Adevěrul, octombrie 1914 (Anul 28, nr. 9898-9927)
1914-10-26 / nr. 9923
amn xx ied vn w®. fOIDATOR ALEX. V. BELD85WSANU 6 Bant Exemplarul EBBaneea 26 Octobvrie ww »»USMCitatea cosaceoaTA Bxcs.aissif' Agenției ú® PtiMSeiîat® CaROL SCHULDER& Goscij». Str. Karagecspgewsissy, RSe. 9 Bit.--T®8ef©ffi S/4 CIROURELE ZIARULUI s Wo. 11, București Strada Sărindar Wo 11 DIRECTOR POM Ti© CON ST. MIILE Aceaaimente cu prsiania mm «*■«“ .o......... o. Smt 18.««*At •0o«oo©ooo*ot9 0 oOOOoOOOuOOdO 0 atrâssătate.pîetul este Weit» TEl.EFOW8 ©•pStai»................m&, î4 D© CO .0090® 3*'73 Provincia . 0 „ • eo t4'99 Străinătatea . 0 . w U'4G • Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice şi telefonice de la corespondenţii săi iienilj l«iriiiiri!e ■ EMIL COSTINESCU IX Filipescu s'a pus în mişcare. E incontestabil că acţiunea d-sare, departe de orice gînd de a vina popularitate, este salutată cu plăcere şi simpatie. Toată lumea rtwnînească îşî da sdama că o Austro-tingarie victorioasa înseamnă asaltat suprem pentrudeznaţionalizarea rominilor din Ardeal şi necesitatea pentru Romínia de a face peste un an-doî un ■război' cu monarchia vecină liberăde ■încurcături, pe cnd astăzi am intra în războiţi, alaturi de puterile Triplei înţelegeri.. Acţiunea d-lui Filipescu e fatal destinata sa zorească evenimentele. Urmarea va fi că ,şi partidul conservator-democrat, ale cărui sentimente se cunosc, va fi încurajat să zorească şi el acţiunea sa, poate sub alte forme, dar tinzind la acelaş scop, în chiar partidul liberal vor fi glasuri cari vor spune d-lui Brătianul sa activeze acţiunea diplomatică şi sa nu lase să se creeze în ţară legenda, care mai tirziu nu se mai poate doborî, că partidul naţionalliberal în loc să fie cel dinţii, să fie ce! din urmă la o mare acţiune naţionala. Este imposibil ca d. Filipescu să se fi gîndit a se opri după o simula manifestaţiune Acţiunea sa va lua desigur proporţiile ce comportă iscopul pe care-l urmăreşte. g. ram. costinescu întrebarea-îtsa este care va fi situaţia din partidul conservator in urma acestei acţiuni? Se .poate, :'să: râmîie această anomalie ca. pressa conservatoare întreagft sa fie nu numai pentru neutralitate, dar vădit . germano-filă, pe dnd. Filipescu să ducii cam* pani-ul pe care o duce? ( Oameni ca d. ion Lahovary sau ca d. îonaș Grădișteanu, fără a mai ■ vorbi de im ni ii d-lui Filipescu. can »int destul de numeroși', vor trebui 'să aducă'pe d. Marghiloman la politica drSjiî Filipescu, sail în această chestiune s’o rttpâ eu direcţia partiduluî lor. E adevărat că se mai poate înrîminla un lucru. Fiind cunoscute slăbiciunile noastre politice, Întreaga chestie de politică naţională sa degenereze într’o chestie de politica internă".şa ca aceia cari aă aerul sa se hotărască aşa de greu pentru luarea Transilvaniei, să se hotărască mai lesne la războiţii pentru apărarea portofoliului. Ar fi ceva absolut nedemn.