe hyppodromul dela Băneasa, a doua zi de alergări, cu următorul pro­gram : I. PREMIUL PLOBEASCA 800 metri, — 2500 lei Hergh. Ploeşti: Darling, 65 fegr.; Al. 8. Zisso : Baron Melden, 68 jum. kgr. și Isa, 62 jura. kgr.; Lt.-col. Kos­tin : Piatra Arsă, 68 k.; G. Bădescu : Gizi, 67 jum. k.; Maior Răzvan : Bergl, 69 jum. k.; Fr. Rossiter: Slu­ta (1/2 k.), 49 k.; Gr. Rioşanu: Lilios, 53 k. ; V. Balaciu : Lady Villers, 65 jum. k. ; Lt. Polizu : Fleuriste, 63 k.; D-na Pop­escu-Nasta : Bihar, 64 jum. k. ; D. Martinovici : Miriste, 49 k. şi La Pompadour, 67 jum. k.; G. Bă­descu : Marta, 70 jum. k.; C. Dia­­mantescu : Medaille D’or, 68 k. II. PREMIUL NEWMARKET 3000 metri.—2950 lei Al. S. Zisso : Marjorie, 58 k.; Ma­ior Mânu : Mititica, 54 k.; M. Con­­standache: Izus, 58 jum. k.; P. Ba­laciu: Aztéque, 61 jum. k.; D. Marti­­novici: Charancy, 64 k. și Ulema II, 59 jum. k. III. PREMIUL TUNARI 1000 metri.—3800 lei Al. Marghiloman : Lipan, 54 jum. k.; Cotignac, 58 k.; Leandru, 58 k. ; D. Martinovici: Xylodie, 53 k. și Singur, 61 jum. k. IV. PREMIUL FLORDONA 600 metri. — 3500 lei Al. Marghiloman : Antim, 53 k. • și Cotignac, 56 k. ; Maior Manu : My Lord, 56 k.; D. Martinovici: Graur, 56 k. şi Mirtyi, 54 jum. k.; C. Mi­­clescu: Vîrtej, 56 kg. I­V. PREMIUL GENERAL GEORGE MANU 8000 metri.—6900 lei Al. S. Zisso: Arrooise, 63 k.; I. Ioneanu: Loch Carrig, 51 k.; D. Mar­tinovici : Ţepeş, 54 k. şi Lisbem, 54 k.; Al. Marghiloman : Vizir, 54 k.; I şi Meli-Melo, 64 jum. k.; Gr. Rioşanu: Nutpecker, 51 k. VI. PREMIUL MEDELSTONE (HANDICAP) 2000 metri. — 3600 lei Al. Marghiloman: L’Invisible, 65 jum. k. şi Vizir, 57 k. ; G. Bădescu: Zoltán, 60 k.; D. Martinovici: Tesla, 57 k.; Parsival, 56 k. şi La Pompa­­­­dour, 49 jum. k.; Al. S. Zisso : Ieşi, 56 jum. k.; Orchard Thief, 48 k. şi Isa, 41 k.; I. Ioneanu : Baby Mine, 53 jum. k.; Căp. Iacob : Veronese, 56 jum. k.; Gr. Rioşanu: Polonium, 55 , jum. k.; Maior Răzvan: Bobîmnilă, 55 k.; Al. G. Florescu: Pîntokrat, 54 jum. k.; Maior Manu: Farmec, 54 k.; Sft. Podgoreanu : Duhaj, 53 k.; Lt. Dimitropol : Haguenau, 52 k.; G. Diamantescu: Moonlikt II, 47 jum. k.; E. Fessler : Princess, 44 k. PRONOSTICURI Premiul Floreasca - Miriște, Piatra Arsă. Premiul Nemmarket: Ulema II, Aztéque. Premiul Tunari : Singur, Leandru. Premiul Flordana : Gr. Marghilo­man, My Lord. Premiul General Manu: Lisbem, Vizir, Loch Carrig. Premiul Medelstone: Orchard Thief, Baby Mine, Moonlight. Astăzi când posibilitatea unui răz­­boi­ ruso-turc nu este exclusă, cre­­dem că este nemerit a aduce la cu­noştinţa cititorilor ziarului „Dimi­neaţa“ părerile unui distins­ ofiţer din marina noastră militară — al cărui nume sîntem rugaţi a-l tă­cea — asupra flotei ruseşti şi tur­ceşti cu detaliate aprecieri asupra noului vas de rǎzboiu al Turciei, „Goeben“. Reproducem întocmai cele ce ni s’a spus — convinşi fiind că aruncăm o lumină vie asupra chestiune! — care în ultimul timp face discuţiunea cer­curilor militare superioare şi dela noi şi de aiurea. Iată într’adevăr ce ne spune dis­tinsul nostru convorbitor : Se pune prea multă uşurinţă cînd se numără din Almanahul nautic — vasele de