Adevěrul, mai 1915 (Anul 28, nr. 10104-10134)

1915-05-01 / nr. 10104

?ter I Maia W5 GARNITURI de TREERAT, Căile Ferate Ungare MOTOARE de ŢIŢEI, Stabile și Locomobile MOTOARE de BENZINA, Stabile și Locomobile Semănătoare­le așezat wmM îi raitei si pătrate, pi sate americane Semănătoare în Fonduri ,9Român­ia Brill«« | Semănătoare pe patine ........................ Legătoare, Secerătoare simple . . Cositoare de Sân, Greble de Sân . . Vârteătoare „Lupoaica“ — Pluguri de oţel — Grape de oţel avem suficiente in depozitele noastre şi pot fi imediat livrate Societatea Anonimă Română de Comerţ Bucureşti, Strada Smârdan 1 Botoşani Brăila Craiova NE FACEȚI EROARE1 ----------------------- Articole de Voiag­u, — se află — Exact vis-a-vis de „Adevărul“ : PAUL HHLKEPaArtcole de î0'ai "■ CASA PROPRIE I Strada Sărindar­i Rog a nu confunda Magasinul meu cu alt Magasin similar tot lf în acea stradă. Bolinder,’ Stockholm (Suedia) National, Ashton (Englitera) MOŞIE DE ARENDAT chiar da acum cu recolta ei averea moştenitorilor de­­tunctului Căpitan Blăniţă. A se a­­dresa Avocat An­drei Popovici Con­stanta si pentru informaţiuni Str General Mauu 11, Bucureşti. fiiîlB DOMNII nuRICULIOu­l 11 SAMANTA DE muştar, PARANG, (DUGHIE), CANEPA, BORCEAG BOB fasole iSpecialitălî L CINQUANTIN ORZOAICA ORZ EE VANS ASE LA: I. Weif zenhoff er. .Brăila BUCUREŞTI Strada Stârdan No. 51 şi 27 Mare depozit cu­­ Ţevi şi accesorii Armaturi pentru atur, ap­­anten­i de cauci, etc. Caretele Biele eceteşti Carete de păr Se căită Carete De Gilata foliSii'ifiiifi i'ibilIliAli DE AGENTI PISICI anexat­ă Baia CENTRALA I­ucureşti, Str. Gnat Tratamentele f­oaielor cronice ala sis­tem­ului nervos, aparatul circulator digestiv, alenutriţiunii generale, ala sistem­ului osos,articular și muscular neurastenia, nevralgii, paralizii, ar­­terioscleroză, constipația, artritiam­­reumatism, gutta,scolioza prin ut* Di­­toerei­er. Hidroterapiacomplectk, ma­sa, manual și vibrator, masaj subapi (Aii și Vichy isudațiune Berthe,clusa Plombiéres Electricitate medicali* gal­vanizare, farudizare, curenți sinusoi­dali, franklinizare. d’Arsenvalizara băi hidro-e ectrice, Boertgon. BAI de lumina fi de aer an­­ora» Incalsr.lt gen. şi parțiale. Mecanoterapiasist»Or «»li­der­ui Ortopedia. Bal de acid carfoonic(lSauheim| Tratamentele se execută şi se su­praveghează de medicii specialişti a Institutului respecte se trimit gratis. Administraţia Jose D. ur specialist în Boale de ochi şi urechi Consult. Il—‘2 a, ta. şi 4—6 p. d­. $m. DOAMNEI No 27 »»U­r»U­Rl?SS.pl — Popt-Altoi -american şi hibrizi din cele­­ mai bune varietăţi — Cal de Călărie şi de ham, ZS singe, 6 ani. Perfect «CÂRLAN­— troter am american, 2 ani— :lmr S minal­ — 2 ani şi tăm­encin de 1 an — De Vânzare la AL. CIPROP. 13, Str. Labirint Tu­lonişiieceră de vînzare la Moşia Carapcesti (Vo stova) Adresa: Nestor Cincu Basils Sepeanu Bulevardul Eiisabeta 58 Consultaţii 8V2—10a.m.6—8p. m OCASIUNE DE ViNZARE un dormitor conplect a­proape nou. A SE ADRESA LA ADMINIS­TRAŢIA ZIARELOR NOASTRE. trebuia .să vie, ea să dezarmeze o­­poziţia. In jurul chestiunii votului univer­sali şi acodarii acestui vot tuturor celor cari afi luptat întru apărarea ţării, —­ contele Tisza a făcut de­claraţii cari au trezit cea mai a­­dincă nemulţumire, mai ales că refuzul de a se acorda votul uni­versal se anunţa într’o vreme cîiri Se cerea parlamentului încuviinţa­rea de a putea ascuta şi chema la serviciul militar şi pe cetăţenii de 42 pînă la 50 de ani.