* In toata această mare turburare internă se ridică o figură care pînă acuma nu fusese cunoscută de nimeni, cel puţin de nouilegeneraţiunî, sub forma eroica. D. Emil. Costreescu, din prima zia crizei, ceas cu ceas, s’a înălţat mai sus ir, admiraţia unanimă a tuturor romînilor fără 'deosebire de partid. Omul înţelept, cumpătat la minte, de un bum simţ care impunea ţârei întregi, era cunoscut de nouile generaţii ca un mare financiar, ca an distins economist, ca an înţelept al ţârei, era însă şi bănuit că într’însul idealul era redus la un rol secundar, pentru ca, omul acesta se devotase ridicare economice şi industriale a ţârei. Şi deodată, cînd soseşte criza cea mai mare din viaţa de atîtea veacuri a poporului român, Emil Costinescu răsare ca un adevărat erou, cu cea mai clară pricepere a problemelor celor mai adinei, cu cea mai energicii hotărire de a te dezlega, după interesele bine înţelese aie ţârei şi fără nici o altă consideraţie şi cu un curaj , calm cari au uimit pe toţi acei cari au avut cinstea sa stea de vorbă cu dîi*vil în cele trfcî hw'i din urmă şi ceea ce este şi mai admirabil este absoluta desfiinţare, absoluta înrolare a personalitate! în acest om care a trecut peste vîrsta de şeaptezecî de ani. In genere, oamenii politici cînd imbătrînesc, devin egoişti, vanitoşi, strimţi şi reci. Costinescu astăzi este în cel mai desăvîrşit şi mai dezinteresat patriotism. Ar fi putut, dacă ar îi vrut, ar putea în orice, moment, să ia Col guvernul şi numele lui sa stea sub pagina din istorie care nu va putea fi comparată decît cu descalicarea lui Trăiau. Nu întinai că nici prin minte nu i-a trecut, dar categoric ar refuza. Orice împrejurare, care ar putea să-i arate propriei lui conştiinţi că s’a gîndit şi la e! în această criza, i-ar fi odioasă. Nouile, generaţii, se pot întreba cum se explică această extraordinară evoluţie a lui Emil Costinescu. Nu este nîci o evoluţie. Este o firească reîntoarcere la •silele, ci o tinereţă. Emil Costinescu tmăr, a înecat alăturrî de Costache Rosetti, s'a dogorit la acel foc nestins de idealism şi de înalt patriotism. Oamenii aceia dela 48, Rosetti, Ion Bratianui, Kogălniceanum — Rosetti în fruntea tuturor fiindcă el era cugetătorul partiduM — cînd vorbeau de abnegaţie, de virtute, de sacrificii], credeau şi realitatea acestor lucruri. La ei nu erau vorbe; era însuşi sufletul lor şi de aceea au învins,şi de aceea au făcut lucruri mari iară bani, iară armata, aproape cu mîinile goale, dar cu sufletele pline. In tinereţe, Emil Costinescu a respirat în acea atmosferă. Suflete! Iui, bineînţeles un suflet primitor de cete bune, s’a plămădit In duhul aceîa. A venit pe urma o viaţă întreagă de muncă economică, o viata de toate zilele şi eroismul a rămasîn trmbră. Dar , cînd acuma a sunat ceasul ei aspeei, s'a renăscut Eroii Costinescu cel delaRomimil“, cei din atmosfera ■ ultimilor descendenţi ai huS IS. Salutînd pe Emil Costinescu în realitate, salutăm generația cea mare de la care ar trebui sâ se inspire generația de azi. Ignotus r., / v .........— '"Tt ■ ' ; . -I ■ ; Atā?/-■ ' ‘ -fS.'Id Wme‘~ο»i j|lî că şi în acelaş timp şi comică. A\em la cîrma ţarei un guvern care de sigur nu-i la înălţimea situaţiei, care de zece ori pe zi ia hotărî rîvirile şi de zece ori face în pantaloni cînd se scrimba la ceî nemţii şi cei din Viena şi cei din Berlin. Nu avem înaintea noastră o linie de conduita dreaptă, şi hotărîtă — ei una într’o suta şi-o mie de zigzaguri, graţie căreia nimeni nu mai înţelege nimic, dar absolut nimic. Şi aceşti* caraghioşi pretind că eî sunt în ■ curent cu