Adevěrul, iulie 1933 (Anul 47, nr. 14178-15204)

1933-07-01 / nr. 15178

Pagina 2-a S&fT Cu 375 lei puteți câștiga 900.000 LEI LOTUL CEL MARE DE CLASA 3-a ■ Tragerea la 5 și 6 Iulie î|r 72­0 din 100 fi­lil din eleganții cum ||B|­părători din Fifth aft] Avenue New­ || Hit Yorld! cel mai im' iff! pl portant si exclusiv f| ill centru de detai­l ffl| |la| in lume. spun cî preferă acest fru- PaH mos toc nou AS EVERSHARP Kg I ^DORIC^ ^ Cereţi la toate librăriile din ţară. Depozitar general pentru România Librăria Socec & Co. S. A. Exploatarea brevetelor de in­­venţiune Nr. 11.390 şi 16.388 Proprietarii brevetelor Regale Româ­ne de invenţiune No. 11.390 cu titlul: „Inovaţiuni la cântare de mână" şi No. 16.388 cu titlul: Locaş pentru daltă de oţel (cuţit de tăiat la strunguri sau altele asemenea) cu dispozitiv de reglaj pentru această daltă" doresc a Intra in relaţiuni cu fabricanţi sau antreprenori din ţară in scopul exploatării brevete­lor. Proprietarii brevetelor sunt dis­puşi a acorda licenţe sau a le vinde. Doritorii se vor adresa biroului de bre­vete de invenţiuni Theo. Hübner, dr. ing. EMIL SPRESS, Bucureşti­­, str. Cazărmei No. 9. I 1 Provincie prin mandat poştal (Colectura „HERMES“ , Bucureşti, Lipscani, 20 ;­ Victoriei, 30 Procesul crimei din st. Pictor Rrra Desbaterile procesului crimei din strada Pictor Romano devin din zi in zi tot mai interesante. Pe ziua de eri au fost audiaţi nu­meroşi martori dintre cari cel mai interesant a fost d. Panait Cantilli, fratele victimei. D. Cantilli a făcut unele rezerve în ce priveşte felul cum s’a făcut an­cheta in jurul crimei şi a dat preţi­oase indicaţii referitoare la rapor­turile dintre bătrâna ucisă şi fami­lia ei. Desbaterile vor continua astăzi. Aplanarea conflictului dintre Peru şi Columbia LIMA 28, (Radar). — Telegrame întârziate sosite din Letícia anunţă că la sfârşitul saptămânii trecute a sosit in localitate şalupa brazilia­nă „Esperama", care arborase part­­ionul Societăţii Naţiunilor. Pe bor­dul şalupei se aflau comisarii Socie­tăţii Naţiunilor. Ei au fost întâmpi­naţi in port de către comisarii peru­­vieni. Ultimele trupe ale guvernului Pe­ruvian au părăsit oraşul Leticia, la un semnal convenit între comisarii republicii Peru şi membrii comisiu­­nii instituită de Societatea Naţiu­nilor, în cursul unei întrevederi pri­vate, rea. era Madame Victor Hugo. Şi cum Madame Hugo era pătimaş iubită de Sainte-Beuve, mahalaua a găsit soluţia: adevăratul autor al­­sonetului era marele critic. Mai târziu însă s’a putut stabili că femeea care a stârnit această patimă discretă a fost fiica lui Char­les- Nodier, doamna Marie Menes­­sier, poetă ea însăşi, autoare de... sonete. Ea a avut cinstea să pri­mească poezii de dragoste din par­tea lui Alfred de Musset, căruia. î-a răspuns prin sonete. Dar acestui sonet, scris pentru dânsa, nu i-a răspuns, deşi Ar­vers a scris originalul acestui sonet iu chiar albumul ei. De ce? In ade­văr n’a înţeles că e vorba de dânsa? Ori a înţeles, dar dragostea lui o lăsa rece? Sau, şi mai probabil, a citit repede sonetul şi nu i-a sesizat frumuseţea? Greu de răspuns, Arvers a mai trăitul? ani după publicarea sonetului, fără să se fi bucurat de recunoaşterea