Adevěrul, august 1923 (Anul 36, nr. 12120-12145)
1923-08-01 / nr. 12120
VAGINA 2 Palma Purtaţi numai tocuri şi talpa de cauciuc „PALMA" Extrema elasticitate şi trăinicie, are ca urmare un mers contod şi plăcut, economisind ghetele şi, în fruntea lor, lăsându-şi importantele îndeletniciri pur artistice, la care o specială, dar ignorantă competinţă îl chiamă, aleargă să se puie prea inteligentul inspector general al artelor, în a cărui neprihănită cinste și Banu, ministrul său, are o prea oarbă încredere. Iată actuala activitate a ministerului artelor în Ardeal, asupra căreia îmi propun de altfel a reveni la timp. C. G. Costa Fos*« basma de pe Mint Blank Geneva, 31. (Rador). — Din Biolla se anunță că vârful de sud al muntelui Mont Blanc a fost atins pentru prima oară Duminică de un grup de turiști. Nevoi universitare 11 ' __ , - - r - ' Sub rubrica aceasta voi căuta să aimn tot ce mi se pare reclamat de împrejurările actuale pentru libera desvoltare a culturei. Orice desvoltare are nevoe de un teren şi de anumiţi factori favorizanţi. Germenii culturii există în abundenţă şi dacă nu s’au format la noi, s’au format aiurea şi oricând ni-i putem însuşi. Terenul pe care ar trebui să se desvolte cultura — adică generaţia celor Cari se ocupă azi cu ea — trebue s’o recunoaştem că e foarte neprielnic şi încă mai neprielnici sunt factorii cari iar trebui să favorizeze cultura. Cred inutil să prezint germenii înşişi ai culturei cari şi-ar putea desfăşura energiile în societatea românească, fiindcă ar trebui să fac pur şi simplu 0 numărătoare a ramurilor de activitate intelectuală. â # î 'O •* ? In privinţă perenului, noi ne-am a Tnetit cam prea mult socotind pe tineri noştri mai dornici de cultură de cât sunt, mai dotat! cu calităţi superioare decât s’au dovedit că erau şi am exagerat — ca pentru stimul — uşoarele treziri de intelect, făcând din ele, după im etalon imaginar, vocaţii Strălucite« kr Dar pe noi nu ne interesează atâta ’de mult (dac’aş putea întrebuinţa o expresie militărească) muştrul ştiinţific, putinţa de a repeta corect mişcări stabilite de alţii, a căror utilitate eventual s’o pricepem. Ne interesează însăşi comanda, combinaţia nouă de idei şi acte, a cărei consecinţă e o direcţie proprie, e o creaţie originală. In nici o ramură nu participăm la iniţiativele civilizaţiei şi fără această participare nu putem vorbi de o cultură proprie. Suntem tributari pe toate câmpurile şi scânteea originalităţei noastre nu s’a arătat încă nicăeri. Recunosc greutăţile uriaşe cu cari trebue să lupte spiritul nostru pentru a concura la progresarea omenire!; dar asta nu ne obligă ca, din comiseraţie, să susţinem că el stă în frunte, atuncicând nici nu i se vede urma. Mai bine să exagerăm în critică — aceasta fiind un ferment — decât să exagerăm în laude — cari paralizează activităţile, h Ni se pun mereu înainte exemplele de reuşită şide bună apreciere alor noştri cari studiază în străinătate , dar se uită, de asemeni mereu, că în toate aceste reuşite e vorba de o primă asimilare a elementelor de cultură şi nu-i vorba de loc de cultura ea însăşi şi se uită de asemeni că chiar aceste aptitudini pentru succese dispar uşor imediat după întoarcerea în ţară , (nu putem socoti aici pe acei cari trăesc mai mult în străinătate). Dar e un fapt care trebueşte reţinut : scăderea nivelului de activitate şi progres la mai toţi cei cari se întorc acasă. Asta dovedeşte că nici posibilităţile modeste pe cari le presintă perenul nostru, nu ajung să se desvolte deplin... din pricină că sunt prea multe condiţii nefavorizante, . * .r~". Condiţiile acestea sunt în strânsă legătură cu mediul social şi cum la noi mediul social este dominat de mediul politic, totul atârnă în ultimă analiză de acest mediu. Şi trebue s’o recunoaştem deschis : societatea noastră e alcătuită aşa ca să Împiedice orice înfiripare a culturei. b