situaţiunea, că ei simt factori răspunzători şi cu toţi aceia cari îl întreabă şi cari li — someazăsă vorbească ori să reacţioneze, toţi sunt nişte, impostori şi răi voitori ţârei ! Dar, ceea ce este mai trist e că zăpăceala şi zigzagul este şi în linia de conduită a opoziţiuneî cu toate că situaţîunea ei ar putea fi limpede şi categorica. Ori este de ntârerea guvernului şi atunci de ce fie agită şi mîrîie In surdină, ori crede ca suntem în, fata aauî guvern si imbecil şi fără de atribute! bărbăţiei şi atunci, trebue, este datoare, să-l someze sa se retragă de îa crima ţărcî, ori dacă. .el du înţelege necesitatea acestui act patriotic, să-l dea jos, şi pentru aceasta trebue atît de puţin ! O mică zgîlţlrală şî cadavrul acesta care nu e nici măcar ambulant, s'ar prăbuşi la părpînt» ca o cîrpă udă şi murdară. « « » Ceea ce-î mai trist e că chiar în sinul opoziţiei nu este un singu curent, o singură voinţă, o singură linie de conduită. Aşa de. .pilda.Ies partidul conservator d. Al. Mar-J gMÎonsan, sens.ntî este pentru o4 d-' T M'fll-comedie Situaţiunea noastră este şi tragi- intrare in acţiune contra Austro-Ungarieî, faţă de care d-sa are toate simpatiile şi toate indulgenţele. Cu totul dinpotrivă cugetă şi simte d. Nicu Filipescu şi numeroşii săi amici, grosul partidului conservator. Nu-i aşa că soluţiurea acestei cauze ar fi uşor de găsit? Şeful care este contra vederilor partidului trebue silit,sa se retragă ori să se supună dorinţei generale. Ori se întîmplă lucrul ciudat si, ridicol că un întreg partid manifestează sentimente cari îi sînt ale şefului, ier acesta nu se demite din şefie şi tot astfel partidul nu-i sileşte să iasă din această dilemă — aşa că echivocul şi balamucul stăpîneşte partidul conservator.. Nu-i aşa că situaţîunea este ridiculă şi totuşi ea se prelungeşte zi cu zi, fără ca nici măcar d. Filipescu, maestru In tăieri de noduri gor-.i diane, să se hotărască la suprema măsura !’ Nici linia de conduita a partidului conservator-democrat nu-i mai breaza. Şeful snlrfie, dar foarte discret! ceilalţi membrii iau pe faţă poziţiunie contra politicei austrogermane şi contra provocat junilor agenţilor acestor două puteri. Dar partidul liberal şi şeful lor ernasentat, este tolerat la guvern, nu se ia contra lui măsura cea energică şi definitiva. Iar în aşteptare, evenimentele ser precipita, ziua de inline este şi mai întunecată, ţara aşteaptă înfrigura- tă o soluţiune, pe cînd cele trei partide bat pămîntuî pe locşi compromit şi prezentul şi viitorul aces-l tei nenorocite târî. Sîntem înclina farsa şi tragi-comedie! 4©ifSSS» Miile I 9 * © Acordul şefilor O declaraţie oficioasar- Raporturile dintre d-niî Brătianu şi Take lenes» cur-Atitudinea d-luî Marghiloman Avem impresia ca foarte aurind se va reviznî anit acordul stabilit in constitui de Coroana cînd s'a batant neutralitatea României cit şi al doilea acord intervenit acum o lună intre şefă celor trei partide de guvernământ. Se va revizui acest acord pentru că sunt chestiuni cari trebuesc rezolvite înainte da a se produce evenimentul care sa determine intrarea noastră în acţiune şi asupra acestor chestiuni şefii nu mai sunt de acord,— aceasta o afirmăm in mod categoric şi fără teamă de a fi de smintit. Guvernul