ei, dar câştigând celebritatea pentru un moment de inspiraţie genială. Sânt câteva versiuni româneşti ale sonetului lui Arvers. O dăm pe aceea apărută, în „Ritmul Vremii“ din Maiu 1926, sub semnătura Ion Gane: In viaţa mea e-o taină şi’n suflet mi-a pătruns. O dragoste eternă într’o clipă se născu. Şi nu-i nici o speranţă, căci răul l-am ascuns Şi n’a putut să-l ştie aceea ce-l făcu. Pe lângă dânsa pururi străin aş fi păşit, Mereu fiind în preajma-i şi totuşi nevăzut, Pe-acest pământ sorocul mi-aş fi ’mplinit, tăcut, Nimic cerând şi încă nimic să fi primit. Deşi-a’nzestrat-o Domnul cu-atâta gingăşie, îşi va urma cărarea 'nainte, făr’ să ştie De murmurul iubirii ce’n urmă-i se ridică. Păstrând credinţă asprei îndatoriri, ceti-va Aceste versuri pline de vraja-i, şi-o să zică : „Dar cine e femeea ?” — şi totuşi nu ghici-va. Ceilalţi traducători în româneşte ai sonetului sânt: vechiul junimist N. Volentin 1, Gr. Perieţeanu şi B. Nemţeanu. Gama O vizita a preşedintelui Sena­tului din Danzig la Varşovia VARŞOVIA, 28. C Rador). — Agen­ţia telegrafică, polonă anunţă: In legătură ci­ preteiarea funcţiu­nilor de către noul Senat al oraşu­lui Liber Danzig, preşedintele Sena­tului, d. Rauschning, şi vice-preşe­­dintele, d. Geiser, şi-au exprimat dorinţă de a vizita Varşovia. In urma, acordului intervenit în această chestiune între guvernul po­­lonez şi Senatul Oraşului­ Liber, data vizitei a fost fixată pentru ziua de 3 Iulie. Vizita are­ un caracter oficial, in cursul vizitei vor fi discutate ches­tiuni de actualitate. A apărut BAMBI Povestea unui pui de căprioară de Felix Sutien traducere de Zamfira Dumitrescu Editura Adeverul LEI 40 Putem socoti traducerea in­ româ­nește a, d-lui Victor Ion Popa, după romanul Marinarii fără teamă — recent apărută în editura „Adevĕ­rul” ca pe cea dintâi traducere ro­mânească din opera lui Rudyard Kipling, întrucât tot ce s’a tradus până acuma — extrem de puţin — este fragmentat şi publicat prin periodice. Nu-mi explic de ce un autor atât de popular ca scriitorul englez n’a fost încă transpus în româneşte, decât prin faptul că traducerea u­­neia din cărţile sale — oricare — este extrem de anevoioasă, aproape insuportabilă. Nu numai termenii tehnici — marinăreşti, pescăreşti, vânătoreşti — atât de des folosiţi de Kipling, sunt o piedică in calea traducerii. Dar traducătorul, pe lân­gă cunoaşterea acestor termeni, mai trebue să se pătrundă de întreaga at­mosferă a originalului, de stilul lui Kipling, şi traducând, să recreeze opera. M’am oprit atât de îndelung a­­supra dificultăţilor generale ce le întâmpină un traducător al lui Kipling, pentru că ţin să laud din capul locului râvna şi talentul chel­tuite cu succes de d. Victor Ion Po­pa In traducerea romanului Mari­narii fără teamă. Farmecele origi­nalului sunt păstrate intacte de tra­ducătorul nostru în aşa măsură în­cât mă încumet să dau traduce­­­rea d-sale ca model. Scheletul romanului acestuia, ca­re va fi citit cu egală plăcere şi egal interes de tinerime ca şi de oa­menii maturi, este foarte simplu: un pui de american bogat, foarte răsfăţat de părinţii lui (primeşte două sute de dolari pe lună „bani Turneul trupei evre­­eşti din Vi­lna, In