Adevěrul, septembrie 1923 (Anul 36, nr. 12146-12170)

1923-09-15 / nr. 12158

I Teatru LUX Cinema Olt. ȘTEF. MARINES­CU - AZI I! AZI II - AZI ÎI a----■■!■: Program Excepţional ............ DESCHIDEREA STAGIUNE! PREMIERA OPERA COMPLECTA M­AX LINDER în PARODIA­ CELOR TREI MUSCHETARI Comedie extraordinară in 5 acte _____________________L,ETROIT MOUSQUSTABRS OU VIMGT ANS AVANT Afară din program: l Monopol Gaumont Part3 Bucureşti C­ântecul IPtrlvipliLef­oarel Spiendă dă poveste colorată P 8 . Faţă de preţurile enorme cu care am angajat cele mai frumoase filme mondale cu artiştii cei mai reputaţi (pentru a satisface pe deplin gustul publicului), precum şi faţă de scumpirea reclame­or în ziare, afişe, curent electric, etc. preţurile de intrare cu începere de azi Luni 10 Septembrie. Deschiderea stagiunei vor fi: Parter Lei 30, Balcon Lei 45, începutul la ora 2 jum. precis. CINEMA BULE VAR M ....... Premiera Ultimele sil© Opera complectă PERLE şi LACRIMI Cinci capitole de dragoste din viaţa miliardarilor în 5 acte jucat cu Monopol Star Iltim company frumoasa artistă Dokoly DiCkSOK­ La sfârşit nostima comedie PREMIERA FATTY RISC AT AR­­UNI 17, col. La Cinematoorafele SE 1ECT $i APOLLO. DESIHIDEREA SEZONULUI DE TOARI­A se va reprezenta MASCA de FER Sau Misterele Bastille! Grandioasă înscenare în 6 acte și 1 prolog, prelucrată după celebrul roman al lui ALEXANDRU DUMAS Interprets libert Bassermanji, Vladimir Gaidarow H.l,a itldla der LUNI 17 col. 11 Miiaiww»Mwuw>w»wi'W'TRfj.in»... iwujwew; de taté cu efernită Avantagiile învelitei cu eternită: I.Forma exterioară e foarte plăcută, 2. e uşoară și prin urmare nu reclamă decât o coamă uşoară. 3. nu e fragilă ci din contră foarte elastică. , 4. e absolut incombustibilă, * ? 5. e nea­lter­abilă prin îngheţ şi rezistă tuturor intemperiilor atmosferei. 6. e absolut impermeabilă. 7. e o bună materie izolatoare.­­ 8. e de mare flexibilitate, rezistenţă şi soliditate. 9. e imediat şi în orice cantitate furnizabilă prompt din depozit. 10. e cu mult mai eftină decât tabla sau alte materiale de învelit. 10 ani garanţie înscris pentru calitatea materialului. Mostre, oferte si prospecte, cu preturi imediat si gratuit DEPARTAMENTUL MASINELOR SI IU STRAPA RA El, 22 ania­­ UZINELE DE FER ŞI DOMENIILE DIN REŞIŢA Ş­­I ÎNŞTIINŢARE /TV" Posesorii acţiunilor din emisiunea a treia­ sunt puşi în cunoş­tină că vărsământul al treilea asupra acestor acţiuni de lei 400 va trebui să se efectueze conform prospectului de emisiune la băncile la care s-a făcut subscripţia, în ziua de 15 Septembrie a. c. In caz când acţionarul nu va efectua vărsământul la data fişa­tă, se vor aplica dispoziţiunile prevăzute de lege şi statute. "11 Gărbuni-Antracit vor aplica UZINELEDE FER­MI DOHILE DIN REŞIŢA S. A. Banca Sindicatului Agricol Ialomiţa PROSPECT DE EMISIUNE Consiliul de administraţie al Băncii Sindicatului Agricol Ia­lomiţa­ S. A. în şedinţa din 3 Septembrie a. c., a hotărât în baza autorizaţiunei date de Adunarea Cenerală, a spori capitalul Băn­­iei printr’o nouă emisiune de 70.000 (şeapte zecimii) acţiuni la purtător de câte lei 500—valoarea nominală. DIN ACEASTA EMISIUNE SE OFERĂ VECHILOR AC­ŢIONARI 50.009 (cinci zeci mii) ACŢIUNI IN PROPORŢIE DE­­ ACŢIUNE NOUA LA UNA VECHE, IAR RESTUL DE 20.000 (două zeci mii) ACŢIUNI SUBSCRIPŢIEI PUBLICE. Subscripţia şi exercitarea dreptului de obţiune se va face la sediul Băncei în Bucureşti, strada Paris No. 21, între orele 9 jum.