Adevěrul, iunie 1923 (Anul 36, nr. 12059-12088)

1923-06-01 / nr. 12059

PAGINA . 1­7 D­E VÂNZARE LOCURI «felea 150 tu. p. Isi sus lat sycysim m lOO LEI METRUL PĂTRAT lOO LEI Platobil: Una treime la subscriere «I RESTUL IN 16 RATS LUNARE SUBSCRIERILE SE FAC ILA : Banca RomSira de Comerţ şi de Credit din Praga. Strada Lipscani No. 2; Banca Sindicatului Agricol Ilfov* Calea Vic­toriei No. 43; Biurou­­L F. R. „înlesnirea Drăniceanu“, Caiea Victoriei No. 35 Strada Sărindar No. 12 Caiea ©rivlSeS No. 147 Strada Sfânta Vineri No. 1 ' Strada Pctagera No. 25 Duminica şi Sărbătorile la BucureştiI­Moul Adiţia Generală a vânzărei în loturi a Bucureştilor-IMoul Adresa: N. Basilescu, Bucureşt­i-Noul sau bucureşti, Hotel Csissa, Calea Histeriei Agenţia M. N. BmcR & Co. LEMME de FOC pentru Cărântidărie, Brutării, Fabrici, Spălătorii, vinde eftin din deposit Socist. „ARPEALUS.** ‘"«■g11“1 Contabil­itate 30 ani, german, perfect bilanţier şi corespondent in­dependent doreşte schimbarea postului, din cauze familiare. Ofertele a se adresa sub „F. A. 50“ la Annoncen Exped. PIRA3, A. G. Karlsbad. „Continentala“ A Im. 1UESCM Strada Câmpineanu No. 72 — Telefon 7­20 — ::: Atelier Modern ::: ===== pentru ===== Reparaţiuni de maşini de scris, de calculat şi orice fel de aparat de precizie CAT­AN de UZINA, in cisterne şi butoaie furnizează prompt orice can­tităţi din depozit SOC. „SICIO” bucureşti, atr. Lipse­ni, 63 (Hanu cu Tel­e) Te­ef 31­1^ Groaznic cutremur de pă­mânt în Persia PESTE 4000 DE VICTIME Londra, 30. — In Persia au avut loc teribile cutremure de pământ. După ştiri sosite din Indii, ar fi peste 4.000 de morţi. Şase sate au fost distruse. MOTTO: „Boalele veneri­ce distrug omenirea, a „lupta contra lor e dato­­­ria fiecărui om", prof. Fournier Lemne de foc de vânzare circa 4000 vagoane esenţă Fag, predabile suc­cesiv în gările VALEA SEACA şi FAR­OMI A se adresei. Henri G. Soutze­laşi Paladi 8 ................... Trăsură Victoria fabricaţie străină patent în­treg pe cauciuc se vinde Bre­­zoianu 43. Movila-Tehirghiol Camere mobilate din nou se în­chiriază în inlla faţa Hotelului Tamara, fără pensiune nici bucă­tării. Adresaţi Banca CONSTAN­ŢA. Constanţa. IM de RUS Producţia zilnică 50 DUZINS Foarte rentabile pentru tociCari şi ateliere Repr­­entant pentru România „CONTINENTALA“ AL ILIESCU Str. Câmpineanu 22 Tel: 7020 DESCHIDEŢI-VA OCHII ŞI PA­­ZIŢI-VA de aici este lipsa librăriilor. Simt mici, nevăzute, nici pe departe numeroase ca la Bucureşti să, le vezi la fiecare pas. Ai de a face cu oameni care nu citesc. Apoi cu asemenea năravuri nu se mai trezeşte ca Turcia! Cu far­natismul periodic, care strigă ura şi pustieşte vieţi şi averi, nu Se schimbă felul sufletesc. Cu zăce­rea prin cafenele, cu viaţa mole­şită, fără hărnicie, cu nepăsarea dobitocului care nu are ţinte de îndeplinit şi orânduiri pentru vremea de mai târziu, nu Se duce ţara. Aici sunt oameni primitivi. Li Se zice cinstiţi. Dar eu ştiu că nici dobitocul nu sare când nu-i e foame. Dacă trăieşti ca dobitocul, eşti şi cinstit, din lipsă de ispită. Dar primitivitate este. O veni în marele număr de ciupiţi de vărsat. Turcii n’au ajuns la civi­lizaţia vaccinei. Dar câte alte Semne ale îna­poierii lor nu sunt! Archim. SCRIBAN Constantinopol, 24 Mai 1923. .... de Boalele sexuale ale căror consecinţe sunt din cele mai groaz­nice. Pentru prevenirea şi combaterea acestui flagel care distruge ome­nirea, casa OER-FILM a adus cu mari sacrificii un film demonstra­tiv, luat în Clinica profesorului Dr. FINGER din Viena.... și care va rula cu începere de Vineri 8 Iunie în sala Eforia. In interesul Sănătăţii In interesul Ţării In interesul Armatei toată lumea trebue să vadă acest film. piţW®n?5^S!