Ce­hoslovacia Zilele acestea a sosit în Cehoslovacia, un grup al cunoscutului teatru evreesc din Vilna (Polonia), spre a întreprinde aci un mare turneu în oraşele ceho­slovace. După câteva reprezentaţii la Praga, „Kidus Hasem" (Suferinţele pen­tru religie), „Ostropoler" şi „Două sute mii" de Salem Alek­hem, trupa din Vil­na a jucat cu succes la Brno şi in alte oraşe cehoslovace. In zilele cele mai a­­propiate, trupa de la Vilna se va reîn­toarce la Praga, unde va da o singură reprezentaţie: „Dybuk". Grupul teatru­lui evreesc, care este condus de d. I. Kamen şi I. Weislitz, a fost primit in mod foarte favorabil de ziarele şi pu­blicul teatral cehoslovac. In curând a­­cest grup va intreprinde un turneu in Austria şi Iugoslavia. Cărţi-reviste A apărut: „Sinai”, anuar de stu­dii­­iudaice, vol. V, omagiu d-lui dr. I. Niemirower, cu următorul su­mar: Dr. M. A . Halevy: Documente a­­poefife in istoriografia evreo-româ­­nă; dr. M. Gaster: Povestea lui Pafnutie sau Tovarășul in Raiu; prof. dr. H. Loewe: Aegyptische Na­men bei den Hebräern; prof. dr. Sa­muel Krauss: Ein Beitrag zur Pen­tateuch-Exegese des Mittelalters; dr. Lazar Mayersohn: Circumciziu­­nea în lumina noilor cercetări; prof. Abraham Galante: Moise à la lumiére de l'histoire; dr. Abr. J. Mark :Geht das Judentum unter?; dr. Ludovic Pap: Marele-rabinat al Transilvaniei şi comunitatea din Braşov; dr. M. A. Halevy: Franz Josef Sulzer, primul istoriograf al evreilor din România; M. Schweig: Origina evreească a unor Rob­­e­ni; dr. A. Magid: Cronica bibliografică; Note şi comentarii; Adăugiri şi în­dreptări de dr. M. A. Halevy, dr. Carol Blum, dr. L. Pap şi dr. A. Magid. Partea ebraică cuprinde: dr. M. A. Halevy: Contribuţiuni la studiul midrasim­ilor despre Moise (după manuscrisele de la Bibliothéque Nationale şi British Museum); M. Mibashan: Despre traducerea Sep­­tuagintei; rab. M. I. Gutman: Ha­­sidismul in România in secolul al XIX-lea; rab. Efraim Landau: Pse­­udepigrafe şi evenimente imagina­re; rab. Isaia Reicher: Elemente midrasice primitive in biblie; I. L. Fleischer: „Cartea Astrelor” a lui Abraham Ibn Ezra (editată pentru intăiaşi dată, după manuscrisul de la Vatican); dr. A. Kamînka: Câteva comentarii biblice; prof. dr. I. Zol­ler: Cercetări asupra Iov XXI 31— 33; dr. M. A. Halevy: Pinkasim (Condici) — vechi şi noi — ale Obştei Evreilor din Bucureştii de o­­dinioară: Soc. „Sacră” şi „Bikur- Holim”, de buzunar”, fumează şi e obraz­nic), călătoreşte spre Europa. Un val puternic care trece de înălţimea vaporului , răpeşte de pe punte şi-l pierde în mare. Câţiva pescari îl scapă de la inec şi-l duc pe goeleta lor. Aci, puiul de american e silit să trăiască mai multe luni, in care timp învaţă ce e muzica, nevoia şi frumuseţea vieţii între pescari. In el se întâmplă brusc o transforma­re, îngâmfarea şi obrăznicia lui devin umilinţă, prostia şi lenea se schimbă un bun simţ şi dor de mun­că, iar răutatea — o admirabilă bunătate emotivă. Dacă vreţi, romanul acesta este moral. Dar oamenii zugrăviţi in­­trânsul şi toate întâmplările — care sunt multe, uimitoare şi pline de tâlc — sunt atât de reale, atât de realiste, încât romanul este o ne­întrecută operă de artă. Viaţa de