Sprijinul material acordat de stat e ’derizoriu, vine aşa de târziu, aşa de necomplect şi cu atâta rea voinţă, încât putem afirma cu toată tăria că cultura în statul acesta e ceva negijabil. Valorificările pentru înaintarea în rangurile societăţei sunt aşa de puţin influenţate de cultură, încât aceasta pe unde începe să se afirme, devine o încurcătură pentru cel care o poartă. Societatea construită pe un tip poliţist-negustoresc n’are nici un fel de consideraţie pentru oamenii ocupaţiilor intelectuale şi reprimarea tendinţelor idealiste are loc din faşă. ’ Atunci nu ne mai putem mira că tinerii cu începuturi frumoase în străinătate, se ofilesc şi deviază lamentabil odată întorşi în ţară. Pentru ca să-şi poată duce viaţa trebue să se asociezevreunei ramificaţii financiare-politice ori să-şi risipească încet puterile, fărăefect şi fără sclipire. Totul e legat d pe întinsul ţarei întregi — de voinţa vreunui pântecos cu ideaţia simplă, care cunoaşte atâta civilizaţie câtă rezultă din cele patru operaţii aritmetice unite cu formulele transactor bancare. Nimic nu se clinteşte afară de dispoziţiile vreunui agramat cu putere mare ori a unui înapoiat cu insigne strălucitoare. E rece şi pustiu pe unde ar trebui să crească cultura noastră şi e o lipsă de înţelegere clasică. Şi totuşi, până nu vom înfiripa-o, această cultură, existenţa noastră nu contează. Şi înfiriparea e posibilă numaidacă vom agita mereu ideea ei, până vom stârni în cei cari primenesc pe nesimţite societatea — generaţiile de tineri — o dorinţă mistică s’ajungă până la ea şî o hotărîre trainică de a învinge tot ce se pune în gale« Atunci Hgmai se vor crea condiţii favorabile şi termenul se va perfecţiona tot mai mult, pentru a fi posibilă, în câteva decenii, desvoltarea unei adevărate culturi la care să fim şi noi amestecaţi. Dr. GR. T. POPA expoziţie plutitoare pe Dunăre Ziarul „Gazette de Prague“ anunţă că ministerul agriculturei şi domeniilor din România a aprobat organizarea unei expoziţii plutitoare de maşini şi instrumente arătoare pe Dunăre. Această expoziţie se va compune de un remorcher şi de patru şlepuri cu 120 pavilioane. Ea va escala în toate porturile româneşti de pe Dunăre de la Orşova la Galaţi şi la Reni. consmul rerotiei oltene^ Partidul national naţionaliştilor tfemocrctr1 \ •wht-'stfi&p. R. VALCEA, 29.— In sala „Splendid-Regal“ s’a tinut eri adunarea comitetului Federaţiei oltene a partidului naţionalist-democrat. Au participat delegaţi din toate Judeţele Olteniei. Astfel d-nil Cihodaru, fost ministru, Gh Ştefănescu- Goiceanu, secretarul Federaţiei, C. Demetrescu, profesor, Şaban-Făgeţel, publicist, T.Vasiliu, (Bucureşti), A. Veniamin (Galaţi), Bogdan Ştefan (Focşani), C. Calotă (Caracal), etc. La ordinea zilei erau puse următoarele chestiuni: Raportul organizaţiei vâlcene. Nouile orientări politice ale mişcării. a . Situaţia Federaţiei ariene (secţiunea ei în Banat) în legătură cu Ardealul D. N. BATZARIA, preşedintele Federaţiei urmând a fi prezent la Sinaia, se acordă prezidenţia congresului d-lui profesor C. Demetrescu. D. NISIPEANU noul preşedinte al organizaţiei vâlcene arată cu câte greutăţi a avut de luptat organizaţia din Vâlcea, în urma defecţiune! provocată de d. Livezeanu. Nouile elemente înscrise în partid — spune d-sa — vor compensa elementele cari au plecat. D. RADU DUMITRESCU (Ocnele- Mari), Danielescu (Tg.