Adevěrul, iunie 1923 (Anul 36, nr. 12059-12088)
1923-06-01 / nr. 12059
PAGINA . 17 DE VÂNZARE LOCURI «felea 150 tu. p. Isi sus lat sycysim m lOO LEI METRUL PĂTRAT lOO LEI Platobil: Una treime la subscriere «I RESTUL IN 16 RATS LUNARE SUBSCRIERILE SE FAC ILA : Banca RomSira de Comerţ şi de Credit din Praga. Strada Lipscani No. 2; Banca Sindicatului Agricol Ilfov* Calea Victoriei No. 43; BiurouL F. R. „înlesnirea Drăniceanu“, Caiea Victoriei No. 35 Strada Sărindar No. 12 Caiea ©rivlSeS No. 147 Strada Sfânta Vineri No. 1 ' Strada Pctagera No. 25 Duminica şi Sărbătorile la BucureştiIMoul Adiţia Generală a vânzărei în loturi a Bucureştilor-IMoul Adresa: N. Basilescu, Bucureşti-Noul sau bucureşti, Hotel Csissa, Calea Histeriei Agenţia M. N. BmcR & Co. LEMME de FOC pentru Cărântidărie, Brutării, Fabrici, Spălătorii, vinde eftin din deposit Socist. „ARPEALUS.** ‘"«■g11“1 Contabilitate 30 ani, german, perfect bilanţier şi corespondent independent doreşte schimbarea postului, din cauze familiare. Ofertele a se adresa sub „F. A. 50“ la Annoncen Exped. PIRA3, A. G. Karlsbad. „Continentala“ A Im. 1UESCM Strada Câmpineanu No. 72 — Telefon 720 — ::: Atelier Modern ::: ===== pentru ===== Reparaţiuni de maşini de scris, de calculat şi orice fel de aparat de precizie CATAN de UZINA, in cisterne şi butoaie furnizează prompt orice cantităţi din depozit SOC. „SICIO” bucureşti, atr. Lipseni, 63 (Hanu cu Tele) Teef 311^ Groaznic cutremur de pământ în Persia PESTE 4000 DE VICTIME Londra, 30. — In Persia au avut loc teribile cutremure de pământ. După ştiri sosite din Indii, ar fi peste 4.000 de morţi. Şase sate au fost distruse. MOTTO: „Boalele venerice distrug omenirea, a „lupta contra lor e datoria fiecărui om", prof. Fournier Lemne de foc de vânzare circa 4000 vagoane esenţă Fag, predabile succesiv în gările VALEA SEACA şi FAROMI A se adresei. Henri G. Soutzelaşi Paladi 8 ................... Trăsură Victoria fabricaţie străină patent întreg pe cauciuc se vinde Brezoianu 43. Movila-Tehirghiol Camere mobilate din nou se închiriază în inlla faţa Hotelului Tamara, fără pensiune nici bucătării. Adresaţi Banca CONSTANŢA. Constanţa. IM de RUS Producţia zilnică 50 DUZINS Foarte rentabile pentru tociCari şi ateliere Reprentant pentru România „CONTINENTALA“ AL ILIESCU Str. Câmpineanu 22 Tel: 7020 DESCHIDEŢI-VA OCHII ŞI PAZIŢI-VA de aici este lipsa librăriilor. Simt mici, nevăzute, nici pe departe numeroase ca la Bucureşti să, le vezi la fiecare pas. Ai de a face cu oameni care nu citesc. Apoi cu asemenea năravuri nu se mai trezeşte ca Turcia! Cu farnatismul periodic, care strigă ura şi pustieşte vieţi şi averi, nu Se schimbă felul sufletesc. Cu zăcerea prin cafenele, cu viaţa moleşită, fără hărnicie, cu nepăsarea dobitocului care nu are ţinte de îndeplinit şi orânduiri pentru vremea de mai târziu, nu Se duce ţara. Aici sunt oameni primitivi. Li Se zice cinstiţi. Dar eu ştiu că nici dobitocul nu sare când nu-i e foame. Dacă trăieşti ca dobitocul, eşti şi cinstit, din lipsă de ispită. Dar primitivitate este. O veni în marele număr de ciupiţi de vărsat. Turcii n’au ajuns la civilizaţia vaccinei. Dar câte alte Semne ale înapoierii lor nu