Adevěrul, mai 1923 (Anul 36, nr. 12028-12058)

1923-05-01 / nr. 12028

PAGINA ? „CREDITUL MINIERCC Societate Anonimă Română pentru desvortarea Industriei Miniere SQMUTIUNE Ca urmare la publicaţiunea extrasului de proces verbal al şe­dinţei Consiliului de Administraţie publicat prin Monitorul Oficial No. 229 din 24 Ianuarie 1923 prin care D-nii Acţionari ai Socie­tăţei „Creditul Minier“ erau chemaţi la efectuarea ultimului văr- sământ de 30% pentru acţiunile em­isiunei a V-a. D-nii Acţionari cari n’au efectuat încă acest vărsământ, sunt invitaţi şi somaţi pentru ultima dată ca cel mai târziu p­­ână în ziua de inclusiv Joi 10 Mai 1923 ora 6 p. m. să verse a cassa Societăţei din Bucureşti, B-dul I. C. Brăltianu No. 75 Intre orele 9—12 a. m. şi 4—6 p. m. în fiecare zi de lucru sumele dato­rite pentru acoperirea vărsămintelor întârziate plus dobânzile afe­rente de 12% pe an, cunoscând că în caz contrar şi fără nici o altă somaţiune sau punere în întârziere, Societatea va uza de drep­turile conferite prin art. 170 Cod. Comercial şi va vinde prin bursă acele acţiuni pentru acoperirea sumelor datorate. Consiliul de Administraţie CAUMANESTI­­ SEZON : 1 MAI— 30 SEPTEMBRIE Cea mai renumită staţiune balneară, are o climă plăcută, constantă şi la adăpost de curenţi. Se găsesc BAI SITII FUHOASE ŞI APA MINERALA PURGĂTIZE AA Hotel „COZM­A“ A A Oferă vizitatorilor săi camere bine amenajate şi cu confort modern cu cele mai convenabile preţuri Un restaurant de primul rang va servi cele mai alese mâncări de regim şi fără regim, r* N­ A rp f Apă atermală, conţine radium, renumită *0fix IEA I - pentru boalele de rinichi,ficat, artitrism, ----------------------------------- gută, diabet, etc Toţi cei ce sufer de numai Ta' sursă APA DE CAC1UI ATA de§€Ms Magazinul Ga^aral d® — Sirada Carol No. 19 — (vis-a-vis do Fraţii Roller) Postei excepţional d© ieftine Livrăm prompt Butoaie de fer de orice fel Barituri da uieiu Bidoane de transport, Găleţi de zinc Regulus Kommanditgesellschaft Höndorf B©r!in w. 9. Potsdamerslrassa 20 99 1PATUL" Tabrîcâ de Mobile de Tei' §1 Bronx tSaefetite? Jtnmifna Amâna ű finomo'frrs Sfr. Sfinţii Apostolii 40*^2 Mişcarea demobilizaţilor din ţară CONGRESUL DE LA ODOBEŞTII UŞILE UNIVERSITĂŢII PORTA. (Dfimboviţa) DESCHIDEREA ŞEDINŢEI Şedinţa a fost deschisă la ora 1 sub prezidenţia d-lui Costache Dobre sătean din Odobeşti. D. N. N. STOICA preşedintele soc. „Apărătorii patriei“ ia cel dintâiu cuvântul şi dă câteva explicaţii cu privire la rostul mişcării demobili­zaţilor din ţară D. colonel DAR­LAN arată foloase­le organizării şi solidarităţii D. ing. RELEANU vorbeşte In a­celaş sens. D. ION GHIŢA sătean face cunos­cut adunării organizarea împroprie­tăririlor la sate, care a dat loc la mari nemulţumiri. D. BALAŞOIU propune un plan practic de organizare a demobiliza­ţilor. D. M. CORNESCU, fost prefect, spu­ne că între rege şi popor s’au inter­pus oameni cu suflete mici, cari pun în primejdie echilibrul sufletesc al poporului. Mai vorbesc d-nii C GRIGORESCU şi D U Ţ E S CU - D­âmbovi­ţa, duipă care se dă din nou cuvântul d-lui STOI­CA. D-sa citeşte unele articole din statutele societăţii din cari reese că societatea „Apărătorii patriei“ şi-a propus