insa scoate mereu la ivetltimărirea consiliului de Coroana, menţinută din nou acum o linnă de şefii partidelor şi fiindcă nu denunţai, cu aceleaşi forme, această hotărire, guvernul se crede în drept să declare că şefii, partidelor sunt şi acum de acord. „L’Independatice Roumanne" relevă acordul fără a face vre’o rezervă. Dar in realitate acordul nu mai exista de muie mai alegi intre■ d-nui Take lenescu şi Marghiloman şi nu există nici intre d-nii Brătianut şi Take lonescu în ce priveşte multe chestiuni în legătură atît ca modulcum înţelege neutralitatea primulmirdstru din în ce privește conducerea activatei diplomatice. De altfel rai e un secret pentru nimeni că in aceste chestiuni a. Brătianu a fost adeseori in conflict chiar cu d. Costinescu. * Pentru ce r*® mai există acordul ? Pentru că'd. Ionel Brătianu continuă a U inti’o cumplită nedumerire. Din această cauză șeful liberalilor a început să recurgă la o politică de tergiversare. Cu d. Marghiloman vorbește \ntrun fel, cu ă. Taste honesten •-■- siguranță intf alfel, cu d.''.ostiilesmtem, iar sind '■se cm ir, fată tuturor şeful guvernului scapă prin citeva generalităţi şi decitiraţiurii vagi. ■ Acum iasă cu cit războiul, înaintează, ca ci! se desemnează mai bine de partea cărui grup de puteri va fi" victoria si cu cit apare mai clar interesul nostru de-a intra in aclame ori cară ar fi chiar de acum înainte desfășurarea evenimentelor, ca aiit ‘se impune ca atitudinea... 'factorilor responsabili să fie cit maidani. Dacă există an acord — și aceasta ar fi de dorit — cu atît mai ■bine. Dacă nuri acord, să se știe. Echivocul insa să fie repede înlăturat. S’a vorbiteri în cercurile politice că Joi a avut loc o foarte importantă întrevedere intre d-nii L Brătianu şi Take Ionescu, şi că s’ar fi clarificat oare-cori puncte întunecoase. Se vede că a fost, necesară o ■explicaţie şi a şefului democraţilor cu şeful guvernului. De altfel lumea politică a putut constata că intre atitudinea şi limbagiul presei autorizate a democraţilor cum şi intre atitudinea oficioaselor guvernamentale este o mare deosebire şi câ va urma in mod inevitabil, o explicaţie intre, şefi. * )I. ce priveşte atitudinea d-lui Marghiloman nu numai că ea nu concordă cu acea a d-lui Take Ionescu dar şeful democraţilor are o politică externa diametral opusă celei a şefului conservatorilor. De altfel, Marghiloman se află actualmente intr'un conflict făţiş cu d. Filipescu, cu comitetul consultativ, ai întreg partidul conservator şi cu opinia publică. Procesul acesta, intre d. Marghiloman şi partid e in curs de judecată şi opinia publica aşteaptă cu nerăbdare sentinţa. R. X. M mm'Pregătire şi nepregătire Abia s’a declarat starea de războiu între Rusia şi Turcia şi iată că şi Anglia, îa rindul ei, a deschis ostilităţile împotriva imperiului musulman. Vasul de razboiu „Minerva“ a atacat portei Akaba distrugîndu-i fortăreaţa şi debarcîndacolo trupe. Numele acestui port, este, desigur, puţin cunoscut îa noi; şi totuşi, acum opt ani, el a avut un moment de celebritate, căci era să priferească un războiu angio-terc. Făcind să se vorbească iarăşi de Akaba, Anglia aminteşte conflictul din 1906 şi cauzele lui, cari sunt cauzele unui puternic antagonism de interese între