Adevěrul, septembrie 1914 (Anul 28, nr. 9868-9897)
1914-09-15 / nr. 9882
i&a wittoma fűt tkuhfor raiavroji Zilnic Cupse CONSTANŢA-BAZARGIC (Dobrloi) cu 3 mari AUTOBUZE şi automobile uşoare ale Societăţii Bucur Reazpeditmm de mărfuri, bagaje etc. la î Dobrloi, Balcic, Kavarna Depozit de Uleiuri Schibaeff şi Pneumatice p. Automobile CENTRALA Constanţa, Btr. Carol, SUCURSALA Balargiu Str. Principele Nicolae No. 3d INSTITUTUL DE DOMNISOARE DESPINA- DOAMNA — Fondat In anul 1886 — Mo. »*, Calea Sorban vodi No. 22 HUCURESTI Directoare Ana Demetroaou *1 Paulina Haralambie născute KONNIS — înscrierile se fac zilnic — — Cursurile Încep la 9 September* —• INSTITUTUL PARTICULAR — LICEUL — St. Gheorghe Iuti. CulturalA „VodA Ştirbei“ Bucureşti. — Calea Victoriei 166 Va continua un viitor, complect reor— baulaut in vod local — CALEA VICTORIEI No. 240 cUdlt anume pentru şcoalA avftad — curte şi grădină — CURS LICEAL COMPLECT - CURS PRIMAR — în franceza si germana obligatori* Se primesc elevi: interni, aemi-Interni şi externi. — Preţurile ca la celelalte astitute somilare.—Prospecte la cerere — Profesori Asociaţi Proprietari — — DIRECTOR C. I. ŞOfiţU — Lemne Salas Transportate la domicilia FAO, CER si CĂRBUNI AVINTUL, Rahovei 260 TELEFON 36[70 DOCTOR isise D. Ilit» specialist in Boale de ochi si urechi consult. II—2 a. m. si 4—6 p m. 3TA. DOAMNEI No. 27 BUCUREȘTI QE APA pentru tr sură. ai călărit DEVANZaRE Polonă — la vizitni SE CAUTA BE OCAZIE un Electro-motop pentru curent ALTERNATIV, 2 cai 208 volţi. Cu regulator de viza. A se adresa la Administraţia ziarelor „Adeverul“ & „Dimineaţa“, in iesir de vânzare **• IMEDIAT LIVRABILI A se adresa: Const. Mille Adeverul „Café Royal“ Ouverture in Esslaurant Dejeuners, diners, seupers apsis les théStres Plats du jour 1.25 BERE LUTHER Casinnl Sinaia I Zilnic Marl Reprezentanii de teatru și Casinograf Concepte Clasice și Moderne executate de Or -chestra Casinului -Astăzi Duminecă 14 Septembrie - MADI SERBARI — — Pentru Includerea Stagiune! — Sport Alergările de car tiera bâneasa ZIDADi Mâine, Duminica va avea k* pe hyppodromul dela Băneasa, a doua zi de alergări, cu următorul program : I. PREMIUL PLOBEASCA 800 metri, — 2500 lei Hergh. Ploeşti: Darling, 65 fegr.; Al. 8. Zisso : Baron Melden, 68 jum. kgr. și Isa, 62 jura. kgr.; Lt.-col. Kostin : Piatra Arsă, 68 k.; G. Bădescu : Gizi, 67 jum. k.; Maior Răzvan : Bergl, 69 jum. k.; Fr. Rossiter: Sluta (1/2 k.), 49 k.; Gr. Rioşanu: Lilios, 53 k. ; V. Balaciu : Lady Villers, 65 jum. k. ; Lt. Polizu : Fleuriste, 63 k.; D-na Popescu-Nasta : Bihar, 64 jum. k. ; D. Martinovici : Miriste, 49 k. şi La Pompadour, 67 jum. k.; G. Bădescu : Marta, 70 jum. k.; C. Diamantescu : Medaille D’or, 68 k. II. PREMIUL NEWMARKET 3000 metri.—2950 lei Al. S. Zisso : Marjorie, 58 k.; Maior Mânu : Mititica, 54 k.; M. Constandache: Izus, 58 jum. k.; P. Balaciu: Aztéque, 61 jum. k.; D. Martinovici: Charancy, 64 k. și Ulema II, 59 jum. k. III. PREMIUL TUNARI 1000 metri.—3800 lei Al. Marghiloman : Lipan, 54 jum. k.; Cotignac, 58 k.; Leandru, 58 k. ; D. Martinovici: Xylodie, 53 k. și Singur, 61 jum. k. IV. PREMIUL FLORDONA 600 metri. — 3500 lei Al. Marghiloman : Antim, 53 k. • și Cotignac, 56 k. ; Maior Manu : My Lord, 56 k.; D. Martinovici: Graur, 56 k. şi Mirtyi, 54 jum. k.; C. Miclescu: Vîrtej, 56 kg. IV. PREMIUL GENERAL GEORGE MANU 8000 metri.