război ale unei puteri ma­ritime şi totalul tunurilor. Se zice bunioară că cutare flotă, oricare îi este vechimea, numără 6 chiurasate armate cu tunuri de 305 şi ea nu poate fi învinsă de 2 vase chiurasate moderne (dreadnought) armate cu acelaşi calibru, căci este în inferioritate ca număr de tunuri. Se poate însă dovedi teoreticeşte, că un număr de vase vechi, cu viteză redusă, tunuri de 305 mm, sistem vechiu, lungime de 30—35 calibre, viteze iniţiale de 570—650 m., n’au în realitate decit o valoare tactică foarte redusă, căci aceste tunuri au o energie balistică şi o pătrundere de chiurasă mult mai mică, în raport cu tunurile de 305 mm. de 50 calibre, cu cari se armează chiurasatele de astăzi, cu viteze iniţiale de 800—950 m. şi energii de 13.000—16.000 tone metri — iar pătrunderea în chiurasa de centură cea mai groasă — asigu­rată până la distanţa de 9000 m. Astfel fiind, nu este temerar a afir­ma că o escadră de 6 vase de linie vechi, construite între anii 1887 şi 1906, dintre cari 3 vase sânt armate cu tunuri 305/30 c. şi 305/35 şi viteză 15 mile, iar celelalte 3 vase au numai un total de 12 tunuri 305/40 şi viteză 16—17 mile — să facă o foarte grea figură, față de un dreadnought mo­dem cu 14 tunuri 305/50 sau 10 tu­nuri de 345/45 cu viteză de 23 mile, sau o divizie de două chiurasate mai mici avînd fiecare însă cite 8 tu­nuri 305/50 și o viteză de 23 mile ? Din cele expuse se vede că exclu­dem calibrele inferioare de 305 mm. pentru cazul duelului naval ; vom admite însă în discuţiune egalitatea de efect, cel mult a tunului 280 mm. de 50 calibre, după cum vom vedea la consideraţiunile ce vom face asu­pra valoarei tactice a lui Goeben. Nu vom concepe vase­­armate cu calibru inferior de 280 mm./50, cari ar putea să năzuiască o luptă navală cu a­­ceste chiurasate ce presupunem, tunul de 250/45 c. fiind inferior ca eficacitate şi pătrundere, tunului de 305/30­6. Aşa se pare că şi-aui pus turcii pro­blema creaţiunii flotei lor moderne. Examinând situaţia flotei ruse din Marea Neagră, turcii găsesc că cele 3 vase „Sinope", „Pobiedonosetz“, „Tris viaţi teile" comptează prea pu-305 de 30—35 calibre, lipsit de valoa­re, cum am spus la distanţă mare, iar cele 3 vase „Slatoust“, „Pantelimon“ şi „Jestan­", abia întrunesc un total de 12 tunuri 365/40. Aceste vase ar putea fi cu succes combătute de va­sele moderne turcești — in spe­j­m­ul „Rechadis" armat cu 10 tunuri 343/45, viteză de 21 mile, construit de șantierul „Vickers“, dar oprit de An­glia din cauza războiului,(!!), iar al­tul proectat a fi cumpărat din Bra­zilia după cit se spune armat cu 12 tunuri de 305 mm. 50 (care de aseme­nea nu există pentru un moment). Dar Turcia a intrat, se spune, în posesiunea crucișătorului chiu­rasat german „Goeben", vas nou de la 1911, de 23.000 tone deplasament, armat cu 10 tunuri de 280 mm. L 50, 12 de 150 mm. L­ 45 și 12 de 8,8, 4 tuburi lans-torpile, chiurasă de 280 mm, gro­sime, viteză 28 mile pe oră. Sînt păreri după care vasul „Goe­ben­“, singur, se încumetează să iasă la duel naval cu cele 3 vase de linie ruse, rămase capabile de o luptă la distanţă mare şi se merge