Adevěrul, octombrie 1914 (Anul 28, nr. 9898-9927)
1914-10-28 / nr. 9925
&:mi XX?c4ea de. 392» S Ban! Exemplare! SmSSSSSBSSSSBBSSSSSBSS^ materem eoLtrte const, wate AtoMmtl« &o S8* **»_« „» • • • • • • e &«Q Ő&.0 EJlîfţ • »;• « O • * » • » t-* « . Q.a *•*» Wte'llra : Z gvo» aeam «»Waltet« enfel «als fodolL . TBL«««» « »• • • 98ö» 94 Ü® #» .oocoo M TS yiuitwfti« a t OO S I4’9® «rAtettefM» . • o • «2/4© rotOATOR ALEX. V. BELDIMAMII ^ygueiTâm eonesoRtâ iiewiw ®»mi sctouk&G* * » Gmm> gfet» Ksrssteergevfcl, Se. 9 SI». §/« aiROURILS 21 ARULUI o ioto 11, Bucureşti Strada Sărind«? Ne. ti « ♦» Apare silnic cu ultimele ştiri telegrafice şi telefonice de la corespondenţii săi «aici :$ Jtrewriie foM ■Hs, ivut «impur» tragice prin B ; vere mată ao;;bna draj ■Ha cine stă la govern, sa uităm pe ■Lfa car; sau făcut odioşi io fata Hard şi tsă' nu voim să știm dr. cit Hă ru există altceva în tară afară Hae cetățeni cari n’afi alt gind de cit Haares. Patriei..., U, • -... ■ Itemenii aceştia, nărăvaşi însă, a■9a craţ sínt. te revoltă, te silesc să-î ■iei de, urechi şi să-î scuturi, sa le ■aduci aminte ca n'ău dreptul'să-şi ia aere şi că procedind cum proce■dează ne silesc sa eşim din rezerva ■patriotică ce ne-am impus. Ceea ce ■este, cert. c -,ă avem in faţa. noastră ■n» guvern care ori nu are energie. Hori nu ved: nimic, ori a intrat pe' ■ '.alea infamă a trădării. De trei luni ■ tse ţine pe loc, de trei luni enervea-j ■ză ţara, de trei luni nu ştim pe cel ■ţurne sintern. Fără o linie de contul ■stă hotarită, lipsit de, vrednicie faţă» ■de austriaci şi cî: germani, cari nej ■consideră ca o tară cucerită, g'i-j Hrernul d-lui î. Brătianu mai are sil ■bbrăznlcia de-a se îmbrăca cu rai-* ■ca patriotizmuluî, a declara că ei ■reprezintă interesele, ţârei şi că toţi ■aceia cari zoresc intrarea în actiu■«e. deservesc ţara şi ascultărie de ■interese inavuabile (D fie de tem■perato-ntii? lor ‘ prea impulsiv. ' ■ Dar .•■cari'sínt şi to ce parte sínt ■interesele ţârei? Aceasta neglijea■ză să ni-o spună cei din capul gu■vennjîui. Dînşiî pretind pa* noi sa-i ■oredém pe cuvint, sa.ne închinăm ■înaintea domniilor lor, să abdicămI ■ dela credinţele şi sentimentele ! ■noastre, pentru ea, fără să de-1 ■ monstre?« şi să ne dovedească, fa-fl ■mifia domnitoare, din partidul libel Hal, decretează, că dinsa este depo-1 Hiftara si a patriotismului si a de-J H-interesăro! şi ainteligentei si ai ■bărbăţiei! ■ -Ori hoMntaintea evidenţei-si al ■ trecutului' nu putem să ne închinăm. ■ fcvidenţa ne spune că tragedia! ■«âîrqpea^â începe să-şi deseneze| ■ sfirsitul, că de muţi a sosit clipa! Rca:i'i^ e$ cmim soarta noastra, căi ■oâ nu poate fi cucerită de cit cu ar-| ■ m3 in mină, că'noua harfa a Euro- ■pfet; cu singe se va reface si că' vai! ■ dacă voim ca si noi sa nu folosim ■ de evenimentele prin cari trecem, ■aceasta nu se poate face stînd pe ■oc și pregătimju-ne pălăria pentru ■ a cerși un loc îa o masar pentru ca■ de noi n’am întreprins nimic. îa ca■re n’am adus nimic, ci din potriva, ■.inii pus bete In roate și unora și al■ fora viitorilor comeseni. ■ •• • ■ -ipi fiindcă noi credem altfei, iiind■oă. acuzăm pe cei dela crima statu■ 'lui.ca au pierdut și zilnic pierd tre- Lrml care Ie trece pe sub nas, noi— ■cari pe faceţi datoria, noi sintem ■lipsiţi'de patriotism, sintem oameni ■iară de răspundere, pe cînd toată ■ răspunderea 0 au domniile lor! ■ stîm noi cît valorează această res■îponsabiliiate ! Avem pilda lui Da , ■neff în Bulgaria care şi-a nehoro- ; ■rit ţara’ şi totuşi răspunderea luîi, ■rm-î doar de cit morală. Şi să se, ■remarce', că în Bulgaria este cell, ■pufin o viaţă r politicâ reala, pe cind | 1 ■a, doÎAfotul este falsificat şi— ci- j ■he se’ifflai l'ndoeşte că nu de actua* . ■îui pamment se teme acela ori a- ’ ■S-veia dir/ 'capul guvernului ? . re Dar" fiindcă nu’ne lăsăm intimi» L 'daţi de vorbe şi chiar de amenin- ]ţări, noi.ne vom face datoria pe cit . .fie' stă in putere, chemînd ţara îa deşteptare şi demmţînj ca fică , * loşi şi la trădători de neam pe acari caută sâ ne adoarmă cu gmnncifilii şi cu vorbe fără de înţeles. .