să lupte pentru împroprietă­rirea demobilizaţilor încă din 1913, dată când a fost înfiinţată. Prima filială va fi înfiinţată la Târgovişte chiar săptămâna aceasta şi va fi pusă sub conducerea d-lui M. Coraescu avocat. S-au perindat apoi la tribună d-nii Tudorache, Is­pas, Ioniţă Iordan şi Marin Olteanu toţi săteni, Florea Dumitrescu, Is­­trate învăţător şi Costache Dobre preşedintele adunării. La urmă, d. Stoica a citit o mo­ţiune in sensul cele vorbite. Seara la orele 6, sa oferit o agapă congresiştilor. In gara Ticu, cu toate că congre­­siştii aveau rezervat un vagon, d. Io­nel Brătianu, prin/j- ministru i-a observat pe peron şi i-a poftit în va­gonul său unde au rămas până la sosirea trenului in gara de Nord. Al doilea congres al societăţii de hidrologia medicală, s’a ţinut ori in a palatul „Asociaţiei generale a medi­cilor“. Dimineaţa a avut loc o şedinţă ad­ministrativă la care au participat numai membrii societăţii. Au vorbit la această şedinţă d-nul dr. Vicol, dr. Pastia, dr. Frumuşanu, etc. In şedinţa de după amiază s-au discutat chestiuni de domeniu ştiin­ţific. Au făcut comunicări mai mulţi medici, printre cari d-nii: dr. Teo­­hari, dr. Babeş, dr. Bogdan, dr. Băl­­tăceanu, dr. Graur, etc. In comuna Ştefăneşti, toţi fruntaşii 1,^«Jlt un^aportî'i SrfîSeh* bătă^searn1 f°8t areata*i încâ de SAm specializarea staţiilor balneare, după care congresul s'a declarat închis. Congresiştii au plecat aseară in excursie la Govora, Călimăneşti, Oc­na Sibiului, Braşov şi Sinaia, întrunirea partidului naţional din Sanit. In vederea întrunirei au fost aduşi numeroşi jandarmi din vecinătate. întrunirea a fost deschisă de d. Stelian Popescu preşedintele organi­zaţiei partidului naţional din jude­ţul Prahova. Au mai luat cuvântul Pr. Mihăi­­lean­u, avocat D. Popescu-Pretor, prof D. G. Popescu, G. Şerb. Teodorescu şi dr. Cosma. Oratorii au arătat starea în care a fost adusă ţara de guvernul libe­ral, protestând cu vehemenţă împo­triva tuturor nelegiuirilor patronate de acest guvern, întrunirea s-a sfârşit la orele 12 a­­m. _ Sim. CETĂŢENI, NEGUSTORI, PRO­PRIETARI DE FABRICI ŞI ÎN­TREPRINDERI COMERCIALE, INSTITUŢIUNI DE STAT ŞI BĂNCI *— Doriţi a scăpa de furturi, spar­geri, Incendii, atentate? etc. — Să vă abonaţi de îndată numai şi la singura Societate Română de pază, Siguranţă şi Poliţie par­ticulară , JOAN­A CREDINCIOA­SA” autorizată definitiv de onor. ministeri­ de interne cu ordinul No. 20263/923, constituită prin ac­ti­ transcris la tribunalul Ilfov secţia I-a comercială sub No. 782/923 cu sediul central în Bucu­reşti calea Victoriei 222, care prin modul de organizare, oamenii ei speciali şi felul de pază, asigură fiecărui abonat intacta, corecta şi sigura păstrare a averei şi per­soanei sale. Societatea are o sucursală la Cernăuţi care funcţionează de pe­şterii ani de zile şi care prin me­ritele sale şi fiind singura exis­tentă în ţară, a fost autorizată de Onor, ministerul de industrie şi comerţ (secretariatul expoziţiei) cu ordinul No. 1070 din 18 TV. 921 ca să vă facă paza lucrurilor de la Expoziţia „Târgul de Mostre” din Bucureşti pentru care i s-a adus mulţumiri. Astăzi sucursala noastră are un număr destul de însemnat de a­­bonaţi la Cernăuţi, graţie