sunt! Archim. SCRIBAN Constantinopol, 24 Mai 1923. .... de Boalele sexuale ale căror consecinţe sunt din cele mai groaznice. Pentru prevenirea şi combaterea acestui flagel care distruge omenirea, casa OER-FILM a adus cu mari sacrificii un film demonstrativ, luat în Clinica profesorului Dr. FINGER din Viena.... și care va rula cu începere de Vineri 8 Iunie în sala Eforia. In interesul Sănătăţii In interesul Ţării In interesul Armatei toată lumea trebue să vadă acest film. piţW®n?5^S!^e PAULMllKERI! 86. Calea Victoriei.86 DarAmpriorAofe Outflow « jf CaleaMcJond 86 as» »-nu. Citită Adevărul literar dreptatea pe care guvernele ungureşti i-o refuzau, ci de la „împărat“. Era deci firesc ca Burg-ul din Viena, care lupta cu tendinţele separatiste ale magharimii, să fie socotit ca un credincios aliat al românilor cari luptau împotriva aceleiaş maghiarimi. Credinţa în puterea împăratului de-a face tot ce vrea — era mai veche la români decât dinastia habsburgică Era poate o nebuloasă reminiscenţă a vremilor de demult, pierdute în noaptea trecutului îndepărtat, când ocrotirea împăraţilor Romei asigura provinciei Dacia, ferite de luptele politice din Roma, pace şi prosperitate, o reminiscenţă care a fost alimentată, în mod inconştient, de unii dintre Habsburgi prin atitudini de simpatie promiţătoare pentru nevoile poporului românesc. Dar aceste atitudini n’au fost determinate de un sentiment de dreptate, ci de necesităţile politice ale zilei, cari impuneau încurajarea românilor în lupta lor de resistenţă împotriva unui duşman comun. Şi reminiscenţa aceasta nebuloasă a fost alimentată, în mod conştient, de îndrumătorii politicei noastre naţionale, pentru a ţinea prin mirajul puterii împărăteşti veşnic vie, hotărârea de luptă a poporului românesc. Pentru români, împăratul era în ce priveşte guvernul unguresc un aliat, un opoziţionist ca şi ei. Teremul fecund din Ardeal n’a fost însă bine exploatat, Guvernul liberal, care se erijează cu orice prilej în apărător al Coroanei, neputând pătrunde psiohologia specifică a dinasticismului ardelean, n’a făcut nimic pentru întărirea lui. Dimpotrivă, coborând Coroana în luptele politice de partid, afișând la alegeri lângă portretul regelui aproape pretutindeni portretul candidatului liberal, răspândind svonul că şi regele doreşte guvernarea liberală — liberalii au făcut din rege un aliat al lor, al guvernului, aducându-l în opoziţie cu poporul. Situaţia din Ardealul românesc, era diametral opusă situaţiunii din Ardealul unguresc. „împăratul“ nu mai era un aliat al poporului, ci al guvernului, al „boierilor“. „împăratul“ poate face ce vrea, el are toată puterea în mână, aşa crede poporul românesc din Ardeal. Aşa a crezut. Şi-a văzut cum „împăratul“ îngăduia la alegeri să fie furate urnele, să fie falsificate procesele verbale, să fie arestaţi candidaţii şi brutalizaţi alegătorii. A văzut o serie interminabilă de fără delegi, a văzut numindu-se în slujbe înalte oameni cari mai ori, sub unguri, ţineau cu asupritorii lui, ai poporului, a văzut administraţia întreagă prefăcută într’un birou de propagandă pentru guvern, — şi „împăratul“ tăcea. Atunci dar „împăratul“ s’a dat cu duşmanii poporului? Nu