^e PAULMllKERI! 86. Calea Victoriei.86 DarAmpriorAofe O­utflow « jf CaleaMcJon­d 86 as»­ »-nu. Citită Adevărul literar dreptatea pe care guvernele ungu­reşti i-o refuzau, ci de la „împărat“. Era deci firesc ca Burg-ul din Viena, care lupta cu tendinţele se­paratiste ale magharimii, să fie so­cotit ca un credincios aliat al ro­mânilor cari luptau împotriva a­­celeiaş maghiarimi. Credinţa în puterea împăratului de-a face tot ce vrea — era mai veche la ro­mâni decât dinastia habsburgică Era poate o nebuloasă reminiscenţă a vremilor de demult, pierdute în noaptea trecutului îndepărtat, când ocrotirea împăraţilor Romei asigu­ra provinciei Dacia, ferite de lup­tele politice din Roma, pace şi prosperitate, o reminiscenţă care a fost alimentată, în mod incon­ştient, de unii dintre Habsburgi prin atitudini de simpatie promiţătoare pentru nevoile poporului românesc. Dar aceste atitudini n’au fost de­terminate de un sentiment de drep­tate, ci de necesităţile politice ale zilei, cari impuneau încurajarea românilor în lupta lor de resis­­tenţă împotriva unui duşman co­mun. Şi reminiscenţa aceasta ne­buloasă a fost alimentată, în mod conştient, de îndrumătorii politicei noastre naţionale, pentru a ţinea prin mirajul puterii împărăteşti veşnic vie, hotărârea de luptă a po­porului românesc. Pentru români, împăratul era în ce priveşte gu­vernul unguresc un aliat, un opo­­ziţionist ca şi ei. Teremul fecund din Ardeal n’a fost însă bine exploatat, Guvernul liberal, care se erijează cu orice prilej în apărător al Coroanei, ne­putând pătrunde psiohologia speci­fică a dinasticismului ardelean, n’a făcut nimic pentru întărirea lui. Dimpotrivă, coborând Coroana în luptele politice de partid, afișând la alegeri lângă portretul regelui aproape pretutindeni portretul can­didatului liberal, răspândind svo­­nul că şi regele doreşte guverna­rea liberală — liberalii au făcut din rege un aliat al lor, al guvernului, aducându-l în opoziţie cu poporul. Situaţia din Ardealul românesc, era diametral opusă situaţiunii din Ar­dealul unguresc. „împăratul“ nu mai era un aliat al poporului, ci al guvernului, al „boierilor“. „împăratul“ poate face ce vrea, el are toată puterea în mână, aşa crede poporul românesc din Ar­deal. Aşa a crezut. Şi-a văzut cum „împăratul“ îngăduia la alegeri să fie furate urnele, să fie falsificate procesele verbale, să fie arestaţi candidaţii şi brutalizaţi alegătorii. A văzut o serie interminabilă de fără de­legi, a văzut numindu-se în slujbe înalte oameni cari mai ori, sub unguri, ţineau cu asupritorii lui, ai poporului, a văzut administra­ţia întreagă prefăcută într’un birou de propagandă pentru guvern, — şi „împăratul“ tăcea. Atunci dar „îm­păratul“ s’a dat cu duşmanii popo­rului? Nu mai este aliat