modu­lui de pază şi felului de condu­cere intre care cităm: adminis­traţia Bucovinei, spitalul judeţu­lui, Serviciul automobilelor, Ban­ca Tărei, Primăria Cernăuţi Uzi­na electrică, Banca Românească, Wiener Bankverein, Banca Mar­in­or­osch Blank, Banca Engleză, Banca Iaşilor, Banca de Est, Ban­ca Ipotecară, Banca Mercur, Ban­ca de Lombard Viena, etc., etc. şi numeroase făbrici, magazine şi case particulare. Societatea începe funcţionarea ei cu începere dela 1 Mai a. c. Prospecte de abonamente se pot cere la Dir­ecţia Societăţei în Calea Victoriei 222, in orice zi In­tre orele 10—12 şi 4—6 până la 1 Mai iar dela această dată în Cititi „Mersuil Literar” Gre&Mdorfin 86 DINŢI cumpăr urgent DINŢI, CENTURE ÎNTREGI şi parţiale vechi, artificiali plătind preţuri foarte bune Galea Moşilor 244 . Societatea demobilizaţilor .Apără­torii patriei“ a convocat un congres al demobilizaţilor din Dâmboviţa, congres care s-a ţinut dri Duminică în comuna Odobeşti, şase tone de gara Titu Comitetul organizator al congresu­lui a plecat din Bucureşti ori dimi­neaţă cu un vagon special şi a fost întâmpinat în gara Titu de mai multe delegaţii de ale demobilizaţi­lor din judeţ. La Odobeşti, cu toate măsurile luate de Jandarmi, cari au operat chiar mai multe arestări, au venit mulţi săteni de prin comunele vecine cari am­ ţinut să participe la congres. Dasbaterile s'au desfăşurat în sala cooperativei „învierea". PLOEŞTI, 20. — Azi dimineaţă a avut loc o întrunire a partidului na­­ţional român la Slănîc. Cu toate că guvernul prin organe­le sale, a luat măsuri ca să împedice pe sătenii din comunele învecinate să participe. Întrunirea a fost foarte populată. Viaţa artistici SPECTACOLE OPERA ROMANA: Relac­ie. TEATRUL NATIONAL: Hedda Gabler. TEATRUL REGINA MARIA: Papa. TEATRUL MIC: Năzdrăvăniile vinului. TEATRUL CENTRAL: Gott der Rache TEATRUL ALHAMBRA: Varietăţi. CINEMA VLAICU: Jack fără frică. CINEMA PATN­E PALACE : La Maison du Mystére. CI­NEMA BRISTOL: Nu seduceţi fetele. *#* EXPOZIȚII DESCHISE ! SALA LIEDERTAFEL: A’. Pavlo­vitz.. MAISON Saanen. • • * D’ART: Chirovici—Van Miercuri 2 Mai va avea loc la Tea­trul Regina Maria premiera piesei Masca şi obrazul de Chiarelli. * * * Săptămâna asta vor avea loc la Opera Română două spectacole cu­­ preţuri populare. Se va cânta „Va-­ sul fantomă“ şi „Boema“ ambele di­rijate de d. G. Georgescu. L Un profesor atacat de bandiţi BOTOŞANI. — In noaptea de 25 spre 26 Aprilie, bandiţi rămaşi r­e­­cunoscuţi, au pătruns în camera profesorului Neculai Ionescu de la liceul Laurian, pe care l-au jefuit de suma de 3000 lei, după ce i-au aplicat în somn o lovitură de cuţit în tâmpla dreaptă. Cu toată gravitatea rănei, profe­sorul se află în afară de orice pri­mejdie. A D­P­V­PP TT­T. La Cluj studenţii continuă scandalul TE DE STUDENŢI —RECTORUL UNIVERSITĂŢII HUIDUIT - CLUJ, 29. — Centrul studenţesc Petru Maior a voit sa ţină o adu­nare fără autorizatia rectorului, In localul universităţii Politia Insă a Împiedicat Intrarea studenţilor in universitate. Studenţii au fortat intrarea, însă adunarea nu s’a putut tine pentru că politia a evacuat pe student!. Student!! au plecat de la univer­sitate la locuinţa rectorului Dr. Iacobovici, din str. Minerva. Aci au făcut o gălăgie imensă. Studenti au huiduit pe rector. In tot cartie­rul a domnit panică timp de jumă­tate de oră. Rectorul Iacobovici a tras obloa­nele de fier de la ferestre, temân­­du-se de urgia studenţilor. Mani­festanţii s-au împrăştiat apoi la ca­sele lor. ADUNAREA GENERALA A STU­DENŢILOR CLUJ. 29.