mai este aliat fii celor săraci şi obidiţi? Aceste s’au petrecut în sufletul românesc al Ardealului. Aceste şi încă ceva. Regele n’a tăcut întotdeauna. A mai spus, din vreme în vreme, câte o vorbă. Circulă în Ardeal o mulţime de legende în ce priveşte vizita Suveranilor la Sovata. Se colportează vorbe cari surprind, declaraţiuni cari mâhnesc, atitudini cari slăbesc sentimentele monarhice. Fac simple constatări, fără cea mai neînsemnată intenţiune de propagandă pentru sau contra unui curent. Spun şi scriu numai ceea ce văd şi aud. Tabăra monarhiştiilor români s’a divizat: unii au ajuns să creadă că „împăratul“ nu vrea să facă dreptate poporului, alţii au ajuns să creadă că „împăratul“ nu poate să facă dreptate. „împăratul’’ — şi nici un împărat. Şi-atunci la ce să mai ţie la un împărat care nu vrea sau nu poate să înfrângă trufia boierilor? Ardealul este adânc nemulţumit cu guvernarea liberală. Are o mie şi una de cauze să fie nemulţumit. In mod fatal o parte din această nemulţumire se resfrânge şi asupra Coroanei care îngăduie această stare de lucruri exasperată. Terenul este cât mai favorabil pentru o propagandă anti-monarhistă şi propaganda aceasta este în interesul multora şi dinăuntrul ţării şi din afară de graniţele ei. Mai ales în interesul celor dinafară de graniţele ei. Activitatea acestei propagande nu se aude, nici nu se vede încă, dar se simte. A slăbit în poporul românesc credinţa în atotputernicia împăratului, şi a slăbit la cărturari dogma politică a monarhiei ca forma de stat cea mai potrivită cu structura mentală şi starea culturală şi socială a poporului românesc. Monarhia nu mai este o credinţă, o dogmă, care nu se discută, ci o necesitate care pe zi ce trece pierde din caracterul ei de inexorabilitate şi pregăteşte terenul pentru partidul republican — care mijeşte în suflete. Viaţa artistică SPECTACOLELE DE AZI OPERA ROMANA — Balul mascat. TEATRUL NAŢIONAL.— Matineu şi seara: „Visul unei nopţi de vară“. ATENEU. __ Concert Enescu. TEATRUL POPULA®. — Mati„Sarmală, amicul pe ALHAMBRA. — Vaneu şi seara porului“. TEATRUL rietăţi. CINEMA VLAICU. _ „Atlantida“. CINEMA PATHE PALACE. —„La Maison du Mystare*". CINEMA BRISTOL. — „Maly- Phcon“. EXPOZIŢII. — Muzeul Kalinderu, Graphica. ATENEU. — Mătăuanu, Mateescu, Onofrei, Haethe, Boambă. MAISON D’ART. — Salonul umoriştilor. 1 PARCUL CAROL. — Exp. pictorului Ţine, A apflcuî !¥©- 1® din s ,Steaua Copiilor şi a Tinerimii“ . Variat, amuzant, instructiv:: Elevi şi Elevi, citiţi-l Şedinţa solemnă de la Academia Română DISCURSUL REGELUI. — ALTE DISCURSURI Eri după amiază, Academia Română a ţinut şedinţă solemnă, pentru primirea în sânul ei a d-lui Octavian Goga, ales in locul marelui Gh. Coşbuc. Regele a sosit la orele 6 seara şi a fost întâmpinat de d-nii Pârvan şi Iacob Negruzzi. D. Pârvan, a rostit cu acest prilej o scurtă cuvântare, arătând că un rege creiază istoria vremii sale nu numai cu planurile sale îndrăzneţe şi cu puterea braţului său ci şi din conştiinţa din care pornesc actele sale. Suveranul a răspuns cu o altă cuvântare, spunând că e plăcut impresionat de faptul că asistă într’o asemenea ocaziune la o şedinţă a Academiei. Apoi referindu-se la