*' . ' $i dacă va fi nevoe, vom merge şt’,mai departe, gonihd dela guvern : pe acești infami ori trădători cari ^ ; cve duc': la pierzanie și la dezo- ! . poare! î ‘ »ne«, e« m « chcsti« «ar* «fwtla« •- '1 J cinele factorilor «am sosit!*:' parti- J I dul zonaervator, ; ; „Viitorul publica asupra acestei declaratiwiX următoarea notă: wAderiral“ ca patep *i ian» a'xl» f&ră mic na a Mim te col pafta »anii declarație d-lui Io» I. C- Brittana.. ‘ Declarația pe «are ^Adevírul" a* Urmi ei ar fi făcut-o d. Io» I. C. «. Biillana, privește idtjstis interni i din partida! conservator, eitel« pri- ; mul ministru l-ar fi atribuit pmett ", »ea a două politiei: «na ofteală ti ana ] I neoficiali. Bete absolut inexact că primai tai- ■ nistru ar sacrifica preocupării# na I ' al« zilei de* ax! neînțelegerilor din f * partidul conservator. Daoft aetnto- 8 leger! mint, ele râm!» In sarcina a-It celor, cart «a (î in deejn» pricepe- I • re» greutăţilor mbruiţioneî de axL 12 Ca şi Ceelraţin de mai sus, a tot aşa de inexactă şi afirmaţia pa er re J ; „Adevferoi*“ o împreunată dala nn | * 3 xiar teşan şi prin «ar» ea »»a ne «ă | ; * d. Ion I. C. Brittana ar fi relaxat să - |trateze cn Bulgaria libertatea ane* r acțlsnl « ftommlet la Hord, in i I «chimbul orașului EsbrW, care ar fi I «urmat să sa cede*» Belgariei. I Răspundem: I Foarte ra* ‘ „Adeverul'* are oca- i I zi a să i înregistreze vre-o declarație ? I a d-lui Brătianu, fiindcă primul mi- I nistru tace foarte midi chiar in împrejurări normale. 1)e la. izbucnirea 5 războiului d. Brătianu face pe Slin- ; xul și mered, am rdevat. faptul ! De dstădată insă,chiar din nota „Viitorului" reiesă ' dpretiarea pe care o atribuim d-lui Brătianu asu- î pra celor ce se petrec in partidul c conservator. De altfel nici noi n'am spus ca ă. Brătianu ar sacri- t fica. preocupările* mari de azi pen- r tru neînțelegerile dintre conserva-11 I tori. Dar se pare dacă judecăm du- j pa atitudinea foilor guvermmen-\ c tare — că d.Brătianu inclină pentrui c atitudinea sau ‘ chiar politica, d-lui s Marghiloman și, partidul conservator a hotărit altă politică. In ce priveşte tratativele exi Bulgaria noi am reprodus o destăinuire a anei foi ieşene şi chiar ori. inain te de-a apare nota „Viitorului am . arătat cum stăm ar Bulgaria cu ca- I re am dori ar. toţii o sinceră iiţele- I gere, dorinţă pe care guvernul ar trebui s'o realizeze direct sau jrtdi-1 recit ., -j j- i I . - . ■ -Ha X. ]t Perfldta lui Tisza ! ROMÍN!! !W SE VOR MAI LASA ÎNŞELAŢI °■ * 3 Ce Ies de idee treime sârşî Iacă singurii de naţiune« rominâ, prind n întir’ian ceas istoric ca acela de azi, n cind soarta nu numai a rominWor n din Ungaria, dar a fosnit regutteui F romín, e in ajun să se decidă pen- n tru cd puţin «un veac, contek» Tisza, nacela care poartă pe cugetul sătt b răspunderea dezlănţuire« războiului 1 fi mondial, cred«, că poate ademenii u şi adormi conştiinţa tieamui«» ro-11-' mînesc cu „concesiuni“ de »eschi-Jf! năria, ipocrizia și perfidia ;ice4ora n cuprinse in scrisoar^! către gnMrol2' politu! Mețianu. Ire După ce a ticluit așezarea fechr rllor romîni din Transa vama in prM r(. mele rinduri ale trupelor spre » li exterminata floarea mmînimei ardelene, acum. după ce rușii au mă-; ^ turat armata austro-ungară pe riul San, contele Tisza vorbeşte de „re- *. forma legei mnstrucţie« (rfementare“, p adică tot de cele patru clase primare, re de acordat spre a se preda in d| romîneşte. $î crede contele Tisza {i, că astăzi se va găsi rotai« întreg nj la minie care sa creadă