pescar, pe care o zugră­veşte şi cum o zugrăveşte Kipling, este nostalgică şi învăluitoare. Ma­rea lui Kipling are o viaţă particu­lară, plină de mistere şi frumuseţi. Iar oamenii lui au împrumutat ceva din frumuseţea imensă şi mută a mării. . Dacă ar fi să vorbesc numai copii­lor despre cartea aceasta, le-aş spu­ne că aci, nu numai se întâmplă multe aventuri minunate care schimbă un suflet rău intr'unul bun, dar că vor învăţa multe­­lucruri ne­ştiute şi că vor fi mereu curioşi să afle ce mai e cu Harvey, iar că a­­junşi la ultima filă, pe deplin vră­jiţi, vor fi cuprinşi de o adâncă pă­rere de rău că povestea s’a sfâr­şit. 1f Oamenilor vrăstnici, cred că le-aş spune acelaş lucru. L. S.­ ­ Pledoarie pentru expertiza grafică Cunoştinţele d-lui Henri Stahl în domeniul ştiinţei grafologice se do­vedesc a fi nu numai teoretice. O experienţă de trezeri şi ceva de ani a făcut din d. Stahl un excelent practician al expertizelor grafice. O broşură apărută de curând. In­titulat„ Falsuri, fraude şi raze ultra­violete şi semnată de d-sa, aduce dovada peremptorie şi a cunoştinţe­lor sale ştiinţifice şi a practicii sale îndelungate. Dar — aşa cum spune însuşi au­torul — broşura recentă, care-şi propune să dovedească temeiul ştiinţific al cercetărilor grafologice şi să arate importanţa expertizei grafice în justiţie, „se adresează in primul rând magistraţilor, apoi ex­perţilor şi insfârşit împricinaţilor”. Este aşa­dar o scurtă lucrare de lă­murire şi informaţie. Dar este dea-a semenea o pledoarie . Întemeiată pe o admirabilă documentare ştiin­ţifică — pentru expertiza grafică „interesat ponegrită de unii avo­caţi, ori de prezentă din vina unor experţi fără pregătire”. D. Sthal, cu o uimitoare bogăţie de exemple luate din lunga-i carie­ră de expert, ne convinge, uşor de utilitatea recurgerii la expertiza ştiinţifică a grafologiei într-o serie întreagă de cazuri ,venite la bara justiţiei. După ce arată minuţios uneltele de care se slujeşte expertul — unel­te de precizie, cum sunt epidiasco­­pul, gramatoscopul, graffcecopul, mi­croscopul comparator Osborn, etc. şi cu deosebire razele ultra-violete­­, autorul ne iniţiază în tainele descoperirii falsurilor şi fraudelor, şi uneori chiar a crimelor. Studenţii români şi balcanici la univer­sităţile din străină­tate Buletinul „L’Etudiant à l’étranger“ (No. 4, Mai 1933) care apare sub aus­piciile Institutului internaţional de cooperaţie intelectuală al Societăţii Naţiunilor, publică şi unele date sta­tistice privitoare la numărul studen­ţilor români şi balcanici în diversele universităţi apusene. După aceste date, in semestrul de vară 1931 au fost in Germania: 661 studenţi români, 478 bulgari, 178 iu­­goslavi, 124 turci, 121 greci şi alba­nezi. La universitatea din Graz statis­tica arată pentru acelaş timp: 153 iugoslavi, 98 români, 88 bulgari, 8 albanezi şi 7 greci. La universitatea din Paris, numărul total de 2265 studenţi balcanici se repartizează astfel pe naţiuni: 1398 români, 340 greci, 246 iugoslavi, 151 bulgari, 115 turci şi 15 albanezi. Dimpotrivă, la Nancy, din 586 studenţi, d­in sud-es­­tul Europei, bulgari întrunesc cifra de 324. Totalul cifrelor indică, precum se vede ţara noastră ca ocupând lo­cul de frunte Expoziţii Duminică 2 Iulie, se închide ex­poziţia de pictură G. Petraşcu, de la Fundaţia Dalles. Două excursii de Duminecă Ia Bucureşti — Constanţa — Mamaia LEI 295.