fii celor săraci şi obidiţi? Aceste s’au petrecut în sufletul românesc al Ardealului. Aceste şi încă ceva. Regele n’a tăcut întot­deauna. A mai spus, din vreme în vreme, câte o vorbă. Circulă în Ar­deal o mulţime de legende în ce priveşte vizita Suveranilor la So­­vata. Se colportează vorbe cari surprind, declaraţiuni cari mâh­nesc, atitudini cari slăbesc senti­mentele monarhice. Fac simple constatări, fără cea mai neînsemnată intenţiune de pro­pagandă pentru sau contra unui cu­rent. Spun şi scriu numai ceea ce văd şi aud. Tabăra monarhiştiilor români s’a divizat: unii au ajuns să creadă că „împăratul“ nu vrea să facă dreptate poporului, alţii au ajuns să creadă că „împăratul“ nu poate să facă dreptate. „împăratul’’ — şi nici un împărat. Şi-atunci la ce să mai ţie la un împărat care nu vrea sau nu poate să înfrângă trufia boierilor? Ardealul este adânc nemulţumit cu guvernarea liberală. Are o mie şi una de cauze să fie nemulţumit. In mod fatal o parte din această nemulţumire se resfrânge şi asupra Coroanei care îngăduie această sta­re de lucruri exasperată. Tere­nul este cât mai favorabil pentru o propagandă anti-monarhistă şi propaganda aceasta este în intere­sul multora şi dinăuntrul ţării şi din afară de graniţele ei. Mai ales în interesul celor dinafară de gra­niţele ei. Activitatea acestei pro­pagande nu se aude, nici nu se ve­de încă, dar se simte. A slăbit în poporul românesc credinţa în atot­puternicia împăratului, şi a slăbit la cărturari dogma politică a mo­narhiei ca forma de stat cea mai potrivită cu structura mentală şi­ starea culturală şi socială a popo­rului românesc. Monarhia nu mai este o credinţă, o dogmă, care nu se discută, ci o necesitate care pe zi ce trece pier­de din caracterul ei de inexorabili­­tate şi pregăteşte terenul pentru partidul republican — care mijeşte în suflete. Viaţa artistică SPECTACOLELE DE AZI OPERA ROMANA — Balul mas­cat. TEATRUL NAŢIONAL.— Matineu şi seara: „Visul unei nopţi de vară“. ATENEU. __ Concert Enescu. TEATRUL POPULA®. — Mati­­„Sarmală, amicul pe ALHAMBRA. — Va­neu şi seara porului“. TEATRUL rietăţi. CINEMA VLAICU. _ „Atlantida“. CINEMA PATHE PALACE. —„La Maison du Mystare*". CINEMA BRISTOL. — „Maly- Phcon“. EXPOZIŢII. — Muzeul Kali­nderu, Graphica. ATENEU. — Mătăuanu, Mateescu, Onofrei, Haethe, Boambă. MAISON D’ART. — Salonul u­moriştilor. 1 PARCUL CAROL. — Exp. pictoru­­lui Ţine, A apflcuî !¥©- 1® din s ,Steaua Copiilor şi a Tinerimii“ . Variat, amuzant, instructiv:­: Elevi şi Elevi, citiţi-l Şedinţa solemnă de la Academia Română DISCURSUL REGELUI. — ALTE DISCURSURI Eri după amiază, Academia Ro­mână a ţinut şedinţă solemnă, pen­tru primirea în sânul ei a d-lui Oc­­tavian Goga, ales in locul marelui Gh. Coşbuc. Regele a sosit la orele 6 seara şi a fost întâmpinat de d-nii Pârvan şi Iacob Negruzzi. D. Pârvan, a ros­tit cu acest prilej o scurtă cuvân­tare, arătând că un rege creiază is­toria vremii sale nu numai cu pla­nurile sale îndrăzneţe şi cu puterea braţului său ci şi din conştiinţa din care pornesc actele sale. Suveranul a răspuns cu o altă cu­vântare, spunând că e plăcut im­presionat de faptul că asistă într’o asemenea ocaziune la o şedinţă a Academiei. Apoi referindu-se la cu­vântarea d-lui