Adevěrul, octombrie 1916 (Anul 29, nr. 10620-10650)
1916-10-28 / nr. 10647
Anul a! XXIX-lea No. 10647 FONDATOR V. BELDIMANU publicităţi a concedata EXCLUSIV Agenţiei de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. 6th Karefeeorgeyici, No. 9 EL k—Telefee 9/9 BIROURILE ZIARULUI* No. 11, Bucureşti Strada Sărindar No. 11 Abonamente cu premii* taie lunile e • e o • e * • Lei 18—■ ,, «.sprentru strain State praful este îndoit, _ * TELIFOWI Capitala ..... No. 1410 ^ » ,, 34/73 Provincia ■ „ 14/95 Străinătatea . . . „ 12/40 «♦» Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice şi telefonice dela corespondenţii săi Ofensiva în Dobrogea continuă cu succes, Hîrsova reocupată, de către trupele noastre S^llisifiîcci ■ tEu îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul Említésen In toate notele găsite la ofiţerii germani morţi sau prizonieri, se găseşte acelaşi refren ,Infanteria romînă atacă in chip sălbatec". Războiul în sine este sălbatec Sălbatece sînt noile metode germane, de a bombarda cu aeroplane st Zeppeline, oraşe deschise şi astfel a ucide necombatanţi, bătrînî, femei, copii. Sălbateci au fost germanii în Belgia, în Serbia unde au măcelărit prizonieri şi oameni inofensivi. Sălbatecii — ultra sălbateci cînd, în neputinţa lor de a învinge, şi-a răzbunat pe operele de artă pe care le-a moştenit Franţa şi Belgia, de la strămoşi, opere de artă, care făceau gloria omenirei şi care erau păstrate cu sfinţenie ca nişte relicve. • •• Şi ei se plîng că Românul este sălbatec la lupta cu baioneta! In ce constă această sălbătecie? Fiindcă este iresistibil, fiindcă e mai impetuos, decit băutorii de bere de Bavaria sau de Hessa? Sălbătecia romînului, este îndrăzneală, lipsa de orice frică. Dar sălbatecii aceștia merg cu pieptul deschis, cad cu sutele, dar cei cari rămîn sînt irezistibili, doboară totul, nimic nu li se poate împotrivi. Cu nedrept dar sînt numiţi sălbateci. Sălbateci ar fi dacă ar mutila pe răniţi, dacă ar măcelări pe cei făcuţi inofensivi, dacă le-ar scoate ochii, cum fac bulgarii, dar această acuzare nu li se aduce vitejilor noştri, ci aceia că germanii nu le pot rezista, că atunci cînd vin la baionetă, răstoarnă totul înaintea lor şi vai! de aceia care li se împotrivesc. • •• Şi de ce oare românul n’ar fi astfel? Ce caută germanii în Romînia? Noi nu avem nimic cu dînşiî. Avem de revendicat Ardealul şi cu ungurii avem să ne răfuim. In loc de unguri, găsim pe germani, cari vor să ne sugrume, cari vor să năvălească la noi. Sălbateci,, noi, cari ne apărăm tara contra acestor lifte? Sălbateci noi, cari ne apărăm ca eroii în strîmtorile Carpatilor și facem din ele morminte pentru năvălitori ? Sălbateci noi, care acum deocamdată ne apărăm libertatea, fiinţa noastră ca stat, ne apărăm Neamul nostru ameninţat din toate părţile? Chiar de am fi sălbateci, în adevăratul înţeles al cuvîntului, epitetul acesta ne-ar face onoare, căci ne apărăm ţara, şi sălbatec nu este acelacare, face nept de oţel la hotarele tatei ca să iu fie cotropită de duşmani! • 9« Dacă-i vorba de sălbătecie, ea se aplică cu prisosinţă Germaniei. Ea vrea cucerirea lumii, prin foc si sabie, ea a ridicat spada, ea a provocat cel mai sîngeros războin. ;ea a întrebuinţat totul ca să .Imnginga, totul ce este permis şi ce nu este permis ; ea a sălbatecii pînă şi războiul, care este prin el însuşi o sălbătecie; ea a pierdut dreptul de a se numi popor civilizat, a făcut ca numele de german să fie o oroare şi o ruşine pentru lumea civilizată. Şi germanii să pronunţe cuvîntul de sălbatec, la adresa unui popor blind şi muncitor, care îşi cere dreptul la traiul deplin şi la întrunirea tuturor fraţilor în acelaş stat; la adresa unui popor