Adevěrul, octombrie 1916 (Anul 29, nr. 10620-10650)
1916-10-14 / nr. 10633
PE FHORTUL MOLDOVEI INAMICUL 1 FOST ARUNCAT PESTE GRANIŢA Războiul Romlniei In Carpaţi de GENERAL GARDESCU -------**---------- | Tar# «Hrtfneasc® tree© En mopentere actuale prin vremuri de pea cumpănă, care sunt cu atît Mal impresionabile cu dit opinia pwblică, a fost înșelată, în aprecierile sate, asupra natureî acestui războoeeesae «eswses&ase de la inceputul campaniei a fi sfinşit prin, a tre turbura imaginaţia, în aşa grad, că afară de mici excepţkmnî, Romipia întreagă credea, că războiul postau va fi o plimbare militară ca icea din. 1913. Din acest vis înşelător am fost deşteptaţi prin cîteva realităţi brutale şi dureroase. E drept, că cm mai multă prevedere şi judecată dreaptă a situaţiaţiei, unele din surprinderile noastre putea fi fi evitate. Nu e momentul, acum de recrimijiaţiunii şi datoria noastră a tuturora e, ca strîmşi latr’un grad şi într’un suflet, să nu avem altă ţintă de dit unirea frăţească pentru apărarea moşiei strămoşeşti. *■ * *• Austro-germanul, cari nie judecă numai după unele aparente materiale ale faptelor noastre, sau înşelat şi în ceeace ne priveşte, crezÎTidu-ne mai slabi sufleteşte, decit suntem în realitate. Avîntul, cu care luptă bravii noştri, soldaţi e cea mai bună şi încurajatoare probă de rezistenţă eroică, decare suntem capabili şi de faptul, că toate maşineriile germane, artilerie greai, aeroplane, automobile blindate, etc., nu vor fi în stare să învingă şi să doboare zidul format din piepturile soldaţilor romînî. Consecvenţii doctrinilor brutale, austro-germanii au adunat pe fron-tierai românească toate rezervele lor disponibile, susţinute de un puternic şi bogat material de război şi, cu care dau atacuri disperate, la toaterecătorile Carpaţilor. Cu toate sacrificiile făcute de ei pînă acuma riau putut înainta decît în două trei puncte şi mai mult acolo, unde situaţia topografică, era desavantagioasă apărărei noastre, aşa că în aceste puncte retragerea noastră a fost voită. * * * Imaginaţia omenească e ciudată şi împinsă mai mult spre pesimism, mai ales cînd e vorba de urmările unui război şi. In luptele din Carpaţi, nu vedem decit pierderile noastre şi faptul că 'Ofensiva noastră s’a oprit momentan îngrozeşte pe mulţi dintre noi. Logica lucrurilor Insă ne arată că nu numai romînii, dar şi austrogenicanii încearcă pierderi, care sunt cu atît mai grave şi simţitoare, pentru ei, cu cit a venit momentul atît în Germania, cît şi în Austria, ca omul căzut să nu mai poată fi înlocuit. Exemplul luptelor din valea1 Ortuzui se vor repeta şi pe celelalte sectoare. Rind pe rând va ajunge momentul cînd austro-germanii vor fi siliţi să oprească ofensiva lor, speriaţi de o parte de pierderile încercate şi de altă parte nemai dispunînd de rezerve proaspete, cu cari să înlocuiască, mai departe, trupele lor istovite. Nu se poate vorbii aci de resursele noastre şi ale aliaţilor noştri în oameni şi material. E destul să se ştie, că disponibilităţile noastre sînt mult mai mari decit ale vrăjmaşilor noştri. Ne trebue numai puţină răbdare pînă cînd această maşină mare, grea şi înceată, care se dhiamă o massă de operaţiune, să poată intra în acţiune. Şi atuncea vom vedea. General Gârdescu Suflet nobil Sub scoarţa groasă şi necultă, sub haina lui ruptă şi perecită, ţăranul romín bilă. 40 A trebuit să vină războiul ca să iasă la lumină calităţile ascunse a- Je ţăranului romín, calităţi mari şi în toate direcţiunile. S’a văzut simple ordonanţe cari au mers în foccu superiorii lor, alături de dânşii şi cînd aceştia au fost răniţi cînd duşmanii i-au înconjurat, făcînd sforţării supraomeneşti ca să-şi scape stăpînul pe care i l’a dat disciplina militară. Şi doar nu’s cei mai fericiţi dintre soldaţi acei ce sunt ordonanţe; nu sunt fericiţi prin situaţiunea fox inferioară