­­ Adunarea generală a studenţilor va avea loc mâine seară. Congresul inginerilor Duminică dimineaţa s’a ţinut în sala societăţei Politechnice congre­sul inginerilor salariaţi şi publici, sub prezidenţia d-lui C. D. Buşilă. Au participat aproape 800 de ingi­neri. După cuvântările rostite şi dezba­terile congresului s’a votat o moţiu­ne prin care se menţin revendicările inginereşti, bazate pe principiul de uniformizare a tuturor inginerilor salariaţi de stat cât şi pe acel al u­­nui salariu de minimum 7000 lei şi maximum 15.000 lei lunar, şi se pre­conizează : Necesitatea de a se trece cât mai neîntârziat la executarea de lucrări publice pentru refacerea ţării şi de a se ajunge la valorificarea tuturor inginerilor technici prin utilizarea raţională şi consultarea efectivă a inginerilor. Congresul s-a terminat la orele 9 seara. Ill doilea congres al so­cietăţii de hidrologie ■UgSBEa»—' — Examenele pentru Seminars! Consiliul permanent al cultelor, întrunindu-se Sâmbătă 28 Aprilie, orele 4 după amiază, a hotărât ur­mătoarele cu privire la examenele de admitere şi diferenţă, particu­lare şi integrale de la seminariile teologice. 1) Examenele pentru intrare în seminar se vor acorda numai pen­tru clasele I şi V-a. Examenul de diferenţă se va a­­cord­a numai pentru cursul inferior şi în limita locurilor disponibile. 2) Examene particulare se vor ad­mite numai seminariştilor, care au fost nevoiţi să întrerupă anul şco­lar şi numai pentru clasa Între­ruptă, in nici un caz pentru clasa VIII-a. 3) Prin excepţie, se vor acorda asemenea examene seminariştilor cu vârsta de peste 20 de ani şi cu me­dia de minimum 6,50 in clasa pre­cedentă. Acestora li se va putea acorda favoarea de a da două clase într’un an, însă numai pentru o singură dată in timpul duratei cursurilor. (Vor putea da şi un examen în Iu­nie). .Afară de a­ceastă excepţie, toate examenele se vor da în toamnă. 4) In nici un caz, nu se va ad­mite pentru clasa VIII-a nici un fel de examen, această clasă va fi fă­cută în seminar. Condamnarea prin­tului de Lippe Paris. și înaintea consiliului de războiu din Duesseldorf a compă­­rut principele Fredri-Wilhelm de Lippe, care a jucat un rol impor­tant in agitația ce s’a produs pe vremuri în Silezia de Sus. O patrulă franceză arestase pe principele de Lippe la Essen în Fe­bruarie trecut pentru purtare de ar­mă prohibită şi pentru lipsă de hârtii în regulă. Condamnat de un prim consiliu de război la 8 luni închisoare, el a făcut apel; pedeap­sa i-a fost redusă la două luni şi jumătate de închisoare şi la 800.000 mărci amendă . „Manifestaţiile studenţeşti“ Cu prilejul articolului publicat de d. prof. Matei B. Cantacuzino Din articolul d-lui pro­f. Cantacui­­no desprind, ca esenţiale, două idei: 1) nu se poate Învăţătură cu jan­darm la uşă; 2) trebuesc pedepse şcolare şi sancţiuni In contra instiga­torilor. 