că acei car* ^ au calcit în picioare deceniu de-a drin du* legea naţionalităţilor, vor a respecta o lege de învăţămlnt ele* pamentar? V( Numai romîni din acei cari aş* $t teaptâ să se facă înşelaţi de unguri, numai asemenea romíni s’ar. putea ra acăta de această perfidie maghiară. n. Ei nu au insă nimic a face cu romi- pi nii de dincolo şi de dincoace cari de îşi dau seama că nu*îegea învăţă- dămintului elementar şl dreptul de a to purta cocarda tricoloră romíne şl a c. muri cu ea in piept pentru steagul rî austro-maghiar —■ ms aceste sínt în problemele pe cari războiul monar dial de azi le pune* romitiime«. tă O singura importanţă au propu* si nerile contelui Tisza. Ele slut 'huli pt cafia sigură că maghiarii pt slnt pierduţi. rf Dar această Indicaţie n u poate !a însemna pentru romîni apelul de a (5! palva pe asupritorii lor de veacuri. v.' ci de a se salva pe eî în^șî — acum I ori nici*odată! sa *« A*. ? ConsL Hille \ ■ mm m , O declaraţie... rectificată. CE SPUNE D. L BRATIANU DESPRE NEÎNŢELEGERILE DIN PAR- * TIDUL CONSERVATOR "Am înregistrat acum trei zile oelegla raţie pe care d. Ionel Brătianuu ar fi făcut-o asupra celor ce se petrec in partidul conservator. , Iată declaraţia cart se atribuie -ti lui Brătianu: v — Nn pot «a da seama da alei « ^ mlteafe dia partidul «ona^rvator,, Ar. nlel’oa atac do pressă, de aici » maalifttitațle. Ca șef de partid ți ' •mai ale* ea șef da govern, en on pot să »tac de vorbă asupra aețianet ex» ’ lent» decit ea șeful autorizat apar- ! •id#lai eonservator si «ornai eu el »ft tiu««! asupra ehestiuntilor la ar- « . line« timn. V&d eă «rate no dexaeord •' intre «maervatorî si șeful lor sad ' elee-eersa, dar refuz sft mft amestec * te vreun ebip oarecare tn aceste ne- ■ tetelegeri ale altui partid, £ innan reg *«abil «& te realitate exista te partidul conservator don* pol tic!: 1 orna ofletalft și una neoficială. Firește eft ar i| de dorit va echivocul sft 1 dleaorft. ®9S «*!& SB SSt' Mişcarea naţionala Universitatea, prin cele mai stralicite somităţi ale culturei noastre, a făcut apel la şeful statului ca să asculte glasul cărturarilor neamului„ îngrijoraţi de sistemul austro-maghiar de exterminare a românilor din Bucovina şi Ungaria — astăzi, prin expunerea soldaţilor romîni in primele rodnn cu scopul de a secera astfel floarea neamului romînesc, precum, şi prin execuţiunile sumare cărora a căzut victime preoţi, institutori, intelectuali şi turani — iar miine, printr o mm şi însutit de cumplită epocă de deznaţionalizare, in cazat cind, prin nepăsarea sa, Romînic ar favoriza victoria, sau o pace care ar îngădui monarchiei vecine să prepare. tin nou Calvar celor trei miloane optstile de mii de romîni din Ungaria şi Bttcov'nă'• . Adresîndtr-se la capul statului şi dl armatul, urimar, ţarei şi-au împlinit tute din datorii — nu insă cea mai mare, nici cea mai eficace, după a noastră credință.Cealaltă o oti de îndeplinit, adresindu-se la temelia statului, acelor pături în cad, vor găsi instinctul si energiile cari vor impinge Rominia la înfăptuirea destinelor eî istorice. Opera are asta sufletească trai indicat s’o facă Universitatea. Şi cu cit se vor alipi Universităţei toate talentele şi valorile politice, cu otita mişcarea naţională va constitui pentru tron şi stat o sigură chezăşie de izbindă. In această privinţă, comitetul de acţiune, ieşit din întrunirea de la d. profesor Catacuzino, pare a fi semnatul de luptă. Si aam —■ la Idem, căci nu e vreme de pierdut, f»,* respinşi din Poen. Ultimul comunicat rusesc pune in ■lumină chipul eto sau desfăşurat luptele din Polonia, cari au avut ca urmare retragerea generală, austro-germanilor. Pe la mijlocul lunei Septembrie trupele austriace şi cele germane se aflaui in plină ofensivă spre Vistula şi .Sau, cu stingă, spre Varşovia iar cu dreapta