şi umilită, nu sunt fericiţi ca tratament, mulţi ofiţerii fiind aspri cu ei. Şi cu toate acestea aceşti oameni, cari sunt socotiţi de soldaţiiceilalţi cu dispreţ, au găsit ocaziunea să facă, ei, actede bravură, de devotament şi să dea dovadă de sentimente nobile. Şi aceştia nu sint altceva, decît ţărani dela ţară, fără multă cultură şi de care nimeni nu s’a îngrijit, ca să semene în sufletul lor, sentimente mari, pecari nu le întâlnim nici la cei de sus. Şicite acte de bravură nu s’au semnalat dela începutul războiului ! Puterea noastră se întemeiază pe ţăranul român. El nici odată n’a dat înapoi el s’a mulţumit cu puţin, câteodată cu nimica, mergând cu veselie la moarte şi la victorie, fără frică de duşman. Să spună comandanţii de regimente, dacă au avut vreo nemulţumire din partea ţăranilor, dacă a fost vreo nesupunere sau dezertare ! Toţi s’au prezentat la chemarea ţarei, şi îş fac datoria cum nu ne-am aşteptat. Sínt în admiraţiune înaintea lor, străinii, duşmanii noştri, precum sínt in admiraţiune şi străinii, amicii noştri cari luptă alături de noi! • • • Dardelicateţa sufletului ţărănesc nulpărăseşte cînd e rănit. Gucită recunoştinţă elpriveşte pe doamnele şi domnişoarele care-i pansează rănile! Şi odată locuit, cu mina lui greoae şi nedeprinsă cu scrisul, cu mina lui care a ţinut coarnele plugului şi arma de luptă, ia un petec de hîrtieşi se adresează ziarelor -ca să mulţumească celor cari l’au îngrijit. Nu l’a îndemnat nimeni la aceasta, nu ştie dacă cocoanele vor ceti mulţumirea lui, nu ştie dacă gazetele vor publica hîrtiuţa lui, dar el o trimete, căci atîta poate şi el să facă, atâta face. Multe din aceste scrisori mă fac să plâng, căci văd oglindindu-se în ele, sufletul blajin şi nobil al ţăranului român.Cîteodată, de laregiment sau de acasă, cînd a obţinut un mic concediu de convalescenţă, o cartă poştală către cucoana bună, care la îngrijit, o cartă poştală vine să-i aducă aminte că el n’o uită şi şi că îi este recunoscător. E simplu şi atingător ! • • 9 Sínt trăsături, sínt gesturi, sínt vorbe, sínt acte, cari nu’s făcute pentru glorie, şi cari trinxitesc notate, căci ele desăvîrşi figura ţăranului romín, care s' steag, şi-a lepădat coaja lui groasă, asprimea lui, pentru a da dovezi, nu de cultură — căci cultură n’a avut de •unde s’o ia —dar de o delicateţă de suflet, ceeace se poate găsi şi fără cultură, la popoarele alese şi nobile. Const. Hills împrumutul francez in Grecia LYON. (T. f. fir.) — Un ziar din Atena scrie: ,J[,a Banca naţională, primele zile de subscripţii la noul împrumut francez dovedesc marele succes al acestei operaţiuni în Grecia; se socoate că totalul subscripţiilor adunate de instituţia citată va trece peste zece milioane; poporul grec pe lingă sentimentele sale tradiţionale de amiciţie faţă de Franţa are o încredere nestrămutată în victoria aliaţilor". Războiul nostru Marele Cuartier General COMUNICAT No. 60 13 (23) Oct. 1316 orele 7 e FRONTUL DE NORD $i NORD-VEST: La vest de Tulflhe, acţiuni d artilerie, s’a luat muntele Kerekhavas la sud de Bicaz. In valea Trotusului situaţia neschimbată. . . dealul In valea Uzului inamicul a fost respins spre vest pina la Nasoig In Valea Oituzului acţiunea continuă dincolo de fromtiera. S’au luat prizonieri I ofiţer şi 137 oamni de trup In rezumat: pe frontiera de vest atît^si erincene inamicul a fost aruncat dincolo de gre ş nu mai ocupă azi decît colţul cuprins între S sunt şi o mică parte din Valea Uzului. Pierderii© sale sune foarte mari. . „ vnlns In valea Stozănlui, la Tabia Beţii, Bratocea şi Prerteiaş Acţiunea continuă la sud de Predeal, atacurile inamic© fost respinse. .