cuvântarea d-lui Pârvan, arată că astăzi regii sunt în directa legătură cu evenimentele istorice, pentru că sunt numiţi nu numai din graţia lui Dumnezeu ci şi din voinţa poporului. Inohee arătând marele rol al Academiei Române în desvoltarea simţimintelor cu adevărat patriotice în popor. # Ia cuvântul apoi d. OCTAVIAN GOGA, noul ales al Academiei. D-sa arată rolul literaturei în viaţa noastră socială şi face după aceia o biografie a predecesorului său, regretatul Gh. Coşbuc, insistând mai cu deosebire asupra caracterului sănătos al operei sale. D. BOGDAN DUICĂ ia cuvântul şi trece în revistă activitatea noului membru al Academiei, d. Octavian Goga. Oratorul spune că noul ales e un scriitor dublat de un luptător, adăugând că reprezintă părţile mai caracteristice ale Ardealului, că e regionalist. : Inchee cuvântarea cu următoarele cuvinte adresate d-lui Gaga: ,Fiii bineveniți în Academia Română". , Şedinţa a fost ridicată de rege, care s’a Întreţinut apoi cu fiecare academician în parte. Delimitarea frontierei româno-cehoslovace ,,Vidove Novinii“ informensă că membrii români din comisia de delimitare sosiţi la Bratislava au conferit, sub preşedinţia reprezentantului italian Pelicelli, cu delegaţia cechoslovacă. Un acord a fost realizat cu privire la furnitura materiilului de hotărnicire. Am prevăzut ori la ediţie că în şedinţa de după amiazi a Camerei va fi un nou scandal, cu ocazia explicărilor ce aveau să dea d-nii Mihalache şi Madgearu asupra cuvintelor pentru cari s’a cerut excluderea d-lor. N’am prevăzut însă că scandalul va lua atât de mari proporţii şi că se va termina cu bătae. Şi bătae a fost. D-nii Mihalache şi Grigore Filipescu au primit ori multe lovituri cu pumnii, dela deputaţii majoritari. Iată cum s’au petrecut faptele: Explicaţiile d-lui Mihalache La intrarea în ordinea de zi a fost citit raportul comisiunei de disciplină prin care se aviza la excluderea dela câte zece şedinţe a d-lor Ion Mihalache şi Virgil Madgearu. D. Mihalache a primit cuvântul să se explice de ce, la votarea pro■ectului asupra Reşiţei, d-sa a strigat : „Săriţi hoţii!“ Dar abia a început să vorbească fruntaşul ţărănist, referindu-se la campania dusă împreună cu liberalii, în contra guvernului şi parlamentului averescan, pe chestia Reşitei, că d. Orleanu, care prezida l-a întrerupt, cerăndu-i să se limiteze strict la explicarea cuvintelor incriminate. D. Mihalache a protestat că nu e lăsat să se explice cum crede d-sa şi a continuat să arate că in parlamentul averescan liberalii erau alături de ţărănişti să protesteze contra durei averei de miliarde a Reşiţei pe mâinile partizanilor politici, nesocotind drepturile şi interesele statului. D. Orleanu a intervenit din nou oprind pe d. Mihalache să vorbească. Opoziţia a protestat violent şi d. Grigore Filipescu a strigat că procedeul preşedintelui e o porcărie. Pentru această caracterizare, d. Filipescu a fost trimes înaintea comisiunei disciplinare. Dar în Cameră era atâta zgomot şi înfierbinţeală, că şedinţa a trebuit să fie suspendată. D. Mihalache, oprit sa vorbească, arunca urnele La reluare preşedintele, cu avizul majorităţei, a ridicat cuvântul d-lui Mihalache şi a invitat