-Jiu) şi sculptorul Iordănescu vorbesc în chestiuni de organizare. D. VENIAMIN arată spiritul de jertfă al organizaţiei din Covurlui. D. C. ŞABAN-FAGEŢEL, membru în comitetul executiv, arată pasiunea cu care luptă organizaţia doljană. Membrii organizaţiei doljene muncesc fără preget, făcând şi sacrificii materiale, cu convingerea că îşi îndeplinesc datoria faţă de neam. D. NISIPEANU asigură pe congresişti că va depune toate sforţările pentru reorganizarea organizaţiei vâlcene. D. CIHODARIU fost ministru, încheie primul punct din ordinea de zi, arătând foloasele Federaţiei Moldovei de Sus, unde roadele propagandei au fost uimitoare. Sătenii moldoveni sunt pătrunşi de ideia naţionalistă democrată şi populează cu mâinte întrunirile partidului. In continuare, d. Cihodariu spune I că partidul naţionalist democrat în opera de educaţie sufletească făcută masselor, trebue să se ocupe şi de I nevoile sociale ale fiecărui judeţ în parte, pentru a lupta contra dema- j gogiei celorlalte partide. RAPORTUL SECRETARULUI * GENERAL AL FEDERAŢIEI D. ŞTEFANESCU-GOICEANU, secretarul Federaţiei, se ridică împotriva formalismului şi arată rezultatele principiilor adoptate de organizaţia doljană. D-sa defineşte scopul şi rolul „Federaţiei“ în acţiunile hotărâtoare ale mişcării partidului. Federaţia dă directive care nu depăşesc programul partidului şi este exponentul nevoilor fiecărei organizaţii faţă de centru. Oratorul fixează programul acţiunei în Banat, unde partidul naţionalist-democrat se va afirma ca partid de guvernământ, nu ca o grupare de simpli admiratori ai d-lui N. Iorga. D. CIHODARIU arată rostul Federaţiei în ajutorarea organizaţiilor mai slabe. Orientările de la centru se pot căpăta din articolele d-lui N. Iorga, care întruchipează spiritul politicei generale. * Partidul naţionalist democrat urmăreşte două politici: una egoistă în interesul ţării pentru venirea la putere şi cealaltă politică de adaptare a mediului Oratorul se ridică cu Înverşunare contra camarilei palatiste care luptă pentru înlăturarea de la guvern a partidului naţionalist democrat. Spune că toate partidele politice trebue să facă zid în jurul d-lui die__şi mai cu seamă ţărăniştii cari cari trebue să facă zid în jurul d-lui N. Iorga. D. C. DEMETRESCU închide congresul, mulţumind delegaţilor cari au venit In mare număr. I CUTANA —— «i —------ Viaţa artistică PARCUL1 OTETELEŞEANU. — Madame de Pompadour. TEATRUL CĂRĂBUŞ. — Colac peste pupăză. TEATRUL LIEBLICH. — Trupa din Vilna: Mothe Ganew. TEATRUL NOU. — Bucureşti—New- York. GRADINA ALHAMBRA. — Varietät! şi Capşa-Hală. CINEMA VLAICU. — Anna Boylen. CINEMA PATHE PALACE. — Jocul omorului. SALA ŞI GRADINA CINEMA GLORIA. — Papa Lebonnard. PARCUL FRANKLIN (ORIVIŢEI). — „Di Gratida“. Compania „Leonard“ obţine frumoase succese cu frunoasa operetă M-me de Pompadour. Montarea piesei precum şi jocul impecabil al întregului ansamblu stârneşte admiraţia numerosului public ce umple în fiecare seară frumoasa grădină Oteteleşanu. Harnica Conpanie a mai pus în repetiţie şi Haina Galbenă (Die gelbe Jacke) celebra operetă a lui Lehár care se va juca în curând cu d. Leonard în rolul chinezului Sou. Un senzaţional proces de spionaj la Cernăuţi îi ] In faţa consiliului de război Dezbaterile Eurosesului.-Senta la CERNĂUŢI, 29 Iulie.— Im zilele de Vineri 6« Sâmbătă» au avut loc desbaterile unui senzaţional proces de spionaj în faţa consiliului de războiul din Cernăuţi proces care a atras o lume imensă. Este vorba de un număr de 7 indivizi, arestat încă în luna 1922 de siguranţa locală, caz despre care am vorbit la timpi învinuiţi a fi complotat contra siguranţei statului şi a fi fost în serviciul de spionaj al sovietelor ruseşti. Consiliul a fost prezidat de d. colonel Buricescu, asistat de d-nii maiori Drăgulinescu şi Dolinschi şi căpitanii Teodorescu şi Nejurd. Comisar regal de căpitan auditor Dr. Radof, Gallin. Apărarea a fost susţinută de d-nii avocaţi: Vrinovschi, Ursachi, Manisalis, Vointu, Ionescu şi dr. Lutia. Iată şi numele acuzaţilor: Chigel Salomon, 24 ani născut în Chişinău, fără meserie; Labin Alexandru, 26 ani, născut la Cernăuţi, de meserie pălăriei’; Rosenwald Isidor, 20 ani, născut în Kuti (Polonia) de meserie tipograf; Craisel Priva, 21 ani, născută în Gadova, jud. Storojineţ (Bucovina) de meserie dactilografă; Bihari Vladimir, 35 ani născut în