Adevěrul, mai 1923 (Anul 36, nr. 12028-12058)
1923-05-01 / nr. 12028
PAGINA ? „CREDITUL MINIERCC Societate Anonimă Română pentru desvortarea Industriei Miniere SQMUTIUNE Ca urmare la publicaţiunea extrasului de proces verbal al şedinţei Consiliului de Administraţie publicat prin Monitorul Oficial No. 229 din 24 Ianuarie 1923 prin care D-nii Acţionari ai Societăţei „Creditul Minier“ erau chemaţi la efectuarea ultimului văr- sământ de 30% pentru acţiunile emisiunei a V-a. D-nii Acţionari cari n’au efectuat încă acest vărsământ, sunt invitaţi şi somaţi pentru ultima dată ca cel mai târziu până în ziua de inclusiv Joi 10 Mai 1923 ora 6 p. m. să verse a cassa Societăţei din Bucureşti, B-dul I. C. Brăltianu No. 75 Intre orele 9—12 a. m. şi 4—6 p. m. în fiecare zi de lucru sumele datorite pentru acoperirea vărsămintelor întârziate plus dobânzile aferente de 12% pe an, cunoscând că în caz contrar şi fără nici o altă somaţiune sau punere în întârziere, Societatea va uza de drepturile conferite prin art. 170 Cod. Comercial şi va vinde prin bursă acele acţiuni pentru acoperirea sumelor datorate. Consiliul de Administraţie CAUMANESTI SEZON : 1 MAI— 30 SEPTEMBRIE Cea mai renumită staţiune balneară, are o climă plăcută, constantă şi la adăpost de curenţi. Se găsesc BAI SITII FUHOASE ŞI APA MINERALA PURGĂTIZE AA Hotel „COZMA“ A A Oferă vizitatorilor săi camere bine amenajate şi cu confort modern cu cele mai convenabile preţuri Un restaurant de primul rang va servi cele mai alese mâncări de regim şi fără regim, r* N A rp f Apă atermală, conţine radium, renumită *0fix IEA I - pentru boalele de rinichi,ficat, artitrism, ----------------------------------- gută, diabet, etc Toţi cei ce sufer de numai Ta' sursă APA DE CAC1UI ATA de§€Ms Magazinul Ga^aral d® — Sirada Carol No. 19 — (vis-a-vis do Fraţii Roller) Postei excepţional d© ieftine Livrăm prompt Butoaie de fer de orice fel Barituri da uieiu Bidoane de transport, Găleţi de zinc Regulus Kommanditgesellschaft Höndorf B©r!in w. 9. Potsdamerslrassa 20 99 1PATUL" Tabrîcâ de Mobile de Tei' §1 Bronx tSaefetite? Jtnmifna Amâna ű finomo'frrs Sfr. Sfinţii Apostolii 40*^2 Mişcarea demobilizaţilor din ţară CONGRESUL DE LA ODOBEŞTII UŞILE UNIVERSITĂŢII PORTA. (Dfimboviţa) DESCHIDEREA ŞEDINŢEI Şedinţa a fost deschisă la ora 1 sub prezidenţia d-lui Costache Dobre sătean din Odobeşti. D. N. N. STOICA preşedintele soc. „Apărătorii patriei“ ia cel dintâiu cuvântul şi dă câteva explicaţii cu privire la rostul mişcării demobilizaţilor din ţară D. colonel DARLAN arată foloasele organizării şi solidarităţii D. ing. RELEANU vorbeşte In acelaş sens. D. ION GHIŢA sătean face cunoscut adunării organizarea împroprietăririlor la sate, care a dat loc la mari nemulţumiri. D. BALAŞOIU propune un plan practic de organizare a demobilizaţilor. D. M. CORNESCU, fost prefect, spune că între rege şi popor s’au interpus oameni cu suflete mici, cari pun în primejdie echilibrul sufletesc al poporului. Mai vorbesc d-nii C GRIGORESCU şi D U Ţ E S CU - Dâmboviţa, duipă care se dă din nou cuvântul d-lui STOICA. D-sa citeşte unele articole din statutele societăţii din cari reese că societatea „Apărătorii patriei“ şi-a propus să lupte pentru împroprietărirea demobilizaţilor încă din 1913, dată când a fost înfiinţată. Prima filială va fi înfiinţată la Târgovişte chiar săptămâna aceasta şi va fi pusă sub conducerea d-lui M. Coraescu avocat. S-au perindat apoi la tribună d-nii Tudorache, Ispas, Ioniţă Iordan şi Marin Olteanu toţi săteni, Florea Dumitrescu, Istrate învăţător şi Costache Dobre preşedintele adunării. La urmă, d. Stoica a citit o moţiune in