Adevěrul, ianuarie 1923 (Anul 36, nr. 11912-11940)
1923-01-31 / nr. 11940
♦ Iași FAGINA 9 FRAŢII A.sJ. ROLLER CERCEI cuBRIUAOTE şiDIAMANH en gros a en de fail BUCURESTI-STR.CARQL 50 ETAJ. Avaniojel® sunt marii puriafi focurile şi talpa cauciuc AvemSe vfr.iste 500.000 rădăcini fc Sparanghel Abrosi, Fischer si Ce. S. A. AJUD. — Jud Alba de jos im ‘Paturi de Por ~* ‘Paturi de IJroîîS — Telefon % ‘Paîlil’i tie COJSU găsiţi la vechea Pabrica de filolfie GUTMAti MARCUS Str.8fii Apostoli.72 Colţ prin Cai.Rahovei Preţuri ocazionale in scurt timp FARFURII pentru Restaurante, TACÂMURI amara „Ursu“, OLARI demeflet S prma, MAŞINI de Ital, LĂMPI cu oglinzi, etc. Obactr de (ol felul pentru menu Hisu Lars^marrt — Calea .oşilor fG — A ne reţine bine Nota En gros T.i-det aaa de încredere * xpp'UtMin# n provine," CUMPĂR pentru export, contra Cns«a 30P0 metri cubi trunchiuri df frasin, 20- 50cm. grosime, 3-4 metri luni, livrare Februarie— Martie, ori c* atat, unei F. B. Oferte seri-« a se adresa: Rosenzwain, Bulevarr’ul Brătianu No. 36. ucurești • n—^r iui |j tic'.boala de p !it «flm,piept seu1' * ost de «intre tils'1 3 paliditate se vin Iieft piln Stropii Vertes, rem. cele met eficace, * stiele neres p. o rurft _ ico iei franco, dupS trimit îna nt' \ prin poștă deh Farm. Vulturului * Lugo» No. 3 * • * ——• —-—■ r--w __3 Tedic balnear la Kariabac a consult tîl în str. Arcului No 3 între oreîa 5—Q. leton 1'2° ^r. I. Weissberg 30AL1? IN 6 iIM s] Venero-Siîilitice ilorsu' —'1 7—8 n 3ft. Gheorgghe *îou No î Cilii! Afle?Bpi!! Literar ) 3 3 3 3 LASCAR ANTONIU In Anglia ?1 Belgia opunerea cu violentă la actul arbitrar al autorităţii este recunoscută ca o măsură menită să asigure respectul legei. Căci trebuie reţinut un lucru: funcţionarul public trebue să ştie, că are un risc personal, că poate răspunde cu persoana sa, de actele arbitrare la care s’ar deda. Având conştiinţa acestui fapt, el ar fi mai prudent în acţiunea sa, s’ar lăsa mai greu ameţit de vraja părticelei de putere ce o deţine, şi ar şti că intervenţiunea influentă a oamenilor politici, pentru muşamalizarea afacerei, ar veni uneori după ce sancţiunea a fost aplicată. Ni se va obiecta; nimeni nu-şi poate face dreptate singur. Foarte exact adagiu. Decât un lucru: suprimaţi legitima apărare din doctrina penală şi implicit cad şi cele susţinute de mine. Mi se va obiecta iarăşi; cetăţeanul poate considera actul autorităţii ca injust, pe când în fapt, el era de o justeţă evidentă. La aceasta răspunsul meu e, tot atât de simplu: fiecare lucrează pe riscul şi pericolul său si aceasta nu numai când se găseşte în fata atacului injust al unui funcţionar public, ci şi in fata aceluia al unui particular. * Garraud, vestitul penalist spune foarte bine, că rezistenţa este justă, pentru că nu rezişti în contra unui act pe care autoritatea voeşte să-l execute, ci în contra violărei fetei. Administratorul de Plasă din Priboeni nu aresta pentru că îi ordonase parchetul tribunalului, ci pentru că îi telefonase prefectul judeţului. Iar dacă toţi prefecţii din ţara aceasta vor pune credinţa în partid, mai presus decât respectul faţă de lege, desigur, că am asista la cel mai frumos spectacol de civilizaţie: un partid la putere, iar opoziţia la puşcărie, pe bază de ordine confidenţiale, daţe deorganele administrative. Toate aceste acte, ce ar fi ? Acte de anarhie, venite de sus, şi cu atât mai periculoase din această cauză Ele au în dosul lor forţa, căreia cu greu cetăţenii s’ar putea opune. Dacă generalizarea în întreaga ţară a actului dela Priboeni s’ar denumi anarhie, generalizarea rezistenţei în contra abuzurilor, n’ar da totuşi loc la revoluţiune. Siguranţa că orice abuz ar da