Berhomet-Cotmani, de meserie funcţionar la primăria din Cernăuţi; Wiener Jacob, 26 ani, născut în Văşcăuţ de profesiune croitor; Preis Arthur, 27 ani născut la Iaşi de profesiune student. FAPTELE COMISE Prima şedinţă a fost în Întregime consacrată cetirea voluminosului act de acuzare din care extragem învinuirile ce se aduc acuzaţilor. Din materialul adunat de Siguranţa generală a Statului, rezultă că centrele de spionaj din Rusia sovietică îşi recrutau oamenii pentru serviciul de informaţiuni şi spionaj în România dintre elementele dubioase. După cetirea actului de acuzare în care se desvoltă toate acuzaţiile ce li se aduce s-a procedat la interogatorul acuzaţilor. Unii din ei neagă, iar alţii recunosc în parte faptele ce li se impută, susţinând că nu şi au dat seama ce fac. Mai este de notat ca pentru toate acuzaţiunile aduse, acuzarea nu dispunea de nici o dovadă concretă, ci se sprijinea numai de supoziţiuni şi pe unele declaraţiuni făcute de cei arestaţi, căci credeau că astfel vor scăpa mai uşor. însuşi comisarul regal a recunoscut că-i lipsesc probele dar si totuşi ca exemplu pentru alţii este necesară condamnarea. S’a mai ascultat şi un mare număr de martori, cari însă au depus lucruri fără nici o importanţă. După rechizitoriu a urmat apărarea, care a demonstrat până la ce grad se poate atribui vina acuzaţilor, conchizând pentru unii la achiţre, iar pentru alţii la circumstanţe uşurătoare. VERDICTUL Consiliul retrăgându-se în deliberare, s-a reîntors după o jumătate oră, cu următoarea sentinţă: Chigel Solomon, condamnat la ani închisoare. Sabin Alexandru, condamnat la ani închisoare, Creisel Priva, condamnată la luni. Wiener Jacob, condamnat la luni. Iar acuzaţii Rosenwald, Bihari şi Preis au fost achitaţi Chigel şi Sabin au făcut recurs. * Sentinţa a fost pronunţată târziu seara, de faţă fiind un public foarte numeros. Grisscann Greşeli faţă de ardelenii—— , încă un expulzat din administraţia şcolară: Gh. Tulbure {Dela redacţia noastră din Ardeal) ORADEA-MARE. 28 Iulie.— S’a şoptit se vede la urechea ministrului instrucţiei publice, d. dr. Angelescu, că revizorul şcolar al Orăzii- Mari, d. Gh. Tulbure, nu face parte din partidul liberal, ba îndrăzneşte mărturisi simpatii politice către partidul averescan. Aşa fiind, d. Tulbure nu mai poate sta în administraţia şcolară, hai să-l ostracizăm în Basarabia ! Zis şi făcut: d. Tulbure a fost transferat ca revizor într’un oraş basarabean, iar la Oradea a fost numit revizor şcolar un om al partidului liberal. Desigur că formula transferării era mijlocul cel mai efectiv pentru a constrânge pe d. Tulbure să demisioneze din învăţământ. Scopul a fost atins. D. Tulbure trăieşte de două decenii la Oradea Mare. Va putea lua acum cu uşurinţă drumurile Basarabiei ? Ministrul Anghelescu încercase în timpul din urmă să sugereze ardelenilor impresia că s’a eliberat de prejudecăţi de partid. Astfel numirea d-lui dr. Iosif Blaga, exponent al partidului naţional, ca inspector şef la Braşov, şi numirea d-lui I. G. Bratu ca inspector-şef la Sibiu, erau acte de om rezonabil şi independent. D-sa însă n’a reuşit să fie consecvent până la capăt. Ori nu cumva a făcut câteva gesturi mari pentru a-şi câştiga încrederea ardelenilor şi să aibe apoi destulă libertate pentru a opera printre cei mici ?. Cazul d-lui Tulbure a stârnit indignarea generală, pentru că d-sa e un intelectual în puterea cuvântului, un bărbat cu o cultură frumoasă, cunoscător al nevoilor publice ardelene, un ziarist cu nerv și o autoritate în chestiuni școlare. De două decenii d. Tulbure are o reputaţie bine stabilită în Ardeal şi prigoana contra d-sale este o mare greşală a ministerului de instrucţie publică. S’a înşelat ministrul când a crazut că d. Tulbure este dintre acei oameni de duzină, de care poţi dispune cum îţi place şi îi poţi îngenunchia când vrei. Dacă d. Tulbure manifestă