cu credin­ţa pînă acolo, că­­ nu numai că „Goeben“ e în stare să lupte, dar chiar să distrugă aceste 3 chîrurasate (Statoust, Jest of J. Pantelimon , căci celelalte le-am scos din discuţie ca avînd eficacitate inferioară la 7000— 9000 m. De la început trebue să constatăm o superioritate evidentă lui Goeben, ca viteză: 28 mile faţă de 16 mile. Acest vas deci, poate impune şi ale­ge distanţa de luptă, pentru a vul­nera şi a rămîne invulnerabil (la chiurasa de flanc). Să admitem, că alege o distanţă convenabilă pentru ca tunurile de 305/40 ale vaselor adverse să nu poată pătrunde chiurasa sa de 280 mm. După datele ce se găsesc în ori­ce almanach nautic această distan­ţă este între 6000—9000 m., căci la 5500 m. tunurile 305/40 ruseşti în serviciu nu străbate de­cit 295 mm. grosime de chiurasă. Ce efecte poa­te produce tunul 280/50 între 6000— 9000 m. ? Este destul să spunem că acest tun german cu 940 m. viteză iniţială şi 11.240 tone metri energie balisti­că, străbate lingă gură o placă har­­versată de 973 mm., ceea ce ne face să credem că de­sigur la 6000—9000 m. face ravagii în flancurile vase­lor ruseşti, unde chiurasa este groa­să numai de 254 mm­, căutînd a menţine prin viteza sa, enorm su­perioară, poziţiunea cea mai avan­­tagioasă şi a nu permite vaselor ruse a fi la o distanţă inferioară de 6000 metri. Apoi în avantajul lui Goeben mai vine şi faptul că anul 208/50 trage 3 lovituri pe minut pe cînd tunurile de 305/40 trag abia o lovitură pe minut, bineînţeles pentru Goeben socotind o ochire şi regulare per­fectă de tragere, o bună observare de lovituri, buni telemetrişti să dea exact distanţa şi o posibilitate (ope­raţie grea) de a se diviza focurile şi a se putea dirija tirul pe 3 vase­­ţinte cu succes. Aceste condiţiunî — cari trebuesc satisfăcute fără nici • H mi AtUiSa 4a la A­ ­­PIVEI? Isa frustei tnnilor! 1 ..Excelsior” _ I pentru Automobile si Biciclete fi . DEPOZIC &06COM. I || București, Str. Lipscani 88 b.s | _______________________——.. »—— im—, —■ ——— I—HO— — VULCAN“ I­­abrică de Mașini, Societate Bncmma­t I URESH - DEALUL SPIREI - BUCUREŞTI — j 1 Curăţătoare de Apă B Automatice pentru instalaţiuni de cazane, extragerea fie­rului din apd. I iFiltrarea Apei i M -I [ urătirea Bpsl a\n canale I î i BREVET HALViiR BREDA 1 I I TOATE CERERILE SE VOR &CRE5A 1 II a««**. a. 0« mow. Direcţiune! Fabrice! cwu* d. ^ 1 taS BUCU­R 5STI, Strada Ifionzik, (Denial Spirei) flota turcă iap de fata rusă - SwtrHsrs eventual turtQ-rus, ffiota turci va fi învinşi de f­ata ri?si rin marea Şleauri. — Epreden asupra vasului „Gse­­ben“. — Flata rwsâ în posibilitate d’a for­ţa Bosforul.­De vorbi cu un distins ofițer tis marini — TifC ft Simpatii pentru Belgia Din Mtfativa d-lui Eu­geniu Win*­der, cunoscut cititorilor noştri prin numeroasele d-sale scrieri, precum şi pentru Interesanta d-sale bro­­şură apărută zilele acestea „Pre­lungirea neutrali­tatii* s’a trimis ministrului Belgiei, următoarea de­cla­raţiune semnată de un mare nu­măr de buzoieni. Domnule ministru, Subsemnaţi cetăţeni ai oraşului Buzău, vă rugam a primi şi transmi­te guvernului dv., ca şi mult încerca­ţilor