loc la o sancţiune imediată din partea celui lezat, ar face ca motivul generator al sancţiunei, provocarea, să dispară. Numai într’o societate cu totul putreda, organele constituite s’ar deda şi mai departe la provocări. In asemenea caz, rezistenta nu s ar mai numi revolutiune, ci mişcare pentru reintrarea în legalitate. D. Dissescu, sufletul comisiunei constituţionale, ar putea da oarecari lecţii în această privinţă redactorilor ziarelor liberale, iar alături de tratatul d-sale de drept constituţional. Ie-ar putea deschide pagine din Thonasson neutru o mai buna înţelegere şi justificare a îndemnului d-lii I. Mihalache, la a abuzul de autoritate să se răspundă cu abuz. INDU5TRIMI! ÎNTRU reclame in CARI ADRIeSATI-VÂ IA JAMAtiCQ Concesiunea, exclusiva afişagtltui pe C/TJ2. Centrala Buairesa Jir Sărindar ? Sucursale tip oraşele principale din Întreaga ţara. Prospecte si tarife la cerere. an Bv 15 n TTL Aruba urei tenis de comitagil Ei comiteau asasinate $1 laturi tn Cadrilate? perchiziţii domiciliare Rusciak, 29. — Autorităţile poliţieneşti şl militare din Varna şl Razgrad au reuşit sft aresteze Duminică, noaptea şl Lnul un mare număr de comitagil bulgari cari, constituţi In bandă, se îndeletniceau cu atacarea satelor din Cadrilater şl Jefuirea populaţiunl. Această bandă, condusă de voevoadi Atanase I II Ieroff şi Dobre Slavoff, amândoi originari din oraşul Razgrad, are la activul el 3alte crime şl Jafuri comise în timul timp In localităţile din Cadrilater. ARME ŞI MUNIŢIUNI Cu acest prilej, autorităţile bulgare au descoperit în satul Djeferli şi un mare număr, de arme şi muniţiuni cari serveau pentru înarmarea bandei. La domiciliile combagiilor arestaţi s-au găsit mai multe obiecte de preţ tarate din Cadrilater, salbe de ani şi o mare sumă de bani în monedă românească. La unul din comitagii s'a găsit părul pe care l'a tăiat anei tinere din satul Ciuluca, în noaptea de 13—14 Decembrie. CEI ARESTAT MĂRTURISESC FAPTELE Sub o puternică escortă, comitagii arestaţi au fost transportaţi la Varna, unde se face Instrucţia. Ei au sfârşit prin a recunoaşte jafurile şi crimele comise in Cadrilater, Indicând casele atacate şi locuitorii asasinaţi şi jefuit I. M. SPECTACOLELE DE AZI - OPERA ROMANA : „Aida“. TEATRUL NATIONAL : Nunta liv Figaro“. TEATRUL REGINA MARIA: „Gringoire, „Niu“. TEATRUL POPULAR : Americanii la noi“. TEATRUL CAROL CEL MARE: „Frasquita“. TEATRUL CENTRAL:„Pe şleau *“ FUNDAŢIA CAROL : „Conferinţa d-lui Thevenin, despre Frédéric Mistral“. CIRCUL SIDOLI: „Spectacol variat“. TEATRUL ALHAMBRA : „Varietăţi“. Teatrul National va pune în curând în repetiţie drama d-luiA. Florescu, Sanda.i Mâine seară Mercuri are loc la Teatrul Carol cel Mare, premiera piesei „Omul cu urechea ruptă“ de V. Maximilian, după romanul lui E. Abont. D-nul Leonard are în această piesă o admirabilă creaţie. # Martiei Februarie va avea loc la Teatrul National premiera frumoasei comedii a lui Shakespeare, .Visul unei nopţi de vară. * Expoziţii. — Sâmbătă după-amiază are loc în sălile Mozart vernisajul pentru presă al aşteptatei expoziţii Iser. Duminică 4 Februarie e vernisajul pentru public. Se prevede un mare succes. Expoziţia talentatului pictor Pan Ioanid, admirabilul interpret al horelor noastre va mai rămâne descinsă până Marţi 6 Februarie în sala de jos a Ateneului. O diemi prea aetrde lui publicat lista studenţilor roşiţi la examenul de externat. Am citit acea listă cu curiozitate. După agitaţiile ce s-au făcut pe baza proporţiei imense a studenţilor evrei ne-am fi aşteptat să vedem printre reuşiţi un număr imens de studenţi evrei şi, rătăciţi printre dânşii,, câţiva studenţi creştini. Când colo, ce să vezi ? Din 30 