—12, la Sucursalele sale din Provincie şi la Banca Maritimă din Constanţa, cu începere de la 14 Septembrie a. c. prezen­­tându-se vechile acţiuni spre ştampilare şi achitându­­se valoarea integrală a noilor acţiuni plus lei 10 (zece) de fiecare acţiune drept cheltueli de emisiune. p Subscripţia publică va dura până la 22 curent, Consiliul res­erindu-şi dreptul de a o închide şi mai înainte acestui termen. Exercitarea dreptului de opţiune a vechilor acţionari se va face numai până la 19 Septembrie crt. inclusiv. Acest termen trecut, Cons­­iul îşi rezervă dreptul de a repartiza acţiunile neop­tate la timp, distribuindu-le cum va crede de cuviinţă. Noile acţiuni vor purta cuponul No. 13, care va da dreptul lividend pe un trimestru ! Consiliul de Administraţie emis de Silezia; 8.000 calorii pentru ca­lorifere Sobe, Forjă CER, FAG, COJITE Soc. „ARDEALUL“ Str. Blănari 14 Telei. 39182 Implinindu-se 6 luni de la moar­tea mult regretatului meu sot Jean Florian­­Blumenfeld­ rog rudele, prietenii si toti cei cari l’au apreciat, să binevoiască, a lua parte la Requemul si punerea pie­trei funerare, care va avea pe Duminecă 16 Septembrie 1923 ora 10 jum. la Cimitirul Israelit ilantropia. Aurica Florian (Rlumenfeld). I Teatrul Carol cel Mare (EFORIE) [Astăzi şi în fiepre seară Reprezentaţie dată de [ D-na şi Dr. Petre I. Sturdza cu , MICA LOLA ANCHETA Şi Carlino si Marietta­­ Dumum­ă 16 Septembrie M-'TIMEU orele 3 p. m. Luni 17 Septembrie PRRVIIERA ILei Telefon Şi Un Drăcuşor tri fată Ide D-na ALICE STURDZA Biletele se găsesc de vânzare la Cassa Taatru al Eforia în fie­­­care zi între orele 10 — 1 şi a luni. în sus La 15 Septembrie SF, DESCHIDE ŞCOALA DE DANS TEATRULUI CENTRAL (TOV1IS) sub conducerea renumitului profesor WILLY Partenerul D-rel E V A înscrierile del­a 12 la.m.2luna 4 p. m. și del­a 7 în sus seara Declaraţiile CEA MAI MARE INSTAUXTIUNEDE INCHEIATAIĂMITAEĂHIT, BHONZfcT ARGINTAT, AURIT, COLORAT l ~;X FABRICA fOfT * . HARC ... . . BUCURESTI, STR. IZVOR 113­­^ a/OCIETATEI ANONIME B.0MANE DE f INANCIAQf d-lui Stressemann Ultimele declaraţii al cancelaru­­lu Stresemannn se disting ca şi cele precedente printriun ton calm şi obiectiv. Ele au o valoare practi­că şi politică din cele mai deosebi­te, înfăţişând un nou pas către o înţelegere directă şi grabnică între Germania şi Franţa. D-l Strese­­mann a unit să răspundă ultimului discurs al d-lui Poincaré şi a făcut-o în ermeni concilianţi şi sinceri. De­sigur că propunerile sale sunt un ecou al întrevederilor repetate pe care d-sa le-a avut în zilele din urmă cu d. Margerie, ambasadorul Franţei la Berlin. Nu se poate vorbi în urma aces­tor declaraţii nici de o înlăturare a tuturor dificultăţilor, nici de o capi­tulare totală a Germaniei. Esenţia­lul e că guvernul german proclamă dorinţa sa de a trata