ospitalier, care a primit "în sinul ‘lui pe, nemţi ca pe fraţi; la adresa unu’.".popor care se făcuserobul Germaniei căci de fapt îl cucerise economiceşte. Nu, nu. cuvîntul sălbatec,;n.a ni st aplică nouă, în sensul adevărat al cuvîntului şi desigur ca ofiţerii germani, cari au simţit' tăişul '■baionetei romíné — an • voţt să' spună altceva, şi acel altceva, — această sălbătecie în ginduri nemţesc nu-i decit furia, impețtozitatea irezistibilă a soldatului român. Asta dă! Și e-o mincioie ,pentru noi! Const. Mille Războiul nostru Marele Quartier General COMUNICAT No. 7* 27 Oct. (9) Noemb. 1916 orele 7 dlm, FRONTUL DIS NORD $i NORDVEST. In valea Trotuşului inamicul a atacat în direcţia muntelui Muncelul ,7 kilometri nord Goioasa, dar a fost respins. In valea superioară a Asăuluî, trupele noastre au abătut un aeroplan tip Hindenborg ; s’au luat prizonieri pilotul si observatorul. La Tabla Bugii, Braftocea, Predelus si valea Prahovei lupte in curs. In regiunea DragosSaveior s’a respins un atac Inamic. Pe stînga Oltului lupta continuă la sud de Titesti-Racovita. • Pe restul frontului nimic nou. ♦ FRONTUL DE SUD: Inamicul a desfășurat o mare activitate de artilerie in tot lungul Dunărei. In Dobrogea, Hirsova a fost reocupată de noi, cu ajutorul escadrei de Dunăre. înainte de a se retrage inamicul a dat foc orașului precum a dat focui satului Topai. POLONEZII DIN GERMANIA contra împărţirei Poloniei — PLlNGERI FORMULATE IN REICHSTAG — LYON, 27 Octombrie. — (Radio»telegr.) — Presa elveţiană dă următoarele amănunte despre plîngerile formulate în Reichstag în cursul dezbaterilor recente asupra cenzurei, de către grupul polonez contra regimului de tiranie ce apasă asupra ţărei lor şi contra proectelor germane privitoare la autonomia polonă. Deputatul Ladislas Seyda, vicepreşedintele cercului polonez, pune in evidenţă in discursul său, că dacă germanii din Germania se pling de cenzură, presa poloneză este supusă unor vexaţiuni cu mult mai riguroase încă. Ziarul ceh, de exemplu, a fost cu totul suprimat Este chiar interzis presei din Prusia polonă de a reproduce extrasele din unele ziare germane, în chestia persecuţiilor a căror victime sunt polonă. Li se interzice de a încuraja pe părinţi ca să-şi înveţe copiii a citi şi scrie in limba polonă , dar mai ales în chestiunile privitoare la regatul Poloniei (Polonia rusă) felul de a proceda al cenzurei este caracteristic. Nu de mult ziarele au anunţat inaugurarea semestrului de iarnă a Universităţea din Varşovia. Unul din aceste ziare a redat şi discursul rostit cu acest prilej de canonicul Szlogowsky, dar cenzura a tăiat următoarele rinduri: „Dreptul la ştiinţa maternă, la limba maternă, este dreptul nostru cel mai stint, niciodată uitat, de care nimeni nu ne va putea despoia“. Ori de cite ori în Polonia germană Se caută a se atinge chestiunea viitorului popu•l«Aiî * se cp uite. Wu e Îngăduit ca să se uzeze de expresiunea „regatul polonez“ şi adeseori chiar cuvîntul „Polonia“ este prohibit. Este totuşi în afară de orice îndoială că polonii din imperiul german fac parte integrală din ansamblul naţiune! poloneze şi în incinta acestui parlament înainte şi in decursul războiului, noi in diferite reprize am exprimat sentimentul unităţii naţionale al tuturor polonilor. Dacă acum se spune adeseori că imperiile centrale îşi propun să rezolve chestiunea poloneză, nu este totuşi posibil să se nege că şi noi cu titlul de fracţiune a naţiunei polone n'am fi vitalmente interesaţi a şti în ce mod va fi efectuată această soluţiune. ( Aplauze vii pe bănciie polonilor). Nu se poate chema la rezolvarea chestiune! polone numai o fracţiune a naţiunei fără a ţine cont în acelaş timp de altă