■« In regiunea Dragoslavele s’au respins atacurile ' ■ inamienlul. In valea Oltului nimic nou. . t „««+«1 văîei • In valea Jiului inamicul a înaintat în regiunea la vestul vaiei, generalul Dragalina, comandantul armatei, a fost rand conducea operaţiile în acea parte. La Orşova, loc de artilerie. m " m FRONTUL DE SUD: Pe Dunăre cîteva focuri de artilerie. In Dobrogea nimic nou. dlsn. ni' an Victoria franceză e și a noastră Francezii au repurtat la Warden o mare victorie. Ceiace germanii le-au luat în luni de zile, au recucerit într'o singură zi. In sistemul de alianțe de care ne-am legat si noi, solidaritatea intereselor este atît de strînsă, incît înfrângerea unui aliat e o durere pentru toti, victoria unuia, o victorie a tuturor. Dar nu numai în acest senz victoria francezilor de la Verdun, e şi victoria noastră. Intr'un senz mult mai direct, putem spune că marea victorie de la Verdun este şi o victorie a noastră. Pentru a ne opri sau învinge pe noi, germanii au adunat forţe din toata părţile şi mai ales din Franţa. Mai mult decît atîta. S’a stabilit în mod neîndoios că printre trupele cari luptă împotriva noastră, sunt divizii dela Verdun. Va să zică, mulţumită isatrărei noastre în aâîune, frontul german dela Verdun s’a subţiat atîta, îneît bravele trup© francez© din marea cetate, a cărorfaimă eroică va trece în istorie, au putut restabili într’o singură zi, satuaficaea de după primele săptămîni ale ofensivei germane dela Verdun. Astfel se stabileşte repede de tot succesul Intervenţiei noastre asupra frontului unic. Folosul e pentru moment al frontului ţinut d© bravele trupe franceze. Suntem însă convinşi că succesul acestora va avea de urmare nevoia germanilor de a retrage trupe de pe frontul nostru şi atunci, brava noastră armată, după o rezistenţă eroici intoofensivă, va putea relua gloriosul ei marș înainte. Victoria francezilor va fi astfel la rindul ei cauza victoriilor noastre viitoare. „ADEVERUL“ __________|_-------------- VIZITA academicianilor spanioli la Paris LYON. (T. r. fir). — Delegaţia academicianilor spanioli a fost primită astăzi în mod solemn la palatul primăriei. Preşedintele consiliului municipal a reamintit vizitele făcute la Paris de regele Alphorus al XIII care în splendorile păcei a cucerit inimile noastre şi de cînd suferim, războiul şi-a dobîndit titluri nepieritoare la recunoştinţa noastră. Senatorul Gomez Geana a răspuns : —„Sunt fericit că vorbesc reprezentanţilor acestui mare oraş care e Parisul şi care nu e numai inima Franţei ci şi focarul în veci nestins de unde se împrăştie asupra lumei ideile frumoase şi generoase. In această oră atît de gravă sunt fericit a regăsi Parisul tot atît de viciu, tot atît de primitor ca altă dată şi ne înclinăm, eu şi colegii mei, in faţa acestei seninătăţi plină de încredere, a cărei măreţie şi valoare o înţelegem pe deplin“. La societatea scriitorilor, romancierul Pierre Mills a reamintit tot ce datoreşte literatura franceză, inspiraţiei spaniole cavalereşti şi a spus academicianilor că în decursul călătoriei lor pe front, vor putea vorbi in limba spaniolă cu gen.rc. Iul Jolii»“. Boala principelui Mircea BULETIN MEDICAL ^ Boala de care suferă Alteţa Sa Regală principele Mircea își urmează cursul normal, starea generală fără a fi satisfăcătoare nu dă loc la griji prea mari. Dr.ROMA LO " 13 Octombrie 1916 RELAȚluNILE ANGLO-SUEDFZE LYON. (T. f. fir.) — Ziarul Tidens declară: Ştirea că vor începe tratativele de politică comercială între Suedia şi Anglia a produs în lumeaoamenilor de afaceri un optimism ce s’a acentuat prin faptul că englezii au liberat maî multe din vapoarele suedeze reţinute de săptâmâni în Anglia. Speranţele ce se pun In aceste tratative s’au manifestat prin tentin de mari de urcare la bursa din Stockholm. CITIT! art cotele PAGINA 000A rufl Moartea generalului Tătărescu Asta- noapte a încetat din viață subit la Craiova generalul de divizie în rezervă Tătărescu I. Nicolae, comadantul corpului I armată partea sedentară).Defunctul suferea de mai mult timp de boală de