direct cu Fran­ţa şi de a propune un program pen­tru realizarea imediată a unei părţi din reparaţiunile datorite. D. Steresemann a precizat că re­zistenţa pasivă va fi complect pără­sită în clipa când Franţa se va a­­răta dispusă a evacua basinul Ruhr, mulţumindu-se cu garanţii concrete din partea întregii Germanii. Expli­când pe larg planul său de a con­stitui aliaţilor o ipotecă reală şi li­chidă asupra tuturor bunurilor pri­vate din Germania, cancelarul a în­cercat să dovedească deosebirea dintre această ipotecă şi aceea ge­nerală preconizată de tratatul de la Versailles. Ideea că, pentru reluarea plăţilor directe, Germania are nevoe de libera dispoziţie asupra tuturor mijloacelor sale de producţie a re­venit şi în aceste declaraţii. Este îndoelnic dacă în forma a­­cesta propunerile d-lui Stresemann vor fi acceptate de d. Poincaré. Ele constituesc în orice caz o do­vadă de realism şi conciliantă, care permite o considerare mai optimistă a situa­ţiei. Ne aflăm pe o cale care va trebui să ducă la un sfârşit. Şan­sele unui acord care să fie acceptat de toţi aliaţii, punând capăt primej­diosului echivoc de astăzi, sunt mai mari de­cât ori­când. Şi nu putem de­cât dori ca guvernul Stresemann să poată frânge în interior rezisten­ta ce se opune politicei sale de în­ţelegere cu Franţa. ■ t * . , -V "•■i: F. Regele si oamenii politici De ce a intrat Take Ionescu ic cabinetul Brătianu O lacună a vietei noastre politice Defunctul Dimitrie Greceanu, care, precum se ştie, a fost, îm­preună cu d. Mişu Cantacuzino, contra intrărei conservatorilor în guvernul Brătianu după evacua­rea Capitalei, a expus pe vremuri faţă de prietenii săi motivele care l-au determinat pe Take Ionescu să intre în acel guvern . „Era singurul mijloc, ca în împrejurări atât de teribile pentru ţară, Take Ionescu să fi putut menţine contactul cu palatul. Fă­ră a face parte din guvern, Take Ionescu risca să fie şi mai depar­­privire la contactul dintre rege şi să nu aibă deci prilej de a lucra pentru triumful cauzei româ­neşti”. Cuvintele acelea, ,pe care le cunosc foarte bine toţi corifeii conservatori refugiaţi la Iaşi, ne-au revenit în minte, când am ascultat deunăzi reflecţiile unui personagiu de seamă al tarei, cu privire la contatcul dintre rege şi oamenii noştri politici. * — „Aţi observat desigur—ne-a spus personagiul în chestiune — că de la audienţa de la Sinaia a d-lui Iuliu Maniu,­de pe urma că­reia s’a produs ruptura dintre ţă­rănişti şi partidul national, nu s’a mai vobit de nici un fapt politic, care să însemne că conducătorii am vorbit, incidental despre po­lemica iscată între d-nii Gr. Filipes­cu și general Averescu. Cel dintâiu a povestit o destăinuire pe care i-ar fi făcut-o cel din urmă. Acesta a contestat-o; celălalt o reafirmă. Ve­­ni-va si recontestarea? Lucrul ar putea urma la infinit Elemente noui nu se mai pot aduce. Numai un plebiscit ar putea sta­bili dacă lumea pune mai mult te­­meiu pe cuvântul respectabilului bă­trân Averescu sau pe al rugosului tânăr Filipescu. Până atunci istoria războiului nostru rămâne nesigură în privinţa unui amănunt: dacă, da sau ba, d. general Averescu a ur­mărit, în 1918, să scape Dobrogea din ghiarele duşmanilor, oferind, în schimb, germanilor, forţele militare române, spre a împiedica pe bul­gari de la o pace separată cu An­tanta, ,■ .?