fracţiune ca şi cind pentru ea chestiunea polonă nici n’ar exista”. Acest discurs relevă ce primire ar fi făcut polonii din Posnania măsurei recente ce consacră îmbucătăţirea Poloniei CINE VA FI REGELE POLONIEI PARIS, 27 Octombrie. Se anunnţă în cercurile diplomatice din Roma că împăratul Germaniei şi al Austriei sunt înţeleşi pentru a numi pe prinţul Leopold al Bavariei ca rege al Poloniei. Baronul Burian a declarat delegaţiilor notabililor polonezi că autonomia Poloniei nu va începe decit după războiui. Polonia va trebui să-şî lege politica ei de aceia a Puterilor Centrale. (Ag. Radio) — 1 A ' DECLARATIA GERMANA IN CHESTIA POLONIEI IN FIASCO ROMA, 23 Octombrie. — Din Geneva ’ „Le Journal" vorbind de declaraţia Germaniei in chestia Poloniei, scrie: Germania și-a pregătit un un fiasco enorm trezind că, prin apafpfjfrt îsS *»t» f rc;r.j*«la sentimentele polonezilor și va smulge simpatiile neutrilor tocmai in momentul cînd austriecii orînduesc ca limba germană să fie singura limbă oficială in Boemia şi cînd prin urmare cehii, slovacii, rutenii şi polonezii se găsesc desmoşteniţî de drepturile lor in Austria. Si în aceste condiţiunî Germania voeşte să afişeze, printr'un act senzaţional, respectul său faţă de naţiunile slave. • (A. T. I.) ** Eroii noștri Căpitanul VINTILA GEORGESCU din reg. 68 Infanterie căzut pe cîminil de onoare la 6 Septembrie. ——————————————————————mmmi Izvorul credintei După patruzeci de ani de vertiginoasă îmbogăţire materială, dar nu şi sufletească, a unei pături destul de subţiri, care a contractat deprinderea unui traifi prea comod şi prea lipsit de obligaţiuni morale, ţara şi neamul românesc s’au pomenit în vârtejul unei conflagraţiuni internaţionale de proporţiuni necunoscute pînă azi lumei europene. O asemenea zguduire generală nu se putea să nu zdruncine şi echilibrul nostru social. Privind "Cu curaj adevărul în faţă, se cuvine să mărturisim în aceste zile grele, dar cu atît mai scumpe istoriei naţionale a României, că tocmai la cele două extremităţi ale edificiului naţional, în clasa diriguitoare şi în clasa cea numeroasă a celor conduşi şi niciodată consultaţi, simţul naţional a trezit obligaţiunile şi răspunderile. Lumea politică şi intelectuală, în marea ei majoritate» sus»-ţărănimea, jos, au înţeles, raţional şi instinctiv, cari sunt poruncile aspre ale vreme! prin care trecem. La mijloc, în clasa celor mai avuţi şi mai ales a celor mai proaspăt înavuţiţi, acolo s’a încuibat neutralitatea de simţire şi de cugetare, aceea care în momentele acestea de grele încercări» crede că ar putea trece pustiul inimei şi al sufletului drept filosofie politico-socialii și drept prevedere diplomatică și militară !... a* 0 ) Acei cari a® avut prilejul să stea de vorbă cu cei răniţi,,anţi, de pe front, sau ca pe nori în măsură de a cunoaşte şi situaţiunea strategică şi moralul real al trupelor, aceia au găsit mereu elementul de reconfortare sufletească. Pe front credinţa nu a slăbit o clipă, fiindcă acolo sunt de strajă sutele de mii cari niciodată în prea amarita lor existenţă politică şi economică» nu au dezesperat că vor apuca vremuri mai bune şi mai drepte. Pe front, în urgia obuzelor, şi şuierul gloanţelor, a pierit noţiunea siguranţei individuale şi primejdia a trezit eroizmul, şi a creat şi pe eroul fără de voie. Un singur lucru ramine celui ce bravează moartea, credinţa, speranţa. De aceea ele pot scade printre cei ce nu sunt în foc, dar sporesc şi sunt singurele elemente cari hrănesc viaţa morală a celor ce se călesc în focul luptelor. Izvorul credinţei naţionale este astăzi frontul. De la el, ne-a venit, după pierderea Constanţei—pierderi care va face şi mai scumpă trecu- i berirea •— vintori'ie ^°1a de 5 Bani axemplaru Vineri 28 1916 DIRECTOR POLITIC CONST. MILLS pe valea Uzului» dela Dragoslavele şi de pe valea Jiului, unde duşmanul cel înfricoşător şi-a găsit mormîntul. Credinţa vitejilor nu s’a îndoit şi de aceea n’au putut fi îrfoit atunci sfumajiî Carpaţilor * ..." v * tă artileria grea a duşmanului. Acum» privirile se îndreaptă spre Dunăre şi Mare. Asaltul dat Romînieî ne-a învăţat ceva şi pe noi şi pe aliaţii noştri. Duşmanii vor vedea ca am învăţat şi dela ei ceva şi că nu dispreţuim învăţămintele, ori de unde vin. Dacă credinţa aduce mintuire, atunci Romînia va fi mântuită, căci nu numai acei cari au hotărît războiul au avut credinţă în viitorul acestui neam, dar şi acei cari fac zid împotriva duşmanilor, nu sunt numai soldaţii unui potentat, ci ostaşii unei religiimi: aceea a iubireî pămîntului străbun şi a întregirea unui neam. **■ EMIL D. FAGURE Ne daţi voe! N©, daţi voie să ne facem ecoul mai multor funcţionare de pe la ministere şi să rugăm pe cei în drept ca să introducă orele de birou dinainte de masă, pentru ca după masă aceste funcţionare să poată face servicii de „Cruce Roşie“ ? * Ne daţi voie să cerem d-lui ministru de războiui ca să publice un decret prin care proprietarii de moşii să fie obligaţi a plăti măcar jumătate din salariu familiilor administratorilor lor mobilizaţi ? Sunt din nefericire proprietari de moşie, cari refuză să îndeplinească această datorie de umanitate. Ne daţi voie să întrebăm pe d. ministru de război şi dacă odată cu lăsarea la vatră a contingentului 1919 nu a înţeles să facă acelaş lucru cu amânaţii pentru motive de boală din contingentele 1917 şi 1918? Credem că bolnavii şi debilii din contingente mai vechi, nu devin mai preţioşi pentru oştire prin aceasta şi că numai o revizuire medicală trebuie să decidă asupra lor. GURA PĂCĂTOSULUI Perceptorii satelor « Domnule director, Intelectualii mobilizaţi aduc apreciate foloase Patriei, în rîndurile bravei oştiri. Lucru e constatat. La sate şi la oraşe sunt mulţime de perceptori şi mai ales agenţi de percepţie, călifari tineri, cite 3ţi de percepţie restrinsă, unde n’are ce încasa îndeajuns unul singur, aşa că toţi se uită unul la altul, perzînd vremea în conversaţii; sunt şi notari tineri. Der toţii ăştia, perceptori, agenţi, notari,, foşti grade în armată la arme speciale, facem o propunere: 1) Să se reducă numărul lor.; 2) Să fie înlocuiţi cu elemente mai vechi, cari sunt îndestul. Şi tot ce e tinăr să fie trimişi la oştire, avînd această măsură o adîncă urmare de bine1. Cu‘ stimă '' loan sătuceanul Filipeşti de tîrg (Episoade şi scene din răzbel» t -----------•**---------- ’îi» t»» vr •ţfs : . într’un reghisentiţii ti« pipernicit de-ţi era mare mila de el. La un atac, ţiganul se rătăceşte şi dă peste un detaşament duşman. Ţiganul se trînteşte la pământ şi cere să nu fie ucis. E făcut prizonier şi dat în seama, unui soldat călăreţ. Ţiganul mergea pe jos şi îndat drumul urmai lui călăreţul cu carabina îndreptată spre el; în plus, soldatul avea arma ţiganului în bahdolieră. Pe drum se opriră ; neamţul se dădu jos de pe cal şi se spuse să mănânce ceva. După mâncare el aţipi- Tiptil ţiganul luă carabina duşmanului, puşcai care i-o luase’, încăleca şi apoi ,sculînd pe neamţ, iii întinse puşca şi îl luă prizonier, el mergând călare, celalt pe jos, şi porniră spre tranşeele noastre. Cînd îl văzură pe ţigan ai noştri, s‘au crucit. Ţiganul de frică, făcuse un act de eroizm. El a fost făcut caporal, s pre Alta tot ţigănească. Soldaţii erau impresionaţi, de o mitralieră mică pe care nemţii o ţineau în piept şi o întorceau, semănând moartea, ziceau ei. — Nu e mitralieră, să trăiţi, domnule căpitan, spuse un