­ DE PERSOANĂ cuprinzând trenul dus şi întors, masa de prânz, plimbare de 4 Plecarea la ora 6 dim. Sosirea la Constanţa la ora 10.30, înapoierea noaptea la ora 24.30. II) Bucureşti-Giurgiu-Rusciuc (Bulgaria)­­Turtucaia - Olteniţa - Bucureşti LEI 240.­ DE PERSOANĂ cuprinzând trenul, dus şi întors, masa de prânz, plimbare de 4 ore pe Dunăre cu vaporul, 6 ore la Rusciuc. Plecarea din Bucureşti la ora 7.15 dim, înapoierea in Bucu­reşti la orele 10.45 noaptea. înscrieri la „REALITATEA ILUSTRATĂ“, Secţia Turism, Str. Const. Miile 7. Telefon 3.59.99. Rudyard Kipling în româneşte CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ MARC CHADOURNE unul din cele mai bune condeie ale tinerei generaţii de romancieri francezi va Turcii să strângă o armată proaspătă din vilaetele de dincolo de Balcani şi să cadă ca un potop peste armata ruso-rom­ână care în­conjurase Plevna. In ziua de 4 Noembrie după o luptă de o zi întreagă, două regi­mente românești au ocupat Raho­va. Brigada a fost comand­ată de generalul Slăniceanu. Tot atunci, generalul Gurko în fruntea grenadierilor săi a pornit în direcţia Sofiei spre a opri pn Mehe­­med-Ali Paşa să vie cu o armată nouă şi formidabilă spre a isbi pu­ternic trupele aliate şi a despre sura Plevna. înaintarea generalului Gur­ko trebuia să se facă foarte repede, căci turcii urmau să concerreze trupe din Bosnia şi de la frontiera sârbească. Impusa dorinţă a Stambuhi­ui a fost cu desăvârşire irealizabilă. .Ar­mata lui Mehemed-Ali Paşa era in­capabilă de o înaltă misiune căci ea se compunea din trupe de gă­­găuţi, de cerşetori, şi din personalul poliţiei şi pompierilor din Cons­­tantinopole. Armata aliată a spulbe­rat acea burlească aglomeraţie, luându-i tunurile şi 300 cară cu mu­­niţiuni şi provizii. Puternicile coloane­ de grenadieri au pătruns triumfătoare în toate în­tăririle turceşti. Dăni Sura, consiliul suprem din Stambul telegraf lase­ lui Mehemed-Ali să aibă în Orchania şi­­300 de cerchezi fioroşi. Răspun­sul a fost dat imediat: Imposu­l!, această cetate a fost ocupată de ruşi, încă de eri. Armata lui Meh­emed-Ali a rămas încleştată dincolo de t­recătorile Balcanilor. Ea nu a putut străbate drumul spre Plevna şi nu a putut salva pe Osman Paşa.. In tot impe­riul turc se întindea acum dezordi­nea şi consternarea. Şi împărăţia iernii se pronunţa mai evidentă de­cât oricare alta, căci adusese cu ea genii, zăpada şi danţul viscolelor sălbatice. Pentru ziua de 22 Noembrie, Oştean Pasa hotărîse sa părăsească Plevna cu 50 de mii de soldaţi, începuse în­că din ajun, de la orele 7 seara, sa se apropie de podurile de pe Vid, o partea din populaţia turcească, bătrâni, femei şi copii au pornit du­pă oştire, apoi urmau convoiurile şi samarele cu muniţiuni. A doua zi artileria inamică din Plevna, Opa­­nez şi de la Vid, a început bom­bardamentul şi a ocupat poziţii mîie ruşilor măcelărind un regiment si­berian. Turcii omorîră cu topoa­rele pe servanţii ruşi de in umari. Intre şosea si valea Billyei, regi­mentul al IV-lea de