sensul cele vorbite. Seara la orele 6, sa oferit o agapă congresiştilor. In gara Ticu, cu toate că congresiştii aveau rezervat un vagon, d. Ionel Brătianu, prin/j- ministru i-a observat pe peron şi i-a poftit în vagonul său unde au rămas până la sosirea trenului in gara de Nord. Al doilea congres al societăţii de hidrologia medicală, s’a ţinut ori in a palatul „Asociaţiei generale a medicilor“. Dimineaţa a avut loc o şedinţă administrativă la care au participat numai membrii societăţii. Au vorbit la această şedinţă d-nul dr. Vicol, dr. Pastia, dr. Frumuşanu, etc. In şedinţa de după amiază s-au discutat chestiuni de domeniu ştiinţific. Au făcut comunicări mai mulţi medici, printre cari d-nii: dr. Teohari, dr. Babeş, dr. Bogdan, dr. Băltăceanu, dr. Graur, etc. In comuna Ştefăneşti, toţi fruntaşii 1,^«Jlt un^aportî'i SrfîSeh* bătă^searn1 f°8t areata*i încâ de SAm specializarea staţiilor balneare, după care congresul s'a declarat închis. Congresiştii au plecat aseară in excursie la Govora, Călimăneşti, Ocna Sibiului, Braşov şi Sinaia, întrunirea partidului naţional din Sanit. In vederea întrunirei au fost aduşi numeroşi jandarmi din vecinătate. întrunirea a fost deschisă de d. Stelian Popescu preşedintele organizaţiei partidului naţional din judeţul Prahova. Au mai luat cuvântul Pr. Mihăileanu, avocat D. Popescu-Pretor, prof D. G. Popescu, G. Şerb. Teodorescu şi dr. Cosma. Oratorii au arătat starea în care a fost adusă ţara de guvernul liberal, protestând cu vehemenţă împotriva tuturor nelegiuirilor patronate de acest guvern, întrunirea s-a sfârşit la orele 12 am. _ Sim. CETĂŢENI, NEGUSTORI, PROPRIETARI DE FABRICI ŞI ÎNTREPRINDERI COMERCIALE, INSTITUŢIUNI DE STAT ŞI BĂNCI *— Doriţi a scăpa de furturi, spargeri, Incendii, atentate? etc. — Să vă abonaţi de îndată numai şi la singura Societate Română de pază, Siguranţă şi Poliţie particulară , JOANA CREDINCIOASA” autorizată definitiv de onor. ministeri de interne cu ordinul No. 20263/923, constituită prin acti transcris la tribunalul Ilfov secţia I-a comercială sub No. 782/923 cu sediul central în Bucureşti calea Victoriei 222, care prin modul de organizare, oamenii ei speciali şi felul de pază, asigură fiecărui abonat intacta, corecta şi sigura păstrare a averei şi persoanei sale. Societatea are o sucursală la Cernăuţi care funcţionează de peşterii ani de zile şi care prin meritele sale şi fiind singura existentă în ţară, a fost autorizată de Onor, ministerul de industrie şi comerţ (secretariatul expoziţiei) cu ordinul No. 1070 din 18 TV. 921 ca să vă facă paza lucrurilor de la Expoziţia „Târgul de Mostre” din Bucureşti pentru care i s-a adus mulţumiri. Astăzi sucursala noastră are un număr destul de însemnat de abonaţi la Cernăuţi, graţie modului de pază şi felului de conducere intre care cităm: administraţia Bucovinei, spitalul judeţului, Serviciul automobilelor, Banca Tărei, Primăria Cernăuţi Uzina electrică, Banca Românească, Wiener Bankverein, Banca Marinorosch Blank, Banca Engleză, Banca Iaşilor, Banca de Est, Banca Ipotecară, Banca Mercur, Banca de Lombard Viena, etc., etc. şi numeroase făbrici, magazine şi case particulare. Societatea începe funcţionarea ei cu începere dela 1 Mai a. c. Prospecte de abonamente se pot cere la Direcţia Societăţei în Calea Victoriei 222, in orice zi Intre orele 10—12 şi 4—6 până la 1 Mai iar dela această dată în Cititi „Mersuil Literar” Gre&Mdorfin 86 DINŢI cumpăr urgent DINŢI, CENTURE ÎNTREGI şi parţiale vechi, artificiali plătind preţuri foarte bune Galea Moşilor 244 . Societatea demobilizaţilor .Apărătorii patriei“ a convocat un congres al demobilizaţilor din