Adevěrul, octombrie 1914 (Anul 28, nr. 9898-9927)

1914-10-14 / nr. 9911

Marți­­* Octomvrie *914 rămăşiţele unei culturi create de un­­ popor corcitură? Eil vă voiţi da cui-­­ tura mea, arta mea, religia mea şi ch­iar limba mea, cum fac îrn Polo-­­ nia unde bat copiii care îndrăznesc r să se roage lui Dzeu­ în limba pă- [ rinţilor lor! ( Asta e psihologia lui Lieber Au­gustin.­­ Şi acest Lieber Augustin nu e în- ’ grozitor numai prin militarismul lui, contra căruia luptă azî toată Euro­pa civilizată dar c îngrozitor toc- , mai pentru" această amintită mul­țumire de sine, pentru această în- , credere în sine și pentru convinge-­­ rea că pămîntul e al lui. Lieber Augustin care nu este al­tul de­cit clasa conducătoare nem­ţească trebuie nimicit, trebue redus la ce a fost un Lieber Neamţule de pe care curge zdrenţele, cum zice bine românul, adică la un bun şi pa­­cinic negustor şi lucrător german care să-şi vadă de negustoria lui, de viaţa lui cinstită şi bra­vă, de arta şi civilizaţia sa, de industria şi comerţul sau de nevoile lui care sunt asămănătoare cu ale tuturor noroadelor şi atunci va fi bine şi pentru muncitorul şi energi­cul popor german şi pentru întrea­ga omenire. Căci Lieber Augustin de azi e o primejdie pentru toate popoarele cum e o primejdie pentru însă­şi Germania. AVIS Ca urmare publcaţiunilor noas­­te anterioare aducem prin prezen­­t la cunoştinţa publicului jucător că tragerea clasei a 6-a a loteriei a XV-a suspendată pînă astăzi, se va relua cu începere dela 11 (24) noembrie şi va ţine pînă la 9 (22) decembrie 1914. Direcţiunea Generală a Loteriei Privilegiate pe Clase ______a Regatului Romin De închiriat APARTAMENTE Halî compuse din 5-6 camere pen­­tu stăpîn în plus antre, vestibul, 2­0dăi servitori, bae, bucătărie, piv­­niţă, pod, etc. Apartamente luxoase»­­u tot confortul modern, electrici-­ tate, ascensor. Preţuri moderate. Bulevardul Carol 61._________ Dr. Sterie N. Ciurcu Viena VIII. Koehgasse 29. Tel. 170­6 Cabinet de consultaţiuni cu somităţile medicale. Dăşi informaţiuni asupra tra­tamentului de Radiotherapie (radium) aplicat la boalele de femei, de piele si turnări in noul departament din Sanatoriul Lipev. _________ DrTRămureanu fiind desconcentrat tratează rad cai conştiincios BOLI LDMuiXl LA TĂMĂDUIREA Calea Rahovei 5 Dr. A. BARASCHI Dela Facultatea din Paris Post elev al Profesorului Pourmei Specialist in boaie de Piele şi Sifilitice (Lume­şti) Boalele parului Calea Victoriei 120 (lângă bis. Albă) Cons. a—Io a. m­. şi 2—5 p. m. .. Telefon 20­1 — TELEFON TELEFON Zilnic Curse CONSTANŢA-BAZARGIC (Dobilci) cu 3 mari AUTOBUZE şi automobile uşoare ale Society Bucur Reexpediţiuni de mărfuri, baga­j etc. la Bobrici, Balcic, Kavarna Depozit de Uleiul Schibaef­ şi Pneumatice o. Automobile CENTRALA Constanţa, Str. Carol. SUCURSALA Bazar trip Str. Prinei np|o \'în*oîf­ p Nn UgeveQH&Co.i — BUCUREŞTI — No. 146. Calea Victoriei, No. 14c B Cocs-Antracit Cărbuni Cardiff Brichette § LEHNE DE F0C| - Fag - Cer -1 I - Cojite - I Transport la Domiciliu 1 ............................................ : lonneîte si Benosle line: au sosit la „Oculapiiim“ STR. DOAMNEI No. 27 *§*ițc aftotic-\îorkîâov, sjirfiori roditori­ite Brazi fc.furnizează calitatea cei mai superioara. I Catalog gratuit ^BpinierelorBliftca TRE TORN' 5osoni si Galosi Veritabili numai cu marca TREI TURNURI I Mt I Ulri IN TRE TORN' Societate Anonimă Româna Pentru IMPORTUL PRODUSELOR FABRICEI Helsingborgs Gurord­fabriks Akhlebolog București 5l­f Bibescu Vodăl/ birourile (Lpositu en gros Dr. I. Duscian in .....—————apr» i i^ii ......— Scandalul dela hipodrom Cu­ ocazia curselor cari au­ avut loc erl pe hipodromul dela Bănea­­sa, s’a petrecut un scandal enorm, provocat de jocheii d-lui Marghilo­man. Iată despre ce e vorba. In cursa IV, alergau numai trei cai : doui ai d-lui Marghiloman şi unul al d-lui D. Martinovich Jo­cheul d-lui Martinovici, în timpul cursei şi-a ţinut calul la urmă, iar la 200 de metri de ieşire, i-a dat drumul apropiindu-se cu iuţeală de ceilalţi doui cai cari galopau îna­inte, cu intenţia de a trece. In acest mo­ment unul din jocheii d-lui Marghiloman­ a schimbat brusc direcţia oblicind la stingă şi închi­­zînd drumul calului d-lui Martino­vich lucru de care a profitat cel­­alt cal al d-lui Marghiloman pentru a trece potpul cel dintîiîi Incidentul s’a produs chiar în fa­ţa publicului, care a izbucnit ime­diat în huidueli şi şuerături. Era un vacarm îngrozitor, publicul indig­nat cerînd discalficarea cailor d-lui Marghiloman. Cînd s’a afişat rezultatul alerga­re!, atribuindu-se premiul I calului d-lui Marghiloman, huiduelile şi vo­ciferările au izbucnit din nou, şi scandalul ar fi luat proporţii mari dacă nu , s’a­r fi dat satisfacţie publi­cului. In adevăr, comitetul curselor în­­trunindu-se imediat şi deliberîn­d, a discalificat amîndoui caii d-lui Marghiloman, atribuind premiul I calului d-lui Martinovici. Deciziunea aceasta a fost saluta­tă cu aplauze de public, deşi mulţi erau nemulţumiţi, cerînd să fie dis­calificat şi antrenorul d-lui Mar­ghiloman, americanul Dumei­, că­ruia i se atribuesc multe din ftere­ gurile semnalate în ultimul timp la­­ alergări. Incidentul a produs o penibilă­­ impresie asupra spor­­smatii­lor și numerosului public de la hipodrom. D. Marghiloman era prezent pe cîmpul de curse. Curierul spectacolelor „ ------- - LUNI, 13 OCTOMBRIE e TEATRUL NAŢIONAL. — „Apus de­­ soare” r TEATRUL MODERN. — „Idealul" B TEATRUL COMOEDIA. — „Fracul- fi CINEMA „LUX“. — „PACATUL TI­­C­NEREŢEI", dramă sentimentală în u­n acte cu celebra tragediană Paula x Monty şi ultima creaţie a regreta- _ tului Max , Max Linder şi Soacra. ------------------ , ,«»,--------------|| Armata noastră * Domnule Director, Din diferite sorginte mai muH sad g mai puţin autorizate, devenite noli- - niştitoare prin numărul şi stăruinţa ~ lor, s’ar părea că inacţiunea noastră­­ ar fi avut ca principală cnliză, ne- N pregătirea armatei pentru o campa­nie îndelungată. It Prin această scrisoare protestez cu­­ ultima indignare în contra sabota- ^ juluî criminal al apărăreî naţionale,­­ avînd de efect: p­erd­er­ea încredere! J1 noastre în propriele noastre forţe, şi­­ deprotierea acestora în ochii strai- * nilor. Armata, sunt