reuşiţii, simt 3—4 evrei, toţi ceilalţi creştini. Nu mai înţelegem nimic. Ori facultatea de medicină este năpădită de evrei; atunci mi înţelegem de ce n ei a reuşit mai mulţi la examenul de externat. Ori numărul lor nu e atât de mare, atunci nu știm de ce se face atâta caz de „numerus clausus". Din această dilemă nu putem eși. Ori poate există o eșire ? # lin în şiret în judeţul BRAŞOV. „ O scena care a impresionat întreg judeţul Făgăra impresionat întreg judeţul Făgăraş s'a petrecut săptămâna trecută în cumbra Sâmbăta de sus. încă de acum o lună, dela căderea primei zăpezi, în comună şi-a făcut apariţia un uriaş mistreţ, terorizând pe locuitori. In prima noapte mistreţul a pătruns până la marginea comunei, unde a distrus complect un gard d■■de unele ce despărţea două moşii. După câteva zile mistreţul a vizitat chiar curţile ţăranilor din comună. Locuitorii nu îndrăzneau să-l atace fiind de mărimea unui viţel. UN ŢĂRAN IL ÎNFRUNTĂ Lunea trecută ţăranul Dumitru Folea, mergând în pădure s’a întâlnit cu mistreţul care imediat ce l’a observat s’a reprezit la sătean. Timpul fiind prea scurt pentru ca cel surprins să o ia la fugă, sau sa se ascundă, ţăranul a rămas nemişcat pe loc, pregătit să se lupte cu fiara. Ţăranul nu avea o altă armă decât o secure. Cu o repeziciune fulgerătoare Folea a fost perforat de la piciorul stâng până la coapsă fără însă să-l doboare la pământ. Rana produsă de animal nu a impresionat pe ţăran şi încălicând pe grumazul mistreţului la apucat de urechi şi astfel la ţinut timp de două ore, fără să mai poată mişca. Strigând după ajutoare locuitorii comunei au venit înarmaţi cu furci şi topoare, omorând pe mistreţ. Ţăranul Folea abea a putut fi luat de Pe grumazul mistreţului, mâinile lui fiind înţepenite pe urechi. Animalul avea o greutate de 150 kilograme. Ţăranul rănit a fost transportat la spitalul din Făgăraş, unde se află încă spre vindecaree. Veron Principii moștenitori ai României la Roma Roma, 30. CRadoT). — Principele Carol și principesa Elena a României au sosit la Roma însotiti de colonelul Condeescu si de inspectorul Costescu. rs Purtare — NICI BOLNAVII NU SUNT CRUŢAŢI — Cele petrecute zilele acestea la spitalul Copca sunt profund regretabile. Mai mulţi studenţi agitatori s'au postat, la uşile soifilor de bonavi, împiedicând intrarea studenţilor evrei. Bineînţeles că am avut loc scandaluri, aşa că a trebuit spiritemie poliţia pentru a face ordine. Orice dimensiuni ar lua agitaţiile studenţeşti şi conflictele dintre diferitele grupuri, ele ar trebui să înceteze la uşa spitalelor. Liniştea bolnavilor trebue să fie suprema grijă a celor chemaţi mâne să exercite nobila profesiune de alinători ca suferinţelor omenirii. Până şi in timpul războiului, beligeranţii au ţinut socoteală de liniştea bolnavilor, iar una din cele mai grave acuzări ce s'au adus coenandamentelor germanilor, a fost tocmai că nu s'au sinchisit de acest lucru. In timpul celor mai grave revoluţii, spitalele au fost respectate. Numai printre studenţii noştri in medicină s-au găsit unii cari. să nu-şi dea seama de acest lucru atât de elenşentăr. Printre bolnavi se pot găsi unii mai nervoşi, mai agitaţi; pot fi unii in febră, dispuşi să exagereze orice zgomot, orice mişcare neobişnuită. Şi la uşa lor au avut loc scandaluri! încă o dovadă de proporţiile, pe, rari le pot lua pasiunile. După ce au formulat cereri in contrazicere cu spiritul modem al civilizatiei modeme, in contrazicere cu legile tării. In contrazicere cu principiile cari au făcut posibilă înfiinţarea homăniei mari, studenţii agitatori nu s’au oprit nici măcar In faţa locului sfânt care ar trebui să fie spitalul. A sosit In realitate momentul