Dâmboviţa, congres care s-a ţinut dri Duminică în comuna Odobeşti, şase tone de gara Titu Comitetul organizator al congresului a plecat din Bucureşti ori dimineaţă cu un vagon special şi a fost întâmpinat în gara Titu de mai multe delegaţii de ale demobilizaţilor din judeţ. La Odobeşti, cu toate măsurile luate de Jandarmi, cari au operat chiar mai multe arestări, au venit mulţi săteni de prin comunele vecine cari am ţinut să participe la congres. Dasbaterile s'au desfăşurat în sala cooperativei „învierea". PLOEŞTI, 20. — Azi dimineaţă a avut loc o întrunire a partidului naţional român la Slănîc. Cu toate că guvernul prin organele sale, a luat măsuri ca să împedice pe sătenii din comunele învecinate să participe. Întrunirea a fost foarte populată. Viaţa artistici SPECTACOLE OPERA ROMANA: Relacie. TEATRUL NATIONAL: Hedda Gabler. TEATRUL REGINA MARIA: Papa. TEATRUL MIC: Năzdrăvăniile vinului. TEATRUL CENTRAL: Gott der Rache TEATRUL ALHAMBRA: Varietăţi. CINEMA VLAICU: Jack fără frică. CINEMA PATNE PALACE : La Maison du Mystére. CINEMA BRISTOL: Nu seduceţi fetele. *#* EXPOZIȚII DESCHISE ! SALA LIEDERTAFEL: A’. Pavlovitz.. MAISON Saanen. • • * D’ART: Chirovici—Van Miercuri 2 Mai va avea loc la Teatrul Regina Maria premiera piesei Masca şi obrazul de Chiarelli. * * * Săptămâna asta vor avea loc la Opera Română două spectacole cu preţuri populare. Se va cânta „Va- sul fantomă“ şi „Boema“ ambele dirijate de d. G. Georgescu. L Un profesor atacat de bandiţi BOTOŞANI. — In noaptea de 25 spre 26 Aprilie, bandiţi rămaşi recunoscuţi, au pătruns în camera profesorului Neculai Ionescu de la liceul Laurian, pe care l-au jefuit de suma de 3000 lei, după ce i-au aplicat în somn o lovitură de cuţit în tâmpla dreaptă. Cu toată gravitatea rănei, profesorul se află în afară de orice primejdie. A DPVPP TTT. La Cluj studenţii continuă scandalul TE DE STUDENŢI —RECTORUL UNIVERSITĂŢII HUIDUIT - CLUJ, 29. — Centrul studenţesc Petru Maior a voit sa ţină o adunare fără autorizatia rectorului, In localul universităţii Politia Insă a Împiedicat Intrarea studenţilor in universitate. Studenţii au fortat intrarea, însă adunarea nu s’a putut tine pentru că politia a evacuat pe student!. Student!! au plecat de la universitate la locuinţa rectorului Dr. Iacobovici, din str. Minerva. Aci au făcut o gălăgie imensă. Studenti au huiduit pe rector. In tot cartierul a domnit panică timp de jumătate de oră. Rectorul Iacobovici a tras obloanele de fier de la ferestre, temându-se de urgia studenţilor. Manifestanţii s-au împrăştiat apoi la casele lor. ADUNAREA GENERALA A STUDENŢILOR CLUJ. 29. Adunarea generală a studenţilor va avea loc mâine seară. Congresul inginerilor Duminică dimineaţa s’a ţinut în sala societăţei Politechnice congresul inginerilor salariaţi şi publici, sub prezidenţia d-lui C. D. Buşilă. Au participat aproape 800 de ingineri. După cuvântările rostite şi dezbaterile congresului s’a votat o moţiune prin care se menţin revendicările inginereşti, bazate pe principiul de uniformizare a tuturor inginerilor salariaţi de stat cât şi pe acel al unui salariu de minimum 7000 lei şi maximum 15.000 lei lunar, şi se preconizează : Necesitatea de a se trece cât mai neîntârziat la executarea de lucrări publice pentru refacerea ţării şi de a se ajunge la valorificarea tuturor inginerilor technici prin utilizarea raţională şi consultarea efectivă a inginerilor. Congresul s-a terminat la orele 9 seara. Ill doilea congres al societăţii de hidrologie ■UgSBEa»—' — Examenele pentru Seminars! Consiliul permanent al cultelor, întrunindu-se Sâmbătă 28 Aprilie, orele 4 după amiază, a hotărât următoarele cu privire la examenele de admitere şi diferenţă, particulare şi integrale de la seminariile teologice. 