la Sud la Przsemiysî în vreme ce importante forte austriace luptau la Sambor si la Strei. Dacă germanii izbuteau sa puna st&pînire pe Varșovia, in afară de efectul moral care ar fi fost considerabil, el ar fi avut posibilitatea ca, Sraintind spre Brest-Litowsk să cadă în flancul drept, a ruşilor pe cînd, la sud, austriaciî ar fi apăsat asupra flancului sting, fiuşi, insă, au izbutit sa pareze, la timp lovitura şi, sfărîmind ofensiva austro-germaniior, să-i silească la retragere generalii. Acţiunea incepţivă in primele zile ale lunei Octombrie s'a desfăşurat •ini trei lupte succesive în felul următor : Stiigă germanii din regiunea Varşoviei a fost atacată de forţe superioare ruseşti adusa in grabă, del.», sud. Două lupte crâncene în cari ruşii au incercat învăîpirea flancului Adversar, germanii sunt bătuţi şi siliţi să se retragă. Centrul rus se menţinea pe regiunea Vistula. între 20 şi 14 Octombrie este şi el atacat în regiunea Cosenice-Svangorod şi silit să se retragă spre Radom. Mişcarea de retragere se continua spre sud, după luptele cari au avut loc între 15 şi 20 Octombrie în regiunea Alexandria-Sadomilo. • Aripa stingă, mai .pxrţin violenţa.tacată. a’a menţinut vne! bine pe li-' nia-. Sânului.'’ Totuşi şi saci ruşii au obţinut, un succes prin ocuparea. .-Iaroslavului.. Rftmine însă de văzut dacă în urma eşecului ofensivei în Polonia și l a retragere .'liniei nordice, pozițiiledin Galiția vor mai putea fi 'menținute, Sirat . însărcinarea d-lui Marghiloman Suuțiunea șefului partidului, conservator devine homerică. Comitetul, consultativ ,a însărcinat pentru a doua oară cu misiunea de a reprezenta păreri diametral opuse acelor ale sale. Inumiia oară d. Marghiloman a avuto asemenea misiune pe lingă regele Carol. Acum, a dom oară, d. Marghiloman e însărcinat a spune primului ministru că partidul conservator nu împărtășește politica externă a guvernului, pe cind primul ministru declara mereu prin comunicare că e de acord cu șeful partidului conservator, iar d. Marghiloman nu numai că nu dezminte, dar întăreşte aceasta credinţă. De unde rezultă situaţia că şeful guvernului e iroeles cu şeful partidului conservator, care insă are misiunea de a spune şefului guvernului că partidul conservator nu -i mai împărtăşeşte politica!... Este foarte nostimă această şefie constituţională a d-lui Marghiloman, care primeşte însărcinarea de a reprezenta alte păreri de cit ale sate—şi are amuzantă, dacă ar fi vorba de chestiuni şi împrejurări mai puțin grave, în care şef poate abandona partizanilor prerogativa directivei. Citul inso este vorba de un război mondial, care va schimba harta hunei şi de care naţiunea română îşi vede legată soarta şi a regatului şi a Tominimei subjugate, spectacolul unui şef de partid ori divergenţă cu partidul său asupra chestiunei esenţiale de a se şti alăturea de care mare constelaţie europeană si au interesele nationale ale rominilor, este un spectacol căruia ar fi greu sâ’i găsim preretent. S. V- B* In slujba împăratului... -T •' Ha VftfiLE STOICA AglSătiiîi; WfjiUt trbfitittindeni in monarhia hiabsburgica ‘.Ki ai* răt?»« ?Jrra hîliaenți aki Ase-Pfs, poponi^aî nestns depeste munți. Se auzeau pe la sate ocări la adresa sîrbiior, se auzeau chiar izbucniri de ura in contra lor trezite de necontenita înviitnire ca romanul, arhiducelui Franz Ferdinand.’ Acesta era înfăţişat, chiar şi de ziarele noastre, că un Mesia căzut jertfă năzuinţelor sale întru izbăvirea neamurilor oprimate din Austria. Pierderea lui era zugrăvită ca cea mai mare pierdere pe care o îndură neamul nostru din Ardeal. Se vorbea de anumite intenţii ,pe cari le-ar fi avifi şi pe cari ie-ar fi exprimat in diferitele audienţe mistice acordate unor şi mai mistici fruntaşi de ai noştri, se reîmprospătau anecdote şi legende dintre altele se accentua la Boc*** moment stupidă poveste că la manevrele de acum doi ani, cînd a văzut regimentele româneşti arhiducele ar fi exclamat „Das sind meine braven Rumänen“! — şi toate acestea creau o atmosferă prielnică pornirilor antisîrbeşti. S’au aflat chiar şi intelectuali de-ai noştri cari în miopia lor ms vedeau că mina înarmată a lui Davro Princip, ori cit ara condamna-o nu era decit supremul gest de deznădejde al îlruiî popor care nu vrea să fie. înăbuşit. De pretutindeni se porniseră pasiunile în contra sîrbiior şi pretutindeni'tfimbiţa o expediţie de pedeapsă către Niş. Ea se accentua şi soarta fraţilor noştri de pe valea Timocului,şi se puneau în vedere drepturi pentru postond nostris ardelean. între astfel de împrejurări declararea mobilizării a avut ui răsunet neaşteptat în feminis ardeleni. De pretutindenicurgeau spre centrele- Je concentrare. Te speriaî, cînd ve- deai'cită ostasink dăm noi îihtpiătorMor noştri. Oraşele erau albe de cămăşile jBățllor şi dins pre sate miul nu maî înceta. —O,N® cheamă împăratul, trebue să mergere“ — aceasta era argumentaţia. O soartă, nenorocit de idioătă a pus atita simţ de cinste şi atita evlavie şi supu-Tfere faţă de împărat în sufletul poporului acestuia, incit toate interesele safe vitale, «rau acum date. la o parte şi stăpinea singură credinţa faţă de un domnHor, care n’a vrut niciodată să-şi cunoască şi sâ-şi sprijinească aceste slugi ale; ;ale. " Pe trnisî l-am oprit în dram. — Bine mă, ce cauți tuia războiu ? vrei să te ba{! pentru unîurî ? — Ba bat2»se Jian-tătanil pentru ;î ? l-aș omori pe toți. — Păi atunci ? — Mă duc, că bj ai chemat împropătuî. — Dar. împăratul e și aî ungurior, e chiar .mal'mult aî for. Dacă e baţi pentru el, te.baţi şiippntru eî. flăcăul sleteni toi 'pe'gîrfduri şi î mi răspunse blind şi oftind.. .— Degeaba, eu tot mă disc, mâşi pentru eî să mă bat. Am râmai uimit. — Am jirat împăratului credință ;i nu-mi cile jură miri tul. de-aş şti line că îmi|ns.-c şi. pe. tata. — cominia eî. . . N’am mai zis nimic. Am aflat cheia. Şi nu ştiam să plîng de singe;de ce avea sa se verse — şi cine ştie dacă minera se va vărsa şi intre fraţi de dincolo şi dincoace! — sau să mă bucui de această enormă forţă morala şi credinţă faţă de stat şi domnitor, chiar şi cind acesta totdeauna s’a purtat cu vrăjmăşie. Vedeam jertfele cari se aduce astăzi poporul ardelean pentru străini, dar vedeam în vorbele hotărîte ale flăcăului nostru tăria de nume a regatului român întregit cu ce i se cuvine.De altfel, cum se vede, forările ungureşti s’au aşteptat la ceva răscoala ,.vn.ai ales in munţii apuseni şi în tmmu’ri ie mărginaşe cu, regatul. De aceea jandarmii au fost concentraţi mai aies în ţinuturile acestea.. Pe ţara Oltului in mai multe sate, cînd s’a declarat mobilizarea generală, jandarmii au ieşit in cimp, unde, lumea.eră tocmai îa secerat, şi au provocat din joc în loc pe toţi cei chemaţi să plece îndată. Bieţii oameni şi-au impî-întat secera în znop şi-au sărutat copiii, nevestele şi au luat drumul spre gară. Le era teamă autorităţilor ungureşti, ca nu cumva maî stînd ei pe acasă, să se sfătuiască între plată şi sa nu se mai supună. * Dar mai este,ceva,-ce, ne dovedeşte şi mai clar teama de răscoală. La îndemnul comandamentului militar încă de acum un an, în toate satele săseşti şi îmtr’o parte a satelor ungureşti din Ardeal s’au format societăţi de tir ale tinerimii. Comandamentul militar le-a pus pretutindeni la dif«ment» arme rnmrrefier austriac de calibrul 8. Nu s’a dat însă voie să se înfiinţeze nici o singură societate romînească de tolul acesta. Ba au încercat să desfiinţeze şi reuniunile de pompieri de prim satele române, ca astfel poporul nostru să nu mai cabete nicăeri nici un feî de instrucție care'ar semîna cu cea militară. 