Turcia şi imperiul britanic. Iată despre ce e vorba. Marea Roşie se termină, la Nord, cu doua golfuri lungi şi înguste: unul la apus, cu direcţia spre nordvest, e golful de Suez, altul la răsărit, cu direcţia spre Nord, e golful Akaba. Intre amândouă golfurile se află cuprinsă peninsula Sinai Or, in privinţa stăpinirei acestei peninsule a izbucnit, in 1900, conflictul în chestiune. Prin convenţia căkJ Londra, de la 1840, peninsula Sinai a fost lăsată Egiptului, a cărui limită asiatică ar îi deci o linie care plecînd de la Refah de pe ţărmul Mediteranei, ar merge pînă la punctul extrem al golfului Akaba. In 1890 şi in 1906 Turcia a ridicati pretenţii si ampra stăpinirei peninsulei Sinai. Anglia, ca protectoare a Egptului, a respins pretenţiunile turceşti, susţinând că are nevoie de peninsulă pentru siguranţa dinspre răsărit a Canalului de Suez. Totuşi, la 15 Februarie trupele turceşti ocupă localitatea Taban, în faţa Akabei, şi alte puncte din peninsulâ. Războiul era pe punctul de a izbucni, şi ar fi izbucnit dacă, în urma tribnaturi M Angliei, Abdul Hamid nf ar dat ordin trupelor turceşti să părăsească, peninsulă. Pentru Anglia petecul acesta de Pământ are o valoare extraordinară. Stăpînă pe canalul de Suez, ea trebue să facă, .tot posibilul pentrusiguranţa acestui punct important, verteda-3 contra oricărei încercări de închidere.Prin Suez duce drumul îndiitor, aşa îa cit pentru Anglia posestea ca sfestingherkra a canalului de' Suez şi ă împrejurimilor lui e o chestiune de viaţă şi de moarte. Dar pentru a stăpîni Suezul, e neapărata nevoie de stăpînirea mărei Roşii. E lesne de înţeLs ca Anglia nu putea îngădui ca Turcia să facă act de autoritate în pe- ninsula Sinai şi în golful Akaba, atlt de aproaipe,de canal. Pe de alţii parte, Anglia urmăreşte o politica de penetratiene mai adânca In Arabia şi, de ani de zile sforţările ei se îndreaptă în aceasta direcţie. Cine e stapin pe Arabia, comandă cele două mari drumuri spre India: drumul pe apă prin 'patratel de Suez, şi drumul pe uscat prin Arabia spre golful Persic. De aceea guvernul din Londra n’a neglijat nimic pentru a-şi spori influenţa în Arabia şi a înlătura orice influenţa rivală. Dar în această privinţă interesele Angliei vin în conflict cu acele ale Portei. Turcia n’a stăpînit niciodată, în mod absolut efectiv, toata Arabia. Sunt foarte numeroase triburile în care suzeranitatea Sultanului este numai nominală. Răscoalele sunt foarte dese şi o puternică acţiune naţională pregăteşte o desrobire a arabilor de sub turci. Mişcarea aceasta este susţinută de englezî, cari caută s'o canalizeze în favoarea lor. De aci ura turcilor contra englezilor. Pentru a putea stăpîni mai uşor ipe arabi şi mai ales locurile sfinte, Poarta a început, încă pe vremea lui Abdul Hamid, să construiască în Arabia căi ferate cari să înlesnească transporturile de trupe. Intre altele s’a construit linia ferată dela Damasc spre Marea Roşie şi de aci spre Meca. Cînd linia aceasta a ajuns în apropierea Mare! Roşii, turcii s’au gîndit să o asigure din spre apus, asigurîndu-şi controlul exclusiv al golfului şi portului Akaba, pentru ca să înlăture orice influentă angto-egipteana asupra acestei linii’., care e instrumentuî dominaţi- Vfflul lor în