Pârvan, arată că astăzi regii sunt în directa legătură cu evenimentele istorice, pentru că sunt numiţi nu numai din graţia lui Dumnezeu ci şi din voinţa poporu­lui. Inohee arătând marele rol al Academiei Române în desvolta­rea simţimintelor cu adevărat patriotice în popor. # Ia cuvântul apoi d. OCTAVIAN GOGA, noul ales al Academiei. D-sa arată rolul literaturei în viaţa noas­tră socială şi face după aceia o bio­grafie a predecesorului său, regre­tatul Gh. Coşbuc, insistând mai cu deosebire asupra caracterului sănă­tos al operei sale. D. BOGDAN DUICĂ ia cuvântul şi trece în revistă activitatea noului membru al Academiei, d. Octavian Goga. Oratorul spune că noul ales e un scriitor dublat de un luptător, adăugând că reprezintă părţile mai caracteristice ale Ardealului, că e regionalist. : Inchee cuvântarea cu următoa­rele cuvinte adresate d-lui Gaga: ,­Fiii bineveniți în Academia Ro­mână". , Şedinţa a fost ridicată de rege, care s’a Întreţinut apoi cu fiecare academician în parte. Delimitarea frontierei româno-cehoslovace ,,Vidove Novinii“ infor­­me­nsă că membrii ro­mâni din comisia de deli­mitare sosiţi la Bratisla­va au conferit, sub preşe­dinţia reprezentantului­ italian Pelicelli, cu dele­gaţia cechoslovacă. Un a­­cord a fost realizat cu pri­vire la furnitura materi­i­­lului de hotărnicire. Am prevăzut ori la ediţie că în şedinţa de după amiazi a Camerei va fi un nou scandal, cu ocazia ex­plicărilor ce aveau să dea d-nii Mihalache şi Madgearu asupra cu­vintelor pentru cari s’a cerut exclu­derea d-lor. N’am prevăzut însă că scanda­lul va lua atât de mari proporţii şi că se va termina cu bătae. Şi bătae a fost. D-nii Mihalache şi Grigore Filipescu au primit ori multe lovituri cu pumnii, dela de­putaţii majoritari. Iată cum s’au petrecut faptele: Explicaţiile d-lui Mihalach­e La intrarea­ în ordinea de zi a fost citit raportul comisiunei de dis­ciplină prin care se aviza la exclu­derea dela câte zece şedinţe a d-lor Ion Mihalache şi Virgil Mad­gearu. D. Mihalache a primit cuvântul să se explice de ce, la votarea pro■­ectului asupra Reşiţei, d-sa a stri­gat : „Săriţi hoţii!“ Dar abia a început să vorbească fruntaşul ţărănist, referindu-se la campania dusă împreună cu libe­ralii, în contra guvernului şi parla­mentului averescan, pe chestia Reşi­­tei, că d. Orleanu, care prezida l-a întrerupt, cerăndu-i să se limiteze strict la explicarea cuvintelor incri­minate. D. Mihalache a protestat că nu e lăsat să se explice cum crede d-sa şi a continuat să arate că in parlamentul averescan liberalii e­­rau alături de ţărănişti să protes­teze contra durei averei de miliar­de a Reşiţei pe mâinile partizani­lor politici, nesocotind drepturile şi interesele statului. D. Orleanu a intervenit din nou oprind pe d. Mihalache să vor­bească. Opoziţia a protestat violent şi d. Grigore Filipescu a strigat că pro­cedeul preşedintelui e o porcărie. Pentru această caracterizare, d. Filipescu a fost trimes înaintea co­misiunei disciplinare. Dar în Cameră era atâta zgomot şi înfierbinţeală, că şedinţa a tre­buit să fie suspendată. D. Mihalache, oprit sa vor­bească, arunca urnele La reluare preşedintele, cu avi­zul majorităţei, a ridicat cuvântul d-lui Mihalache şi a invitat pe chestori să-l dea jos de la tribuna. D. Manolescu-Strunga a apucat de mână pe­­ Mihalache, căutând să-l determine cu sila să se coboare de la tribună. Acesta a rezistat, a gesticulat şi a declarat că rămâne unde e. Atunci preşedintele a dispus să se aducă urnele şi a invitat pe de­putaţi să voteze excluderea d-lui Mihalache. Când au fost însă puse urnele pe tribună, d.