­­ Opoziţia mai relevase în Came­ră şi alte chestiuni, înainte de toa­te cenzura şi teatrele germane din Capitală. Deputaţii opoziţionişti a­i ridicat împotriva guvernului învi­nuirea că cenzura este numai o măsură deghizată împotriva presei opoziţioniste, care are să sufere pe unna cenzorilor o mulţime de ne­ajunsuri de care presa guvernului este ferită. Au fost cenzurate şi suprimate chiar şi articole cari nu priveau mişcările de trupe şi nici chiar armata, ci numai unele ches­tiuni interne, cum era spre pildă chestiunea­ teatrelor germane în Budapesta. Trebuie să stirniască indignare generală, spuneau depu­taţii, că chiar în Capitala ţării un­gureşti, se aude azi mai multă vor­bă germană decit vorbă ungurea­scă şi că în teatrele ungureşti se joacă mai­ mult nemţeşte decit un­gureşte, se cîntă mai mult nemţe­şte decit ungureşte. Multele fraude descoperite în toate serviciile publice în legătură cu furnituri pe seama armatei, au dat opoziţiei un nou, prilej să ata­ce guvernul „Acum se văd roadele sistemului de corupţie practicat la alegeri!—spunea un alt deputat o­­poziţionist. „ Cetăţenii nu mai a fi nimic sînt. Cum şi-au vîndut a­tunci voturile, aşa îşi vînd acum convingerile şi patriotismul“. Şi contele Tisza desminţind că din Nordul Ungariei, prin judeţele vr­poarelor,­­cel puţin pentru cîteva decenii, ca să-şi poată reveni din dezastrul îngrozitor, adus tuturora, de crîn­cenul război­ui actual. Unde î l doare apoi pe neamţ este stăpînirea măriilor, căci stăpînirea uscatului, orice neamţ ce se res­pectă, o consideră gata regulată în favoarea nemţilor. „Fără de colo­nii şi fără putinţa de a avea debu­­şeuri economice, nu va putea trăi Germania viitoare. De aci rezultă, că tendinţa­­aceasta de expansiune naturală, care nu se va putea înă­buşi, va trebui menajată. O flotă mai puternică, cu puncte de sprijin strategice, puternice, va trebui să înlesnească desvoltarea comerţului în colonii“. Ii aşteaptă dar fericirea pe nemţi! De patruzeci şi patru de ani se pregătesc fără încetare, cu sacrificii enorme, pentru războiul crîncen pe uscat, ce­lai provocat astăzi — şi al cărui rezultat, spre fericirea lumei civilizate şi prin jertfele de sine ale bieţilor belgieni, ale sîrbilor şi ale aliaţilor francezi, englezi şi ruşi, precum şi prin con­lucrarea ce nu va mai intima mult a italienilor, romînilor şi altor­­po­poare, nu se poate termina decit cu zdrobirea ce­l puţin pe cîteva dece­nii a puterii germanilor pe uscat. Dar zecile, poate şi sutele de mili­arde ce vor trebui să plătească ca despăgubire de razboiu ! Şi cu toa­te acestea tot se îmi gîndesc nem­ţii ,pentru viitor la organizarea de flotă puternică, cu sacrificii şi mai enorme decit cele pentru întărirea armatei de uscat. Pe nume să dăm acestei aberaţiuni nemţeşti, de a­­iurare, de nebunie sau de incon­ştienţă ? Aş mai putea da şi alte exemple, ca al lui Dermburg, fost secretar de stat al coloniilor în Germania şi trimis acum pentru propagandă nemţească în America de Nord şi care visează chiar ca Germania să îşi păstreze stăpînirea asupra Bel­giei, sau dacă ,„in mărinimia ei“ ar ceda în acest punct, sa cîştige du­pă