Arabia. Aci rezidă cauzele conflictului din 1906. Dar conflictul mai are o faţă. In dosul încercăreî forţei de a pune stăpinire efectivă pe golful Akaba şi pe peninsula Ssnaî, Anglia a văzut, şi cu drept cuvM, mîna Germanieî. In goana după debuşeuri, Germania a introdus în tot imperiul turcesc şi în deosebi ia Asia mică si’Stemai! penetraţiunef pacifice $1 al colonizăreî fără ocupatiune. încetul cu încetul ea tindea să se subsfitue Turciei",ceea ce îngrijea pe Anglia, care vedea în această acţiune a Germaniei o ameninţare pentru siguranţa stăpinire! Indici. Antagonismul intereselor angio-germane este foarte viu în‘Asia Mică, şi Arabia... ■ Se poate spune deci, cu drept cavid, ca atacat de la Akaba, este transportarea în Asia a războiului dintre Anglia și Germania. :__________?__*. n⥠bTt'TT “ SyRÎCAC-mNlLE PHENSULtfl De' cînd cu declaraţia senzaţionalăa Prensuîul, care prins in f’agrant delict de încasare de la nemţi pentru idie politico-naţionale ale Fineţe! Saie, p'spus : „am stricat afacerea“ — lumea, care e mucalite, vede numai stricăciuni în cariera Prensuiîu!. In adevăr, în şcoala, profesori! încercînd sa., cultive pe Prens, aă stricat orzul pe gîşte. Cînd s’a i’acui furnizor la Primărie, Prensti!a dai dip stricat. Cînd dă un cinci unu! cerşetor, se strică vremea, iar cînd ţine uri discurs sau il vede proactat pe pînză se strică lumea de ris ! Cum se vede, numai stricăciuni pricinueşte Prensuî — aşa că s’ar putea spune că e! însuşi e o stricăciune : d’aia a trebuit „să strice afacerea“ , Pae. De tot soiul de pregătiri şi netpregătiri se vorbeşte în rîndurile ocrmuireî. Se vorbeşte de pregătire şi nepregătire militară, de pregătire şi nepregătire diplomatică. Chiar şi de pregătirea şi nepregătirea sufletească a vorbit o clipă ocirmuirea, ea însfeşî, aşa de departe de sufletul celor mulţî. De o singură pregătire nu spun, însă, un cuvint cei ce conduc ţara. De pregătirea operei mari şi atît de aşteptate, a înlesnirei traiului pentru familiile ostaşilor ce vor pleca să-şi facă datoria către ţară, de aceasta nu vorbeşte obijmuirea. Ea nu răspunde nimic la pîîngerea ce răsună de la un capăt la altul a!tare! că zilnic s-o scumpesc mijloacele da trai, că zilnic creşte setea speculanţilor de tot soiul şi că, pe zi ce trece viaţa devine maî grea şi mai apăsătoare pentru cel nevoiaş. MfiSur! rai se iau pentru a se punecapăt bine!stări ce nu maî poate fi tolerate şi inacţiunea celor de sus in această direcţie contribue la apăsarea şi iha!mu!i a ceîor de jos. * ^ , In această privinţă peirmuirea nu vorbeşte nici de pregătire, nici de nepregătire. Vălul tecereî este Întins de miinelece ştiu totuşi sa aplaude trîmbiţarea pregătirilor necontrolabile. Ce guraliv! ar fi fost ce! ce conduc dacă s’ar fi hotarit să purceadă la măsuri cît de timide şi cît de puţin pretenţioase în direcţia uşurareî traiului celor nevoiaşi. Ce mult s’ar fi străduit eî să faică din fiecare franc înscris în budget, un agent pentru cîştigarea popularităţeî ce lipseşte atîta guvernului. Ce mult ar fi trimbiţnt ei intenţia de-a lua o măsură care ar avea să curme rapacitatea speculanţiior dacă ar fi avut o asemenea intenţie o clipă măcar. Dar’, intent,ian! de acestea ocîrmuirea de la noi nu are. Dacă n’ar îi