convins, trabuc să fie, £ este, şi va fi la înălţimea misiune! « pe care î! vom încredinţă-o, ori cit C de grea ar fi ea. f Această credinţă a mea, iui izvo­­r reşte din date certe pe care m-aşî fi cules cu privire la armamentul nos- * tru. Ea își are confirmarea deplină în­­ următoarele două constatări: 1) Dacă timp de un an, domne! Brătianu s’ar fi ocupat numai cu tramvaiele comunale, cu alegerile, și cu colegiul unic, în loc de a să înde­letnici numai cu îndatoririle ce-î in­­cumbala ministerul pe care singur și i le-a oferit, ei ar fi un criminal care , azi, n’ar mai putea fi ministru de războiu. 2) Dacă Regele Carol timp de 48­­ de ani n’ar fi izbutit, să-şî aducă oas- . tea cel puţin la înălţimea armatelor­­ ţărilor mai mici car! ne înconjoară, el n’ar fi lăsat printre no! regretele­­ pe car! le-a lăsat ! ! Nu, fără îndoială armata noastră e­­ gata, şi desfid chiar pe domnul Bră-­­ tianu să mă dezmintă. | Primiţi vă rog asigurarea stimei­­ mele-Jean Sturdza ------ - Cutremurul de pămînt sie azi Azi, la orele 5­ fără 9 miinutte dim.. . s’a simţit în Capita­l un put­ernic­­ cutremur de pământ.­­ Au fost două zguduituri de Scur­­­­tă durată, din care cel de urmă a­­ fost mult mai puternic şi puţin mai lung. ■ Ambele zguduituri au fost înso­ţite de un zgomot subteran foarte­­ tare,­­ Zguduiturile au­ avut o direcţiune verticală. *­­ Autorităţile noastre administrative au­ prihfflh telegrame de la Tecuci,­R.­­‘ Sărat şi Ciochina, pe unde s’a sim­­­­ţit acest cutremur. , Un apel al romîniloir din I Bucovina * „Le Temps“ de la 11 Octombrie st. n„ publică o telegramă datată din Sofia, cu cuprinsul următor : „Rom­înii din Bucovina au lansat un apel către lumea civilizată, pen­tru a cere proteguire împotriva ti- I ran­tei autorităţilor ungureşti. Semnatarii acestui document, a cărui publicare e menită să produ­că o mare impresie, termină expu­nerea lor despre vexaţiunile de tot felul ce îndură supuşii romini din Austria, cu aceste cuvinte : „Romi­­nii din Austria aşteaptă cu nerăbda­re sosirea armatelor liberatoare“.­­* „Figaro“ face de asemenea men­ţiune despre acest apel, spunînd că rom­ânii din Bucovina „cer prote­guire împotriva brutalitatea direc­torului jandarmeriei ungare“. 2 SFORȚĂRILE GERMANE pentru a învinge pe belgieni Milano, 13 Octombrie. — „Telegraph“ din Rotter­dam e informat din Sluis că flotila engleză bombar­dează cu mare vigoare a­­ripa dreaptă germană. Bubuitul tunurilor e nein­­trerupt. Pe coasta mărei, casele sînt zguduite ca de un cutremur de pămînt de focul violent al tunurilor. Ecoul canonadei ajunge pînă la Flissingen. Ostenda e un oraş mort. Singura activitate care mai dăinueşte într’insul e cea militară. Forţe ger­mane considerabile pără­sesc oraşul mergînd spre sud, pe cind, pe de altă parte, sosesc mereu coni­veiurî de răniţi. Intre Sluis şi Ostenda drumurile prezintă un as­pect de ruină şi devastare. Se întîlnesc adesea gru­puri de belgieni fugari, cari, îngroziţi, cu ochii ră­tăciţi, se îndreaptă într o goană disperată spre Sud, tîrînd după dînşii pachete cu vestminte. Toate cără­rile şi cîmpiile sînt presă­rate cu mobile şi