linie începuse lupta, regimentul I fie linie caza în flancul stâng al turcilor şi regimen­tul al VI-Iea de linie îi îsli în coas­tă, turcii grămădind­u-se spre Vid au fost bom­bardaţi de artileria ro­mână. Lângă pod, la eşirea din ce­tate, lupta s’a pornit cu o furie în­grozitoare din ambele părţi, mii de cadavre au acoperit valea brăsdată de pârae de sânge omenesc, lupta a fost aproape de ţeava armelor, convoiurile au rămas grămădite, chresoanele şi samarele turceşti ex­plodau, toate tunurile trăsneau, ce­tatea luase foc, prin aer se auzeau ţipetele răniţilor, femeiii” şi copii­lor, armata turcească a fost ţintuită între convoiurile ei înghesuite şi baionetele infanteriei române. Turcii au ridicat steagul alb. Os­man Paşa rănit la­­un picior, încon­jurat de medici, la un canton de pe şosea, s-a predat cu toată armata compusă din 16 batalioane cu 30 de tunuri. Mareşalul turc a cerut numai ca prizonierii otomani să fie trataţi cu blândeţe; s’a făcut tot ce a fost cu putinţă ca toţi acei nefericiţi prinşi în război să nu sufere de nimic. Prin căderea formidabilei cetaii, ţara noastră a câştigat războiul, de aceia se cuvine să slăvim numele generalului Racoviţă, ale colonelilor Cerchez, Dona, Fălcoianu şi Sache­­larie, al locotenentului colonel Al­­giu şi al maiorului Vartiade care în ziua de 28 Noembrie au comandat trupele, împrejurul Plevnei. Numele acelor ofiţeri, Clio le-a gravat cu li­tere de foc în istoria războiului de la 1877. Și luna descrescută, în formă de corn de aur și care odată a fost superbă insignă a imperiului roman de Orient, de astă dată se rostogoli pierzându-se ca un nenorocit boi­et. Cu vreo trei patru zile înainte de căderea Plevnei, colonelul Zefcari a vrut să facă o amuzantă caval­cadă, zărind pe şeful muzicilor mi­litare la cartierul general de la Po­­radim­, îi propuse ca să-l ia într’o recunoaştere. Hübsch primi invita­ţia şi a doua zi, de dimineaţă, în­­călecară amândoi. Zefcari pe un armăsar arab, roib şi nervos cen­turionul liric se suise pe o cavulă înaltă, deşirată, bălenă şi bătrână, pornind pe câmpul despre Vid­, din fruntea Opanezului. După ei venea imediat o patrula compusă dintr'un pluton de călăraşi. Probabil că au fost binocraţi de turci de la unica întărire ce le mai rămăsese şi do­rind să scape de ultimele proextile au început un bombardament de a­­dio. Atunci Zefcari se reîntoarse spre cartierul general urmat de plutonul de cavalerie, Hübsch se căsnea sa­și antreneze montura într'o viteza de galop. — Ce naiba, neamțule, nu te știam așa de fricos, îi zise Zeicari. — Lasă-mă în pace, Tommite Colonel, răspunse Hübsch. Daca un obuz te omoară pe dumneata, toată lumea va spune: Zefcari a murit ca un erou, dacă însă mă face terci pe mine, și croitorul teatrului Ilie Ev­ghenii și peruchierul Machauer pot să întrebe cu ironie: „Dar, Hübsch ce tracu mai căuta acolo? In­ tinereţe Hübsch fusese ofiţer combatant într’im regiment de arti­lerie din Rusia şi violosist ama­tor, a sosit la Bucureşti prin 1867 spre a organiza tanfarele militare române.