1) Examenele pentru intrare în seminar se vor acorda numai pentru clasele I şi V-a. Examenul de diferenţă se va acorda numai pentru cursul inferior şi în limita locurilor disponibile. 2) Examene particulare se vor admite numai seminariştilor, care au fost nevoiţi să întrerupă anul şcolar şi numai pentru clasa Întreruptă, in nici un caz pentru clasa VIII-a. 3) Prin excepţie, se vor acorda asemenea examene seminariştilor cu vârsta de peste 20 de ani şi cu media de minimum 6,50 in clasa precedentă. Acestora li se va putea acorda favoarea de a da două clase într’un an, însă numai pentru o singură dată in timpul duratei cursurilor. (Vor putea da şi un examen în Iunie). .Afară de această excepţie, toate examenele se vor da în toamnă. 4) In nici un caz, nu se va admite pentru clasa VIII-a nici un fel de examen, această clasă va fi făcută în seminar. Condamnarea printului de Lippe Paris. și înaintea consiliului de războiu din Duesseldorf a compărut principele Fredri-Wilhelm de Lippe, care a jucat un rol important in agitația ce s’a produs pe vremuri în Silezia de Sus. O patrulă franceză arestase pe principele de Lippe la Essen în Februarie trecut pentru purtare de armă prohibită şi pentru lipsă de hârtii în regulă. Condamnat de un prim consiliu de război la 8 luni închisoare, el a făcut apel; pedeapsa i-a fost redusă la două luni şi jumătate de închisoare şi la 800.000 mărci amendă . „Manifestaţiile studenţeşti“ Cu prilejul articolului publicat de d. prof. Matei B. Cantacuzino Din articolul d-lui prof. Cantacuino desprind, ca esenţiale, două idei: 1) nu se poate Învăţătură cu jandarm la uşă; 2) trebuesc pedepse şcolare şi sancţiuni In contra instigatorilor. 1) Se înţelege că o Universitate păzită cu soldaţi pentru ca să-şi poată îndeplini rolul — un rol cultural — e un stigmat pentru generaţia care ajunge până acolo. Dar şi o universitate cu uşile inchise, cu aspect de pustiire, şi mai puţin e ceva grozav de trist şi pentru noi toţi — In frunte cu profesorii — înjositor. Dar e o nuanţă care trebuia făcută de un talent aşa de remarcabil: soldatul la universitate a fost chemat să oprească desordinea, nu ca să ducă la cursuri pe cei cari nu vor să vie. Oricărei instituiţii, afară de armată şi puşcărie, nu-i stă bine cu soldaţi în poartă, dar atunci toţi membrii unui corp trebue să ştie a pune mai deasupra interesele personale pe aleinstituţiei (în cazul nostru profesori şi studenţi lalolaltă). Nu-i îngăduit profesorilor să-şi iasă din rol, băgând politica în universitate, cum nu-i îngăduit studenţilor să piardă respectul faţă de aşezământul lor de cultură. Dar când faptul s’a săvârşit, când anarhia s’a stabilit, ce mai faci? închizi instituţia? Şi’n cazul nostru până când? Până la toamnă? Atunci lucrurile vor fi şi mai grave: sporirea numărului, confusia, o serie de studenţi sacrificaţi, impresia unui succes prin forţă, toate vor duce acolo în cât d. prof. Matei Cantacuzino, ca şi oricare altul, va avea de ales: ori va primi legiferarea studenţilor în universitate, ori va pleca din învăţământ. Cine-şi închipue că mişcări de forma aceasta se topesc de la sine, se înşală amar. Nu-i place nimănui să doarmă cu sentinelă uşă , dar dacă-i stare de război ? Cât priveşte cealaltă faţă a problemei , profteorul să atragă prin personalitate, nici nu mai rămâne vorbă că aşa trebue să fie. Decât să nu uităm că în ziua de azi, în universitate se dau lupte şi personalitatea cea mai grandioasă nu înseamnă nimic dacă nu-i din tabără. Şi apoi să nu ne înolăm