când tot cel civilizat în această ţară să se simtă obligat moraliceşte de a da un sfat părintesc studenţilor rătăciţi. D. O.,lumipa llustratie Mo-5 a apărut cu următorul sumar: evenimentele petrecute In ultima săptămână, Ocuparea oraşului Ruhr, Cronica feminină, Pictorul Bendarik, Ţara Păcei, Cronica dramatică Iaşul de odinioară, Căsătoria lui Hamlet, învăţături de V. Eftimiu, Instrumente muzicale uitate, Compositori vestiţi, Opera „Vasul Fantomă“, Ninon de Lencos, Un revelion, Distracţii, Femeia cu colierul de catifea de Dumas, precum şi 53 ilustraţiuni interesante din care o bună parte în culori. Coperta o formează o reproducere după pictorul N. Grigorescu. De vânzare , toţi depozitarii de ziare şi la Editura Ig. Hertz, Bucureşti. Record de aviaţie .PARIS, 30. (Rador). — Din Cherbourg se anunţă că aviatorul francez Maniesale a zburat peun avion fără motor timp de 8 ore, două minute şi 34 secunde, atcrisând noaptea la om 21.15 şi bătând astfel toate recordurile lumii. Kinntenm al apărătorilor de judecătorii O delegaţie a apărătorilor (avocaţi de judecătorii) din vechiul regat, compusă din d-nii Demo. Gr. Georgian şi M. Cosmescu au depus ori 29 ianuarie un memoriu la flamera deputaţilor în care spun printre altele că dreptul acordat apărătorilor este iluzorii şi că în practică el nu a fost respectat. Memoriul mai arată că apărătorii din Basarabia şi-au menţinut, toate drepturile câştigate adică au căderea de a pleda la toate instanţele judecătoreşti din judeţul unde sunt înscrişi, iar celor din vechiul regat li s’a ridicat mai toate drepturile câştigate prin trio practică de 20 de ani. In ultimă esenţă apărătorii cer să fie egalaţi în tiro,n*u r* **urit* —din Basarabia, LIBERT ATF A PPF^FI DEVINE O SIMPLA FANTOMA Informatiuni Vieţei Ioc»Io destul de înăbuşită sub vechiul regim i se pune o lespede şi mai prea . Prn adoptarea principiului de cooptare si al membrilor de drept in administratUl( comunele şi judeţene) se desfiinţează şi minimele prevederi aia veche* Constituţii in ce priveşte autonomia locală. Centrele naturide de viaţă sunt impedecate în desvoltarea lor liberă şi arbitrarul centralist este lăsat fără frâu. Tendinţa aceasta a proactului este cu atât mai manifestă cu cât lasă în afară de organizarea administrativă celulele naturale ale populaţiunii rurale — satele — la formaţiunile istorice , provinciile sunt scoase din cadrul instituţiunilor autonome. Proectul da Constituţie impus deliberărilor parlamentara nu se sileşte să răpească chiar dobândirile vremurilor grele consacrate prin revizuirea constituţională de la Iaşi din ÎSÎ7. Principiul reprezentării proporţionala este cu voinţă calculată înlocuit prin expresiunea vagă „reprezentarea minorităţilor" — fără nici o normă de asigurare a realităţii acastei reprezentări, iar Senatu este astfel alcătuit încât prin membrii săi numiţi şii de drept constitue o permanentă citadelă a forţelor reacţionare, perzându-şi cu totul caracterul unui organ al voinţei naţionale normal şi liber exprimată. Consequent acestor tendinţe, procesul nu prevede nici o garanţie atât pentru regularitatea şi libertatea alegerilor, cât şi pentru funcţionarea normală a regimului parlamentar. Astfel : Experienţa tristă pe care am avist-o sub regimul vechei Constituţii de la 1966 şi mai mes în ultimii cinci ani, poate astăzi lămuri pe oricine la ce ne putem aştepta sub regimul unei Constituţiuni în acest fel „perfecţionate" în vederea formalizărei şi legalizărei anarhiei constituţionale în aceste scopuri şi tendinţe fireşte că guvernul nu se simţea obligat să se oprească din dramul sâu de ilegalitate şi arbitrar în faţa unor simple forme de Partidul ţărănesc şi noua