1) Se înţelege că o Universitate pă­zită cu soldaţi pentru ca să-şi poată îndeplini rolul — un rol cultural — e un stigmat pentru generaţia care ajunge până acolo. Dar şi o univer­sitate cu uşile inchise, cu aspect de pustiire, şi mai puţin e ceva grozav de trist şi pentru noi toţi — In frun­te cu profesorii — înjositor. Dar e o nuanţă care trebuia făcută de un ta­lent aşa de remarcabil: soldatul la u­­niversitate a fost chemat să oprească desordinea, nu ca să ducă la cursuri pe cei cari nu vor să vie. Ori­cărei instituiţii, afară de arma­tă şi puşcărie, nu-i stă bine cu sol­daţi în poartă, dar atunci toţi mem­brii unui corp tre­bue să ştie a pune mai deasupra interesele personale pe ale­­instituţiei (în cazul nostru profe­sori şi studenţi lalolaltă). Nu-i îngă­duit profesorilor să-şi iasă din rol, băgând politica în universitate, cum nu-i îngăduit studenţilor să piardă respectul faţă de aşezământul lor de cultură. Dar când faptul s’a săvâr­şit, când anarhia s’a stabilit, ce mai faci? închizi instituţia? Şi’n cazul nostru până când? Până la toamnă? Atunci lucrurile vor fi şi mai grave: sporirea numărului, confusia, o serie de studenţi sacrificaţi, impresia u­­nui succes prin forţă, toate vor duce acolo în cât d. prof. Matei Cantacu­zino, ca şi oricare altul, va avea de ales: ori va primi legiferarea studen­ţilor în universitate, ori va pleca din învăţământ. Cine-şi închipue că miş­cări de forma aceasta se topesc de la sine, se în­şală amar. Nu-i place ni­mănui să doarmă cu sentinelă uşă , dar dacă-i stare de război ? Cât priveşte cealaltă faţă a proble­mei , profteorul să atragă prin per­sonalitate, nici nu mai rămâne vor­bă că aşa trebue să fie. Decât să nu uităm că în ziua de azi, în universi­tate se dau lupte şi personalitatea cea mai grandioasă nu înseamnă ni­mic dacă nu-i din tabără. Şi apoi să nu ne înolăm singuri; nici dorul de cultură nu-i prea mare. Poate susţi­ne d. profesor Matei Gantauzino că au urmat cursul domniei-sale măcar într’un an, jumătate din studenţii cari trec examene ? Şi dacă nici d-sa nu atrage, atunci cine? 2) Pedepse şcolare ? Nu s-au dat, nu se dau şi nu cred că se vor da... fiindcă, vedeţi, trebue sa înceapă cu instigatorii Asta e o problemă fun­damentală pentru bunul mers al u­­niversităţii, şi pentru seriositatea e­­ducaţiei in genera Câtă vrem­e vor fi conciliabule politice — şi le cunosc foarte bine — la cari se întâlnesc, In tovărăşie, studenţi cu profesori, până atunci mărul va fi putred. Câtă vreme nu va intra In simţul comun că-i o crimă să faci politică cu stu­­dnţii, să te servegli ihm­ei , fie şi nu­mai prin autoritatea argumentă­­rei — până atunci şcoala noastră nu va fi şcoală. Consecinţele funeste ale sistemului de azi, trebue să pă­trundă aşa de adânc tn sufletul tine­rilor încât să li se trezească bănuia­la unui interes meschin, de îndată ce s’apropie de ei cineva, altminteri de­cât pe latura culturei. In fond ei sunt dispreţuiţi adânc tocmai de că­tre acei cari-i utilizează şi abia mâi­ne îşi vor da seamă­­ că au fost In­strumente şi că avântul lor, bun pentru înnobilare personală, a fost degradat pentru interesul altora. Şi totuşi, poate nu-i prea târziu încă : să vie studenţii, ca generaţie nouă şi să dreagă ce au stricat prin