ţigan, da ueeric lăutar, n are sunetul mitralierei, eu spun că nu-i mitralieră. — Bine, măi ţigane. Iţi dau cinci oameni, fă ce ştii, să-mi aduci o maşină de aia, dacă nu-i mitralieră ! Bine, să trăiţi, spuise ţiganul, scărpinîndu-se în cap. Ce făcu, ce drese ţiganul, dar după două zile, pitanul se trezi cu ţiganul şi cu oamenii ce-i dăduse. Să trăiţi, d-le căpitan, aveam dreptate, nu era o mitralieră , ci o morişcă. Uite am adus-o s’o vedeţi îşi d-v. Şi ţiganul arătă Căpitanului, un fel de morişcă de lemn pe care o întorcea soldaţii germani, care făcea zgomotul mitralierei, dar care nu era decit o sperietoare pentru ai noştri. — Nu era mitralieră, am spus eu bine, că nu era sunetul mitrali, erei adevărarte. O cunoscuse din ureche ţiganul. • • • Un sergent de aviaţie, la lupta de la Tălmăci a fost prins de doi nemţi. Ce să facă? Ridică miîinile în sus, lăsă puşcă şi se predă. E dat în paza unuiai, iar celalt se duse cu un alt prizonier. Pe drum, sergentul, pîndi cînd . neamţul nici nu se gîndea, îşi scoase revolverul, pe cae nemţii uitaseră să. i-1 ia, culcă la ămînt pe neamţ, şi prin munţi Îşi regăseşte apoi corpul sau. • •• O mamă * - * ' ■D.na Bucur Spirescu,soţia deputatului, are un copil pe front, pe cel mai mare, Ionel. Vine vestea morţei lui. D-na Bucur Spirescu, care este soră de caritate, primeşte ştirea grozavă, fără să-şiîntrerupă serviciul; lucrează şi pansează pe răniţi pînă seara ,şi a doua zi vine la serviciu; deabia din cînd în cînd o lacrimă se furişează din ochii eroicei mame. In serviciul d-lui profesor dr. Toma Ionescu vine un ofiţer cu braţul fracturat. — Faceţi-mi repede ce aveţi de făcut, căci am lăsat pe ai mei în luptă şi nu pot aştepta. — Bar d-le căpitan, e rana gravă, osul este crăpat, trebue odihnă —c o să se lipească răfi osul. Ce odihnă». în« Aipiturarea satî bună; eu nu am ’timp de pierdut. Chirurgul, în admiraţie, faţă de atîta eroizm, a trebuit să se supună.I-a pus în gips braţul, i l’a legat într’o eşarpă, şi sărutîndu-1 i-a ă meargă.... pe front. Eroii noştri O schiţă de obuz, în luptele din Dobrogea, a omorît pe locotenentul activ Ferţu T. Mihail din reg. 3 artilerie. Locotenentul Fertu era de 22 de anî • ••1 unde se purtase, vitejeşte. El e ,lui d-luî Teodor Ferţu, şeful găiei Tîrgu-Ocna. A. B. Locot. FERŢU I. MIHAIL In memoria principelui Mircea HARIS, 27 Octombrie. — Un serviciu religios a avut loc la biserica romînească din Paris, în memoria Prinţului Mircea. A oficiat archimandritul Stefano. In numeroasa asistenţă se găseau: D. Briand, preşedintele consiliului colonel Renault reprezentînd pe preşedintele Republicii, prinţul Petre al Muntenegruluî, principesa Vera, D. Lahovary, ministrul Romînieî, D. Iswolsky, D. Bliss, însărcinatul de afaceri al Stătător Unite și D. Louis-Dreyfus, consul general al Romînieî. (Ag. Radio). ■—I— ■ m — Pentru răniţii români PARIS, 27 Octombrie. — Uniunea femeilor din Franţa şi Crucea Roşie au organizat o misiune de infirmiere pentru România. Această misiune a plecat er spre Bucureşti, sub direcţiunea domnişoarei Flourens, fiica fostului ministru. Misiunea aduce un material bogat medical şi 60.000 de lei (Ag. Radio). Chifl articolele și telegramele din pagina: Ol . Me andlans In onoarea Romîniei PARIS. 23 Octombrie.— O manifestaţie literară a fost organizată la primăria districtului 10-lea de „Ajutorul Moral” în onoarea Romînieî și sub preşidenția d-luî Lahovary, ministrul Romînieî la Paris. Numeroase personalități din colonia romînă asistau la serbare. D. August Dorchain a ţinut o conferinţă foarte aplaudată asupra lteraturei şi gîndirei române. D-soarele Lucy Brille şi Valpreux au declamat poeziile d-reî Elena Văcărescu. Imnul românesc a fost cintat de d-na Germaine Le Seine de la Opera din Paris.