alte credințe politice decât ale partidului dela putere, poate urma că d-sa poate fi sacrificat și înlocuit cu ori ce nulitate slugarnică de partid ? . Lovitura ce s’a dat distinsului bărbat de scoală si publicist Gh. Tulbure este un prilej ca noi, presa, să-i arătăm simpatia şi să-l asigurăm că merite ca ale d-sale pentru cultura românească nu pot fi nesocotite uşor. învăţământul public din Ardeal îndură o pierdere reală prin demisia d-lui Gh. Tulbure. Va face oare ministrul actul de reparaţiei v '/* " I C, ADEVERÜL Arestarea autorului ma multor spargeri LUPTE CU SĂTENII CARI II IAU APARAREA PLOEŞTI. 30—Am relatat la timp îndrăzneţul furt săvârşit în plin centru al oraşului, la d. Mastersohn, directorul societăţii „Unirea”. D. primprocuror C. Enescu a dat delegaţie specială comisarului Virgil Ionescu, pentru cercetarea acestui furt. In urna investigaţiilor făcute, acesta a găsit la un cismar din strada Cantacuzino o haină bărbătească cu Iniţialele numelui d-lui Mastersohn. Fiind luat din scurt cismarul a declarat că autorul furtului e fratele său, un anume Gheorghe Rătescu şi că el se găseşte în comuna Plop. SĂTENII IAU APARAREA TÂLHARULUI Comisarul, însoţit de numeroşi agenţi, a plecat imediat în comuna Plop, unde în urma unei crâncene lupte cu sătenii din comună, cari luau apărarea hoţului, a putut să aresteze pe Rătescu. Fiind adus la Ploeşti, Rătescu a declarat că a săvârşit furtul în complicitate cu un tovarăş al său, care a şi fost pus în urmărire. La el acasă, în Plop, s-au mai găsit lucruri, ca bijuterii şi haine, în valoare de peste 700.000 de lei. Rătescu a mai declarat că tot el e autorul furtului săvârşit acum o lună de zile la d. Mișu Svart din strada Negustori. Pleacă d. Duca în străinătate Citim în Patria, oficiosul parti- diului national. Presa din România este unanimă in a constata, că misiunea d-lui V. Brătiau în străinătate s'a terminat cu cel med complect eşec. Chiar şi presa liberală este nevoită să recunoască, că d. ministru al finanţelor s’a înapoiat din streinătate cu mânile goale. Dar pentru explicarea acestui rezultat, „Viitorul” invocă argumentul deciziv, că d. Brătiau se întoarce cu mânile goale, — fiindcă rí a cerut nimic. Nici rí a avut de gând să ceară, ci numai să sondeze terenul. Or, terenul rí a fost favorabil pentru reprezentantul guvernului. Atmosfera pe care a găsit-o d. V. Brătianui la Paris și la Londra a fost mai mult decât rece. Presa streină a profitat de călătoria d-lui V. Brătianui pentru a critica cu asprime întreaga politică economică și financiară a guvernului liberal, neascunzăndu-şi Insă simpatiile pentru România. Viitorul“ caută să explice si această ostilitate a presei streine şi o atribuie campaniei ziarelor din Bucureşti, înainte de toate ziarelor „Dimineaţa" şi ,Adeveriţi". ,Aceste două ziare au fost din ordin instrumentele In ţară ale unei politici internaţionale şi ale unei campanii, pe care un cunoscut re prezentară la noi al acestei politici, şi de care depind încă In parte cele două ziare — o ducea In streinătate în timpul prezentă acolo a ministrului de finanţe al României Aluzia ziarului liberal priveşte Banca Marmarosch Blank şi pe directorul ei d. A. Blink. Vinovată pentru eşecul d-lui V. Brătianu este toată lumea. Ziarele româneşti, opozitia parlamentară, băncile neliberale, toti, toti... Violentele si furturile de urne electorale săvârşite de guvernul liberal au impus doară streinătăţii! Încălcarea legilor, nesocotirea angajamentelor contractate in streinătate, politica vamală şi economică determinate de interesele partidului liberal, lipsa de respect pentru drepturile câştigate — au convins doară streinătatea că guvernul fraţilor Brătianu este un guvern care se sprijineşte pe unanimitatea opiniei publice româneşti Dar campania presei liberale este desminţită de însuş guvernul liberal. Adânc impresionat de insuccesia