ei acei cu sforăiala de întunerec. Şi au o cale foarte demnă: ţin la pres­tigiul universităţii fără gărzi; ei bi­ne, atunci să renunţe la acţiuni vio­lente pentru acest prestigiu, şi îşi vor fi dovedit astfel dragostea pen­tru instituţia lor de cultură. Iar pe viitor să fie surzi şi neascultători fa­ţă de orice îndemn care nu sufere lumina şi pe aceia cari-i încearcă — oricine ar fi ei — să-i dea în pu­blic aşa cum se dau contrupătorii de minore. Dr. GR. T. POPA 9­9 si te refacă28 Forţa reali a Statului român. - Urmările războiului pen­tru România.-Politica fi­nanciară a guvernului Brătianu legată de primejdii. Paris. — Ziarul „Chllogramme“ din Paris, publică următorul semni­ficativ articol asupra României: Mai pretutindeni și în ciuda sim­patiilor de care a ştiut să se încon­joare guvernul român, se semnalea­ză criza economică şi politică ce străbate această ţară. Politica, în­tr’adevăr, în ciuda vorbei celebre a baronului Louis, nu poate influenţa multă vreme asupra vieţei economi­ce a unei ţări, căci omul nu ordonă naturii decât supunându-i-se, şi da­că vrea s-o contrarieze, ea se răz­bună. Nu trebue să se spue: „fă­­ceţi-mî o politică bună şi vă voiu face finanţe bune“, ci tocmai con­trariul. România, ca şi însăşi Fran­ţa, o experimentează în momentul de faţă şi unii se întreabă cu oare­care îngrijorare dacă ţara suferă de o boală de creştere sau de desvolta­­rea unor germeni morbizi cari au fost introduşi odată cu Basarabia ? Orice s’ar spune despre luptele da partide şi despre şovăelile Coroanei, un lucru este sigur, neputinţa trans­porturilor, a culturei, în special a grâului, altă dată mare bogăţie co­mercială, şi a industriei petrolifere, miniere şi forestiere, care trebue să fie constatată şi paralel cu aceasta scăderea leului, al cărui egal era francul şi care valorează acum şapte centime şi jumătate. FORŢA REALA A STATULUI ROMAN Poate s’a judecat cu prea mult op­timism forţa reală, a statului ro­mân. El are, ca şi Franţa, imense regiuni devastate. Deşi uzinele şi fa­­bricele sunt azi în număr mult mai mic, pentru că ţinutul era mai ales o ţară agricolă, totuş aceste distru­geri de unelte sunt cu atât mai re­simţite cu cât România, in momen­tul când a pierdut mijloacele sale de exploataţiune, s’a văzut deodată cu mari anexe, Transilvania, Basa­rabia, Banatul şi Dobrogea. Cine nu cunoaşte povestea soc. „Steaua Ro­mână“ nu ştie istoria industrială a României prezente. A părut util să­­ se încorporeze provincii. S’a pus oare întrebarea dacă era capabilă să le asimileze şi pentru aceasta de a le pune In valoare ? I s'a dat oare ajutoare sau sarcini ? Ajunsese ea oare la maturitatea, experienţa, di­băciile naţionale pe cari o veche na­ţiune le posedă sau descoperă şi care-î permit să tragă folea din eve­nimente grave în aparenţă şi chiar un fapt, dar care nu ating viaţa sa profundă ? URMĂRILE RĂZBOIULUI PEN­TRU ROMANIA Or, războiul şi urmările sale au afectat viaţa profundă a României, cum de altfel şi a altor state din estul Europei. Nu numai că a slă­bit-o, nu numai că a apropiat de ea crâmpeiele din aceeaş rasă, dar cu obiceiuri şi resurse disproporţionate, dar a provocat o revoluţie agrară destul de analogă aceleia care s’a produs în