dv. compatrioţii, pacinicii, har­nicii şi muncitorii belgieni, aceste albine ale apusului atît de­ simpati­zat­ de întreaga omenire, pentru partea cea mare pe care au luat-o în toate timpurile, la progresul mon­dial, pe calea artelor, ştiinţei, comer­ţului, etc. cit şi prin desăvîrşita lor umanitate, care-i pune în rândul po­poarelor cele mai civilizatoare, sen­timentelor noastre de adincă revol­tă, In contra odiosului atentat al că­rui victimă a fi fost, săvîrşit în con­tră-t­e de rapacii şi sălbaticii teutoni aî Iul Wilhelm II, sub impulsiunea acestui mistic, dar* criminal condu­cător (care caută dar In zadar a se înălţa, prin spirit de imitaţiune, pînă la gloria Napoleon cel Mare), al a­­cestui făţarnic Invocator de fiece clipă al Dumnezeire!, chiar cînd se pregăteşte a săvirşi o crimă ordinară, ca măcelul nemai­pomenit pe care l-a provocat prin actualul război, opera sa „Neroniană“ căreia i-a pus vîrf cu odiosul atentat, în contra patriei dv. liniştita şi muncitoarea Belgie. Arătaţi-le, vă rugăm, că stigmati­zăm, alături de întreaga omenire, o­­rorile şi batjocurile, a căror victime au fost, din partea acestor hoarde de Teutoni sanguini, de sub comanda a­­cestui împărat Meglemam, cu cari au întrecut cu mult pe acele din războiul bulgaro-greco-sîrbo-turc, din anii trecut­ 1913—914, căruia a pus capăt intrarea Ro­mâniei în acţiune în iu­nie 1913, încoronată prin tratatul de Bucureşti, în contra cărora de alt­mintrelea cu drept cuvint, presa lor în concertul celei mondiale, nu a a­­vut destule cuvinte de stigmatizare. Arătaţi-le de asemenea, că deplân­gem alăturea de întreaga omenire, cu adevărat civilizată, distrugerea de către aceste horde barbare, oploşite în mijlocul Europei civilizate, a atî­­tor comori, datorite geniilor lor stră­moşi, glorii ale Belgiei, adunate de veacuri, sporite şi înfrumuseţate de el, o pierdere ireparabilă, nu numai pentru progresul, încercatei dv. pa­­trii, dar chiar pentru civilizaţia în­­tregei lumi, cărora le-au pus vîrf cu desfiinţarea frumosului Louvain, o podoabă a Belgiei, faţă de care, bar­bariile săvârşite pe vremuri de Hunii lui Attila, cari s’au menţinut pînă’n zilele noastre în mijlocul Europei , de dispăruţii Avari, Ostrogoţî şi Visi­­gaji, etc., ca şi de toate bordeie bar­bare şi sălbatice, cari afi năvălit a­­supra Europei, din îndepărtata anti­chitate şi pînă astăzi, sunt numai nişte palide specimene. Primiţi, vă rugăm, d-le ministru, asigurarea prea osebitei mele consi­deraţiuni. RĂSPUNSUL D-LUI MINISTRU AL BELGIEI Bucureşti, 11 24­ Sept. 1914 Am primit protestarea, pe care concetăţenii dv. şi dv. mi-aţi adre­sat, în contra acţiune­ îngrozitoare (abdominalii]«) deslănţuită de arma­ta germană în Belgia. Vă mulţumesc din toată inima şi vă rog a împărtăşi tuturor semnata­rilor acestei adrese, gratitudinea mea pentru gândirea ce au avut de a-mi exprima indignarea lor. Dv. vă solidarizaţi cu acei car­ voesc să menţină în lume sentimen­tele de­­onoare şi drepturile civiliza­­ţiuneî, şi nu vă lăsaţi stăpîni (domi­na) de detractorii Louvainuluî, ban­diţii, jefuitorii, piraţii în unifromă, cari oprimă pe cei