1 * ,A sosit mobilizarea. în orașe ei'a strins atita lume, in cit nici nu m acanea. Unele contingente au fost concediate pe cîteva zite. Au fost chemate apoi iară. Dar din magazii se isprăviseră armele. S'afs scos puștile de sistem vechin. I Pe făgăduri cm de.' acesten au I fost. înaripați glotașil; la* truvele tL |«er# cari făcea« încă tostrmitte & a armau să fie trimise in foc peste vreo I cîteva săptămini, au rămas co Ifi— 128 de arme la companie. Cu toate acestea comandamentul anuitar ms s’a g indit să ia armele dela societat He de tir săseşti ş! ungureşti şi să Ie dea armatei. Pe semne credea că s «nat de lipsă acolo, unde sini. In satele romîneşti s’a dat wdin să fie strinse toate armele de foc ce s’ar găsi precum şi alte distrugmente maî primejdioase, punînduse în vedere rigori extraordinare. Poporul s’a mai supus şi eî; jandarmii au mai lucrat şi eî — aşa cum ştiu lucra jandarmii ungureşti, — şi satele noastre au rămas fără arme. Astfel în vreme ce saşii pretutindeni şî în «uele părţi ungurii dispui de puşti „Masmficher“ şi de muniţia necesară, poporul^ nostru nu are idei un fel de armă şi e lăsat intru toate la discreţia lor şî a jandarmilor. Ameninţări s’au şi făcut pina acum. Ei ştie Dumnezeu ce s’ar intimpla în unele părţi în caz că acţiunea Ronmfiet în Ardeal n’ar înainta cts destulă repezicime. * De altfeî In legă-tură cu asta, o mică amintire. Veneam către Sibiu cu trenu?. în gara Galeş suie un ţăran de acolo şi intră In compartimentul unde măi aflam eu, începem noi să vorbim de Rominia, de ocuparea Ardealu-S luî și alte multe la ordinea zilei. — Unde dă Dumnezeu sa vie norocul ăla? zise țăranul meu. In cîteva zile înainte de sosirea armatelor romine n'ar mai ră mîne picior de străin pe aici. — Dar cum? zisei eu. N’avețî arme. — Au eî sași! din Apold, — mi-a răspuns semnificativ romiiid... Destui că orașele se umplură de lumea satelor noastre. Toţi din toate colţurile s’au grăbit la chemarea „împăratului“, să-şi facă datorinţa. Şi aici In oraşe, in cele cîteva zile ce ie petreceau trupele înainte de plecare, se forma apoi conştiinţa cu care plecau flăcăii noştri la războiţi, aici se trezea in el, mai puternic decît oricînd, sentimentul și convingerea, despre puterea noastră. Nici odată gazetele noastre — nu cele din regat căci acestea afi fost on rite deodată cu publicarea mobilizării, — n’aîi Sos? citite mal cu sete de țăranii văilor acdeieste. Niciodată nu a fost mai viu în aceşi'i oameni sentimentiîî unităţii neamului romînesc şi amărăciunea pentru tratamentul de care am ,avut narte pina acum din partea peînnu-i orilor unguri. Şi nici odată degetele aspre de sapă şi coasa au alergat mai înfrigurate dealiinguî şi relor de" slove " căutînd cuvin*l „Rominia“. . . Acum cînd se vedeau atiţia Ta un joc, cînd citeau, cînd povesteau, cu totiî îşi puneau înti-oarea: _ .Ce va face oare regatul romin.^ Fi cu gindu-i aici plecau sa-si facă datorinta aiurea, căci aşa cerea .ninărato... VASILE STOICA O. VASILE STOICA NAZBtTiI_____ gt bravo rîtririiî cî SS ne dea voe regele Ferdinand aft re aducem aminte cum I! aicea ţara pînft cri şi sâ-i zicem: Bravo, Friti:! rĂ pentru răspunsul dat er! delegaţie! profesorilor universitari. .. pe cind men cher Alexandre dels , Albatros şi amicul Ionel data Fiorica scrîşnese ei.nd.ud de mişcarea Uni. . versitarilor^ regele Fritz le-a strtns cr. 1ST mina şi îe-a sp«P că. nu afi numai dreptul dar şi datoria de a, lumina conştiinţa patriotică a neamului. Aşa dar, pînă acuma a «dus’o bine regele-'Fritz. Numai de mi ar !esteîi-o mai tirziu S • nr rWb- 1H! Ungaria-Austria» nu Austro-Ungaria O schimbare, de roîilfi.— Ongtria dîeteassâ, Aîitstria are mtîietate mimai îa pîatâ. —„Maghiarii — garda Majestâţii Voastre !*\—Prepersdereitta' Uagariei m 'Mo* narlîte. ij, i, . (,]■ Cw prefacerea vechei hnpärati? habsburgice'’ intr’o monarhie doal-; stă.