— (Ag. Radio). Noui trenuri organizate pentru călători Ministerul lucrărilor publice, luind avizul Marelui cartier general sub îngrijirea căruia funcţionează C. F. din ziua mobilizărei — a decis ca, începind de la 27 Octombrie 1916, să organizeze mersul trenurilor de călători aşa ca să corăspundă pe cit posibil nevoilor populaţiuneî. De la data de mai sus, va circula, zilnic cite un tren de călători in direcţiile Bucureştî-Iaşi, Bucureşti- Craiova, Bucureşti-Galaţi, Iaşi,Botoşani-Dorohoi şi înapoi. Pentru a se evita aglomeraţiunile ce fac imposibilă curăţirea trenurilor — s’au luat măsuri ca să nu se primească un tren decit numărul de călători corespunzător locurilor din tren. Locurile se vor reţine la gările respective cu o zi înainte şi nimeni nu va fi admis în gară decit la ora trenului pentru care are biletuL In direcţiunea Galaţi, plecarea din Bucureşti la ora 7 dim, sosirea la Iaşi la 10,30 seara. Plecarea din Iaşi direcţia Dorohoiu ora 11,45 seara, sosirea la Dorohoiu ora 5,30 dim. La înapoiere plecarea din Dorohoiu ora 11,40 noaptea, sosirea la Iaşi ora 5,25 dim.; plecarea din Iaşi 7,30 dim. sosirea la Bucureşti 10,30 seara. In direcţiunea Iaşi trenurile urmează mează via Brăila Galaţi; la înapoere undează via Paşcani.Roman. Direcţiunea Galaţi: plecarea din via Paşcani-Roman. Galaţi ora 7,20 seara. La înapoere plecarea din Galaţi ora 7,20 dim. sosirea la Bucureşti ora 3,45 d. a. In direcţiunea Craiova: plecarea din Bucureşti ora 7,20 dim., sosirea la Craiova ora 3,30 d. a. La înapoeierea la Bucureşti 8,40 d. a. Mai tirziu se vor pune In circulaţie şi legăturile cu linia secun-Din toate staţiile intermediare trenurile vor pleca la ore precise ce se vor anunţa la timp. Situl Uncia INTERVIEW CU AMIRALUL CONDURIOTIS LONDRA. (Fără dată). Corespondentul din Atena al ziarului ,Morning Post” spune că în- tr'un interview acordat ziarului „Eleufteros Typhosamiralul Condouriotis a declarat că el ar fi luat parte la mişcarea pentru apărarea, naţională, deoarece era convins că anumite cercuri dominate de politica germano-filă, duceau Grecia, la ruină. El a vorbit regelui despre aceasta, regele însă a răspuns că politica lui este pentru binele Greciei. Condouriotis a mai spus că Scouludis a informat pe miniştrii greci despre predarea fortulu R apei bulgarilor de abia cu 8 zile după acest fapt, ustificîndu-se prin prezentarea documentelor semnate de miniștrii germani, prin care se atestă că acest fort va,fi restituit ,după, terminarea războiului. Acest act dovedește complicitatea lui Scouloudis cu germano-bulgarii şi antagonismul lui in contra aliaţilor. Amiralul a adăogat că are cea mai mare încredere in încercarea revoluţionară care nu este nici decum anti-dinastică. El afirmă că dacă Venizelos s'ar fi pus în capul acestei mişcări el singur ar fi început o asemenea mișcare. (Ag. tel. engl.) . Vizita reginei So Maria la Iaşi SOSIREA MISIUNEI SANITARE STREINE IAŞI, 26 Octombrie. — Regina Maria a onorat erî Iaşii cu prezenţa sa. Suverana, însoţită de primarul Mîrzescu şi de prefecţii Chiuimoglu şi Fîntînaru, a vizitat spitalul Sf. Spiridon unde a fost primită de doamnele de la „Crucea Roşie“. Suverana a vizitat toate secţiile, interesîndu-se de fiecare rănit şi distribuind flori şi daruri la toţi. Suverana a constatat cu mulţumire buna îngrijire ce se dă răniţilor mulţumind tuturor. După ce a mai vizitat şi alte spitale, suverana a părăsit localitatea. A sosit în localitate o misiune sanitară americană şi elveţiană. Cea americană e compusă din 6 medici şi 9 infirmiere. Ea aduce un numeros material medical. Ambele misiuni au plecat la Bucureşti. , Dan. '»