Cionstitutie Declaraţia citita ori la Camera O acţiune extra-parlamentara D. DR LUPU citeşte în numele taţională din ultimul timp. Partidul Ţărănesc se crede dator de, a previ.ni pentru ultima dată pe cei ce deţin in măinele lor destinele ţării si de a-şi declina orice răspundere pentru urmările acestei îndrătnice nesocotinţi a voinii naţionale şi a princieriilor de drept constituţional. LA LUPTA Dacă totuşi guvernul va stărui în voinţa lui de a impune trecerea Constituţiei prin trmerii numite de el — Partidul Ţărănesc. Nu numai că nu va mai rămânea în această incintă spre a participa la acest simulacru de legiferare. Nu numai că nu va recunoaşte niciodată ca lege fundamentală a ţării acest elaborat al Partidului Liberal, dar în momentul când mi va mai putea hram nădejdea de a stăvili această operă liberală în sămii adunărilor. Partidul Ţărănesc conform cu declaraţiile sale anterioare şi cu hotărârile Congresului de la Iaşi, se va adresa direct opiniei publice şi va duce lupta cu ultima energie, împreună cu toate forţele vii ale poporului, spre a dărâma acest eşafodaj de minciună şi silnicie. partidului ţărănesc următoarea: DECLARAŢIE Consecvent ct atitudinea ce i s’a impus atât în urma procedeului neconstituţional prin care a fost adus la cârmă actualul guvern cât şi din pricina fraudăreî şi violentării voinţei naţionale din care a isvorftt Parlamentul liberal—partidul ţărănesc declară din nou că nu recunoaşte legalitatea acestui Parlament şi cu atât mai puţin dreptul lui de a impune ţării o Constituţie. In aceste condiţiuni, oricare ar fi şi oricum ar fi Constituţia elaborată de el, ea este condamnată din germene ca produs al unei lovituri de Stat oligarhice, şi va fi considerată de Partidul Ţărănesc—ca nulă şi neavenită. Dacă mai exista însă vre-o urmă de îndoială în opinia publică independentă asupra scopurilor şi tendinţelor urmărite de guvernul liberal în impunerea cu astfel de procedee a unei Constituţii de partid—şi pe care noi le-am înţeles de la început;—şi dacă prin urmare atitudinea hotărâtă protivnică a partidului ţărănesc mai puea fi neînţeleasă profetul depus în şedinţa trecută, prin conţinutul lui desvglue complect tendinţa de suprimare făţişă a libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti1 şi consolidarea şi perpetuarea privilegiilor clasei dominante prin o nouă robire a forţelor vii ale Naţiunei în folosul unei minorităţi bancare cu puteri politice discreţionare— permanentizând astfel la cârma ţării partidul liberal. ÎNGRĂDIREA ARBITRARULUI Prin procesul de faţă: Nu numai că nici unul din neajunsurile Constituţiei dela 1866 n'a fost înlăturat. Nu numai că n'a fost creată nici o garanţie pentru impedicarea vechilor abuzuri şi arbitrarului guvernamental îngăduit de vechia Costituţie — ci dimpotrivă, aproape toate inovaţiunile urmăresc un singur scop: coate declaraţunile solemne despre libertatea şi drepturile cetăţeneşti să rămână un cuvânt, deşert, Nu se, stabileşte nici o sancţiune împotriva încălcării acestor drepturi; nici un mijloc de apărare legală nu e pus la dispoziţia cetăţeanului. Mai mult organizarea puterii judecătoreşti este astfel combinată, încât de fapt libertatea, averea, cinstea şi chiar viaţa cetăţenească nu vor avea scutii unei judecăţi nepărtinitoare şi independente, când nu va conveni unui guvern pe care noul proect de" Constituţie îl scoate de sub controlul parlamentar şi cetăţenesc apărăndu-l de orice răspundere. Pentru BALUL MASCAT De Sâmbătă 10 Februarie Zinificatul ZIARIŞTILOR Oferă 10.000 lei premii în banii Celor mai frumoase costume, fie Doamne şi Domni Premiul 1: 5000 Sec. Premiul II : 3000 lei. Premiul III : 1000 lei* Premiul IV : 500 