diferite ustensile. Pe toată întinderea re­­giunei se văd cai morţi şi arme aruncate de trupele cari au fugit. Din loc în loc se zăresc şanţuri al­dinei, cari au servit trupe­lor de adăpost. In depărtare, flăcări de incendii se resf­ring sî­nge­­ros în cerul plumburrui al toamnei. Oroarea acestui specta­col e cu neputinţă de des­cris. Pe fiecare zi, soldaţii belgieni cari stătuseră as­cunşi, reuşesc să treacă în Olanda. Eri au sosit din a­­ceştia la Flissingen 200 de oameni împreună cu mai mulţi ofiţeri, cari erau răniţi. Trenuri speciale s’au pus în Olanda la dispozi­ţia emigranţilor, cari ar voi să se reîntoarcă în Belgia dar teama de vii­tor ii ţine în loc pe cei mai mulţi. Ziarele olandeze spun că forţele germane, cari sunt angajate în luptă în­tre Lille şi gura Yseruluî, formînd 12 corpuri de ar­mată, fac sforțări enorme ca să gonească de pe Yser resturile armatei belgie­ne. — fforsa. Care este situaţia dispensaţilor, scutiţilor şi reformaţilor Interesîndu-ne la ministerul de războiu­, asupra ordinului, dat de Marele Stat major, cu privire la viza livretelor de dispensă, scutire şi reformă ni s’a spus că conform legei de recrutare toţi dispensaţii sunt supuşi ori de cite orî s’ar da ordin controlului autorităţilor mili­tare, de­oarece este ştiut şi clar că toţi dispensaţii au­ fost lăsaţi la va­tră cînd au recrutat condiţionat pentru diferite motive. Legea spu­ne : dispensaţii făcînd parte din controalele armatei se pot prezenta contingentelor din cari fac parte aşa că cei cari fac parte d­in Conti­­gentele arătate în ordinul statului major pot să se prezinte întruniri conditoine destul de legale faţă de legea de­ recrutare.­­ Cit priveşte însă, scutiţii si refor­­maţii nu pot fi obligaţi conform le­gei, de­cit numai in urma uun­ nou­ proect de lege prin care ar urma să se specifice pină la ce vîrstă tre­buie să­ se ceară o revizuire a scuti­ţilor şi reformaţilor. De asemenea în cazul unui război conform legei actuale, scutitul si reformatul nu poate fi obligat de­cit numai daca vrea, şi atunci va fi din nou supus unui examen medical pentru a se constata că este apt pentru a fi întrebuinţat în elemente armatei. Scutiţii şi reformaţii conform le­gei, nu fac parte din nici un con­trol al­ armatei fiind scutiţi şi re­formaţi ca improprii serviciului mi­litar Ordinul statul­ui major, ne­fiind legal pentru chemarea scutiţilor şi reformaţilor răm­i­ne ca aceştia să se prezinte numai, dacă vor INFORMATION! Itelra-Ch­ai LIJX“ STR. DOAMNEI 99 ^ Astăzi Luni 13 Octombrie 1914 — Premieră Artistică — „PflGRTUL TIHELETH“ Dramă sentimentală în 3 acte cu celebra tragediană PAULA MONTY încă una, în adevăr ca­racteristică, a nemţilor. Administraţiiunile ziare­lor cotidiene din Bucu­reşti au putut remarca de câtva fi­np că depozite destul de înseminate de cerneală de tipar dispar din cesnerţ în intervale destul de scurte. Urmărind acest fenomen, s’a dat de următoarea des­coperire: Doi emisari ai legaţiuni­­lor austro-ungară­, şi ger­mană din Capitală, d-nii Hennenvogel şi Dobro­­vici, cumpără orice canti­tăţi de cerneală de tipar şi se depozitează în loca­­ul un­ei fol