—6900 lei Al. S. Zisso: Arrooise, 63 k.; I. Ioneanu: Loch Carrig, 51 k.; D. Martinovici : Ţepeş, 54 k. şi Lisbem, 54 k.; Al. Marghiloman : Vizir, 54 k.; I şi Meli-Melo, 64 jum. k.; Gr. Rioşanu: Nutpecker, 51 k. VI. PREMIUL MEDELSTONE (HANDICAP) 2000 metri. — 3600 lei Al. Marghiloman: L’Invisible, 65 jum. k. şi Vizir, 57 k. ; G. Bădescu: Zoltán, 60 k.; D. Martinovici: Tesla, 57 k.; Parsival, 56 k. şi La Pompadour, 49 jum. k.; Al. S. Zisso : Ieşi, 56 jum. k.; Orchard Thief, 48 k. şi Isa, 41 k.; I. Ioneanu : Baby Mine, 53 jum. k.; Căp. Iacob : Veronese, 56 jum. k.; Gr. Rioşanu: Polonium, 55 , jum. k.; Maior Răzvan: Bobîmnilă, 55 k.; Al. G. Florescu: Pîntokrat, 54 jum. k.; Maior Manu: Farmec, 54 k.; Sft. Podgoreanu : Duhaj, 53 k.; Lt. Dimitropol : Haguenau, 52 k.; G. Diamantescu: Moonlikt II, 47 jum. k.; E. Fessler : Princess, 44 k. PRONOSTICURI Premiul Floreasca - Miriște, Piatra Arsă. Premiul Nemmarket: Ulema II, Aztéque. Premiul Tunari : Singur, Leandru. Premiul Flordana : Gr. Marghiloman, My Lord. Premiul General Manu: Lisbem, Vizir, Loch Carrig. Premiul Medelstone: Orchard Thief, Baby Mine, Moonlight. Astăzi când posibilitatea unui război ruso-turc nu este exclusă, credem că este nemerit a aduce la cunoştinţa cititorilor ziarului „Dimineaţa“ părerile unui distins ofiţer din marina noastră militară — al cărui nume sîntem rugaţi a-l tăcea — asupra flotei ruseşti şi turceşti cu detaliate aprecieri asupra noului vas de rǎzboiu al Turciei, „Goeben“. Reproducem întocmai cele ce ni s’a spus — convinşi fiind că aruncăm o lumină vie asupra chestiune! — care în ultimul timp face discuţiunea cercurilor militare superioare şi dela noi şi de aiurea. Iată într’adevăr ce ne spune distinsul nostru convorbitor : Se pune prea multă uşurinţă cînd se numără din Almanahul nautic — vasele de război ale unei puteri maritime şi totalul tunurilor. Se zice bunioară că cutare flotă, oricare îi este vechimea, numără 6 chiurasate armate cu tunuri de 305 şi ea nu poate fi învinsă de 2 vase chiurasate moderne (dreadnought) armate cu acelaşi calibru, căci este în inferioritate ca număr de tunuri. Se poate însă dovedi teoreticeşte, că un număr de vase vechi, cu viteză redusă, tunuri de 305 mm, sistem vechiu, lungime de 30—35 calibre, viteze iniţiale de 570—650 m., n’au în realitate decit o valoare tactică foarte redusă, căci aceste tunuri au o energie balistică şi o pătrundere de chiurasă mult mai mică, în raport cu tunurile de 305 mm. de 50 calibre, cu cari se armează chiurasatele de astăzi, cu viteze iniţiale de 800—950 m. şi energii de 13.000—16.000 tone metri — iar pătrunderea în chiurasa de centură cea mai groasă — asigurată până la distanţa de 9000 m. Astfel fiind, nu este temerar a afirma că o escadră de 6 vase de linie vechi, construite între anii 1887 şi 1906, dintre cari 3 vase sânt armate cu tunuri 305/30 c. şi 305/35 şi viteză 15 mile, iar celelalte 3 vase au numai un total de 12 tunuri 305/40 şi viteză 16—17 mile — să facă o foarte grea figură, față de un dreadnought modem cu 14 tunuri 305/50 sau 10 tunuri de 345/45 cu viteză de 23 mile, sau o divizie de două chiurasate mai mici avînd fiecare însă cite 8 tunuri 305/50 și o viteză de 23 mile ? Din cele expuse se vede că excludem calibrele inferioare de 305 mm. pentru cazul duelului naval ; vom admite însă în discuţiune