* * s, ■ Dar destăinuirea No. 1, a­­d-lui Filipescu, exactă sau falsă, a provo­cat destăinuirea No. 2, a d-lui gene­ral Avereescu, că n‘a discuat nici o dată cu d. Filipescu chestiuni de po­litică generală, ci numai chestiuni de salubritate locală, iar la această destăinuire No 2, d. general Averes­cu a mai adăugat şi un interesant supliment de destăinuire. Şi anume: că d. Filipescu îl rugase, în timpul războiului, să-l scoată de pe front, drept care d. Averescu îi dăduse o misiune în serviciul de salubritate al oraşului Bacău.*• D. Filipescu răspunde, prezeen­­tân­d lucrurile altfel. D-sa spune că în Februarie 1917, pe când regimen­tul din care făcea parte se afla în refacere, a cerut să fie detaşat. D. general Averescu i-a satisfăcut ce­Cele două luni de vacanţă judi­ciară au luat sfârşit. Azi a început un nou an judiciar. Palatul de Justiţie îşi reia aspectul obişnuit. In decursul celor două luni de va­canţă, se judecau doar câte­va pro­cese urgente aşa în­cât tribunalele erau foarte puţin frecventate de a­­vocaţi şi de justiţiabili. De cât­e­va zile în Palatul Justi­ţiei se văd magistraţi cari se pre­gătesc să-şi reia funcţiunea lor şi avocaţii cari s'au repauzat şi-şi re­încep activitatea. ■ Prin sala paşilor pierduţi se văd chiar ..avocaţii mari” maestru re­întors! din străinătate. S’a întors şi decanul, d. îstrate Micescu. .7 ■ -1- ; ■ In jurul său avocaţii fac cerc. şi decanul cu verva-i inepuizabilă le vorbeşte, criticând mai ales o ches­­tiune de actualitate, impozitele ne­drepte asupra venitului avocaţilor. SOLEMNITATEA DE LA CASAŢIE Cu ocazia deschiderii anului ju­diciar a avut loc azi tradiţionala so­lemnitate la Curtea de Ca­saţie în secţiuni unite sub preşidenţia d-lui prim preşedinte Victor Râmniceanu. Alături de d-sa îmi robe roşii se a­­flau, ceilalţi doi preşedinţi ai Curţii de Casaţie d-nii Oscar Niculescu şi partidelor noastre l-au văzut pe rege. Este vorba de încă unul din marile rele ale vremurilor noas­tre de astăzi. Adevărul este că suveranul nu prea are contact cu lumea politică şi cu reprezentan­ţii autorizaţi ai tuturor celorlalte categorii sociale. S’ar spune că regele a fost i­­zolat sau că s’a izolat. In cazul prim, de către cine şi în ce scop? In al doilea caz, de ce a ajuns regele la nevoia izolărei? * — „Odinioară, continuă inter­locutorul nostru, mijlocul de a a­­vea raporturi cu palatul era din cele mai simple. Aceasta pentru că­ toată lumea ştia precis când reşedinţa regală este la Bucureşti sau când este la Sinaia. Conducă­torii politici, diriguitorii finanţe­lor, reprezentanţii instituţiilor de cultură, reprezentanţii cultului, etc., etc. n’aveau de­cât să se în­scrie la palat şi venea de la sine prilejul ca regele ţarei să vor­­bească cu aceştia. Lucrul era de mare importanţă căci suveranul asculta toate glasurile, cunoştea toate păsurile, primea încunoş­­tiinţări din toate direcţiunile şi avea deci posibilitatea să-şi for­meze