creată ad-hoc de legaţiimile citate spre a servi politica ţărilor res­pective. Paralel însă cu aceasta s’a oprit şi exportul cer­ne­l­eî din Germania. Nu cumva aceste legaţ­iuni speră să reducă ast­ei la tăcere presa romi­­nească, sau cel puţin s’o ruineze ? Numai intenţia zugrăve­şte în de-ajuns acest răz­­boi­ surd făcut presei ro­­m­ân­eşti — şi arată cam la ce s’ar putea aştepta ome­nirea în ziua când milita­­rizmul german ar trium­fa ! Un ziar relevează că facem ser­vicii turcilor. Ziarul în chestie nu spune însă în ce condiţii le facem a­­cele servicii. S-o spunem noi: Turcii au­ binevoit să închidă va­poarelor noastre trecerea spre Con­­stantinopol. Drept răspuns le-am făcut servi­ciul de a îngădui formarea unor tre­nuri directe Berlin-Con­stantinopol, cari să transporte din Germania, pe la noi, tot ce le trebuesc turcilor şi tot ce Ie trebuesc germanilor în Turcia, pentru ca astfel să nu se re­simtă cumva Turcia de pe urma în­chidere! Bosforului. Mai mult, după ce a închis vase­lor romîneşti trecerea spre Cons­­tantinopol, lovind greu­ interesele noastre, drept mulţumire pentru serviciul ce i-am făcut cu trenul Berlin - Budapesta - Constantino­pol, Turda organizează acum, în schimb, un serviciu special de navigaţiune urcă între Constanţa şi Constanti­­­­pol. Vasele noastre nu vor putea circula. Interesele noastre vor con­tinua să sufere, dar în schimb vom olera un serviciu făcut numai de vasele Turciei, şi vor fi servite nu­mai interesele turceşti! Nu vi se pare că am ajuns să-şi bată joc Turcia de noi. D-na Irina Procopiu, soţia direc­torului ziarului „L’Indep­end­ance Roumanie", a fost numită doamnă de onoare pe lingă regina Maria. Regele a sosit aseară cu tremă de 9.20 în gara de Nord venind din Sinaia. Astăzi, se inaugurează la „Lux“ sentimentala dramă „Păcatul Tin­e­­reţei“, care a făcut renumele ma­rei tragediane Paula Monty. E un film frumos, emoţional, mişcător, care redă viaţa, slăbiciu­nea, suferinţa, seducerea, at­âtea pa­siuni cari frămintă biata omenire. Spectacolul se termină cu delici­oasa creaţiune a regretatului Max Under, înainte de a pleca, la răz­boi , „Max şi Soacra". BIJUTERII de tot felul cu preţuri reduse FRAŢII ROLLER, Carol 50 Etaj Regina Elisabeta şi primul nostru rege Carol, cinematografiaţi pentru ultima oară, cu ocazia împlinirei a 75 ani — se văd astăzi la marele nostru Cinema-CLASIC din Bule­vard. linul din cele mul de seamă eve­nimente artistice, cari s'au ivit la noi, va­ fi reprezentat astăzi la Volta şi Bristol. VIAŢA pentru REGE este­ o puternică dramă de actualitate, din viaţa suveranilor şi­ a conspira­torilor, a cârd efect, emoţionant, este, imposibil de descris. E unul din acele filme cari rămin multă vreme spre amintire. Desigur că Capitala ti va face o primire după merit, mai cu deosebi­re că rolul principal este­ interpretat de celebrul A. A. CAPOZZI. Port artistice La teatrul Modern se joaca săptă­­mîna asta în matineu Marţi 14 Oc­tombrie „Cuceritorul”, Joi 16 Opt. „Cuceritorul” şi Duminecă 19 Oct. „Frumoasa Aventură”. Biletele se pot procura de acum la Agenţia tea­trului Modern. Telefon 10­0. Flota