egalitatea de efect, cel mult a tunului 280 mm. de 50 calibre, după cum vom vedea la consideraţiunile ce vom face asupra valoarei tactice a lui Goeben. Nu vom concepe vasearmate cu calibru inferior de 280 mm./50, cari ar putea să năzuiască o luptă navală cu aceste chiurasate ce presupunem, tunul de 250/45 c. fiind inferior ca eficacitate şi pătrundere, tunului de 305/306. Aşa se pare că şi-aui pus turcii problema creaţiunii flotei lor moderne. Examinând situaţia flotei ruse din Marea Neagră, turcii găsesc că cele 3 vase „Sinope", „Pobiedonosetz“, „Tris viaţi teile" comptează prea pu-305 de 30—35 calibre, lipsit de valoare, cum am spus la distanţă mare, iar cele 3 vase „Slatoust“, „Pantelimon“ şi „Jestan", abia întrunesc un total de 12 tunuri 365/40. Aceste vase ar putea fi cu succes combătute de vasele moderne turcești — in spejmul „Rechadis" armat cu 10 tunuri 343/45, viteză de 21 mile, construit de șantierul „Vickers“, dar oprit de Anglia din cauza războiului,(!!), iar altul proectat a fi cumpărat din Brazilia după cit se spune armat cu 12 tunuri de 305 mm. 50 (care de asemenea nu există pentru un moment). Dar Turcia a intrat, se spune, în posesiunea crucișătorului chiurasat german „Goeben", vas nou de la 1911, de 23.000 tone deplasament, armat cu 10 tunuri de 280 mm. L 50, 12 de 150 mm. L 45 și 12 de 8,8, 4 tuburi lans-torpile, chiurasă de 280 mm, grosime, viteză 28 mile pe oră. Sînt păreri după care vasul „Goeben“, singur, se încumetează să iasă la duel naval cu cele 3 vase de linie ruse, rămase capabile de o luptă la distanţă mare şi se merge cu credinţa pînă acolo, că nu numai că „Goeben“ e în stare să lupte, dar chiar să distrugă aceste 3 chîrurasate (Statoust, Jest of J. Pantelimon , căci celelalte le-am scos din discuţie ca avînd eficacitate inferioară la 7000— 9000 m. De la început trebue să constatăm o superioritate evidentă lui Goeben, ca viteză: 28 mile faţă de 16 mile. Acest vas deci, poate impune şi alege distanţa de luptă, pentru a vulnera şi a rămîne invulnerabil (la chiurasa de flanc). Să admitem, că alege o distanţă convenabilă pentru ca tunurile de 305/40 ale vaselor adverse să nu poată pătrunde chiurasa sa de 280 mm. După datele ce se găsesc în orice almanach nautic această distanţă este între 6000—9000 m., căci la 5500 m. tunurile 305/40 ruseşti în serviciu nu străbate decit 295 mm. grosime de chiurasă. Ce efecte poate produce tunul 280/50 între 6000— 9000 m. ? Este destul să spunem că acest tun german cu 940 m. viteză iniţială şi 11.240 tone metri energie balistică, străbate lingă gură o placă harversată de 973 mm., ceea ce ne face să credem că desigur la 6000—9000 m. face ravagii în flancurile vaselor ruseşti, unde chiurasa este groasă numai de 254 mm, căutînd a menţine prin viteza sa, enorm superioară, poziţiunea cea mai avantagioasă şi a nu permite vaselor ruse a fi la o distanţă inferioară de 6000 metri. Apoi în avantajul lui Goeben mai vine şi faptul că anul 208/50 trage 3 lovituri pe minut pe cînd tunurile de 305/40 trag abia o lovitură pe minut, bineînţeles pentru Goeben socotind o ochire şi regulare perfectă de tragere, o bună observare de lovituri, buni telemetrişti să dea exact distanţa şi o posibilitate (operaţie grea) de a se diviza focurile şi a se putea dirija tirul pe 3 vaseţinte cu succes. Aceste condiţiunî — cari trebuesc satisfăcute fără nici • H mi AtUiSa 4a la A PIVEI? Isa frustei tnnilor! 