slabi şi-şi răzbună în contra celor nevinovaţi. Acesta-i un sentiment care vă ono­rează, un sentiment care dovedeşte vitalitatea, moralitatea şi nobleţă frumoasei dv. ţări, un sentiment a cărei mărturia reînoită în fiecare zi îl primesc din toate judeţele Româ­niei, un sentiment care găseşte în sufletul meu un ecou mişcător şi re­cunoscător. Binevoiţi a primi asigurarea dis­tinsei mele consideraţi­uni. M. Yperscle de Stribou Pentru neutralitate MAREA ÎNTRUNIRE SOCIALISTA DE ASEARA Aseară a avut loc, în sala clubu­lui socialist o mare întrunire de protestare împotriva războiului. Prezidează d. D. Gh. Ene, care a­­nunţă că d. I. Teodorescu fiind bol­nav, este împiedicat de a’şi dezvolta conferinţa anuna­tă despre Belgia. D. Sp. Georgescu arată lupta pe care o duce partidul socialist ita- I­lian, pentru menţinerea neutralită­­j ţei de către Italia. Spune că la noi,­­ minorii şi ramoliţii cer războiţl, ‘ dar, poporul adevărat este împotri­va războiului. D-na dr. Ecaterina Arbore, spune că în nici o ţară din lume nu s’a întîmplat cu profesorii universitari să facă manifestaţiuni pentru răz­­boiu. D-sa zice că aceasta este o ru­şine, pentru ţară şi pentru univer­sitate, care a fost transformată în instrument politic. D. Gh. Cristescu, arată că ţara este împinsă în mod sistematic la războiu. Arată pericolul ce ne ameninţă din partea Rusiei. D. Gh. Ene, anunţă întrunirea de azi după amiază, şi apariţia zilnică a „Romîniei Muncitoare" sub titlul „Lupta“. Şedinţa se ridică la orele 11 seara. marină pregătită serios de războiţi. Totuşi, acjiunea ar­e o aventură, Iar aventura este rentabilă, nu şi posibilă, pentru alte motive tot atit de serioase, cari trebuesc avute In vedere In cursul unul duernavaL Trebue să ne Închipuim că şi In­conveniente grave vor rezulta pen­tru GOEBEN, după primele lovituri fericite ale vaselor ruse, cari nepro­­ducînd avarii de pătrundere,­­ vor distruge totuşi parţial superstruc­ture slabe, vor face incendii pe punte, vor străbate chiar puntea, care are numai 75 mm. grosime, vor pătrunde la coşuri, maşini şi căl­­dări prin intrările de sigur prote­jate, dar prea puţin pentru abuzele de 305 mm., focurile la căldări se vor ţine cu greu, viteza va scădea şi cu ea avantajele de poziţie, se vor distruge catargele şi transmiţătoa­­rele de ordine la turele, apoi vor suferi şi magaziile de muniţiuni de sub punte şi astfel fiind, „micul as­cendent tactic al lui Goeben nu va dura de­cit prea puţin şi echilibrul luptei se va hotărî în favoarea celor 3 vase ruseşti, cari reuşind să de­ranjeze tirul şi aparatele propul­soare, vor avea succesul asigurat la 5000 m. , avînd tunuri de 305 mm, în plus bineînţeles dacă Goeben nu ar mai putea scăpa cu fuga, de o distrugere sigură şi totală.