rusă în Baltica _ O TELEORAJMA a MINISTRU­LUI MARINEI — Petrograd, 13 Octombrie. — Mi­nistrul marinei ruseşti a adresat comandantului flotei din Marea Baltică, telegrama următoare : „împăratul m­-a însărcinat să vă exprim via sa recunoştinţă pentru stăruitoarea voastră activitate în Marea Baltică, cu tot pericolul tor­pilelor şi al vaselor submarine. Cu îndeminare şi cu răbdare flota din Marea Baltică şi-a îndeplinit cu succes scopul de a apăra ţărmurile şi capitala Rusiei, sprijinindu-se şi pe forţele de uscat. Cu toată superioritatea sa nume­rică, îndrăzneţul nostru duşman nu a putut obţine nici un rezultat real. Imparatu­l crede că Dumnezeu va binecuvînta sforţările marinarilor ruşi cari luptă pentru gloria scum­pei patrii și că Ie va asigura trium­ful final”. (Westnik)._________ Faza in Capitală — PENTRU d. PREFECT AL PO­LIŢIEI - Locuitorii de pe str. Peptănari ni se plîng că din cauză că prin cartie­rul lor nu se află nicî urmă de sftr.,­gent de stradă, ei sint expuşi la bu­nul plac al tuturor derbedeilor, pun­gaşilor şi spărgătorilor cari operează fără nici o frică, chiar ziua numea­­za mare. Rugăm pe d. prefect de poliţie, în numele celor cari ni se plîng, să or­done postarea unui sergent de stra­dă şi în partea aceea a Capitalei, lăsată azî absolut fără nicî o pază. Sncotre s’au retras ruşii din Cernăuţi Budapesta, 12 Octombrie. — „Az Est“ află din Dorna Vatra că retra­gerea ruşilor din Cernăuţi s’a fă­cut în cea mai mare ordine. Clădi­rile publice şi particulare au rămas intacte. Ruşii s’au retras spre co­munele Mahalla şi Boian. Autorităţile austriace au cerut din Viena trupe technice pentru a restabili linia ferată între Cernăuţi şi graniţa romina. Contra scăderei salariilor Berlin, 12 Octombrie. — Mini­strul de război bavarez a declarat că toate întreprinderile industriale cari au scăzut salariile lucrătorilor, vor fi excluse de la furnizări pentru fir­mal . ADEVERIȚI* Luptele din Franţa ---------------**...........— Alte baterii germane distruse Petrograd, 13 Octombrie —Comunicatul oficial francez din 12 Oct. zice: Nu e de semnalat nici o schimbare pe frontul dintre Marea Nordului şi ţinutul oraşului Arras.­ In munţii Argonne, situaţia trupelor francezei se menţine în aceleaşi condiţiuni anunţate eri.­­ In şirul înălţimilor numite Hauls’ ele Meuse artileria frânea­ză a mai distrus încă alte trei baterii germane, dintre cari una de calibru mare. (Westnik). Ifecţiii germane respinse Paris, 12 Octombrie. — Comunicatul ofacial din II Octombrie . Dela mare po­sta Sa regi­anea de la Sud de Astras violentele a­­tacuri inamice au fost pre­­tutiindeiii respinse. La Vest în Arsenne am ocu­pat oraşul M­­eihicourt, ca­re predomină drumurile ce conduc la Varennes şi în Valea Aisneî. Pe restul frontului ni­mic de semnalat. (Havas). Pierderile germanilor Paris. 12 Octombrie. — In lupta de la Lille germanii au avut pierderi colosale. La Brugges numai, au fost aduşi 15.000 răniţi. Alte mii de ră­niţi au rămas pe cîmpiile şi prin sa­tele belgiene în ploaie şi frig, iară nici un ajutor medical. lez stema pasivă a fireii Heln­ger Zürich, 12 Octombrie.