o judecată justă despre rea­litatea din ţară. rerea. După refacerea regimentului său, d. Filipescu a cerut de trei ori să fie retrimes la acel regiment, însă de astă dată d. general Averescu nu i-a mai satisfăcut cererea. Deosebirea dintre polemica istori­că principală și cea secundară, este că în prima totul s’a petrecut fără nici un martor, pe când intr'a doua d. Filipescu invocă că mărturia d-lui general Mărdărescu despre care spune că știe lucrul așa cum îl arată d-sa. Vom vedea dacă și d. ge­neral Averescu are un contra mar­tori r. ț .trf.-iV. -reliW* t ill!' ,•»*£' ‘ ** Dar si destăinuirii No. 2 cu supli­mentul ei, d. Filipescu îi opune o destăinuire No. 3. D. Filipescu face revelația că d. general Averescu este sau cel puțin a fost republican; că a conceput statutele partidului poporului­­,ca bază a viioarei con­stituţii republicane, al cărei preşe­dinte (probabil al republice!, Nota Red.) urma să fie generalul4*; că d. general şi desemnase regimentul de infanterie în fruntea căruia avea să-şi facă intrarea în Bucureşti, dar că colonelul respectiv a refuzat să dea regimentul. Şi această destăinuire No. 3 are un supliment de destăinuire: că în ianuarie 1917 d. general Averescu a conspirat cu regele ca, ajutat de prinţul Ştirbey, să ia locul d-lui Bră­tianu. Bine­înţeles, şi toate acestea d. Filipescu le ştie tot din* gura d-lui general Averescu, care i le va fi spus, probabil, tot fără martori. * $ Cum se vede, destăinuirea No. 1 face pui. Ii aşteptăm şi pe cei cari vor urma. •• y 1 REP. Buzdugan urmând ceilalţi consilieri ai Casaţiei. Au asistat numeroşi avocaţi şi magistraţi. D. Victor Râmniceanu a ţinut o cuvântare foarte interesan­tă, aruncând o privire retrospectivă asupra activităţii din anul trecut, şi arătând toate îndreptările ce trebu­­esc aduse pe cale de lege şi de ju­­risprudenţe pentru o bună­­ admi­nistraţie a justiţiei şi pentru trium­ful dreptăţii. LA CURŢI $I TRIBUNALE Tot ori a avut loc la curţi şi tri­bunale tragerea la sorţi a consilie­rilor şi judecătorilor făcându-se ast­fel repartiţia la diferitele secţiuni. Achitarea­­ IA$L—Consiliul de războiu al corpului 4 de armată, a judecat azi, pe sublocotenentul Minteaţă din a­­viatie. Acest sublocotenent a fost d­at judecătoi pentru dare de foc, delapidare si fals In acte publice. Instrucţia datează de mai bine de 3 ani. Sublocotenentul a fost apărat­­de d-nii avocaţi Eraclide şi D. Dimi­­triu.­­­­ « După o scurtă deliberare, consi­liul a achitat pe sublocotenet.—D. Astăzi aproape nu se ştie un­­de-i regele iar sosirea la Sinaia este marcată doar prin îngrădi­rea dreptului pentru public de a circula pe anume alei. Cât despre Bucureşti, o audienţă a unui om politic şi mai cu seamă a unui adversar al guvernului a ajuns o raritate.