singuri; nici dorul de cultură nu-i prea mare. Poate susţine d. profesor Matei Gantauzino că au urmat cursul domniei-sale măcar într’un an, jumătate din studenţii cari trec examene ? Şi dacă nici d-sa nu atrage, atunci cine? 2) Pedepse şcolare ? Nu s-au dat, nu se dau şi nu cred că se vor da... fiindcă, vedeţi, trebue sa înceapă cu instigatorii Asta e o problemă fundamentală pentru bunul mers al universităţii, şi pentru seriositatea educaţiei in genera Câtă vreme vor fi conciliabule politice — şi le cunosc foarte bine — la cari se întâlnesc, In tovărăşie, studenţi cu profesori, până atunci mărul va fi putred. Câtă vreme nu va intra In simţul comun că-i o crimă să faci politică cu studnţii, să te servegli ihmei , fie şi numai prin autoritatea argumentărei — până atunci şcoala noastră nu va fi şcoală. Consecinţele funeste ale sistemului de azi, trebue să pătrundă aşa de adânc tn sufletul tinerilor încât să li se trezească bănuiala unui interes meschin, de îndată ce s’apropie de ei cineva, altminteri decât pe latura culturei. In fond ei sunt dispreţuiţi adânc tocmai de către acei cari-i utilizează şi abia mâine îşi vor da seamă că au fost Instrumente şi că avântul lor, bun pentru înnobilare personală, a fost degradat pentru interesul altora. Şi totuşi, poate nu-i prea târziu încă : să vie studenţii, ca generaţie nouă şi să dreagă ce au stricat prin ei acei cu sforăiala de întunerec. Şi au o cale foarte demnă: ţin la prestigiul universităţii fără gărzi; ei bine, atunci să renunţe la acţiuni violente pentru acest prestigiu, şi îşi vor fi dovedit astfel dragostea pentru instituţia lor de cultură. Iar pe viitor să fie surzi şi neascultători faţă de orice îndemn care nu sufere lumina şi pe aceia cari-i încearcă — oricine ar fi ei — să-i dea în public aşa cum se dau contrupătorii de minore. Dr. GR. T. POPA 99 si te refacă28 Forţa reali a Statului român. - Urmările războiului pentru România.-Politica financiară a guvernului Brătianu legată de primejdii. Paris. — Ziarul „Chllogramme“ din Paris, publică următorul semnificativ articol asupra României: Mai pretutindeni și în ciuda simpatiilor de care a ştiut să se înconjoare guvernul român, se semnalează criza economică şi politică ce străbate această ţară. Politica, într’adevăr, în ciuda vorbei celebre a baronului Louis, nu poate influenţa multă vreme asupra vieţei economice a unei ţări, căci omul nu ordonă naturii decât supunându-i-se, şi dacă vrea s-o contrarieze, ea se răzbună. Nu trebue să se spue: „făceţi-mî o politică bună şi vă voiu face finanţe bune“, ci tocmai contrariul. România, ca şi însăşi Franţa, o experimentează în momentul de faţă şi unii se întreabă cu oarecare îngrijorare dacă ţara suferă de o boală de creştere sau de desvoltarea unor germeni morbizi cari au fost introduşi odată cu Basarabia ? Orice s’ar spune despre luptele da partide şi despre şovăelile Coroanei, un lucru este sigur, neputinţa transporturilor, a culturei, în special a grâului, altă dată mare bogăţie comercială, şi a industriei petrolifere, miniere şi forestiere, care trebue să fie constatată şi paralel cu aceasta scăderea leului, al cărui egal era francul şi care valorează acum şapte centime şi jumătate. FORŢA REALA A STATULUI ROMAN Poate s’a judecat cu prea mult optimism forţa reală, a statului român. El are, ca şi Franţa, imense regiuni devastate. Deşi uzinele şi fabricele sunt azi în număr mult mai mic, pentru că ţinutul era mai ales o ţară agricolă, totuş aceste distrugeri de unelte sunt cu atât mai resimţite cu cât România, in momentul când a pierdut mijloacele sale de exploataţiune, s’a văzut deodată cu mari