1 ..Excelsior” _ I pentru Automobile si Biciclete fi . DEPOZIC &06COM. I || București, Str. Lipscani 88 b.s | _______________________——.. »—— im—, —■ ——— I—HO— — VULCAN“ Iabrică de Mașini, Societate Bncmmat I URESH - DEALUL SPIREI - BUCUREŞTI — j 1 Curăţătoare de Apă B Automatice pentru instalaţiuni de cazane, extragerea fierului din apd. I iFiltrarea Apei i M -I [ urătirea Bpsl a\n canale I î i BREVET HALViiR BREDA 1 I I TOATE CERERILE SE VOR &CRE5A 1 II a««**. a. 0« mow. Direcţiune! Fabrice! cwu* d. ^ 1 taS BUCUR 5STI, Strada Ifionzik, (Denial Spirei) flota turcă iap de fata rusă - SwtrHsrs eventual turtQ-rus, ffiota turci va fi învinşi de fata ri?si rin marea Şleauri. — Epreden asupra vasului „Gseben“. — Flata rwsâ în posibilitate d’a forţa Bosforul.De vorbi cu un distins ofițer tis marini — TifC ft Simpatii pentru Belgia Din Mtfativa d-lui Eugeniu Win*der, cunoscut cititorilor noştri prin numeroasele d-sale scrieri, precum şi pentru Interesanta d-sale broşură apărută zilele acestea „Prelungirea neutralitatii* s’a trimis ministrului Belgiei, următoarea declaraţiune semnată de un mare număr de buzoieni. Domnule ministru, Subsemnaţi cetăţeni ai oraşului Buzău, vă rugam a primi şi transmite guvernului dv., ca şi mult încercaţilor dv. compatrioţii, pacinicii, harnicii şi muncitorii belgieni, aceste albine ale apusului atît de simpatizat de întreaga omenire, pentru partea cea mare pe care au luat-o în toate timpurile, la progresul mondial, pe calea artelor, ştiinţei, comerţului, etc. cit şi prin desăvîrşita lor umanitate, care-i pune în rândul popoarelor cele mai civilizatoare, sentimentelor noastre de adincă revoltă, In contra odiosului atentat al cărui victimă a fi fost, săvîrşit în contră-te de rapacii şi sălbaticii teutoni aî Iul Wilhelm II, sub impulsiunea acestui mistic, dar* criminal conducător (care caută dar In zadar a se înălţa, prin spirit de imitaţiune, pînă la gloria Napoleon cel Mare), al acestui făţarnic Invocator de fiece clipă al Dumnezeire!, chiar cînd se pregăteşte a săvirşi o crimă ordinară, ca măcelul nemaipomenit pe care l-a provocat prin actualul război, opera sa „Neroniană“ căreia i-a pus vîrf cu odiosul atentat, în contra patriei dv. liniştita şi muncitoarea Belgie. Arătaţi-le, vă rugăm, că stigmatizăm, alături de întreaga omenire, ororile şi batjocurile, a căror victime au fost, din partea acestor hoarde de Teutoni sanguini, de sub comanda acestui împărat Meglemam, cu cari au întrecut cu mult pe acele din războiul bulgaro-greco-sîrbo-turc, din anii trecut 1913—914, căruia a pus capăt intrarea României în acţiune în iunie 1913, încoronată prin tratatul de Bucureşti, în contra cărora de altmintrelea cu drept cuvint, presa lor în concertul celei mondiale, nu a avut destule cuvinte de stigmatizare. Arătaţi-le de asemenea, că deplângem alăturea de întreaga omenire, cu adevărat civilizată, distrugerea de către aceste horde barbare, oploşite în mijlocul Europei civilizate, a atîtor comori, datorite geniilor lor strămoşi, glorii ale Belgiei, adunate de veacuri, sporite şi înfrumuseţate de el, o pierdere ireparabilă, nu numai pentru progresul, încercatei dv. patrii, dar chiar pentru civilizaţia întregei lumi, cărora le-au pus vîrf cu desfiinţarea frumosului Louvain, o podoabă a Belgiei, faţă