—' Ungaria a repurtat o biruinţă' asupra Austriei, biruinţă menită: să albe ces: ma?mare insemnătate pentru ..Vîituru!, ambelor părţi ale monarhiei.. e • , ■ ■•"1 ‘ ,j ■ 1' . Fină atunci, Austria at.iitcat, totdeauna primul roşî a’,dat tonul In împărăţia, habsburgică. Aceasta insă s’a schimbat iiutr'cgiatâ. Pozițiunea ocupată, de veacuri de Austria — a fost. cedată chiar de ea—. Ungariei, njulțumimlti-se .dinsa cu rangul; ai 'doilea. La••realizarea pactului austro-ungar s’a si putut. con* stata această schimbare’ de roluri. Ungaria, era aceea care a născocit toate comlcţiunile,‘Ungariaera aceea care le-a dictat şi le-a realizat, fără să mai aştepte aprobarea parlamentară a Austriei. Dar ş?’n. textul maghiar al pactului s’a manifestat aceasta schimbare, era vorba msma? de Ungaria' şi de '„celelalte ţari'ate majestăţei sale“'—.‘niciodată însă de Austria, se pare că, pentru Ungaria,’ Austria nici nu mal daijiiia.' UigBria fifral ’ nu*: mai de1 n grămadă, de țări, cari nu meritau un nume' propriu, și cari alăturea • de ea, ■ • Jucau numal aff. rol subordonat Se vede ,ipsă,X că „celelalte țări“ ■•—- bagatelizate ast fel, nici vru simţeau desconsiderarea jignitoare ce salăşluia in cacac i terizareaasta, —'• și nfcî • •««, se gindeaii să reclame tstîu!-de. -„Austria“, ce fi se Cuvenea. Se acomodaii îtt tăcere şi nil, cutezult nici chiar tit propriile lor legi ’ Să se numească, îstfel# ci noma? „târfje. șî regatele reprezentate in ce&aiU hnoeriuhir. bhfrtuil ti! Ttrtd -m& si mohatHtei st «iaf găsea cuvintel *A«at«t* si'n mod ■ surprinzător Inii îft £H-mul loc. Era nitimn! refugiu a? «tluîuî cu reputatia ne' altădată.. - * Numai într’cn singur' .p^nct. Ungari;» a dat inalietate Austriei: Itr. Plată. Pe cind Ungara se mărgine» să plătească numai. .30. la. sută ca contribuţie. pentru cheltodfie comune ale monarhiei —. țările, fără minte, „Austria anonimă“ — cum a numit-o foarte nimerit publicistul dr. Anton Wesselsîty , aveau •'de plătit restul de^O .fa sntl. Iată • în 'ce ■ constă „paiitatea“ accentuată ca, atîta tărie, îr; pactul austro-ungar: o paritate înţeleasă în aşa fel de Ungaria, ca să servea-,scă numai centru drepturile Ungă* I riel nu însă şi pentru datoriile’ci. Că de fapt, maghiari? n’a« luat« serios această caritate, că dela început urmăreau preponderenta Ungariei și că • nadajduiau să joace prima? rol în monarhia dualistă —astea toate reies evident din cerințele lui Andrassy cucari cercat-a îl insul. In Iulie l&ba să influenţeze pe împărat.Tată în ce chip a pledat Andrassy: „Fireşte Ca ar fi necesar, ca la început să se dea ceva mai multă preponderentă jumătăţi ungureşti. Ca Ungaria să fie considerată ca să zic aşa Oarda maiestăţii Voastre.Şi nu-i nimic împotriva acestui.Iu-l tu. Opinia pvMică din Austria ac-t reptă aceasta, ai foartemare plâ-t :ere, şi mai curind reproşează ma-jestâţii Voastre, că n’aţî dsri 5Jn- Jj tăriei, , de cît r ContratriuS. Ungaria ;nsă se va deprinde e» îdela să aiie preponderenţa în. monarhie, o i* , ieie care în nici unicaz mi-l ame- . fințătoare, căci oricum sz gjor pre- 1 renta lucrurile. Austria are înai pu- 1 ;in temei să“se teamă că va fi.nta- •mihiarizată, decit Ungaria, că va fi •• termahizată. (Vezi opul tul v. 1 Wertheimer despre „Andrássy“, 1 ’ag. 225). Cuvintele acestea pan într’o furi In a vie concepţia ce 'o aveaă' în Ungaria, factori? răspunzători asu» , era parităţii ambelor ţari ale mo- , rarhieî. Se vădeşte in acelaş timp , â rolul umilitor ce î’a jucat atunci austria, căci Andrassy. a putut ■orbi în felul acesta -dispreţuitor ' iurmai de acea alcătuire de stat cae « capabilă de orice servilism. Smfă ca o batjocură amară, obser»vaţia lui AndraSsy, că Opinia publiCă .