Rusia şi pe care Franţa a făcut-o la finele secol­ul­ui 18, sub alte forme, în alte condițiunî, căci situaţiile, nevoile, spiritele nu sunt la fel nicăeri. Din toate acestea poa­te eşi în scurt timp un organism echilibrat ? Lucrul pare îndoelnic ; realizarea nu va fi obţinută, decât trecând prin crize analoge acelora care s’au succedat de cincizeci de ani în statele balcanice revenite la viaţă şi de un secol în rerpublicele sud-americane. POLITICA FINANCIARA A GUVERNULUI BRATIANU In acest moment, liberalii la pu­tere cu d. Brătianu au votat noua lege fiscală prin care se reglemen­tează devizele şi au căzut la Înţele­gere cu Anglia cu privire la plata m­a­tei­lor comerciale în străinătate. Această din urmă măsură este sin­gura a cărei însemnătate poate fi apreciată de pe acum şi apare de pe acum ca plicită de pericol. „Buletinul de informaţiuni al ofi­ciului comercial francez din Româ­nia scrie în această privinţă : „Acest acord prevede de fapt legis­laţia unor anumite măsuri stabilite la Londra şi modificarea art. 44 din Codul comercial, in vederea aplică­rii lor. In acest caz, regulamentul prevăzut faţă de englezi s ar întinde „de jure“ asupra celorlalte creanţe străine, fără distincţie de specie pen­tru aceste creanţe nici de situaţie pentru deţinătorii lor. Creditorii francezi nu vor afla fără surprin­dere că modalităţile unui aranja­ment care le este cu totul străin vor fi întinse prin lege asupra rezolvirei creanţelor lor. De la 1918 ei au mul­tiplicat dovezile bunăvoinţei lor şi fericirile de scadenţă ce le-au acor­dat au permis debitorilor să facă să lucreze în condiţiuni deosebit de an­vantagioase, capitaluri pe care le deţineau pe eltin. Foarte adesea, in colaborare cu organele economice franceze, au acceptat aranjamente, care au ţinut seamă in cea mai lar­gă măsură posibilă de deprecierea leului, depreciere de care totuşi nu sunt responsabili“. Dacă se face o apropiere între a­­cest fel de a proceda şi tratamentul impus purtătorilor de rente româ­neşti, se poate exprima temerea îm­preună cu „Le Bulletin“ că ea va da „o lovitură sensibilă, şi adâncă re­putaţiei ţării şi schimbului său“. Nu ar trebui ca criza prezentă recon­­strictivă etnică şi agrară să fie şi o criză de moralitate. Expoziţia pictorului Pav­lovity dri dimineaţă a avut loc în saloa­nele Liedertafel, vernisaju­l expoziţiei pictorului vienez A. Pavlovitz. A a­­sistat un pu­blic ales între care am putut nota pe d-nii Banu, ministrul artelor, baronul Knobloch, ministrul Austriei, ministrul Japoniei, al Olan­dei, al Suediei şi al Elveţiei cum şi foarte multe personalităţi din colo­nia ungară şi grmană. Frumuseţea pânzelor expuse a a­­tras admiraţia tuturor finilor ama­tori de artă şi care au reţinut mai multe lucrări. Expoziţia d-lui Pavlovits se anunţă ca un succes. Ca e bun, e eftin ! ! Cumpăraţi de probă di n reein! şi Ţuică bătrână produse selecţionate şi abso­lut naturale din Valea Popii, proprietatea Th. V. Orc­hisdan Se vinde în orice cantitate, In sticle înfundate. Depozit: București 11, Strada Pânzari No. 11 Sticla cu vin Lei 20 Sticla cu ţuică Lei 25 Pentru sticla înapoiată se restituie 5 lei. *33 Primim următoarele: „Cercul de studii dentare al Ro­mâniei“ aduce