anexe, Transilvania, Basarabia, Banatul şi Dobrogea. Cine nu cunoaşte povestea soc. „Steaua Română“ nu ştie istoria industrială a României prezente. A părut util să se încorporeze provincii. S’a pus oare întrebarea dacă era capabilă să le asimileze şi pentru aceasta de a le pune In valoare ? I s'a dat oare ajutoare sau sarcini ? Ajunsese ea oare la maturitatea, experienţa, dibăciile naţionale pe cari o veche naţiune le posedă sau descoperă şi care-î permit să tragă folea din evenimente grave în aparenţă şi chiar un fapt, dar care nu ating viaţa sa profundă ? URMĂRILE RĂZBOIULUI PENTRU ROMANIA Or, războiul şi urmările sale au afectat viaţa profundă a României, cum de altfel şi a altor state din estul Europei. Nu numai că a slăbit-o, nu numai că a apropiat de ea crâmpeiele din aceeaş rasă, dar cu obiceiuri şi resurse disproporţionate, dar a provocat o revoluţie agrară destul de analogă aceleia care s’a produs în Rusia şi pe care Franţa a făcut-o la finele secolului 18, sub alte forme, în alte condițiunî, căci situaţiile, nevoile, spiritele nu sunt la fel nicăeri. Din toate acestea poate eşi în scurt timp un organism echilibrat ? Lucrul pare îndoelnic ; realizarea nu va fi obţinută, decât trecând prin crize analoge acelora care s’au succedat de cincizeci de ani în statele balcanice revenite la viaţă şi de un secol în rerpublicele sud-americane. POLITICA FINANCIARA A GUVERNULUI BRATIANU In acest moment, liberalii la putere cu d. Brătianu au votat noua lege fiscală prin care se reglementează devizele şi au căzut la Înţelegere cu Anglia cu privire la plata mateilor comerciale în străinătate. Această din urmă măsură este singura a cărei însemnătate poate fi apreciată de pe acum şi apare de pe acum ca plicită de pericol. „Buletinul de informaţiuni al oficiului comercial francez din România scrie în această privinţă : „Acest acord prevede de fapt legislaţia unor anumite măsuri stabilite la Londra şi modificarea art. 44 din Codul comercial, in vederea aplicării lor. In acest caz, regulamentul prevăzut faţă de englezi s ar întinde „de jure“ asupra celorlalte creanţe străine, fără distincţie de specie pentru aceste creanţe nici de situaţie pentru deţinătorii lor. Creditorii francezi nu vor afla fără surprindere că modalităţile unui aranjament care le este cu totul străin vor fi întinse prin lege asupra rezolvirei creanţelor lor. De la 1918 ei au multiplicat dovezile bunăvoinţei lor şi fericirile de scadenţă ce le-au acordat au permis debitorilor să facă să lucreze în condiţiuni deosebit de anvantagioase, capitaluri pe care le deţineau pe eltin. Foarte adesea, in colaborare cu organele economice franceze, au acceptat aranjamente, care au ţinut seamă in cea mai largă măsură posibilă de deprecierea leului, depreciere de care totuşi nu sunt responsabili“. Dacă se face o apropiere între acest fel de a proceda şi tratamentul impus purtătorilor de rente româneşti, se poate exprima temerea împreună cu „Le Bulletin“ că ea va da „o lovitură sensibilă, şi adâncă reputaţiei ţării şi schimbului său“. Nu ar trebui ca criza prezentă reconstrictivă etnică şi agrară să fie şi o criză de moralitate. Expoziţia pictorului Pavlovity dri dimineaţă a avut loc în saloanele Liedertafel, vernisajul expoziţiei pictorului vienez A. Pavlovitz. A asistat un public ales între care am putut nota pe d-nii Banu, ministrul artelor, baronul Knobloch, ministrul Austriei, ministrul Japoniei, al Olandei, al Suediei şi al Elveţiei cum şi foarte multe personalităţi din colonia ungară şi grmană. Frumuseţea pânzelor expuse a atras admiraţia tuturor finilor amatori de artă şi care au reţinut mai multe