­­ La 14 Mai 1881, ţara noastră a devenit regat; în Aprilie, Hübsch, prini însărcinarea de a compune im­nul încoronării. Până atunci el a dirijat orchestra, între acte, la Tea­trul Naţional şi prin provincie se certa cu şefii regimentelor care la venirea recruţilor îşi alegeau ordo­nanţe, apoi dădeau compăniilor sale oameni obişnuiţi, mijlocii şi desti­nau pentru muzică pe aceia care nu erau buni de nimic. Insă neamțul nostru nu era com­pozitor muzical pentru bunul motiv căci până atunci el nu gravase pe vreun portativ nici o măsură ori­ginală; în starea de perplexitate în care se afla, el n’a mai cuge­tat, căci nu era filosof; avea spon­taneitatea de umorist. După o noap­te de insomnie îşi aduse aminte că întâlnise la Viena, un ceh care com­punea, marşuri, mazurci şi galopuri. Şi căruia, foarte repede, i-a scris ca în cel mai scurt timp posibil, să i se facă un imn, Componistul slavon neavând în momentul acela nici o inspiraţie, pentru această rapidă comandă, a copiat un imn admirabi dintr-o veche partitură germană. Către bătrâneţe, cehul zaharisin­­du-se a tipărit în opera sa complec­tă şi imnul pe care îl vânduse lui Hübsch. Atunci o telegramă a fost expediată la Viena de şeful muzi­cilor române din acea vreme, cu ur­mătorul conţinut: „LICHEA BOHÉM­A După ce mi-ai luat o mie de co­roane, ai avut şi neruşinarea să mă compromiţi, mizerabile. (semnat) Maiorul Hübsch“ Alexandru Obedenaru A REVERUL Reorganizarea armatei de acoperire a Franței UN EXPOZEU AL D-LUI DALA­­DIER IN COMISIUNEA PENTRU ARMATA A CAMEREI PARIS. 28 (Rador). — D. Dala­­dier a făcut un expozeu în comisiu­­nea pentru armată a Camerei, asu­pra Măsurilor proectate pentru or­ganizarea armatei de acoperire. De asemenea, d-sa a expus hotărîrile luate pentru organizarea frontiere­lor, după care a infetisat comisiunii situaţia actuală a protecţiei împo­triva gazelor de luptă, a populaţiei civile şi a armatei. In sfârşit, pre­şedintele consiliului a arătat care este poziţiunea guvernului francez ,față de conferința dezarmării de la Geneva. ACORD INTRE SOCIALIŞTII VIENEZI ŞI CREŞTINII­­SOCIALI PENTRU EXCL­UDEREA HITLERIŞTILOR VIENA 28, (Rador). — Intre majoritatea social democrată a consiliului comunal din Viena şi consilierii creştini-sociali­ s’a a­­juns la o înţelegere cu privire la excluderea consilierilor naţio­­nal-socialişti din consiliul comu­nal. Excluderea va fi hotărâta prin­tr’o lege, adoptată cu majorita­te de două treimi, astfel încât să aibă caracterul unei modifi­cări a Constituţiei. In acelaş mod s’a procedat şi in dieta Austriei de Jos, unde voturile socialiste şi creştin-so­­ciate au atins două treimi modi­ficând Constituţia statului fede­ral. BOMBA EXPLODATĂ LA VIENA \ViENA 28, (Rador). — Intri o locuinţă a unui zidar a explodat 0 bombă. Pagubele materiale sunt foarte însemnate. Două persoane au fost grav ră­­­nit­e. Adevĕrul“ sportiv Căzu! Maior Federaţia română de football, s’ai înduplecat şi cazul Maior a fost tre­cut pe ordinea de zi. Interesant e faptul că s’a dat aviz favorabil, ast­fel că in cazul când „Uniunea Fe­deraţiilor de Sport“ îi acordă amni­stia cerută, Maior va începe să ac­tiveze în rândul Juventusului. Roş albaştrii capătă astfel un e­­lement de reală valoare. F. R. B. Un ziar de dimineaţă semnalează că Dică Schwartz a fost condamnat de forul pugilistic la o mie de lei amendă pe motiv că a abandonat in match­ul cu Stoian. F. R. B.