­ Mihalache a aruncat urna neagră în loja stenografilor, iar cu cea albă a plecat furios spr­e baţica ministerială. B. Mihalache bitul D. Manolescu-Strunga l-a ajuns din urmă şi i-a zmuls din mâini urna, iar mai mulţi deputaţi libe­rali au năvălit asupra d-lui Miha­lache, îmbrâncindu-l, zmucindu-i hainele şi lovindu-l cu pumnii. E bătut şi d. Grigore Filipescu D. Grigore Filipescu s’a strecu­rat repetig prin dosul băncei minis­teriale şi a sărit în ajutorul d-luî Mihalache. Dar a fost înconjurat şi d-sa de deputaţii liberali şi lovit cu pumnii de mai multe ori. Cele mai multe lovituri Ie-a primit de la d. Manolescu-Strunga. In timpul acestei învălmăşeli şi bătăi, miniştrii prezenţi stăteau re­traşi spre una din uşile incintei. D-nii Mihalache şi Filipescu au fost scoşi din mâinile deputaţilor aberali şi astfel s-a restabilit o li­nişte foarte relativă. Marea excludere! Urnele şi capacele lor au fost a­­dunate de pe jos şi repuse pe tri­bună, iar votarea excluderei d-lui Mihalache a început. Cel dintâi care s’a dus la vot a fost d .Dinu Brătianu, antagonistul politic dela Muscel al fruntaşului ţărănist. — Să-ţi de ruşine, să pui atâta zel! i-a strigat d. Mihalache, iar o­­poziţia a strigat în cor, cât a du­rat votarea: Hoţi! Hoţi! Preşedintele a anunţat cu glas foarte domol rezultatul votului, a­­poi a invitat pe d. Mihalache să pă­răsească şedinţa, fapt ce­ a provo­cat un nou prilej pentru opoziţie să protesteze, iar cel exclus a rămas la locul său. D. Orleanu n’a mai inzistat şi a dat cuvântul d-lui Madgearu să se explice. Explicaţiile d-lui Madgearu Acesta a explicat pe larg în ce a constat campania dusa de partidul naţional, de cel ţărănesc şi de li­berali împreună, în contra averes­­canilor, pe chestia Reşiţei. D. Madgearu a susţinut că a­­tunci liberalii au aplaudat propune­rea ţărăniştilor ca acţiunile Reşi­­ţei să fie date statului şi se preo­cupau prin presă de necesitatea creerei unei industrii de stat a fe­rului. Pentru că a văzut că de astă da­tă liberalii nu se mai ocupă de drepturile şi interesele statului la Reşiţa, am strigat, spunea d. Mad­gearu, că Reşiţa n’a fost naţionali­zată, ci velchizată, adică lăsată tot pe seama d-lui Veith, care a­­cum a devenit partizanul d-lii Vin­­tilă Brătianu. Camera a rămas ne’nduplecată şi a votat şi excluderea d-lui Mad­gearu, apoi a luat în discuţie le­gea contra speculei ilicite. Excluderea d-lui Grigore Fitipaşoi­ ­ Către sfârşitul şedinţei a fost a­­dus raportul comisiunei de disci­plină prin care se propunea exclu-'­eri dimineaţă la orele 6 au plecat din Capitală cei 12 concurenţi cari iau parte la marele concurs de au­­to­turism organizat de către A. C. R. R. Plecarea s’a făcut în ordinea ur­mătoar’s : 1) „Mercedes“ condus de d. Stain; au urmat apoi din 5 în 5 minute: No. 2 Principele Caii­ al României (Iîispano Suiza); N­o. 3 G. V. Bibes­c­­u (Cadillac); No. 4 G. Laonida (Ca­dillac); No. 5 Br. prof. Juvara (Lan­cia); No. 0 Lupescu (Haynes); No. 7 Racoviţă (Hotchkiss); No. 8 E. Henciel (Steyr); No. 9 H. Banu (Steyr); No. 10 Macovei (Mercedes); No. 11 AL Serghiescu (Bigman); No. 12 Sziny (M. A. G.) Intr’o maşină suplimentară con­dusă de proprietar, d. Luludis, a luat parte şi Dinu Cesianu (repre­­zentând „Dimineaţa“, „Adevărul Li­terar“ şi „Echo des Sports“ de la Paris). In tot parcursul populaţia a ţinut să facă manifestaţie de simpatie tu­riştilor, întâmpinându-i cu arcuri de verdeaţă, flori şi drapele. SOSIREA LA IAŞI IAŞI, 30.­­ Autorităţile au luat măsuri din vreme pentru a face o primire din cele mai frumoase tu­riştilor. La orele 12, piaţa Unirea e plină de lume care aşteaptă sosirea auto­mobilelor. Sunt de faţă d-nii : gene­­ral Zadic comandantul corpului II armată, colonel Tulea, comandantul Pieţei, locul-colonel Irimescu, co­misarul pentru etapa Iaşi, prefectul de poliţie Fântânaru, etc. Ei-Iata ordinea în care au sosit ma­rinele : No. 1 „Mercedes“­ condusă de d. Marz a sosit la 12.42; No. 7 (Hot­chkiss) condusă de Racovitza la orele 2; No. 3 „Cadillac“ condusă de prin­ţul Bibescu la 2.05; No. 10 „Merce­des“ condusă de d. Găp. Macovei, la 2.56; No. 9 „Steyer“ condusă de d. Mânu, la 3­.20; No. 4 „Cadillac“, con­dusa de Prințul Carol, la 3.27; No. 5, „Lancia“, condusă de d. Djuvara,­­la 3.40; No. 8, „Steyer“, condusă de d. G. Mendel la 4.14; No. 11, „Bignan“, condusă de d. Alex. Serghescu, la 5.46. Celelalte mașini au sosit la mici intervale de timp. ACCIDENTUL MAŞINEI PRINŢU­LUI CAROL Principele Carol, a fost silit să-şi întrerupă cursa în două rânduri din cauza accidentelor suferite de ma­şina ce o conducea. Primul accident l-a suferit la 10 km. depărtare de Roman, unde a exploadat pistonul automobilului său „Hispano-Suisse“. Prinţul şi-a continuat călătoria cu un „Cadillac“ oferit de eL Leonida. Dar şi acest aparat şi-a întrerupt călătoria, din lipsă de benzină. SOSIREA COMISARULUI GENE­­RAL Comisarul general al concursului, d. M. Pherechide, care urmărea pe turişti cu un aeroplan, n’a putut a­­junge la Iaşi decât la orele 6 seara, din cauza unei pane suferite de ae­roplan. Etapa doua IAŞI, W. __ Plecarea spre etapa doua, până la Cernăuţi, s’a făcut astăzi la orele 8 dimineaţa. Lipsesc la apel fiind grav defectate, automo­­bilele principelui Carol și al d-lui Sziny. Primul automobil a rămas ori lângă Roman, al doilea lângă Mi­­zil. CE-I CU ACCIDENTUL D-LUI FE. , RECHIDE Svonul despre un accident de ae­roplan întâmplat comisarului gene­ral al concursului, d-lui M. Phere­chide e neîntemeiat. Adevărul e că a avut numai o simplă pană la mo­tor lângă Tecucii şi o altă pană lângă Vaslui. Concurenţii sunt perfect de bine dispuşi şi nici un accident de per­soană nu s’a înregistrat, concuren­ţii respectând în totul prevederile regulamentului. Autorităţile civile şi militare dau tot concursul turt­şilor. Principele Carol continuă a parti­cipa la concurs cu o altă maşină. * * # Trecerea prin Roman a maşinelor prinţului Bibescu şi a d-lui Leonida, cari mergeau cu viteză redusă ală­derea d-lui Grigore Filipescu de la zece şedinţe. Acesta ne mai fiind prezent să se explice, concluzia raportului a fost pusă la vot ,dar votul a rămas nul, deputaţii ne mai înd şi nu­­măr. On­guel D. Filipescu plecase mai de­vre­me de la şedinţă, pentru a trimite martori d-lui Manolescu-Strunga. Iată dlar că dintr’o procedare greşită a preşedintelui Camerei au eşit ori mai multe scandaluri, bătăi şi un duel. Prevedem că va fi şi azi scandal, căci opoziţia, prin d-nii Mirto şi Brătăşeanu au prevenit biroul că nu e în număr Camera, ca să deci­dă excluderea d-lui Filipescu.