de care, barbariile săvârşite pe vremuri de Hunii lui Attila, cari s’au menţinut pînă’n zilele noastre în mijlocul Europei , de dispăruţii Avari, Ostrogoţî şi Visigaji, etc., ca şi de toate bordeie barbare şi sălbatice, cari afi năvălit asupra Europei, din îndepărtata antichitate şi pînă astăzi, sunt numai nişte palide specimene. Primiţi, vă rugăm, d-le ministru, asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni. RĂSPUNSUL D-LUI MINISTRU AL BELGIEI Bucureşti, 11 24 Sept. 1914 Am primit protestarea, pe care concetăţenii dv. şi dv. mi-aţi adresat, în contra acţiune îngrozitoare (abdominalii]«) deslănţuită de armata germană în Belgia. Vă mulţumesc din toată inima şi vă rog a împărtăşi tuturor semnatarilor acestei adrese, gratitudinea mea pentru gândirea ce au avut de a-mi exprima indignarea lor. Dv. vă solidarizaţi cu acei car voesc să menţină în lume sentimentele deonoare şi drepturile civilizaţiuneî, şi nu vă lăsaţi stăpîni (domina) de detractorii Louvainuluî, bandiţii, jefuitorii, piraţii în unifromă, cari oprimă pe cei slabi şi-şi răzbună în contra celor nevinovaţi. Acesta-i un sentiment care vă onorează, un sentiment care dovedeşte vitalitatea, moralitatea şi nobleţă frumoasei dv. ţări, un sentiment a cărei mărturia reînoită în fiecare zi îl primesc din toate judeţele României, un sentiment care găseşte în sufletul meu un ecou mişcător şi recunoscător. Binevoiţi a primi asigurarea distinsei mele consideraţiuni. M. Yperscle de Stribou Pentru neutralitate MAREA ÎNTRUNIRE SOCIALISTA DE ASEARA Aseară a avut loc, în sala clubului socialist o mare întrunire de protestare împotriva războiului. Prezidează d. D. Gh. Ene, care anunţă că d. I. Teodorescu fiind bolnav, este împiedicat de a’şi dezvolta conferinţa anunată despre Belgia. D. Sp. Georgescu arată lupta pe care o duce partidul socialist ita- Ilian, pentru menţinerea neutralităj ţei de către Italia. Spune că la noi, minorii şi ramoliţii cer războiţl, ‘ dar, poporul adevărat este împotriva războiului. D-na dr. Ecaterina Arbore, spune că în nici o ţară din lume nu s’a întîmplat cu profesorii universitari să facă manifestaţiuni pentru războiu. D-sa zice că aceasta este o ruşine, pentru ţară şi pentru universitate, care a fost transformată în instrument politic. D. Gh. Cristescu, arată că ţara este împinsă în mod sistematic la războiu. Arată pericolul ce ne ameninţă din partea Rusiei. D. Gh. Ene, anunţă întrunirea de azi după amiază, şi apariţia zilnică a „Romîniei Muncitoare" sub titlul „Lupta“. Şedinţa se ridică la orele 11 seara. marină pregătită serios de războiţi. Totuşi, acjiunea are o aventură, Iar aventura este rentabilă, nu şi posibilă, pentru alte motive tot atit de serioase, cari trebuesc avute In vedere In cursul unul duernavaL Trebue să ne Închipuim că şi Inconveniente grave vor rezulta pentru GOEBEN, după primele lovituri fericite ale vaselor ruse, cari neproducînd avarii de pătrundere, vor distruge totuşi parţial superstructure slabe, vor face incendii pe punte, vor străbate chiar puntea, care are numai 75 mm. grosime, vor pătrunde la coşuri, maşini şi căldări prin intrările de sigur protejate, dar prea puţin pentru abuzele de 305 mm., focurile la căldări se vor ţine cu greu, viteza va scădea şi cu ea avantajele de poziţie, se vor distruge catargele şi transmiţătoarele de ordine la turele, apoi vor suferi şi magaziile de muniţiuni de sub punte şi astfel fiind, „micul ascendent tactic al lui Goeben nu va dura decit prea puţin şi echilibrul luptei se va hotărî în favoarea celor 3 vase ruseşti, cari reuşind să deranjeze tirul şi aparatele propulsoare, vor avea succesul asigurat la 5000 m. , avînd tunuri de 305 mm, în plus bineînţeles dacă Goeben nu ar mai putea scăpa cu fuga, de o distrugere sigură şi totală.