războiul actual mari înlesniri pe mare (!), par’că pînă aci le-a făcut cineva piedici serioase în această privinţă. Negreşit că pe viitor o să le meargă mai greu ca pină acum, căci dehi! „cine seamănă vîrrt, cu­lege furtună“. A fi voit nemţii să ni­micească o lume întreagă, e natu­ral ca cei ce au fost ameninţaţi, să facă acum tot posibilul ca să le treacă pe viitor nemţilor pofta de stăpînire universală. Prof. Virgil­iu Popescu A apărut Săpîămîna Războiului ramureşene, s’ar fi săvfrşit acte de trădare, a recunoscut că astfel de­­acte de trădare stau săvârşit în Sud, în Croaţia şi Slavonia, ce-i drept şi aici în proporţie neînsem­nată. Şi a venit şi vechiul tribun kos­­suthist Barabas să atace guvernul militar, spunind că „regimentele bo­eme sunt lăsate în ţară, unde nu fac nimic, ci numai­­fumează şi se îmbată, cită vreme regimentele un­gureşti sunt dus­e pe toate frontu­rile, “ca sa moară pentru ţară. De ce nu sânt duşi şi boemii pe cîm­­purile de bătaie ?“. Şi Barabas tu­na, fără ca­­cineva să conteste a­­d­evărul învinuirii sale, fără ca ci­neva s’o dezmintă sau măcar­ s’o explice. Adevărul ar fi fost prea crud: „Regimentele boeme nu pot fi duse pentru că nu vreau să ple­ce, sau, da­că totuşi pleacă, ajunşi in foc, caută cel dintâi prilej pentru a se putea pr­eda“. Aceasta era atmosfera zilelor din urmă. Numai învinuiri,­­recrimi­nări, bănueli ascunse şi precizate, şi accente de desnăd­ejde. Şi în cel mai critic moment a sosit vestea despre marea victorie din Ga­liţia, a sosit pentru că trebuia să so­sească. Contele Tisza, neavînd ce sa le răspundă opoziţi­oniştilor, s’a ridi­cat ca să le răspundă prin anun­ţarea unei victorii. Cuvintele con­telui Tisza, rostite cu glas tremu­rat, au fost primite cu aplauze şi lacrimi. N’a mai fost chestiune s se­­continue discuţia­­de învinuiri şi recriminări, — şedinţa s’a suspen­dat ş­i contele Tisza a avut să în­registreze un succes tot aitit , de mare ca succesul militar din Gali­­ida. Şi Capitala a trecut de la cea mai ad­încă depresiune, la cel mai sanguinic optimism. Iar opoziţia a amuţit ca prin farmec. S. — Avocat — DIN FABRICA Torente (Canada) Massey-Harris ta a DEVERui Revista militară de 10 Mai. Se ştie că se hotărîse că ziua de 10 dată să fie serbată anul acesta a aceiaşi solemnitate ca şi in anii trecuţi. Se alesese chiar locul unde să se onstruiasca tribunele şi unde să abe loc defilarea şi anume pe şo­seaua Jianu în spatele şoselei Ki­leleff. * In consiliul de miniştri care a a­­vut loc ori după amiază, s’a hotă­rî­t însă ca anul acesta, din motive de economie, să se renunţe la fas­tul obişnuit şi să se dea serbăreî un caracter pur militar. O mare revistă militară va avea deci loc pe platoul dela Cotroceni, in prezenta familiei regale. Regele va primi defilarea tru­pelor. La auit se va reduce anul acesta parada de 10 Mai­. Criza conservatoare 1, LA CRAIOVA In legătură cu cele ce­ am rela­tat in corespondentele trecute asu­pra hotărîreî pe care a luat-o majo­ritatea partidului conservator din ocalitate, de a se face presiuni a­­supra prinţului Ştirbey spre a se demite din şefia partidului — se a­­nunţă că d. Ştirbey a convocat pe membrii comitetului executiv pen­tru Duminică 3 Mai, orele 3 d. a. Comitetul va avea să se pronun­ţe asupra dorinţei majorităţii. Astăzi d. Ştirbey însoţit de ami­cii săi, a continuat vizitele făcute membrilor comitetului executiv. CONSFĂTUIRILE DE LA CON­STANŢA CONSTANTA, 30 Aprilie.