d-lui V. Brătianu, guvernul se gândeşte să-l trimită în străinătate pe d. I. G. Duca, ministrul nostru de externe, care se bucură de anumite simpatii pe lângă presa străină. Va pleca şi A Duca, dar misiunea lui va avea acelaş rezultat negativ, pentru că neîncrederea streînătăţii priveşte nu numai persoanele, ci înainte de toate sistemul pe care aceste persoane o reprezintă“. Einsa societăţii culturale „Tinereţea“ la Rusak Duminică membrii Societăţii „Tinereţea“ din localitate au făcut o excursiune la Rusciuk. La ora 7.30 vaporul local a părăsit portul Ramadan având pe bord peste 80 de excursionişti, iar la ora 8 a intrat în portul Rusciuk în sunetul imnului bulgar intonat de corul societate!. Oficialitatea bulgară şi numeroşi cetăţeni se aflau de faţă în port, care era frumos pavoazat. D. D. Vladof, prim ajutor de primar a urat bună venire oaspeţilor români, la care a răspuns în limba bulgară d. Al. Calotă, preşedintele Societăţei. De la port excursioniştii au mers la Mitropolie pe care au vizitat-o. Aci Mitropolitul Vasile a ţinut o cuvântare spunând că a venit vremea să uităm trecutul şi în deplină frăţie cele două ţări vecine să-şi dea mâna. După aceasta excursioniştii au vizitat liceul, teatrul, biblioteca şi celelalte instituţiuni din oraş. La amiazi primăria a oferit oaspeţilor o masă, apoi cu un vapor special pus la dispoziţia escursioniştilor au făcut o plimbare pe Dunăre. Seara oficialitatea bulgară şi cetăţenii din Rusciuk au condus pe oaspeţii români până în portul Ramadan. Acid. Al. Calotă, a mulţumit autorităţilor bulgare pentru primirea făcută, spunând că şi dorinţa românilor este să reînvie vechea amiciţie dintre aceste două popoare. D. Vladeţ a răspuns că generaţia tânără bulgară este animată de cele mai frăţeşti sentimente pentru români şi doreşte o sinceră alipire de România. Cântând imnul regal român oaspeţii bulgari, cari veniseră până în fortul nostru, s’au înapoiat seara la rusciuk. D. Al. Calotă, preşedintele societăţei, a adresat oficialităţei bulgare scrisori de mulţumire, pentru frumoasa primire ce a făcut excursioniștilor. Idem. Efectele noilor impozite - O SOCIETATE COMERCIALA SI UN NEGUSTOR ISI ÎNCETEAZĂ COMERŢUL, DIN CAUZA NOUILOR IMPOZITE -GIURGIU. — Impozitele cele noi apasă greu în special asupra comerţului. Că în majoritatea cazurilor aceste noui impozite vor fi transmise de comercianţi asupra noastră, a consumatorilor, este lucru ştiut. Procedeul e vechi şi s’a dovedit că a dat rezultate bune pentru negustori. Sunt însă şi comercianţi cari nu voesc să întrebuinţeze acest mijloc. Aceştia preferă să renunţe la comerţul ce-l fac, decât să încarce pe consumator cu biruri indirecte. Intre alte cazuri voiu cita două, cari sunt destul de elocvente. Unul este al societăţei „Uniunea Cerealiştilor” din acest oraş şi altul al d-lui Marin Ţăranu. Această societate era formată din câţiva cerealişti din localitate şi avea de scop comerţul cu cereale. Anul trecut a rulat peste 3 milioane Din cauza taxei puse pe cifra de afaceri pe care o plătea lunar şi a celorlalte impozite, câştigul realizat a fost mult redus. Cu ocaziunea nouilor impuneri, Conmisiunea fiscală a impus această societate la 20.000 lei lunar. Față de o aşa impunere care revine la 240.000 lei anual, în afară de impozitul pe cifra de afaceri, care rămâne neştirbită, membrii coasociaţiei s-au întrunit spre a hotărî asupra continuărei activităţei acestei societăţi. Cercetându-se mijloacele de care dispun pentru continuarea operaţiunilor comerciale, posibilitatea câştigului ce s’ar realiza şi studiindu-se şi chestiunea nouilor impozite ce urmează să plătească, s’a ajuns la concluzia, că societatea trebue să-şi înceteze operaţiunile, întru cât nu va fi în stare să-şi plătească impozitele ce i se pun în sarcină. Azi n,membrii coasociaţiei au început operaţiunea de lichidare a societăţei, aducând