“ Odată echilibrul la distanţa mare, rupt în favoarea celor 3 vase ruseşti, la distanţa mijlocie intră în luptă încă cele 3 vase tip „Sinopa“ şi 3 crucişetoare: „Rostislav“, „Kagul“ şi „Pamiat Mercuria“ pentru a sfârşi duelul cu o concentrare eficace de lovituri asupra celorlalte forţe mijlocii de cari ar putea fi înconjurat Goeben în aventura sa, forţe între cari am putea numi pe Breslau german şi Torgut-Reiss, Medjidie, Hairedin, Hainidich, crucişetoare turceşti şi aceasta în ipoteză că n’ar exista conflict cu Grecia. Dar, pentru această alternativă şi chiar pentru cazul unei încercări nesocotite a flotei turce întărită cu Goeben şi Breslau, de duel naval la distanţă mare, flota rusă mai are mijloace destul de decisive, adică atacul în masă, de torpile automobile, prin cele 6 submarine și 26 contratorpiloare. Or, s’a constatat prin ultimele știri, succesul netăgăduit al submarinelor împotriva vaselor mari de linie; 5 submarine germane au scufundat 3 crucișetoare mari tip „Abukir" în marea Nordului, la 20 mile de coasta olandeză. Numai de aceste mijloace ţinînd seamă forţele turceşti n'ar cuteza să ia atitudine faţă de escadra rusă, fără să se aştepte la un complect şi dezastruos silişit. Dacă turcii ar fi fost în posesiunea celor 2 dreadnoughturi cumpărate, şi în plus ar fi avut pe Goeben, chestiunea se punea altfel, duelul nu numai că era posibil, dar cu hotărîre victorios pentru flota turcă, cu condiţiunea ca echipajele să se fi regenerat cu forţe germane suficiente, căci drept să o spunem, turcii, ei singuri, cu instrucţia şi pregătirea nulă ce au, cu starea morală în care se găsesc, n’ar fi putut fi la înălţimea unor astfel de maşini perfecţionate de războiu naval. Se ştie incapacitatea arătată în războiul balcanic, cînd vasele lor, —excepţie Hamidieh — n‘au făptuit nici un eveniment important în tot timpul războiului, faţă de mica flotă greacă. Aci este cazul să spun că după o declaraţiune a tfful ofiţer de marină turc, şef de stat major al linei diviziuni navale, vasele turceşti aveau căldările, avariate, cu toate tuburile arse, lipseau combustibil şi muniţiuni, aveau echipajele amestecate cu soldaţi din armata de uscat şi n’aveaţi comandanţi cari să tşi ia răspunderea acţiunilor navale. In această stare erau ieri şi progresele n’au fost prea repezi în cîteva luni, cu tot concursul dat de Anglia prin amiralii săi şi echipajele germane ce curg mereu spre Constantinopol însoţite de material şi muniţiuni, tunuri şi torpile automobile şi de blocus. Ca încheere, trebue să mărturisim că dacă în hipotezele actuale, forţele ruseşti dau oarecare speranţe Turciei infuzionată de sînge german, de a eşi la gura Bosforului, apoi peste 2 ani, situaţia celor fpte în marea Neagră va fi cu totul alta, dacă urmărim construcţiunile Rusiei, cînd flota rusă se va spori cu 3 dreadnoughturi de 22.800 tone deplasament, deja lansate pe apă : Imperatritza Maria, Imperator