ă iAtsSfriei ,se, va înclină ,tn faţă supremaţiei Ungariei, şi că .ea .,va cere şi malranic pentru Ungaria, iar nici de cum nu .se va împotrivi. Aşa de adine, . decăzut, socotea acest bărbat 'de stab sir/găr —"patrio« tismul austriac. . ' Cts toate acestea nu întreaga 0« pinie publică austriacă era așa docilă și resemnată, cum !sî Inctiipuia conteîe Andrassy, ci numai o parte din «ă anime liberalii nemți ți in special :presa eî maghiaro-fia. Ce*. daltăAustrie, .dimectiiva, rin. eră», nici de,cum. dispusă să.aducă servicii de trabanţî maghiarilor Şi Deak, pare să fie avut aceia-« Opinie ,că şi Andrassy despre paritate, cel puţin aceasta s’a putut vedea din organul lui Deák,' „Peste Napló“ care in August 1868, a avut o violenilă ieşire contra nemţilor, dinAustria fiindcă au participat la o Serbare &draHorfior germani. A condamnat „gravitarea spre Germania“ mafnifestată cu această ocazie, prin care Ungaria se simte „jignită şi ameninţată“.. Chemarea parlamentalui ungar trebue să fie aceia, de -a se, îngriji • ca „în, politica• internă, şi externă a' -stârniţi austric-ungar — Ungaria să decidă, să fie punctul central şi de gravitar ţie, $s de aceea, toate aspiraţiile cari ‘au îăităidirectivât trebuie ■ ' înăbuşite 'cu energie“.--' .‘ .Se'’vede dlar că Ungaria, oui se gîndea la paritate d ’ nutfial la supremație și căuta în orice chip ca ea să nu se afirme -într'adevăr. •-“U'sMM :Mx.'Wî?---ié I " I mtJV ftWBRARBV Qtfl ItluillllbS .,8W*at» BwMiri».Wll^ Primesc o .tarte postată dala ua 3- noeftin' neamț, sac 'ongtr prin care îș! vărsă,necatxtiî asupra mea pentrjs cele Ce-am acris .bu: privire la’armata ftUi?tT\\)rsgara,' aeurh cSteva siVe,' io coloanele, ziarul ni '^Adevftrul“. Ceea ce mft satisface cu prisosinţa te aceăstft; chestiune, .este că arSci lovit drept și acolo ur.de treburi Si confirm din hoc.cS arihata,. austro-ungarft este.cea mal jp»roö®UÍ armată dingu« rbp$, "gi eft mi trebne ca noi sa ţinetţi tre-o socoteală despre Valoarea aî. , De altfel, acum si-afi. dat seama un fjcmwirifl .de valoare» aceste! armate și a eoipapdamentu’iul ei, cînd a cerut să.-. fie -.puși.- nn. tntpagefe - peste 77- da getieralgriar, comanda generală a¡» cesteî.armate să. fie pusă. sub'ordinele graeraîuiu!-german Hindenburg. * Șt 'aceăftta este dovada cea ifisl ionvingfttoare că cele ce* am scris e'V este purifiadeVftr. ;• . * ■ Amenințftrile scrise de ■ jurnalele din, Gcostantinopo! și Sofia, că Rom|» aia, dacă au .trage dfe -'partea.ațistrosermanA,; va avea soarta Belgiei, pp ibi,nu ne intimidează și nu le putem răspunde in altfel decit, sft peitaaOcâ le Isowt. Pe îs noi afi trecut mulți, si uni! rari au venit, n-’ati știut cum sa plece! Istoria noastră naționale ne-a Invftat multe, ••pu oarl noi românii- nute-am uitat! Anonim!Î din cartea, poștală se pitîcște a-și scrie numele, doar arată că. t tostcaporal' în armat» austru-mi» psrft.. unde cred ca e«? la lapul )! bine ar fi .făcut să rănitie unde N. era locul, afară numai dacA î'ofi trimis ca spion în tora romsîeasoft, și totuşi trebue să știe să-s! »ftzeawft ptéreo... să fiu uite să se gă.. Htsfr într’o țară liberă și indepen- Seirtfl, care nu ae teme de putregaiul' lustro-uegar! Al d-tale devotat prieten ’ • ©eteMMÎeeel. Topîfeaseri’ m AdeTeruri ♦« 1Jt«m«dtel: Goîmitiicsiuî pemservator asupra lot&HriSorf comitetului consultativ p bitte lămurit. Eî decalră că' s’adl vai:i,^.numite hotărlrî“* ^.numite", dar nenumite ! At'tdiiw : ®. Marguilomaa are o atitudine ermft și clară în politica externă: la omitete cu „unanimitatea“, la ga» etfte cu Austria ți Germania ; dacă î .triumfa Tripla Înțelegere o să fia u . es, iar le Palat e ■ german cind ■orbeşte ca regele ss angles cînd orbeție cu ragina. Un gsnecfeer ’i? lumatoien Eatrw»bay a«** * Ur» oficioe aî guvernului tratează, e aventurier pe ministru? de războ* 1 »Türcset Emrer-bey. ■'Ce o ■' aă "2-ic'ă: Seffa bey î 1 - • ..f Elfoletta