inimă. D. V. Brătianuu, ministru de războiu, a însărcinat pe d. general Burgheleai, secretar general al acelui minister să exprime familiei defunctului condoleanțe, în numele ministrului de războiu. PE FRONTI Sunt foarte mulţi titraţi, cari, în momentul cînid au satisfăcut serviciul militar, nu aveau studiile terminate şi astfel au trebuit să facă trei ani serviciul militar. Apoi, continuîndu-şi studiile, fie în timpul, fie după terminarea serviciului militar, au obţinut diploma. Aceşti titraţi astăzi au situaţia studiilor lor, şi dorind a fi folositori patriei, cer să fie şi ei asimilaţi, — aşa cum s’au asimilat profesorii universitarî, doctorii, etc. Majoritatea sínt tineri, iar alţii deşi ajunşi la etatea de 42—43—44ani, sínt apţi a face faţă cu demnitate însărcinărilor date. Fireşte, vor fi obligati a face o şcoală preparatorie de două-trei lumi şi se va examina starea lor fizică. Aceşti titraţi, majoritatea miliţieni, contingent chemat a face serviciul PS., din cauza celor ce am expus mai sus stau la aceste servicii cînd în locul lor ar putea fi chemaţi la ceicari nu îndeplinesc condiţiunile sănătăţei necesare pentru a fi trimişi pe front, sau de funcţionarii mari şi mici ai ministerelor sau diferitelor administraţii cari nu prea au mult de lucru astăzi. Cu toată dorinţa ce au aceşti titraţi a fi folositori patriei,cerând să fie trimişi pe front, —, nu o fac, din cauză că ei vor fi puşi într’o poziţie inferioară situaţia lor actuale. Iar dacă li s’ar da echivalentul situaţiunei lor, cu drag ar cere trimiterea pe front, pentru a-şi face datoria şi chiar cu distincţie, căci sînt în măsură a-şi cunoaşte maî bine menirea lor. Asimilarea,sau maî bine zis gradul, nu se va da decît acelor titraţi cari îşi manifestă dorinţa de a fi trimişi pe front, căci nu ar fi drept ca odată nişte asimilaţi cu gradul situaţiei lor să se plimbe pe calea Victoriei sau să fie ataşaţî pe la diferite administraţii. In acelaşi timp vom avea prilejul a constata cari sínt aceî cari se jertfesc pentru patrie şi cari sunt acei cari îşi fac numai reclamă în jurul persoanei lor, fie, în drept dela facult. din Paris MIŞU I. PROTOPOPESCU Avocat mort Locotenentul activ NECULAI STANILA din reg. 9 Infanterie Locol de rezervă SOCRATE NICOLAIDE din reg. 9 Infanterie mort Ruperta Molul german lsb. Verdun ----------------------------- - - -- - - -------M. t>— _*jc — m—*_._ e— — In urma vigurosului atac dela Verdun, pe care Yamn anunțat eri, vitezele trupe franceze au recucerit fortul Douaumomt șî puternica fortăreață Thiaumomt. Aceste puncte erau stăpânite de germani din Aprilie a. c. când organizaseră ofensiva tot pentru cucerirea Verdunuluî și care s-a costat peste 500 mii de oameni. * O radiogramă din Paris, ne transmite primele amănunte asupra aceseteî mari victorii, iată aceste amănunte: Paris ÎL — Pe frontul Verdunului, după o pregătire intensă a artileriei, atacul francezilor îndreptat pe malul drept al Menzei a fost deslânţuit la orele 11 şi 40. Linia germană, atacată pe un front de şapte kilometri, a fost ruptă pe toată întinderea şi pe o adîncime, care la centru atinge 3 kilometri. Satul și fortul Douaumont La stînga trupele fransunt în stăpinirea francezilor. cele trezind de fortăreață si ferma Thlaumont au pus stăpînire pe cartierele de la Haudremont si s’au stabilit de-alungul Șoselei, care duce de la Arans la Douaumont. La dreapta fortului linia franceză trece pe la nordul pădurea Caillette, de-a lungul margine! de est a satului Vaux, pe marginea de vest a pădurei Finnin Si continuă pe la nordul pădurei Chenois şi al întăriturei Damloup. Numărul prizonierilor e foarte mare; pînă acum au fost număraţi numai 3500, dintre cari 100 de ofiţeri. Materialul de războiu capturat nu a putut fi încă socotit. Pierderile francezilor sunt ușoare. Războiul Rominial italia şi campania Balcani Sub acest