Alexandru al II-lea şi Jekatarina a II-a, crucişetoarele protejate şi repezi de 7000 tone şi 30 mile viteză, Admiral Lafarev şi Admiral Makimov, cum şi cele 9 contra-torpiloare de 1000 tone şi 35 mile viteză tip Bespokciny. Spre a cunoaşte valoarea acestor 3 mari chiurasate, vom spune că ele întrunesc un total de 36 tunuri de 305 mm. şi 50 calibre lungime, număr covîrşitor, care va asigura Rusiei, dimpreună cu forţele actuale supremaţia nediscutată a mărei Negre în contra oricăror iluziuni ale riveran lor acestei mări şi îl va da pe deasupra posibilitatea forţării cu succes a Bosforului. Intrebînd pe distinsul nostru convorbitor dacă — aşa cum stau lucrurile astăzi ■— flota rusă din marea Neagră ar putea ataca Bosforul, d-sa mi-a răspuns : — Cu mari riscuri pot să vă spun că flota rusă ar putea ataca chiar acuma Bosforul, bineînţeles după ce s’ar face prealabila curăţare de mine. Ceiace vă pot asigura însă — sfirşeşte d-sa — este că într’o luptă navală, flota rusă din marea Neagră va învinge flota turcă, fără concursul vre unei alte puteri. Cu aceste zise, convorbitorul nostru a pus capăt preţioaselor d-sale lămuriri, pentru care-i mulţumim. N. Missirliu Inmormtarea Sal M.GreeaDemetriad El! a fost înmormîntat poetul Mircea Demetriad și am constatat cu destul regret că dintr’o pleiadă de scriitor! car! l’au înconjurat In viată fiind, nu l’au Insotit la locul de vecî decit cîtîva prieten!: Dr. Eraclie Sterian, d-na Lia Hîrsu, G. T. N. Varone, M. Celarianu, Jean de Leresty, Petre Lirei, Mihail Munteanu și sculptorul Savargin. ___ ___ _____+■ WflW—1.....................................mmmmw Meart® saiftta Azi dimineaţă într’o cameră a hotelului Nedelea, din calea Griviței No. 144, a fost găsit mort, un pasager, Nicolae Marin din corn. Sulcica, judeţul Mehedinţi, care venise în ajun în Capitală. '' s ' Cadavrul a fost dus la._ institutul Viena, 13 Sept. —* Departamentul sanitar dela ministerul de interne corn«- ’ nică. Făctndu-se cercetări bacteriologice, s’a constatat un caz de holeră asiatică la Viena şi două caşuri i Claliţia, in comuna Lisko. Cazul din Viena e urmă* torul: un ofiţer rănit ca re a sosit la 1O Septem* brie st. n. aci, de pe ctm* pul de luptă dela nord, transportat la spital a a* ratat simptome de holeră El a fost îndată izolat. Şi cele două cazuri de ho*leră din comuna Lisko se referă de asemena la mi* Ut ari veniţi de pe cîmpul de ra»boiu. '* , Budapesta, 13 Sept. — După rapoartele noul primite de ministerul de interne, s‘au constatat In co- muna Tokod, alte patru cazuri de holeră, la Debreţin două, la spitalul St. Gellert din Budapesta si ‘n comuna Homonna este un caz de holeră. Si ’n tabăra prizonierilor de fotzboi s’au semnalat citeva cazuri ăe holeră. Ministrul de interne Ioan Sándor, a vizitat localităţile Estertgom, Dmesserdahely si Somorial unde se află internati prizonierii da război — pentru a se încredinţa dacă s’au luat toate măsurile pemtru impedicarea ca epidemia sa UVcă ravagii. O ambulanţă a Crucei Roşii ruseşti spre Serbia, la Iaşi IAŞI, 13 Sept. — La orele 11 dina.1 a sosit în Iaşi, venind din Rusia o echipă a „Crucei Roşii“ ruseşti condusă de d-na Haldnik, soţia fostului ministru rus la Belgrad şi de d. general Lacinsky. La Unghenîi-romîni, d-na Haldnik a fost salutată în numele guvernului, de către d. Şoarec, şeful poliţiei de acolo. In