­­ Cum am spus e încă unul din marile rele ale vremurilor de as­tăzi si nu cel mai mic. Intr’o tară lipsită de fapt de opinie publică si fără garanţia ca până acum a unor partide politice temeinic or­ganizate si care să se alterneze la conducere, într’o astfel de tară, unde rolul coroanei este enomm îngreuiat şi răspunderea enorm­ mărită, lipsa unui contact permag­nerat între rege şi realitatea din tară trebue să fie considerat ca„ faptul cel mai îngrijitor al zilei4’. Am înregistrat întocmai. Fără a fi în totul de acord cu felul da a vedea al personagiului care ne-a vorbit astfel, nu este mai pu­ţin adevărat că fenomenul izolă­­rei regelui, de care vorbeşte el, poate constitui un obiect de me­ditaţie pentru cei ce se preocupă de desfăşurarea evenimentelor politice şi de decursul primejdios pe care, ele l-ar putea eventual lua. R. o. Inform­aţiuni „Viitorul" continuă să reducă tulburările antisemite, cari se b­r lant­ul ameninţă întreg viitorul cultural al acestei tari, împedecând cursurile universitare,—ca incidente neînsemnate între „băieţii creştini şi evrei44. După Informaţiunile ce se dau din cercurile primului ministru, d. Ion I. C. Brătianu ar avea o părere cu totul opusă, pe care a $i exprimat-o fată de diferite persoane.­­ Este „Viitorul" organul de opot­ah­ie al partidului liberal? Sau gândește primul ministru una, și spune alta? Sau ieste d. Viniiă Brătianu, ins­piratorul „Viitorului“ in­divergenţă de opinii cu fratele şi şeful său? Dancing - Cabaret PIGALL’S Str. Banca Naţională No. 8 (Fost Modern) Direcţiunea: JEAN KAISER Redeschide lozosul sin local. Azi Vineri 14 Septembrie, cu un program nou. Ţinuta de rigoare Direcţiunea roagă a se reţine lo* Ioan din timp la Cassă Intre orele 4—« p. m. Guvernul a fost informat de că­tre d. Iorga că în primele zile ale redeschidere! parlamentului va a­­dresa o interpelare cu privire la administraţia generală a tarei. Se afirmă că şeful partidului na­ţionalist-democrat a cules un ma­terial extraordinar, cu privire la complicitatea autorităţilor şi chiar a unora din miniştri la agitaţiile ce au loc actualmente In tară. Ce veniţi In contact cu d. Iorga socot a putea spune că dezvoltarea interpelărel va produce sensaţie. ii In fiecare seară la Blanduzia . Alis-Veris revistă grandioasă de NICK şi KEOPS GASAâGNES Str. Prim­lverei 3 expune­­ MODELELE SALE de TOAMNA' In fiecare zi dela orele 4 p. m. J **&.■ — In astăseară se d­ă la „Cărăbuş*, în onoarea răsfăţatului artist Pi­­zone, superba revistă a d-lui A. ds Herz Cine dă mai mult. De astădată Cine va da na mult, va fi Pizone. T V' 0* ROBES, MANTEAUX et TAILLEURS Str. Sf. Gheorghe Nou 10 Anunță că expune cu înce­pere de Vineri 14 Septembrie MODELE de TOAMNA •'»fit*. -------­Azi Vineri 14 Septembrie PREMIERA REVISTEI .Gura Lumei1 la ALHAMBRA on noul program de Varietăţi şi atracţiuni. D. O. G. Mârzescu, ministrul muncii, a plecat cu Simplonul de astăzi la Petroşani, unde are loc inaugurarea unui mare Cazino al lucrătorilor. Ministrul sanătăţei publice se va reîntoarce Luni, iar Miercuri seara va­ pleca la Iaşi. TEATRUL CĂRĂBUŞ Dir. C. Tănase AZI MARELE SUCCES Cine dă mai mult ? de A. de Herz Polemica Averescu ■ Filipescu Cum a ajuns d. Filipescu în serviciul sa­lubrităţii din Bacău — D. general Averescu denunţat ca republican O destăinuire care face pui Solemnitatea de la Curtea de Casaţie sublotof. Musteaţi . vSiraat reapopMbU D. VASILESCU. Telefon U/A4- Cărei fttfHrtdw * Bwoaz ^­y v Str. Baraubedrghavic! No. R.

Next