pe chestori să-l dea jos de la tribuna. D. Manolescu-Strunga a apucat de mână pe Mihalache, căutând să-l determine cu sila să se coboare de la tribună. Acesta a rezistat, a gesticulat şi a declarat că rămâne unde e. Atunci preşedintele a dispus să se aducă urnele şi a invitat pe deputaţi să voteze excluderea d-lui Mihalache. Când au fost însă puse urnele pe tribună, d. Mihalache a aruncat urna neagră în loja stenografilor, iar cu cea albă a plecat furios spre baţica ministerială. B. Mihalache bitul D. Manolescu-Strunga l-a ajuns din urmă şi i-a zmuls din mâini urna, iar mai mulţi deputaţi liberali au năvălit asupra d-lui Mihalache, îmbrâncindu-l, zmucindu-i hainele şi lovindu-l cu pumnii. E bătut şi d. Grigore Filipescu D. Grigore Filipescu s’a strecurat repetig prin dosul băncei ministeriale şi a sărit în ajutorul d-luî Mihalache. Dar a fost înconjurat şi d-sa de deputaţii liberali şi lovit cu pumnii de mai multe ori. Cele mai multe lovituri Ie-a primit de la d. Manolescu-Strunga. In timpul acestei învălmăşeli şi bătăi, miniştrii prezenţi stăteau retraşi spre una din uşile incintei. D-nii Mihalache şi Filipescu au fost scoşi din mâinile deputaţilor aberali şi astfel s-a restabilit o linişte foarte relativă. Marea excludere! Urnele şi capacele lor au fost adunate de pe jos şi repuse pe tribună, iar votarea excluderei d-lui Mihalache a început. Cel dintâi care s’a dus la vot a fost d .Dinu Brătianu, antagonistul politic dela Muscel al fruntaşului ţărănist. — Să-ţi de ruşine, să pui atâta zel! i-a strigat d. Mihalache, iar opoziţia a strigat în cor, cât a durat votarea: Hoţi! Hoţi! Preşedintele a anunţat cu glas foarte domol rezultatul votului, apoi a invitat pe d. Mihalache să părăsească şedinţa, fapt ce a provocat un nou prilej pentru opoziţie să protesteze, iar cel exclus a rămas la locul său. D. Orleanu n’a mai inzistat şi a dat cuvântul d-lui Madgearu să se explice. Explicaţiile d-lui Madgearu Acesta a explicat pe larg în ce a constat campania dusa de partidul naţional, de cel ţărănesc şi de liberali împreună, în contra averescanilor, pe chestia Reşiţei. D. Madgearu a susţinut că atunci liberalii au aplaudat propunerea ţărăniştilor ca acţiunile Reşiţei să fie date statului şi se preocupau prin presă de necesitatea creerei unei industrii de stat a ferului. Pentru că a văzut că de astă dată liberalii nu se mai ocupă de drepturile şi interesele statului la Reşiţa, am strigat, spunea d. Madgearu, că Reşiţa n’a fost naţionalizată, ci velchizată, adică lăsată tot pe seama d-lui Veith, care acum a devenit partizanul d-lii Vintilă Brătianu. Camera a rămas ne’nduplecată şi a votat şi excluderea d-lui Madgearu, apoi a luat în discuţie legea contra speculei ilicite. Excluderea d-lui Grigore Fitipaşoi Către sfârşitul şedinţei a fost adus raportul comisiunei de disciplină prin care se propunea exclu-'eri dimineaţă la orele 6 au plecat din Capitală cei 12 concurenţi cari iau parte la marele concurs de autoturism organizat de către A. C. R. R. Plecarea s’a făcut în ordinea următoar’s : 1) „Mercedes“ condus de d. Stain; au urmat apoi din 5 în 5 minute: No. 2 Principele Caii al României (Iîispano Suiza); No. 3 G. V. Bibescu (Cadillac); No. 4 G. Laonida (Cadillac); No. 5 Br. prof. Juvara (Lancia); No. 0 Lupescu (Haynes); No. 7 Racoviţă (Hotchkiss); No. 8 E. Henciel (Steyr); No. 9 H. Banu (Steyr); No. 10 Macovei (Mercedes); No. 11 AL Serghiescu (Bigman); No. 12 Sziny (M. A. G.) Intr’o maşină suplimentară condusă de proprietar, d. Luludis, a luat parte şi Dinu Cesianu (reprezentând „Dimineaţa“, „Adevărul Literar“ şi „Echo des Sports“ de la Paris). In tot parcursul populaţia a ţinut să facă manifestaţie de simpatie turiştilor, întâmpinându-i cu arcuri de verdeaţă, flori şi drapele. SOSIREA LA IAŞI IAŞI, 30. Autorităţile au luat măsuri din vreme pentru a face o primire din cele mai frumoase turiştilor. La orele 12, piaţa Unirea e plină de lume care aşteaptă sosirea automobilelor. Sunt de faţă d-nii : general Zadic comandantul corpului II armată, colonel Tulea, comandantul Pieţei, locul-colonel Irimescu, comisarul pentru etapa Iaşi, prefectul de poliţie Fântânaru, etc. Ei-Iata ordinea în care au sosit marinele : No. 1 „Mercedes“ condusă de d. Marz a sosit la 12.42; No. 7 (Hotchkiss) condusă de Racovitza la orele 2; No. 3 „Cadillac“ condusă de prinţul Bibescu la 2.05; No. 10 „Mercedes“ condusă de d. Găp. Macovei, la 2.56; No. 9 „Steyer“ condusă de d. Mânu, la 3.20; No. 4 „Cadillac“, condusa de Prințul Carol, la 3.27; No. 5, „Lancia“, condusă de d. Djuvara,la 3.40; No. 8, „Steyer“, condusă de d. G. Mendel la 4.14; No. 11, „Bignan“, condusă de d. Alex. Serghescu, la 5.46. Celelalte mașini au sosit la mici intervale de timp. ACCIDENTUL MAŞINEI PRINŢULUI CAROL Principele Carol, a fost silit să-şi întrerupă cursa în două rânduri din cauza accidentelor suferite de maşina ce o conducea. Primul accident l-a suferit la 10 km. depărtare de Roman, unde a exploadat pistonul automobilului său „Hispano-Suisse“. Prinţul şi-a continuat călătoria cu un „Cadillac“ oferit de eL Leonida. Dar şi acest aparat şi-a întrerupt călătoria, din lipsă de benzină. SOSIREA COMISARULUI GENERAL Comisarul general al concursului, d. M. Pherechide, care urmărea pe turişti cu un aeroplan, n’a putut ajunge la Iaşi decât la orele 6 seara, din cauza unei pane suferite de aeroplan. Etapa doua IAŞI, W. __ Plecarea spre etapa doua, până la Cernăuţi, s’a făcut astăzi la orele 8 dimineaţa. Lipsesc la apel fiind grav defectate, automobilele principelui Carol și al d-lui Sziny. Primul automobil a rămas ori lângă Roman, al doilea lângă Mizil. CE-I CU ACCIDENTUL D-LUI FE. , RECHIDE Svonul despre un accident de aeroplan întâmplat comisarului general al concursului, d-lui M. Pherechide e neîntemeiat. Adevărul e că a avut numai o simplă pană la motor lângă Tecucii şi o altă pană lângă Vaslui. Concurenţii sunt perfect de bine dispuşi şi nici un accident de persoană nu s’a înregistrat, concurenţii respectând în totul prevederile regulamentului. Autorităţile civile şi militare dau tot concursul turtşilor. Principele Carol continuă a participa la concurs cu o altă maşină. * * # Trecerea prin Roman a maşinelor prinţului Bibescu şi a d-lui Leonida, cari mergeau cu viteză redusă alăderea d-lui Grigore Filipescu de la zece şedinţe. Acesta ne mai fiind prezent să se explice, concluzia raportului