­­ Ct turi, au stârnit aplauze le­gile&w» lui care se adunase să eircvrre tre­cerea concurenţilor. & IAŞI, 30 Mai. — Mercedes 28]95 cai, condus de Staia şi Merz sosit aci primul la 12.40 fiind astfel sin­gura maşină care a parcurs dru­mul Bucureşti-I­aşi în 7 ore 35 mi­luite şi fără nici o penalizare. Hotchkiss condus de Racoviţă, so­sit al 2-lea la 2 d. a. Cadillac con­dus de Prinţul Bibescu sosit al 3-lea la 2.05. Mercedes condus de căpita­nul Macovei şi Rosenberger sosit nepenalizat al 4-lea la 2.40 deşi a plecat al zecelea şi a avut pe drum cinci pane de cauciuc. Maşina Hys­­pano-Suiza condusă de Principele Carol părăsită la Roman din cauza unui accident grav la piston. inimafiunt Colegiul electoral a fost convo­cat pe ziua de 1 iunie 1923, spre a proceda la alegerea noului episcop al eparhiei Argeșului, al cărei Scaun a devenit vacant. Celebrul film ,,La maison du mystere“ se va reprezen­ta pentru a doua oară tot la Cinema Pathé Lipscani cu în­cepere la Sâmbătă 2 iunie. Să nu uitam că Volumul l-a e compus din 10 acte. Cu ocaziunea chetei de Rusalii fă­cută în folosul tuberculoșilor d-na Ecaterina G. Cantacuzino a dat suma de 50.000 lei. Această frumoasă fap­tă arată in deajuns sentimentele de" care este animată şi nu ne îndoim că se vor găsi şi alte inimi carita­bile care să-i simte mărinimosul său exemplu. Mâine t­ineri 1 Iunie deschiderea Teatrului de Vară C­AIABU­S cu revista UMA şi BUNA de DURSTOY Cea mai bogată montare. Balet de 80 persoane cu peste 1000 costume. Sâmbătă 2 Iunie, datat fixată­ anul acesta pentru celebrarea of­ficială a zilei de naştere a regelui George al V-lea, ministrul An­gliei şi Lady Dering vor primi de la 4—7 d. a. pe toţi supuşii bri­tanici şi pe toţi cei de origină britanică. Vineri 1 Iunie „CARUL STATULUI“ .Revistă într’un act de I. G. Aslan la Teatrul de Vară ALHAMBRA Relativ la­cheta făcută în zilele, de Rusalii în folosul tuberculoşi­i­lor, se face cunoscut că persoanele care nu au putut da obolul lor pot trece la sediul societăţii Profi­laxia tuberculozei str. Academiei •No. 20 unde se primesc orice suma de bani, Casa Agnes Strada Primăverei 3 Face cunoscut că în noaptea de 28 spre 29 Mai a. c. i s-a furat 25 rochii de vară în mătase în împre­jurări misterioase şi că acordă re­compensă de cel puţin zece mii lei­­după importanţă indicaţiunilor perer­soanei ce descoperă furtul. La „Fundaţia Carol“ şi sub aus­piciile „Institutului social român“, d. Mihail Popo­vici fost ministru va ţine Duminecă, la orele 11 di­mineaţa o conferinţă despre Soli­­darismul politic. D­R. GEORGE D. FISCHER boala de ochi şi urechi, str. Paris 1% Consultaţii: 11—12 «ţ âtentlyn® len (arecu Scandalul bătaia D-nii IMihalache și Grigore Fili­­passu au fost bătuți Sosirea la Iași . * * ADE VÉRÜL

Next