aceasta şi la cunoştinţa Administraţiei Financiare, spre a nu o mai impune. gm informaţion) Primăria Capitalei a fost înştiinţată, că preţul grâului care ajuusese la aproape 50 mii lei vagonul, scăzut sub 45 mii lei vagonul. Această scădere se datoreşte lipsei de numerarşi nevoii de bani a agricultorilor. ______ Conductorul de bilete Dumitrescu Nicolae din Bucureşti căzând între vagoanele trenului 426, între Dârste şi Timeşul de sus a fost omorât pe loc. Autorităţile competinte au fost avizate. „Prager Presse“ publică, sub titlul: „Cultivarea relaţiilor comerciale între România Mare şi Iugoslavia“ un interesant articol semnat de d. Milan Milic, consul al României şi director general al „Societăţii generale de export şi import“ din Zagreb. Articolul aratd identitatea forţelor productive ale celor două ţări vecine şi aliate şi interesul ce-l au de a se desvolta economiceşte complectându-se una pe alta, prin stabilirea unor relaţiuni comerciale trainice, susţinute de măsuri comune luate de guvernele ambelor state. Autorul, d. Milan Milic, face,n legătură cu aceasta o serie de propuneri practice, precum: crearea de Camere de comerț speciale romănoiugoslave, crearea unui institut de bancă comun, vizitarea cât mai numeroasă a târgurilor de mostre respective, târguri de mostre devenite în Iugoslavia instituţii aproape persmanente, etc. etc. Mâine Miercuri 1 August fiind prima zi de deschidere a salonului de vânzare un detail de forme şi furnituri pentru dame şi domnişoare la Fabrica Franco-Română „PICA“, din str. Carol 70, etaj. Intrarea prin Căi- Vărari, fiecare clientă care cumpără o pălărie, va primi cadou o caschetă impermeabilă pentru baie, în valoare de iei 150. . Restauratorii din Iaşi noui de preţuri maximale UNII PROPUN ÎNCHIDEREA BIROURILOR IAŞI. Membrii comisiei interimare s-au întrunit aseară în şedinţă publică, sub preşidenţia d-lui C. Toma. După explicaţiile date de primar, comisia a afectat din bugetul extraordinar un milion pentru refacere şi 860.000 lei, pentru sporul de salar la funcţionari, după curba Lalescu. Comisia a fixat apoi preţuri maximale pe alimente. La restaurante s-au menţinut actualele preţuri. Restauratorii, cari au cerut o majorare, vor avea o consfătuire, pentru a discuta această chestie. Unii restauratori sunt pentru închiderea restaurantelor. vv . D. Drama din Galaţi UN SOŢ ÎNŞELAT, ÎŞI UCIDE SOŢIA APOI îşi PUNE CAPAT VIEŢEI Galaţi. 31. Azi dimineaţă pe la orele 5 jumătate, o impresionantă dramă s'a desfăşurat în partea din valea oraşului. O IDILA SUPARATOARE Pe strada Leului 1, trăiau soţii Tărlescu, căsătoriţi de vre-o 9 ani. Soţia, anume Zoe, legase în ultima vreme relaţiuni de prietenie cu un tâmplar din Ploeşti, pe care-l vizata adesea, sub pretextul că se duce să-şi vadă o rudă. Astfel şi eri Zoe Târlescu s’a înapoiat din Ploeşti unde şezuse aproape o săptămână. Târlescu care era pus în curent cu idila o primi ca de obiceiu, nelăsând să dea nimic de bănuit. El îşi iubea soţia şi simţise cam de multă vreme că ea îl înşela. Zoe Târlescu, după ce a venit acasă şi-a înştiinţat din nou soţul că va pleca din nou la Bucureşti. Târlescu a căutat s’o oprească, fără a isbuti însă. DRAMA’ Astăzi de dimineaţă, pe la orele 0 jumătate în timp ce Zoe 31?*rJ?SC.U pregătea bagajele, soţul ei făcu o ultimă sforţare pentru a o opri, lucru ce nu fu cu putinţă. Disperat, Târlescu scos dintr'un sertar un revolver şi a tras două gloanţe asupra soţiei sale. Ambele au pătruns tâmpla nenorocitei, omorfind-o pe loc. După ce şi-a omorât soţia, Târlescu s-a sinucis, trăgfindu-şi 3 gloanţe in gură. Vecinii alarmaţi de detunături, au văzut imediat ce a’a petrecut şi au racunoştiinţat autorităţile. Zoe Târlescu a fost transportată la Morgă, iar Târlescu soţul şi ucigaşul său, a fost transportat la spital în stare disperată. A murit, şî a fost’ îmnormântat la Lipova In ziua de 25 Iulie, doc, torul Aureliu Halic. Defunctul me,dic fusese unul din membrii fondatori ai societăţii „Petru Maior”.! A activat de aseneni la „Societatea, pentru fondare de teatru român” şî la „Aaperaţiunea pentru lLteratura şi cultura poporului român”.