a fost pusă la vot ,dar votul a rămas nul, deputaţii ne mai înd şi număr. Onguel D. Filipescu plecase mai devreme de la şedinţă, pentru a trimite martori d-lui Manolescu-Strunga. Iată dlar că dintr’o procedare greşită a preşedintelui Camerei au eşit ori mai multe scandaluri, bătăi şi un duel. Prevedem că va fi şi azi scandal, căci opoziţia, prin d-nii Mirto şi Brătăşeanu au prevenit biroul că nu e în număr Camera, ca să decidă excluderea d-lui Filipescu. Ct turi, au stârnit aplauze legile&w» lui care se adunase să eircvrre trecerea concurenţilor. & IAŞI, 30 Mai. — Mercedes 28]95 cai, condus de Staia şi Merz sosit aci primul la 12.40 fiind astfel singura maşină care a parcurs drumul Bucureşti-Iaşi în 7 ore 35 miluite şi fără nici o penalizare. Hotchkiss condus de Racoviţă, sosit al 2-lea la 2 d. a. Cadillac condus de Prinţul Bibescu sosit al 3-lea la 2.05. Mercedes condus de căpitanul Macovei şi Rosenberger sosit nepenalizat al 4-lea la 2.40 deşi a plecat al zecelea şi a avut pe drum cinci pane de cauciuc. Maşina Hyspano-Suiza condusă de Principele Carol părăsită la Roman din cauza unui accident grav la piston. inimafiunt Colegiul electoral a fost convocat pe ziua de 1 iunie 1923, spre a proceda la alegerea noului episcop al eparhiei Argeșului, al cărei Scaun a devenit vacant. Celebrul film ,,La maison du mystere“ se va reprezenta pentru a doua oară tot la Cinema Pathé Lipscani cu începere la Sâmbătă 2 iunie. Să nu uitam că Volumul l-a e compus din 10 acte. Cu ocaziunea chetei de Rusalii făcută în folosul tuberculoșilor d-na Ecaterina G. Cantacuzino a dat suma de 50.000 lei. Această frumoasă faptă arată in deajuns sentimentele de" care este animată şi nu ne îndoim că se vor găsi şi alte inimi caritabile care să-i simte mărinimosul său exemplu. Mâine tineri 1 Iunie deschiderea Teatrului de Vară CAIABUS cu revista UMA şi BUNA de DURSTOY Cea mai bogată montare. Balet de 80 persoane cu peste 1000 costume. Sâmbătă 2 Iunie, datat fixată anul acesta pentru celebrarea officială a zilei de naştere a regelui George al V-lea, ministrul Angliei şi Lady Dering vor primi de la 4—7 d. a. pe toţi supuşii britanici şi pe toţi cei de origină britanică. Vineri 1 Iunie „CARUL STATULUI“ .Revistă într’un act de I. G. Aslan la Teatrul de Vară ALHAMBRA Relativ lacheta făcută în zilele, de Rusalii în folosul tuberculoşiilor, se face cunoscut că persoanele care nu au putut da obolul lor pot trece la sediul societăţii Profilaxia tuberculozei str. Academiei •No. 20 unde se primesc orice suma de bani, Casa Agnes Strada Primăverei 3 Face cunoscut că în noaptea de 28 spre 29 Mai a. c. i s-a furat 25 rochii de vară în mătase în împrejurări misterioase şi că acordă recompensă de cel puţin zece mii leidupă importanţă indicaţiunilor perersoanei ce descoperă furtul. La „Fundaţia Carol“ şi sub auspiciile „Institutului social român“, d. Mihail Popovici fost ministru va ţine Duminecă, la orele 11 dimineaţa o conferinţă despre Solidarismul politic. DR. GEORGE D. FISCHER boala de ochi şi urechi, str. Paris 1% Consultaţii: 11—12 «ţ âtentlyn® len (arecu Scandalul bătaia D-nii IMihalache și Grigore Filipassu au fost bătuți Sosirea la Iași . * * ADE VÉRÜL