la cunoştinţa tuturor dentiştilor din ţară să se prezinte de urgenţă cu toate actele, inclusiv recipisa administraţiei financiare pentru suma de 200 lei, la direcţiu­nea generală a serviciului sanitar, a­­ceasta fiind in interesul lot de­oare­ce, comisiunea in urma unei hotă­­rtri, nu va mai primi spre cercetare actele du­pă data de 4 Mai a. c. Cei ce nu vor depune cele de mai sus, vor fi clasaţi sau respinşi defi­nitiv din oficiu, după fo­rmularele întocmite“. F. Cărţi şi Reviste A apărut: Critica ■revoluţiunei de Walther Rathenau, în traducere românească de Otton L. William Ossenkop. Pre­ţul 5 lei. Information'! Societatea pentru profilaxia tuber­culozei a deschis sanatoriul său To­rţa din Transilvania. Sanatoriul primeşte bolnavi in fa­za Întâia şi a doua. Se merge la sanatoriu luând tre­nul la ora 7,25 dimineaţa din Braşov şi se ajunge la ora 9 dim. la gara Brisadul Oltului, unde Marţi şi Vi­neri brecul sanatoriului transportă bolnavii Informaţiuni detaliate se capătă la societate, in Bucureşti, str. Aca­demiei No. 20, sau direct la sana­toriu. Prospecte se găsesc şi la medicii filialelor societăţii din toată ţara. Sanatoriul este deschis în tot consul anului. S­taţiunea OLANESTI - VALCEA renovată şi instalată din nou se va deschide la­ 1 Iunie Isvoare cu ape iodurate, cu ape diuretice şi disolvante ale acidului uric, rentitate pentru tratamentul reumatis­mului, gutei, afecţiunilor de stomac, intestine, de ficat şi rinichi. Băi de iod şi pucioasă, hi­­droterapie. Toţi cercetaşii cohortei „Păstorul Bucur“ sunt chemaţi în ziua de Joi 3 Mai, la sediu, la orele 6 juni, în vederea exerciţiilor. Instalaţiunile nou­ de bă­ lavoare şi toate articolele sanitare la Do­meniul Regal Copăceni şi Dome­niile Coroanei Scrovişte au fost co­mandate la Magazinele Josef Weissmann & Co., Str. Mihai-Voda No. 9. Societatea studenţilor în medicină a serbat Duminică, la orele 4 d. a., în sala cea mare a palatului Eforiei, aniversarea a 90 de ani de la fonda­rea primei instituţii sanitare din ţară, sub îndemnul guvernatorului general Kisseleff. Teatru! Hegina Maria Compania Dramatică Bulandra Miercuri 2 Mai 1923 se va juca pentru prima oară Kru­l Grotescă în 3 acte de Luiga Chiarelli cu Lucia Sturd­­a-Bulandra şi Petro S­turd­­za De la Nitta-Jo încoace singurul LYTO, graţie temperamentului său a reuşit să obţină succese cum de mult n’au cunoscut artişti străini la noi. Biletele la Teatru! ALHAMBRA au început să fie reţinute din ajun, pentru spectacolele sale. Se observă în sală spectatori, cari gustă mai multe seri în şir vi­­netele lui LYTO. Docent Dr. Radovici ș­ef de clinică la Facultate Boa­e ner­voase. Sifilis nervos. Consult 5­7 Re­­vală 11 Telef 57­4. ss, CRETUTINCHE WIPC AU UDE și FISCHCRETE­M colorile cele med moderne precum și TENNYB alb și ALPAG­ALE toate co­­lorile etc. In bogat asortiment a pri­mit „POSTAV­ARIA EXCELSIOR« Str. Banca Națională I. Sf. Vechea Casă da Engros V N. Orghidan & fiu Str. Popnari 11, Bucureşt Primind din Anglia un mar transport de: Manufactură, Pânzărie, Ţesături fine pentru sezonul de vară vinde D-lor Comercianţi* cu pre­ţurile cele mai convenabil* Este in interesul ori cărui cumpărător a vizita ma­­zi­nul nostru­— B—I H

Next