— A­­seară a avut loc acasă la d. avocat Aurel Vulpe o consfătuire a conser­­vatorilor din localitate convocată din iniţiativa d-lui Pariano. S-a discutat asupra crizei din partidul conservator. Azi după amiază la orele 4 are loc adunarea generală a membrilor partidului conservator și a comite­tului executiv al clubului local—Ar. Concerte SALA LIEDERTAFEL. — Concer­tul violoncelistului Genowitz. Aseară a concertat în sala Lie­dertafel, in­ prezenţa reginei Maria şi ,a unui public ales, violoncelistul Genowitz, în care avem de­sigur un solist de forţă, al cărui ton, de­şi uneori comprimat, e însă cald şi vibrant şi a cărui technică şi sen­timent muzical sunt remarcabile, ceea ce s’a învederat în Aria de Bach şi Lento de Lalo, dar mai cu seamă în minunata Sonată de Ce­sar Frank. D-ra Margareta Rădulescu, o so­prana degeră cu mijloace vocale destul de întinse şi cu un timbru a­­greabil, a cîntat cavatina Gilden din „Rigoletto“. Perfecţioninndu-se, d-sa ar fi un bun element de operă. D-na Moreau-Leroy a ţinut a­­companiamentul şi a dovedit şi ca solistă în Tema cu variaţiuni de Ghevillard şi Sonata de César Frank însuşiri preţioase de pianistă. Capriccio INFORMAŢIUNI fl. Ttemot.-rn T Nii'nlocr.nr. riirwrfcivr în I r^î+Ah,,l rWwrltiî eftirlevnfr D. Demetru I. Niculescu, doctor în drept a fost numit administrator cla­sa Il-a al plăşei Ghergani, jud. Dîm­boviţa. D. Al. Teodorescu a fost numit ad­ministrator al­­plăşel Fundul, judeţul Roman. In ziua de 15 Mai, orele 11 jum. dimineaţa, se va ţine licitaţie la mi­nisterul de razboiu (direcţia geniu­lui), pentru darea în Întreprindere a lucrărilor de complectarea canali­­zărei în curtea manutanţei centrale a armatei din Bucureşti. Valoarea este de 7000 lei după deviz. D. G. Bică, notar provizoriu­ al co­munei Anadalchioi, jud. Constanţa, a fost transferat pe ziua de 1 Mai la comuna Canara, în locul d-lui D. Gheţu, absolvent al şcoalei de notari, care trece la Anadalchioi, în interes de serviciu. Direcţiunea generală a serviciului sanitar a primit mai multe rapoarte din partea medicilor veterinari ai judeţului Caliacra, Iaşi, Roman, Te­­lorman şi Tutova, care au raportat că în aceste judeţe s-a declarat epi­zootia de vărsat la oile locuitorilor. Rapoartele primite arată că în to­tal sunt 1908 cazuri, dintre cari 16 mortale, 780 vindecate şi 1112 rămase bolnave. ------------------------------------­Comitetul „Centrului studenţesc“ va ţine şedinţă extraordinară azi Joi, 30, orele 10 jum. a. m. Riegadin pe câmpul de răz­boiu Rigadin capturând un ae­roplan Rigadin decorat Rigadin in spitalul militar scene de un comic irezistibil, din noua comedie de actualitate in trei acte „Cei doi logodnici ce Se inau­gurează azi la „Lux", d­impreună cu o splendidă dramă socială, colo­rată „Spaima" şi cu jurnalul cu ul­timele evenimente din lume. Direcţiunea generală a serviciului sanitar, a trimis o circulară medici­lor prin c­are le face cunoscut că a­­locaţiunile bugetare pe anul 1915— 1916 sunt aceleaşi ca şi în anul trecut, cu singura modificare că, retribu­­ţiunile personalului se vor plăti du­pă normele stabilite în semestrul Octombrie 1914--1915. De asemenea li s-a mai adus la cu­noştinţă medicilor să-şi înainteze toa­te actele de cheltueli efectuate în a­­nul trecut. Ştiri artistice Diseară Joi, 30 Aprilie, are loc la teatrul „Gomoedia“, o reprezentaţie extra­ordinară, cu concursul cunos­cutului şi reputatului artist Al. B. Leonescu-Vampiru şi al d-nelor Lu­cia Chryssenghi şi Natalia A­nge­le­scu. Se va juca : Răpirea Sabinelor, de­­licioasa localizare a d-lui P. Gusty, Biletele la cassa teatrului „Comoe­­dia“.. „Plici1".