leî. Premiul V : SCO ieî. Nu concurează decât costumele noul. .Monitorul Oficial“ de azi 30 Ianuarie publică un tablou de Inert*eri-transmiteri, rectificări şi sporiri de pensiuni. D. dr. Ioan I. Niţescu, profesor agregat la catwtm de fiziollolgîe umană, de la facultatea de medicină din Cluj, a fost ridicat la rangul de profesor titular în aceeaș catedră. D. dir. Victor Papilian profesor e-agregat la catedra de anatomie descriptivă și topografică dela facultatea de medicină din Gluij, a fost ridicat la rangul de profesor titular la aceeaş catedră. „Monitorul Oficial” de azi 30 Ianuarie, publică un tabou de personal din direcţia generală P. T. T. înaintat pe ziua de 1Octombrie 1922. D. dr. Titu Vasiliu, profesor agregat la catedra de anatomie patologică la universitatea din Cluj, a fost ridicat la rangul de profesor titular la aceiaş catedră. Duminică, 28 ianuarie a avut loc la Floreşti-Ilfov înmormântarea lui Ionel Mihăescu, fostul paginator al ziarelor ,„Adevărul“ şi „Dimineaţa“. « O delegaţie de lucrători din atelierele noast . », fost la Floreşti unde a condus la locul de veci pe fostul lor coleg. ‘ S’a acordat personalului direcţiunei căilor ferate particulare cu începere dela 1 Octombrie 1922, primele ce se plătesc pensonalui lui C. F. R. micşorate cu suplimentil de scuimipete şi ajutorul familiar acordat funcţionarilor. Aceste prime se vor plăti de direcţiunea generală C. F. R. din fondul format din sumele încasate ca taxe de 20 şi 30 la sută asupra tarifelor. Au fost numiţi în funcţia de profesori la şcoala de notari din Turnu- Severin, următorii domni: D. Gh. Trocan, pentru cursurile de drept administrativ şi constituţional. D. Marius Vorvoreanuu, pentru conferinţe practice de administraţie şi contabilitate. D. Iulian Predescu, pentru dreptul şi procedura penală. D. Virgil Bradescu, pentru procedura civilă. D. dr. Glavici, pentru cursurile de higienă şi medicină populară. D. Alexandrescu Belizarie, pentru legea telegrafică şi telefonică. D. Cernatarm, pentru cursurile de limba română, istorie, geografie, etc. D. Ernest, Gigroiu, pentru cursurile de agricultură. D. Gh. Trocan, a fost delegat a îndeplini şi funcţiunea de diregulament rector al şcolii de notari. In depunerea proectului. Călcând Aceste numiri sunt provizorii până deci peste normele regulamentare, la numirea titularilor. proectul a fost depus fără să fie în. ............. soţit de Itîesagiul Regal şi fără să D-nii Inspectori şcolari de circumfie macar isvorît din iniţiativa par- scripţiei Sachelarescu, G. Stoeneslamentului. cu şi P. Serdinescu au fost delegaţi SUGRUMAREA LIBERTĂŢILOR **» Ion R&d- inspector Lupu Antonescu cu controlul şcolilor primara Partidul ţărănesc a adus la cunoşdia Transilvania, tiinta guvernului, a Parlamentului " , si a opiniei publice ca in calitatea sa de exponent politic al, maselor populare din sate şi oraşe nu se poate solidariza cu această îndrăzneaţă încercare de sugrumare a libertăţilor publice si de falsificare a tuturor normelor pe care e întemeiat un Stat de drept Aceste libertăţi publice dobândite prin frământări sociale şi lupte de veacuri ale popoarelor care formează civilizaţia omenirei, sunt singura garanţie de desvoltare nu numai a vieţei morale a unui popor dar şi a propăşirei sale materiale., In situaţia gravă în care se află, ţara atât din punctul de vedere al împrejurărilor externe, cât şi diin punctul de vedere al desăvârşitei desorganizări economice şi financiare şi al adâncei tulburări a conştiinţei cetăţeneşti, în urma guverelor lipsite de bază legală și consti ■.(LAMAsCapmakinsi eetSnMo off* fctgĂMpcCfiflenăttb Buiuretă Jtr. Jétrittdar riuwriate tnipare din Pivlf&dsp târfe h