„ Legaţiunea Albaniei la Roma publică în ziare un comunicat în care se declară autorizată a dezminţi în mod formal ştirile apărute în ziarele străine, după care ministrul afacerilor străine pleacă în România pentru a cere admiterea Albaniei, în Mica înţelegere, . Legaţiunea dezminte deasemenea zvonurile după care ministrul de externe ar mai avea misiunea de a întreprinde demersuri în scopul de a pune pe tronul Albaniei pe principele Nicolae al Muntenegrului. S’a găsit Vineri, pe strada Vasila Ponta, un portvisit vechi conţinând câteva sute lei Cel care Fa pierdut să se adreseze poliţiei unde se află depus. NITTAIO debutează mâine seară !aiercuri în noul său repertoriu la Teatrul ALHAMBRA Direcţia şcolii normale de conducătoare de grădini de copii din Iaşi aduce la cunoştinţă că Înscrierile Pentru aI- I-a şi a V-a la această şcoală se fac de la 10 până la 30 August. Condiţiile de admitere pentru cl. I-a şi a V-a sunt aceleaşi ca pentru toate şcolile normale. Pentru clasa V-a mai pot candida şi absolventele şcolii profesionale .Roşca Codreanu“ din Bârlad. Concursul de admitere la bursă pentru ambele clase va avea loc în primele zile ale lunii Septembrie. Pentru cl. I-a sunt vacante 55 burse şi 15 solve iar pentru cl. V-a 20 burse şi 20 solve. Au fost delegaţi a îndeplini funcţiunea de prefecţi d-nii in’ spectori generali administrativi: Dr. Victor Hodor, la judeţul Bihor; Dr. Iulian Peter, la judeţul Mureş-Turda; Dr. G. Baiulescu, la judeţul Braşov. „Monitorul Oficial de astăzi 31 Iulie, publică un tablou de decoraţi cu medalia „Serviciul Credincios“. Un tablou de propuneri pentru înfimântări de ofiţeri de polţie din poliţiile din ţară pe anul 1923, a fost publicat în „Monitorul Oficial” de azi 31 Iulie, Conservatorul de muzică şi artă dramatică din Capitală, aduce la cunoştinţă că înscrierle şi reînscrierile încep la 25 August cor. şi durează până la 25 Septembrie Inclusiv. Condiţiunile de admitere se vor publica la timp prin ziare.'' Pentru orice Informați cancelaria secretariatului este deschisă între 4-ărim« ' " |* Transformarea penitenciarului din Iaşi în mare cămin studenţesc IAŞI. — Transformarea penitenciarului central din strada Păcurari, într’un mare cămin studenţesc, de pe cale de înfăptuire. In adevăr, comandamentul spitalului militar pentru boalele de ochi de la Frumoasa, a primit ordinul de a se muta la Cernăuţi. In localul rămas liber, va fi mutată închisoarea militară de la Galata, iar In acest Ioca se va instala penitenciarul civil. Mutările se vor face zilele acestea, urmând ca de îndată să înceapă transformarea penitenciarului central în cămin. — D. Din Iaşi FURT DE STOFE IAŞI. D. Marcu, directorul prefecturei de poliţie, făcând ocazia astă-noapte, a descoperit un adevărat depozit de stofe fine, provenite din diferite furturi Au fost arestaţi 11 indivizi cari recunosc că stofa provine din furt, dar că nu sunt el autorii furtului Se fac cercetări _ D. MIŞCAREA TEATRALA IN IAŞI După cum an anunţat, repetiţiile la Teatrul Naţional Încep Miercuri. Primele piese puse în studiu sunt Patima Albă, piesă originală de d-na Petrea, Cuiburi sfărâmate, piosa originală, de d-nii Morcovescu şi Pascu şi Plicul de Rebreanu. Repertoriul e astfel stabilit ca primele noastre artiste, d-na Braborescu, d-rele Ţopa şi L. Vrânceanu, d-na Braeschi, să aibe creaţiuni importante. D. Vladimir Cuzmnacu, director de scenă a plecat la Bucureşti în vederea achiziţiei unor accesorii pentru montarea pieselor Macbeth, Ruy- Blas și Sinziana și Pepelea de Alecsandri. E probabil ca stagiunea să se deschidă cu piesa Le Retour de Robert de Flers. — Dan.