--- Premiera revistei „Plici” de Durstolvir, care se dă la 4 Mai, la Teatrul Eforia, se anunţă senza­ţională. E destul să spunem că, Marioara Cinsky şi Tănase se vor prezenta în roluri de o fantezie comică nec plus ultra, ca să se înţeleagă ce prilej de distracţie va oferi „Plici“. Puţine loji şi locuri mai sunt dispo­nibile. Perechea regală va asista la aceas­tă premieră. Aseară a avut loc în sala „Tomis“ concertul dat de d-şoara Antoinette Kr­aus­s, eleva d-lui profesor Kresz, cu concursul maestrului Th. Fuchs, pia­nistul reginei. Publicul care a asis­tat, s-a convins încă odată de măes­­tria cu care d-ra Krauss stăpînește vioara. Un remarcabil succes a avut „Bluette“ de Th. Fuchs, cîntată de d-ra Krauss, care a excelat și în : So­nata Ritornelo de Veracini, Liebes­lied de Kreisler, Serenada Napolitană de Sgambai şi Tarantello de Saiveus. Mulţumită concursului dat de neo­bositul d. Fuchs, care a cântat cu mult elan din Schuman, Chopin, I­izst, Rubinstein, concertul a avut un strălucit succes moral, iar d-ra Antoinette Kraus a fost frumos răs­plătită prin aplauzele entuziaste ale publicului asistent. & * Preţul buletinelor de vot pentru periodul dela 30 Aprilie 1915 pînă la 30 Aprilie 1916, se fixează la 4 lei suta-Se aduce la cunoştinţa aspiranţi­lor şi aspirantelor la catedra de pe­dagogie a „unei şcoli normale, că e­­xamenul se va ţine în ziua de 15 Octombrie, 1915. Vineri 1 Mai, 1915, orele 9 seara, în Amfiteatrul spitalului Colţea, va avea loc şedinţa cercului de studiu genito-urinare. La ordinea zilei fi­ind: 1) Profesor Gheorghiu: Un caz de Cezariană tardivă cu injecţiuni pre­ventive de collargol. 2) Dr. C. Poenaru-Căprescu: Fi­brom uterin complicat de­ ruptura u­­nui Kist hematic. Intervenţie de ur­genţă. Vindecare. , 3) Dr. Eugen Cristian: Papilom in­crustat al colului vezical. 4) Dr. Niculescu C: Ruptura unui Kist al ovarului, infectat. Operaţie. Vindecare. O adevărată operă de artă sunt ilustrațiunile în culori ale „MOJICULUI“ care a apărut azî. Articole ? Grozave S Sub­ofiţerîî notaţi mai jos au fost înaintaţi la gradul de sublocotenent: Ioniţă Constantin din reg. Muscel 20; Dumitru D. Matei, din reg. Dîm­boviţa 22; administratorii: Bătătu­­rescu Pantazi de la manutanţa cen­trală a armatei; Vulescu N. loan, de la comp. I-a subsistenţă; Grigorescu D. Nicolae, din reg. 22 artilerie şi Predescu I. Marin, din reg.. 15 arti­lerie. D. Iancu Gheorghiu, registrator ge­neral în ministerul de interne, se a­­flă de cîtva timp bolnav. In urma o­­­peraţieî făcute­, starea sa s’a îmbu­nătăţit. Societatea naţionalistă „Carpaţii“, va sărbători memorabila zi de 3 Mai 1848, Adunarea românilor pe Ctropia libertăţii de la Blaj, printr’un paras­tas solemn în istorica biserică Mihai Vodă, pentru odihna sufletelor mar­tirilor neamului căzuţi victime a­le urgiei maghiare. Parastasul se va sluji Duminică 