“ Odată echilibrul la distanţa mare, rupt în favoarea celor 3 vase ruseşti, la distanţa mijlocie intră în luptă încă cele 3 vase tip „Sinopa“ şi 3 crucişetoare: „Rostislav“, „Kagul“ şi „Pamiat Mercuria“ pentru a sfâr­şi duelul cu o concentrare eficace de lovituri asupra celorlalte forţe mijlocii de cari ar putea fi înconju­rat Goeben în aventura sa, forţe în­tre cari am putea numi pe Breslau german şi Torgut-Reiss, Medjidie, Hairedin, Haini­dich, crucişetoare turceşti şi aceasta în ipoteză că n’ar exista conflict cu Grecia. Dar, pentru această alternativă şi chiar pentru cazul unei încercări nesocotite a flotei turce întărită cu Goeben şi Breslau, de duel naval la distanţă mare, flota rusă mai are mijloace destul de decisive, adică atacul în masă, de torpile automo­bile, prin cele 6 submarine și 26 con­tratorp­ilo­are. Or, s’a constatat prin ultimele știri, succesul netăgăduit al subma­rinelor împotriva vaselor mari de linie; 5 submarine germane au scu­fundat 3 crucișetoare mari tip „A­­bukir" în marea Nordului, la 20 mi­le de coasta olandeză. Numai de aceste mijloace ţinînd seamă forţele turceşti n'ar cuteza să ia atitudine faţă de escadra rusă, fără să se aştepte la un complect şi dezastruos silişit. Dacă turcii ar fi fost în posesiu­nea celor 2 dreadnoughturi cumpă­rate, şi în plus ar fi avut pe Goeben, chestiunea se punea altfel, duelul nu numai că era posibil, dar cu hotă­­rîre victorios pentru flota turcă, cu condiţiunea ca echipajele să se fi regenerat cu forţe germane sufi­ciente, căci drept să o spunem, tur­cii, ei singuri, cu instrucţia şi pre­gătirea nulă ce au, cu starea mo­rală în care se găsesc, n’ar fi putut fi la înălţimea unor astfel de maşi­ni perfecţionate de războiu naval. Se ştie incapacitatea arătată în răz­boiul balcanic, cînd vasele lor, —ex­cepţie Hamidieh — n‘au făptuit nici un eveniment important în tot timpul războiului, faţă de mica­ flotă greacă. Aci este cazul să spun că du­pă o declaraţ­iun­e a tfful ofiţer de marină turc, şef de stat major al li­nei diviziuni navale, vasele turceşti aveau căldările, avariate, cu toate tuburile arse, lipseau combustibil şi muniţiuni, aveau echipajele ame­stecate cu soldaţi din armata de uscat şi n’aveaţi comandanţi cari să tşi ia răspunderea acţiunilor navale. In această stare erau ieri şi progre­sele n’au fost prea repezi în cîteva luni, cu tot concursul dat de Anglia prin amiralii săi şi echipajele ger­mane ce curg mereu spre Constan­­tinopol însoţite de material şi mu­niţiuni, tunuri şi torpile automobile şi de blocus. Ca încheere, trebue să mărturi­sim că dacă în hipotezele actuale, forţele ruseşti dau oarecare speran­ţe Turciei infuzionată de sînge ger­man, de a eşi la gura Bosforului, a­­poi peste 2 ani, situaţia celor­­ f­­pte în marea Neagră va fi cu to­tul alta, dacă urmărim construcţiu­­nile Rusiei, cînd flota rusă se va spori cu 3 dreadnoughturi de 22.800 tone deplasament, deja lansate pe apă : Imperatritza Maria, Imperator Alexandru al II-lea şi Jekatarina a II-a, crucişetoarele protejate şi repezi de 7000 tone şi 30 mile viteză, Admiral Lafarev şi Admiral Maki­­mov, cum şi cele 9 contra-torpiloare de 1000 tone şi 35 mile viteză tip Bespokciny. Spre a cunoaşte valoarea acestor 3 mari chiurasate, vom spune că ele întrunesc un total de 36 tunuri de 305 mm. şi 50 calibre lungime, nu­măr covîrşitor, care va asigura Ru­siei, dimpreună cu forţele actuale supremaţia nediscutată a mărei Ne­gre în contra oricăror iluziuni ale riveran lor acestei mări şi