titlu, Herbette scrie în „Echo de Paris" un important articol din care extragem următoarele: După formarea imperiului german, Italia a trăit sub ameninţarea unui pericol continental, la frontiera Alpilor, şi a unui altuia la răsărit, în*» Balcani, primul o expunea unei invaziunî, cel de al doilea o făcea să rişte a muri înăbuşită închizîndu-lise Adriatica. Pentru a evita aceste pericole, guvernul italian devenise aliatul imperiului german şi al Alestriei, înţelegînd că prin această alianţă să paranteze pacea şi echilibrul. Alianţa a fost însă ruptă prin războiul pornit de imperiile centrale. In urma atitudinei ce a luat-o Italia, cele două primejdii păreau a dispare, dar Germania s-a năpustit asupra Romîniei prin ofensiva lui Makensen şi a făcut astfel să apară cu mult maî grav, pentru Italia, pericolul oriental. Intre Italia şi Rominia există o legătură mai trainică şi mai neclintită decît aceea a obîrşieî şi a sentimentelor; există o comunitate de interese între cele două ţări, care le apropie tot mai mult, oricare ar fi constelaţia politică din care ele vor face parte. Desigur după ce Franţa, Rusia şi Anglia, au legat alianţa cu România, ele au tot interesul ca noua aliată să nu slăbească, dar la aceasta Italia are interes de mult mai mult timp. Ofensiva lui Makensen, vatămă cauza generală a Înţelegerei, dar aduce o atingere mai ales cauzei particulare a Italiei. Cu drept cuvînt ,.,Tribuna" cere ca să nu se cruţe nimic spre a ajuta Rominia. Italia însă nici n'a aşteptat intrarea în acţiune a Romîniei şi a trimis trupe la Salonic. Ea a înţeles că soldaţii săi trebuie să contribuie la izolarea germanilor la Orient şi a trimis în Macedonia, trupe alese; dar acum nu mai e vorba numai de a se tăia drumul germanilor în Balcani, e vorba de a se împiedeca lărgirea acelui drum pe socoteala Romîniei. Sarcina este acum mult maî vastă. Sforţarea italienilor nu ar putea oare să se mărească in consecinţă? — se întreabă Herbette. Fără îndoială, că in raport cu sacrificiile pe care le va face Italia va întări şi înmulţi interesele sale, cari chiar aşa sunt destul de considerabile in Orient Chestiunea odată pusă astfel, nu ar mai lăsa pe nimeni să stea la îndoială, şi de sigur că aşa trebuie pusă chestia, îu interesul nostru al tuturor. Lui C. Fedeleş -Nu credeam. Am aşteptat,... şiaşteptarea ne era chinuitoare, dar totuşi ne dădea speranţă. Astăzi însă, lista, celor morţi poartă şi numele tău. Şi-am înlemnit cu toii! In vorbe e greu să îmbraci durerea. Durerea o simţi, îţi taie în suflet şi came; pe buze n’aştere decît interjecţii! N’am plina, e drept! Lacrimi varsă poate părinţii, fraţii, rudele şi prietenii tăi, dacă nu li s’au secat isvorul încă. Noi însă, — elevii tăi, — avem viziunea golului pe care-l laşi, şi-i mai cumplit, mult mai cumplit. Ai fost „ceva“, şi azi cînd maî toţi sunt ,nimic“, ai fost dar „mult“. ...Şilucru rar, — nu doar la noi, ci şi aiurea, — ai avut, — pe lingă uriaşa ta cultură, — şi minunate calităţi de profesor universtar. N’ai fost tiran, ci ai fost tolerant. N’aî cerut „părerea ta“ doar, ci aî primit şi ascultat şi pe aceea „a noastră“. Seminarul tâu de psihologie, era aşa cum îl doriam noi. In el se ciocniau părere!, şi‘n el se învaţă şi făuria adevărul. Puţin, cite puţin, dar puţinul se adună. Tu ai murit! Ai vrut să mori, pentru ca să-ţî liberezi fraţii. N’aî făcut zarvă ca alţii, ce stati pe-acasâ, ei aî tăcut şi aî păşit înainte ! Erai din ţărani doar, şi dispreţuia! ciocoii ! Acum necunoscutul, care ne ispitea atît de des să-l prindem în plasa cunoştinţelor noastre, te-a învăluit! E ’ntunerec acolo, dar tu aducilumină... şi, raze din lumina ta se vor furişa pînă la noi, şi vor scălda în ploaie de aur, cîmpiile stropite cu sîngele tau! Noi, — elevii tăi. — nu te putem uita Magister. ARTHUR BERGMANN Student „ijj, lași, 6 Oct. 19.. 1