3 Mai­, orele 10 şi jum. dimineaţa. Pregătiţi-vă pentru ziua de Sîmbă­­tă 18 Mai­. Va fi cea mai frumoasă serbare a primă­ver­ei. Florile şi veselia şi-au dat întîlnire la marea bătae de flori organizată pentru acea zi la şosea de Asociaţia generală a presei româ­ne. Nu uitați acest eveniment. Sirbii bănuesc că la noi sunt spioni austriaci CALAFAT, 30 Aprilie—Persona­lul de pe remorcherul grecesc ,Ma­­vreta" care a venit din Prahova (Serbia), şi care a fost martor ocu­lar cină un aeroplan au­stria­c a arun­cat bombe şi a incendiat un şlep ru­sesc cu fin, comunică următoarele observaţiuni pe cari autorităţile sirbeşti le-a făcut cu o jumătate de oră înainte de a apare acel aero­plan. Autorităţile ar fi observat că pe malul romînesc, in dreptul comunei Bolta-Verde, jud. Mehedinţi, peste drum de Prahova, se aflau două trăsuri in cari erau patru per­soane cari cercetau zarea cu beno­­clurile, și cari au dispărut în mod misterios imediat ce șlepul a luat­ ■oc. Acest fapt a făcut autoritățile ■îrbeşti să creadă câ acele persoane au­ fost Kninul rmctriniî. Marele eveniment se apropie. Săp­­tămîna viitoare vom admira pe ce­lebra noastră tragediană Agatha Borsescu „Bujoreştiî“, admirabila comedie de succes al teatrului Naţional, de Caton Theodorian, se joacă astăsea­­­ră, tot, pentru, a 12-a oară. De pe acum chiar „Bujoreştiî“ a fost achiziţionată şi de direcţiunea­ Teatrului­ Naţional din Iaşi pentru noul repertoriu. Duminică, 3 Mai a. col., ora 3 d. a., va avea loc in Iaşi solemnitatea ju­bileului de 40 de ani de existenţă a societăţei „Frateiaua izraelită Păcu­rari“, fondată la 1875. Cu acest prilej se va pune piatra fundamentală a spitalului de copil, pe care îl înfiinţează societatea. Au fost invitaţi la această solem­nitate autorităţile şi reprezentanţi ai societăţilor de ajutor mutual din lo­calitate şi din ţară. Rochi elegante de mirese şi de vi­­zite, foarte şic şi excelent reuşite pen­tru doamne şi domnişoare, de aseme-­­ nea costume. Tailleur şi­­Montourî după ultimele mode, se execută in­ atelierele magazinului Fraţii Hasan Bucureşti, 41 Lipscani. *— Craiova, m­onirci, cu preturi moderate. O puşcă de vinatoare cu două ţevi şi trei zăvoare, cu ţevile de otel fin din renumita fabrică Pie­per Bavard; 4 Revolvere Radium, pete mai sistematice, calibru 6/35; Un pistol de salon, de mare preci­­ziune ; Un flacon Thermos, de un litru, care menţine 24 ore tempe­ratura lichidului, furnizate de cu­noscutul magazin de arme B. D. Zisman, calea Victoriei No. 44, se oferă gratuit abonaţilor ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa". Valoarea totală a premiilor ofe­rite gratuit este de LEI 30.000, din­tre cari lei 20.000 în numerar. D-na şi d-l Philip Birman, cunos­cutul mare industriaş din Capitală, serbează Sîmbătă 2 (15) Mai, nunta de aur. Jubilării sunt încă foarte juvenili şi ne dorim mai departe viaţă lungă şi fericită. In judeţele Brăila şi Iaşi s’a stins epizootia de antrat declarată prin­tre caii si boii locuitorilor. Marea întrunire naţională din Ploeşti PLOEŞTI, 30 Aprilie. — In vede­rea întrunire! naţionale de Dumini­că, s’a lansat următorul manifest: CHEMARE Fraţi romîni şi iubiţi cetăţeni, Zi mare pentru neam a fost isto­rica zi de 3 Mai 1848 şi zi de mare cinste pentru oraşul nostru este as­tăzi, cind odată cu slăvită