decît teama de-a nu fi siliţi cumva să renunţe îa propria lor rapacitate şi încă ar fi de ajuns ca guvernanţii să nu gîndească la măsuri de uşurare a traiului celor nevoiaşi. De pregătire şi nepregătire, în această direcţie, peijmuirea deci nu vorbeşte.» Războiul european GENERALUL VON FRANCOIS * Cotaamdairt da corp de armata german, pe frontul orienta! #♦ AdeveFUPl ♦# •pe-oooonea■*« «»o Preasuf. se memileşt® isonu»»w*% Deşi Prensul a declarat că ,a stricat afacerea“ cu consorţiul german în chestia- cumpârareî'gazetelor saîs , totuşi foile Prensulul se nemţesc zi cu zi tot mai mult. D’aia nu credem că Prensul s’a stricat cu nemţii, şi mai puţin încă că „a stricat afacerea“ Jh^dalî^ „Am citit proclamaţia .ţarului şi am inţeles’o’ subliniază „La Politique“. Voim să credem că a citit’o. Ne îndoim că a inţeîes’o—,tocmai fiindcă subliniază aceasta. ':ria f ,,Conservatorul“ reproducând ca şi „La Politique“, 'manifestul guvernului contra acţiunea, d-lul Filipescu, crede eft Jbucureştenii nu se vor lăsa a fi fîrlţî pe calea periculoasă a acţiunilor pripie şi-a manifestaţiunilos* de strajp’’. Ta «âfflqrae, „Conjsarvateruîo“ ? 9 Rigaiéit® * Bombardarea celor două strimtori de la intrarea şi ieşirea măre de Marmara, se va impune acum cînd Turcia se află in stare de razboiu cu puterile triplei înţelegeri, Un atac al flotei rusie împotriva Bosforului este, ca şi atacul flotei anglo-franceze contra Dardandelor, de aşteptat. De altfel începuturi de acţiune în vederea acestor mari fapte de război şi s’au şi produs.*■ Bosforul, strimtoarea din faţa Constantinopolului care leagă marea Neagră de marea de Marmara şi separă Europa de. Aste,, are o lungime de aproape 27 km. Cea mai mică lărgime a strimtorii este de 550 metri şi variază apoi pînă la o lărgime maximă de 3200 m. Frumuseţea naturală a celor două ţărmuri ale Bosforului este îndeobşte cunoscută. Dar tot atît de cunoscut este puternicul sistem de forturi care apără din această parte capipitala împărăţiei turceşti. Fortăreţe şi baterii apără Bosforul de atacul* •duşmanului, după ce vasele de războici ale acestuia ar fi reuşit să treacă prin regiunea minată din faţa strîmtoriî. La intrarea în Bosfor se ridică pe ambele coaste ale strimtoriî Consiamtinopolu şi Scutari. De-a lungul tarihului asiatic se înalţă munţi stîncoşî tăiaţi din k*c în loc, de văile formate de albiile rîurilor. De pe înălţimea munţilor, strimtoarea este dominată de.--forturi şî tunuri gata să scuipe focul ucigător asupra vaselor de războia. Forturile dela Rimeli Hissar şi Anadoli Hissar, aşezate pe ambele ţărmuri aie strlmtorii, unul In faţa celuilalt, în partea cea mai îngustă a Bosforului, şi apoi întăriturile dela Rumeli Fanar şi Ramei! Kávák, Anadoli Fanar şi Anadoli Ravdk apăru? Sirîtfftoarea de forţarea încercată din marea Neagră. Tot aşade separata cum este strîmtoarea Bosforului sunt şi, Dardanelele. Avlnd o lungime de 51 km. şi o .lărgime care variază între î.200 m. şi 8 km. strîmtoarea Djardaneieîor pare şî mal grea da forţat Ţărmurile el sum prevăzuta cu tunuri de calibra , mare. şi sunt întărite în aşa feî Incit flota cea mal puternică ar avea mult de lu-* cm şi ar suferi multe pierderi ca să poată forţa, şi trece strîmtoarea. La poarta egeică a