îl va da pe deasupra posibilitatea forţă­rii cu succes a Bosforului. Intrebînd pe distinsul nostru con­vorbitor dacă — aşa cum stau lu­crurile astăzi ■— flota rusă din ma­rea Neagră ar putea ataca Bosforul, d-sa mi-a răspuns : — Cu mari riscuri pot să vă spun că flota rusă ar putea ataca chiar acuma Bosforul, bine­înţeles după ce s’ar face prealabila curăţare de mine. Ceiace vă pot asigura însă — sfir­­şeşte d-sa — este că într’o luptă na­vală, flota rusă din marea Neagră va învinge flota turcă, fără concur­sul vre unei alte puteri. Cu aceste zise, convorbitorul nos­tru a pus capăt preţioaselor d-sale lămuriri, pentru care-i mulţumim. N. Missirliu Inmorm­tarea Sal M­.GreeaDemetriad El! a fost înmormîntat poetul Mir­cea Demetriad și am constatat cu destul regret că dintr’o pleiadă de scriitor! car! l’au înconjurat In viată fiind, nu l’au Insotit la locul de vecî decit cîtîva prieten!: Dr. Eraclie Sterian, d-na Lia Hîr­­su, G. T. N. Varone, M. Celarianu, Jean de Leresty, Petre Lirei, Mi­hail Munteanu și sculptorul Savar­­gin. ___ ___ _____+■ WflW—­1.....................................mmmmw Meart® saiftta Azi dimineaţă într’o cameră a ho­telului Nedelea, din calea Griviței No. 144, a fost găsit mort, un pasager, Nicolae Marin din corn. Sulcica, ju­deţul Mehedinţi, care venise în ajun în Capitală. '' s ' Cadavrul a fost dus la._ institutul Viena, 13 Sept. —* Depar­tamentul sanitar dela mi­nisterul de interne corn«- ’ nică. Făctndu-se cercetări bac­teriologice, s’a constatat un caz de holeră asiatică la Viena şi două caşuri i­ Claliţia, in comuna Lisko. Cazul din Viena e urmă* torul: un ofiţer rănit ca­ re a sosit la 1O Septem* brie st. n. aci, de pe ctm* pul de luptă dela nord, transportat la spital a a* ratat simptome de holeră El a fost îndată izolat. Şi cele două cazuri de ho*­leră din comuna Lisko se referă de asem­ena la mi* Ut ari veniţi de pe cîmpul de ra»boiu. '* , Budapesta, 13 Sept. — După ra­poartele noul primite de ministe­rul de interne, s‘au constatat In co-­­ muna Tokod, alte patru cazuri de holeră, la Debreţin două, la spitalul St. Gellert din Budapesta si ‘n co­muna Homonna este un caz de ho­leră. Si ’n tabăra prizonierilor de fotz­boi s’au semnalat citeva cazuri ăe holeră. Ministrul de interne Ioan Sándor, a vizitat localităţile Estert­gom, Dmesserdahely si Somorial unde se află internati prizonierii da război — pentru a se încredinţa dacă s’au luat toate măsurile pem­tru impedicarea ca epidemia sa UV­că ravagii. O ambulanţă a Crucei Roşii ruseşti spre Serbia, la Iaşi IAŞI, 13 Sept. — La orele 11 dina.1 a sosit în Iaşi, venind din Rusia o echipă a „Crucei Roşii“ ruseşti condusă de d-na Haldnik, soţia fos­tului ministru rus la Belgrad şi de d. general Lacinsky. La Unghenîi-romîni, d-na Hald­nik a fost salutată în numele guver­nului, de către d. Şoarec, şeful poli­ţiei de acolo. In gara Iaşi d-na Haldnik a fost salutată de d. Mîrzescu, primarul oraşului Kilimoglu, prefectul poli­ţiei, Mendeloff consulul rus şi Ar­­măşescu şeful gărei. Echipa e formată din 40 persoane medici, surori de caritate şi agenţi sanitari. Ea a sosit fără cele 10 vagoane