lucrări. Expoziţia d-lui Pavlovits se anunţă ca un succes. Ca e bun, e eftin ! ! Cumpăraţi de probă di n reein! şi Ţuică bătrână produse selecţionate şi absolut naturale din Valea Popii, proprietatea Th. V. Orchisdan Se vinde în orice cantitate, In sticle înfundate. Depozit: București 11, Strada Pânzari No. 11 Sticla cu vin Lei 20 Sticla cu ţuică Lei 25 Pentru sticla înapoiată se restituie 5 lei. *33 Primim următoarele: „Cercul de studii dentare al României“ aduce la cunoştinţa tuturor dentiştilor din ţară să se prezinte de urgenţă cu toate actele, inclusiv recipisa administraţiei financiare pentru suma de 200 lei, la direcţiunea generală a serviciului sanitar, aceasta fiind in interesul lot deoarece, comisiunea in urma unei hotărtri, nu va mai primi spre cercetare actele după data de 4 Mai a. c. Cei ce nu vor depune cele de mai sus, vor fi clasaţi sau respinşi definitiv din oficiu, după formularele întocmite“. F. Cărţi şi Reviste A apărut: Critica ■revoluţiunei de Walther Rathenau, în traducere românească de Otton L. William Ossenkop. Preţul 5 lei. Information'! Societatea pentru profilaxia tuberculozei a deschis sanatoriul său Torţa din Transilvania. Sanatoriul primeşte bolnavi in faza Întâia şi a doua. Se merge la sanatoriu luând trenul la ora 7,25 dimineaţa din Braşov şi se ajunge la ora 9 dim. la gara Brisadul Oltului, unde Marţi şi Vineri brecul sanatoriului transportă bolnavii Informaţiuni detaliate se capătă la societate, in Bucureşti, str. Academiei No. 20, sau direct la sanatoriu. Prospecte se găsesc şi la medicii filialelor societăţii din toată ţara. Sanatoriul este deschis în tot consul anului. Staţiunea OLANESTI - VALCEA renovată şi instalată din nou se va deschide la 1 Iunie Isvoare cu ape iodurate, cu ape diuretice şi disolvante ale acidului uric, rentitate pentru tratamentul reumatismului, gutei, afecţiunilor de stomac, intestine, de ficat şi rinichi. Băi de iod şi pucioasă, hidroterapie. Toţi cercetaşii cohortei „Păstorul Bucur“ sunt chemaţi în ziua de Joi 3 Mai, la sediu, la orele 6 juni, în vederea exerciţiilor. Instalaţiunile nou de bă lavoare şi toate articolele sanitare la Domeniul Regal Copăceni şi Domeniile Coroanei Scrovişte au fost comandate la Magazinele Josef Weissmann & Co., Str. Mihai-Voda No. 9. Societatea studenţilor în medicină a serbat Duminică, la orele 4 d. a., în sala cea mare a palatului Eforiei, aniversarea a 90 de ani de la fondarea primei instituţii sanitare din ţară, sub îndemnul guvernatorului general Kisseleff. Teatru! Hegina Maria Compania Dramatică Bulandra Miercuri 2 Mai 1923 se va juca pentru prima oară Krul Grotescă în 3 acte de Luiga Chiarelli cu Lucia Sturda-Bulandra şi Petro Sturdza De la Nitta-Jo încoace singurul LYTO, graţie temperamentului său a reuşit să obţină succese cum de mult n’au cunoscut artişti străini la noi. Biletele la Teatru! ALHAMBRA au început să fie reţinute din ajun, pentru spectacolele sale. Se observă în sală spectatori, cari gustă mai multe seri în şir vinetele lui LYTO. Docent Dr. Radovici șef de clinică la Facultate Boae nervoase. Sifilis nervos. Consult 57 Revală 11 Telef 574. ss, CRETUTINCHE WIPC AU UDE și FISCHCRETEM colorile cele med moderne precum și TENNYB alb și ALPAGALE toate colorile etc. In bogat asortiment a primit „POSTAVARIA EXCELSIOR« Str. Banca Națională I. Sf. Vechea Casă da Engros V N. Orghidan & fiu Str. Popnari 11, Bucureşt Primind din Anglia un mar transport de: Manufactură, Pânzărie, Ţesături fine pentru sezonul de vară vinde D-lor Comercianţi* cu preţurile cele mai convenabil* Este in interesul ori cărui cumpărător a vizita mazinul nostru— B—I H