­­ Un re­dactor al ziarului „Le Temps“ a in­­tervievat, la Havre, pe ministrul Van­dervelde, şeful socialiştilor din Belgia. D-sa a declarat, între altele: „O anexare a Belgiei de către Ger­mania e cu neputinţă. Rezistenţa pasivă a poporului belgian va fi de aşa natură, îneît Germania, prin a­­nexarea Belgiei, şi-ar face un dar foarte periculos“. ,-­ ErgismS trupelor Havre, 11 Oct. — Armata belgi­ană, după retragerea din Anvers, s’a concentrat pe ţărmul sting al Yseruluî la Sud de Dixm­ude, pină la marea Nordului. Ea a fost ata­cată cu violenţă de la 18 Oct. pe întreg frontul de către forţe consi­derabile; nu numai că a rezistat tu­­turor atacurilor, dar a operat mai multe contra-atacuri fericite. Modul deosebit de strălucit în care au luptat trupele belgiene, a stirnit ad­­miraţiunea aliaţilor. (Com. de Lega­­tusea Belgiei).____ Sub zidurile f­ortăreţei Przemysl Moscova, 13 Octombrie. — Suib zidurile fortăreţei Przemysl lupta se dă zi şi noapte fără întrerupere. Austriacii apără cetatea cu mare energie. Armatele ruseşti avansea­ză cu greutate. Dar deseori unele d­in regimentele noastre nu pot să mai tempereze şi iau fortăreţele cu asalt. Asalturile acestea sînt repezi şi se fac mai ales noaptea şi foarte des ele sînt încununate de succes. Am luat în aşa chip pînă la 6­for­turi. Atacurile acestea neliniştesc foar­te mult pe Inamic. Toată noaptea proiectoarele lucrează şi lumina lor se opreşte asupra celor mai mici ridi­cături de teren. Uneori noaptea, cînd din partea noastră nu e nici un atac, totuşi artileria lor bombar­dează un inamic invizibil, aşa de a­­prinsă ce este imaginaţia de teama unui atac. Noutăţi la „Clasic“7 Cu începere de astăzi, marele CI­­nemist-„Clasic“ din Bul., ne proectea­­ză noua sa piesă intitulată: „Secre­tul Rivierei“. Ne maî proectează a­­poi,­­ ca supliment, — pe primul nostru Rege Carol I, care, cu ocazia împlinireî vîrsteî de 75 ani, a pozat, pentru ultima oară la Cinematograf cu Regina Elisabeta, precum­­şi de­punerea jurămîntului noului Rege, etc., etc. Cine nu se va duce astăzi la Citi­­sic ?“ __________ transportul şi exportul produselor petrolifere _ REGIILE CARI TREBUIEC PĂSTRATE - Azi direcţiunea generală a cailor f ferate, în vederea transporturilor produselor petrolifere, ca şi a ex­portarii acestor produse, a dat tu­­turor inspecţiunilor din ţară, urmă­toarele instrucţiuni : dacă produ­sele simt destinate exportului, cea­ce se vede după documentele înso­ţitoare ale vagoanelor, ele vor fi îndrumate exclusiv via Predeal. Dacă vagoanele sunt încărcate cu petrol lampant sau uleiuri, ele nu se pot expedia de loc. Vagoanele cu păcură se expedia­ză numai în urma aprobării servi­ciului de mişcare , acelaş lucru şi cu vagoanele încărcate cu benzină, chiar dacă ele sunt însoţite de do­cument de export adresate unei sta­ţiuni din interiorul ţării. In schimb, după cum spune circu­lara d-luî AL Perieţeanu, directo­rul serviciului, mărfurile cari sunt însoţite de bilete de liberă circula­ţie, sau alte documente interioare, vor putea circula liber, chiar dacă aceste mărfuri au­ ca destinație vre-unul din porturile ţării. — A. S.

Next