amintire a celor petrecute atunci, ne vom sfă­tui şi vom hotărî împreună, cu privi­re la drepturile şi datoriile actuale ale poporului român. Căpetenii cari au încărunţit în lupte, mîndri fii aî neamului, frun­taşi al „Acţiunei Naţionale“, aî „Li­­gei Culturale“ şi „Cercului Ardeleni­lor", cum sunt: Părintele V. Lucaci, Take Ionescu, N. Filipescu, Barbu Delavrancea, dr. C. Istrate, Em. Antonescu, S. Mîndrescu, N. Titules­­cu O. Goga şi Const. Miile, vor veni în oraşul şi adunarea noastră, că îm­preună să vedem şi să chibzuim încă în vreme de pace, cum se zicea la 1848 „Ce e cu neamul şi ce e cu împă­răţia“. Să nu lipsim şi să n'ascuindem ni­mic.. Să arătăm limpede ceea ce gîn­­dim­ şi simţim. Oricine să cunoască inima şi vrerea, noastră, pentru ca şi cîrmuitorii, la vreme de cu­npăiţi să ştie ce vrea ţara, întemeindu-se pe toate braţele­­şi inimele ei. Pentru care vă şi chem­ăm în acea­stă zoi de slăvită amintire, 3 Mai 1915, să ne rugăm împreună la parastasul care se va oficia la orele 10 a. m. în biserica Catedrala Sf. loan, pentru o­­dihnna sufletelor fraţilor răpuşi în a­­cele vremuri viforoasa şi de atunci pină astăzi, cind el cade pe pămînt strein, sub un steag care nu-i al lor şi pentn* duşmafch­i­ilor de veacuri! Cu acest prilej vor vorbi d. S. JVlîn­­drescu, preşedintele „Cercului Arde­lenilor“, Pr. Gh. Chi­rică preşedintele secţiei Ploeşti a Ligeî şi d-luî Gh. C. Dobrescu senator de Prahova. O procesiune de impunătoare ma­nifestare naţională se va face apoi la Monumentul Vinătorilor, unde vom auzi cuvîntul veteranului general C. Papazoglu. Iar la orele 4 p. m. veniţi în număr mare la Gara de Sud să primim pe străluciţii oaspeţi din Ca­pitală, pe cari ii va saluta în nume­le nostru d. Gogu I. Zamfir­escu, de­putat, după care îi vom conduce la Sala Cooperativa unde va avea loc la orele 4 juni, p. m. o Mare întrunire naţională la care vor lua cuvîntul pe lingă oaspeţii arătaţi im­aî sus, şi ur­mătorii d-nî: Bucur Spirescu, Luca Elefterescu deputaţi, Sc. Orăscu, G. C. Dobrescu senatori şi D. Munteanu- Rîmnic secretar al Ligii secţia Plo­eşti. Iar după întrunire, seara, se va în­cepe serbarea populară a refugiaţilor Ardeleni, sub patronagiul d-lui Dr. I. Cloare, preşedintele „Cercului Arde­lenilor din Ploeşti“, în grădina Băr­­bărie, strada Bucureşti 99. Fraţi romîni şi iubiţi concetăţeni, Veniţi un număr mare, să ne unim glasurile, pentru dreptatea, durerile, şi întemeiatele speranţe ale neamu­lui, să luăm hotă­riri de vrednicie ro­mânească, împreună cu acei cari, ca şi în 1848, au declarat că „nici moar­tea nu ne desparte de naţiune“. Faceţi cu toţii dovada că in oraşul nostru flacăra conştiinţii naţionale arde cu putere. Veniţi în număr ma­re şi arboraţi în tot timpul zilei dra­pelul tricolor. Şi nu uitaţi, cum am avut cinstea Să vă­ spunem şi altăda­tă, că Ploieştii e tîrgul lui Mihail Vi­teazul, e Cetatea Libert­ăţiî ,şi Cuibul Batalionului II de vinători! COMITETELE UNITE ale „Acţiuneî Naţionale“, „Ligei Cul­turale“ şi „Cercului Ardelenilor“ din Ploieşti O splendoare 8 O minune ! Un giuvaer! este No. 10 din MOJICUL în culori, apărut astăzi JOÎ. MOJICUL acesta a bătut toate recor­durile 16 Pagini admirabile - 20 bani exemplarul La toate chioşcurile şi depo­zitele de ziare din ţara Un mare proces comercial la Constat­ţ­­ CONSTANŢA, 30 Aprilie. -- Eun, s’a judecat la Curtea de apel din ideali­tate diferendul comercial dintre Banca de credit român din Constan­ţa şi casa Manissalian Éverts pen­tru suma de 110.000 lei, costul a 94 vagoane orz. Judecarea acestui diferend a fost trimisă înaintea Curții de apel din Constanţa, de către Curtea de casa­ţie. Din partea casei Manissalian au pledat d-nii Const. Xeni, N. Titulescu şi Rainow, iar din partea Băncii de­­credit roman d-nil Worthman, M. Ferechide şi Grigore Petrescu. Pronunţarea sentinţei a fost ami­na­tă pentru opt Mai. — Al. B. Carp izelat IAŞI.­­“ O interesantă părere şi-a dat un fruntaş conservator din Iaşi, membru în comitetul executiv al partidului conservator. Era în ajunul întrunirea comite­tului executiv conservator d­in Bu­cureşti d. M. partizan al d-luî Mar­ghiloman şi cunoscut ca înclinînd pentru triumful Germaniei, sosind în Bucureşti, în vedera întrunirea co­­mitetului executiv, vizită pe dinii Nicu Filipescu şi Petre Carp. Intorcîndu-se în Iaşi, d. M. se ex­primă astfel asupra celor două vi­zite. — „Filipescu în tot ce mi-a spus, a fost documentat şi convingător. Cit pentru d. Carp, am căpătat convingerea că nu vede pe nimeni, trăeşte izolat, e departe a fi în cu­rent cu cele ce se petrec şi trage con­­cluziunile numai din concepţia sa proprie”. Notăm că d. M. este prieten devo­tat al d-lui” P. P. Carp. Dan. Bătaia de fiori de la 16 ffîaiu Cea mai grandioasă serbare din primăvara aceasta va fi, fără în­doială, bătaia de flori pe care „A­­sociaţia Presei­" a organizat-o, la Şosea, pentru Simbătă 16 Mai. Se fac, pentru reuşita serbăreî, pregătiri extra­ordinare. Se vor a­­corda premii importante pentru ce­le mai împodobite care şi pentru cele mai frumoase toalete. Pregăti­ţi-Vă din vreme, ziua de 16 Mai se apropie. După scufundarea „Luzitaniei“ „Pester Lloyd“ află că primarii din Londra şi­ Liverpool au organizat subscripţii In favoarea familiilor să-,­race ale victimelor scufundărei va­porului Luzitania. Din Rotterdam se telegrafiaza zia­rului „pester Lloyd“ că unul din di­rectorii companiei de navigaţie „Cunard Line“, a­ declarat că scufun­darea ,„Luzitaniel“ nu va avea decit o virturire slabă asupra navigaţiunei­ Companiile maritime engleze nu se sperie. Vapoarele vor continua să­­circule ca de, obicei, oricare vor fi jertfele da vase. Vaporul „Transil­vania“ al companiei „Conrad Line“, a plecat în New-York spra Londra cu, 879 călători. Numai 12 călători, cari cumpăraseră bilete au renunțat, la călătorie la aflarea vestei despre scufundarea „Luzitanic“. * 1 „Frankfurter Zeitung“ află că co­mitetul bursei dinn Londra, imediat după aflarea ştirei despre scufunda­rea „Luzitanici", a publicat o înştiin­ţare în cari, membrii germani sau a­­ustro-ungari ai bursei londoneze sunt invitaţi să nu viziteze Bursa ca să nu sufere neplăceri din cauza ener­­vărei provocate de torpilarea mare­lui vapor englez . * Toată lumea va râde cu lacrimi Azi Joi 30 Aprilie PENTRU PRIMA OARĂ la LUX CINEMA STR. DOAMNEI CEI III 100«­ Comedie de actualitate în 3 acte interpretată de răsfăţatul comic » v vm SPAIMA dramă socială colorată, interpretată de cei mai buni artişti americani Trntanul cu ultimele evenimente din lu- U elfi­me și de pe toate fronturile. Seara orchestră speciala — Preţurile obişnuite — . * v u A V

Next