gara Iaşi d-na Haldnik a fost salutată de d. Mîrzescu, primarul oraşului Kilimoglu, prefectul poliţiei, Mendeloff consulul rus şi Armăşescu şeful gărei. Echipa e formată din 40 persoane medici, surori de caritate şi agenţi sanitari. Ea a sosit fără cele 10 vagoane însoţitoare cuprinzînd pansamente şi medicamente, deoarece autorităţile ruseşti din Unghenii ruşi au decla- rat că n’au o dispoziţîune prin care să permită trecerea vagoanelor in Romînia. D-na Haldnik a telegrafiat la Kiev şi aşteaptă răspunsul. Ia Unghenii,rus! a rămas d. gen. Lacinsky. Am putut vedea pe d-na Haldnik, persoană foarte simpatică şi foarte amatcna. Iată ce mi-a spus d-na . — Serbia duce o mare lipsă de ajutor medical. In Moscova, pentru a-î veni în ajutor, s’au strîns 50.000 ruble. Serbia a răspuns Insă ca n’are ce face cu banii și că are nevoie de ajutor efectiv. Atunci s’a organizat această ambulanţă. P.na Haldnik a încheiat cu următoarele cuvinte : __Nu pot decît să mulţumesc pentru amabilitatea ce ne-o arată autorităţile romîneşti. D. Poklewsky ne-a telegrafiat astă-noapte că guvernul guvernul român va pune la dispoziţia noastră un tren special pînă la T.Severin de unde cu un valpor special vom debarca la Cladova“. In acelaş timp aflu că direcţiuni» C. F. R. a luat dispoziţiunea ca, la trenul special să se ataşeze şi vagoanele cu ambulanţele şi pansamentele. I)-na Haldnic ia dejunul la consu-T Iul rus iar însoţitorii în oraş. £ Daa •'•r • C. T.-SEVERIN, 13 Septembrie. — Azi a trecut la Cladova ambulanţa „Cruce! Roşii’’ ruseşti sub conducerea d.neî Hartnik. Pentri prefer al caatistei O ARESTARE ILEGALA Vineri seară pe cînd săteanul Nicolae Necşuţu, în etate de 58 de ani, din com. Cuca-Mocan, din jud. Argeş voia să intre într’o circiumă din calea Morilor, a fost arestat. Interesîndu-ne printre spectatorii cari fuseseră martori oculari la arestarea lui Necşuţu, am putut afiş următoarele : înainte de a ajunge în dreptul circiumei din sus numita stradă bătrînul Necşuţu s’a despărţit de un tovarăş al sau cu cuvintele următoare: „Mă duc să mai beau o ţuică c'a sosit timpul lui Mihai Viteaiu şi văd că încă nu pornim la războiu!’’ Aceste cuvinte ale bătrînului sătean au răsunat prea tare şi au pătruns la urechile unui individ, care dîndu-se drept cumnat cu d. Rafael, inspectorul siguranţei faţă de sergentul din post, a ordonat ca bătrlnu Necşuţu, care este contra Austro- Ungariei, să fie imediat arestat. Sergentul din post a executat acest ordin, ducînd pe bătrlnul sătean la circ. 17. Tot din ordinul pretinsului cumnat al d-lui Rafael, s’a ordonat sergentului să comunice comisarului de serviciu pentru trimiterea bătrinului sătean la siguranţa poliţiei. Azi bătrînul Necşuţu se află arestat la siguranţa prefecturei. Acest fapt îl supunem la cunoştinţa d-lui Corbescu, prefectul Capitalei, pentru a lua cuvenitele măsuri asupra modului de uşurinţă cu care a început să se aresteze adevăraţii şi bunii patrioţi români, cari simt încă patriotizmul şi la viraţa necăjitului român Necşuţu. încercare de sinucidere In urma unor carturi omiliare, ţării la Maria Medianu, de 18 ani, lucrătoare la ceaprazărie, domiciliaţi în strada Vlădoianu Na 9, a încercai să se sinucidă înghițind BO gram* spirt denaturat. . . • Un intern al Sailvărel Inasco* gp** lături stomacale. Starea disperatei fete nu e grvrb. AQBTSRQII