Dardanelelor veghiază două forturi puternice , Kune Kaleh şi Seddil Bahr. Aşezate pe ambele ţărmuri, şi pe măl* tros, de pe aceste două forturi pot fi urmărite, dela mare distanţă, mişcările flotei inamice. Daca aceste două forturi n’ar izbuti să respingă flota inamică, alte două forturi ar continua opera de distrugere începută la intrarea în strâmtoare. A*a cestea sunt forturile Kall Bahr şi Kalo Sutiame după cari urmează forturile Bokali Kaleh, Nagara $3 GaUpoti și apoi diferite baterii așezate din foc în foc pe ambele tăr» muri ale Dardanelelor. Numai pătrunzînd prin cele două strimtori, flota turcească poate fi ajunsă in ascunzătoarea ei atît de puternic apărată. Z» ¥ I 'Nin— ii. ii. h li ihm............................................... M —I Fortarea slgImtor§lor turcești ~ Bosforul..'sl Dardanelele — . . Harta Dardanelelor imami . ......... "i ........... ■ ■!■■■» ■ n II III—■WWW—» '^y ' j * ,j? £ I i||v;*amm \ ‘ J '77 regprKej £arWa X UZiM* JMSfIC/S ). -9» /Xnyriiferic» r1 _ __, -o Arit, I A. i ''JT YJaiom / ţ, • - V v - I î • ByBoctagSiQ n / 'tj ' , ' wnd aahrî' , ■l(M, L. ^ -----------/' ^ #/vtóT)) i § *'/ I „ OcitkCd \ i • -y •.ÍV \-4. ^pnliepiS 1 I \ I j DAÄDAN£Id&LE> — Föfiüfiie dela Kaie I lulei de tutun Din ţara noastră austriaeii ţîlnanii au cumpărat curta, ev care îl hrănesc 'populaţiile flămînde ţi datil risipiţi pe toate etmpiile; «au cumpărat benzină, dină, astfel, aten[ raiilor de automobile cari le tranamportă muniţiile, 'proviziile ţi răniţii. Acum au început să cumpere tutun. Dacă An contra exportării-gHu M ţi benzine’!.,pentru nişte oameni cete ■nu ne sunt prieteni şi pe cari mlino ■poate ■ îl vom întilni pe un front da luptă, ne-aim ridicat cu energie, s&„ condaţi ,de întreaga opinie publică, in. contra trimiterii de tutun pară că, nu' ne vina sa protestăm ■Ori cit guvernele austro-ungar şi german, sint odioase pentru că ei& pornit cu violenţă şi fără nici w»& scrupul un războiil aşa de distrugă»tor, totuşi cei cari s'au dus sa măcelărească şi să fie măcelăriţi sini oameni, şi suferinţele lor, despre carii răzbate pinâ la noi, din cînd în cine? ette un slab ocoîi, ne mişcă, neindu»ioşeazâ. Marşuri grozave, tranşee pline "da apă, nopţi de veghe luminate de eau plosia a mii de obuze şi şrapnelet, lipsă dehrană şi peste toate, şi mm greu decit toate, dorul de cei rămaşi acasă ■ pe cari atîţia nu-î vor mai revedea. * •* D in mijloiul acestui lanţ de »hurii şi merinţî, o suferinţă mal multe lipsa de tutun. O, ce mult valorează in asemenea împrejurări o lulea de tuitun. Această buruiană a diavolului, îţi potoleşte foamea. îţi linişteşte nervii zguduiţi pină la exasperare da iadul în care eşti ursit şt trăeşti, piuă ce vine glonţul minim tot, şi meii ales,aceea te e de nepreţuit, Iţi dă ai clipă de visare domoală, şi senină. ■Prin fumul albastru de tutun soldaţii privesc ca alţi ochi cîmpul da luptă şi simt toată oroarea la care vii sint părtaşi, părtaşi nevinovaţi. Să lăsăm' decî să treacă tutunul Zgribuliţi în tranşeele lor, fu» mind tutunul recoltat pentru ei papămîntul rom.nesc, poate că soldaţii germtani— poporul german — prin ■roţogpalele de fum vor privi spre un viitor în care să aibă altă menire des ctt aceea, tristă, pe care o ac acum* Vasimim