în­soţitoare cuprinzînd pansamente şi medicamente, deoarece autorităţile ruseşti din Unghenii ruşi au decla-­ rat că n’au o dispoziţîune prin care să permită trecerea vagoanelor in Romînia. D-na Haldnik a telegrafiat la Kiev şi aşteaptă răspunsul. Ia Unghenii,rus! a rămas d. gen. Lacinsky. Am putut vedea pe d-na Haldnik, persoană foarte simpatică şi foarte amatcna. Iată ce mi-a spus d-na . — Serbia duce o mare lipsă de a­­jutor medical. In Moscova, pentru a-î veni în ajutor, s’au strîns 50.000 ruble. Serbia a răspuns Insă ca n’are ce face cu banii și că are nevoie de ajutor efectiv. Atunci s’a organizat această ambulanţă. P.na Haldnik a încheiat cu urmă­toarele cuvinte : __Nu pot decît să mulţumesc pen­tru amabilitatea ce ne-o arată auto­rităţile romîneşti. D. Poklewsky ne-a­ telegrafiat astă-noapte că guvernul guvernul român va pune la dispozi­ţia noastră un tren special pînă la T.­Severin de unde cu un valpor special vom debarca la Cladova“. In acelaş timp aflu că direcţiuni» C. F. R. a luat dispoziţiunea ca, la trenul special să se ataşeze şi va­goanele cu ambulanţele şi pansa­mentele. I)-na Haldnic ia dejunul la consu-T Iul rus iar însoţitorii în oraş. £ Daa •'•r • C. T.-SEVERIN, 13 Septembrie. — Azi a trecut la Cladova ambulanţa „Cruce! Roşii’’ ruseşti sub conduce­rea d.neî Hartnik. Pentri­­ pref­er al caatistei O ARESTARE ILEGALA Vineri seară pe cînd săteanul Ni­colae Necşuţu, în etate de 58 de ani, din com. Cuca-Mocan, din jud. Argeş voia să intre într’o circiumă din ca­lea Morilor, a fost arestat. Interesîndu-ne printre spectatorii cari fuseseră martori oculari la a­­restarea lui Necşuţu, am putut afiş următoarele : înainte de a ajunge în dreptul cir­ciumei din sus numita stradă bătrî­nul Necşuţu s’a despărţit de un to­varăş al sau cu cuvintele următoare: „Mă duc să mai beau o ţuică c'a so­sit timpul lui Mihai Viteaiu şi văd că încă nu pornim la războiu­!’’ Aceste cuvinte ale bătrînului să­tean au răsunat prea tare şi au pă­truns la urechile unui individ, care dîndu-se drept cumnat cu d. Rafael, inspectorul siguranţei faţă de ser­gentul din post, a ordonat ca bătrl­­nu Necşuţu, care este contra Austro- Ungariei, să fie imediat arestat. Sergentul din post a executat a­­cest ordin, ducînd pe bătrlnul să­tean la circ. 17. Tot din ordinul pretinsului cumnat al d-lui Rafael, s’a ordonat sergen­tului să comunice comisarului de serviciu pentru trimiterea bătrinului sătean la siguranţa poliţiei. Azi bătrînul Necşuţu se află ares­­tat la siguranţa prefecturei. Acest fapt îl supunem la cunoş­tinţa d-lui Corbescu, prefectul Capi­talei, pentru a lua cuvenitele măsuri asupra modului de uşurinţă cu care a început să se aresteze adevăraţii şi bunii patrioţi români, cari simt încă patriotizmul şi la viraţa necăji­tului român Necşuţu. încercare de sinucidere In urma unor carturi omiliare, ţă­ri­i la Maria Medianu, de 18 ani, lu­crătoare la ceaprazărie, domiciliaţi în strada Vlădoianu Na 9, a încercai să se sinucidă înghițind BO gram* spirt denaturat. . . • Un intern al Sailvărel Ina­sco* gp** lături stomacale. Starea disperatei fete nu e grvrb. AQBTSRQII

Next