-ul face glume reuşite. Din momentul ce abandonul acestui perseverent pugilist a fost găsit jus­tificat de medicul delegat al reu­niune! şi de judecătorii prezenţi, ce rost are această amendă? Un for nu se impune in faţa opi­niei publice cu atitudini denchişo­­reşti. Ar fi de dorit ca F. R. B. să revină grabnic. Nataţie Ne aflăm in preajma marilor con­cursuri nautice şi constatăm cu multă părere de rău că nu se acti­vează deloc. Strandul, locul de an­trenament al echipelor, are un as­pect jalnic. Numai câţiva înotători fac antrenament, exclusiv in zile calde. F. R. N. ar trebui să se ocupe mai intens şi să ia măsurile de rigoare. — Ziegler, campionul naţional, a­­flat la Budapesta, se reîntoarce la Cluj. — Se prepară pentru 15 iulie, o cupă rezervată cluburilor de cate­goria a doua. Diverse — La Constantinopol se joacă Duminică im match de tennis Ro­­mânia-Turcia sistem cupa „Dawis" Culorile noastre vor fi reprezentate de Botez şi Schmidt. — Braşovia joacă Joi în Capitală, cu Venus, şi Duminică cu Unirea Tricolor. — Sportul Studenţesc pleacă Joi la Braşov şi Duminică la Călăraşi. — Matchul Spakow-Roth nu poa­te fi angajat deoarece belgianul pre­tinde 250.000 lei — La Paris a început eri turul ci­clist al Franţei. — La Wimbledon au început cam­pionatele de tenis. D. R. Ioaniţescu distins de F. R. F. A. Eri, la ministerul muncii d. D. R. Ioaniţescu şi Petre Tudor au fost distinşi de către F. R. F. A. pentru merite sportive. Cei doi oameni po­litici au primit câte un breloc in aur.Atenţia Rombolului a măgulit pe d. D. R. Ioaniţescu. -------­ DANEMARCA CERE MASURI DE APARARE CONTRA GERMANIEI COPENHAGA, 28 (Rador). — Zia­rul „Socialdemocraten”, organul pre­sedintelui de consiliu, publică o te­legramă din Spendebord (Schles­wigs german) privitoare la o în­trunire la care au participat 2000 membri ai partidului socialist. Deputatul Mielsen a ţinut o cu­vântare în cursul căreia a declarat că social-democraţii danezi cer ca frontiera să rămână aşa cum este astăzi. Vom combate împotriva stării de lucr­iri din Germania şi vom face tot ce stă în puterea noa­stră, pentru a nu lăsa să pătrundă la noi naţional socialismul. Ziarul mai publică numeroase in­formaţii asupra pregătirii militare secrete a tineretului german, ară­tând că nu se mai poate apăra as­tăzi politica de dezarmare a Dane­marcei. Preşedintele de consiliu are sarcina să apere graniţele, astfel încât locuitorii să nu trăiască in­conţinu cu frica unei invaziuni a grupurilor militiere neregulate, ve­nite din sud. Şansele împrumutului austriac LONDRA, 28 (Rador). — D-nui Buresch şi Schumy, membri ai gu­vernului austriac, au sosit ani di­mineaţă la Londra. Fiind intervievaţi de ziarişti mi­niştrii austriaci au declarat că vin la Londra pentru a încerca să con­solideze şi mai mult relaţiunile co­merciale dintre Austria şi Anglia. Relativ la soarta imprumutului, austriac, d-nii Buresch şi Schumy a­u declarat că după părerea lor, perspectivele imprumutului austriac sunt foarte bune. B­URSA BUCUREȘTI. 28 Iunie 1933 SCHIMBUL 100 iei: 15.15 fr.fr. la Paris Londra: Lira sterlină 572.50 Monete efective ScIMul in străinătate Efecte şi acţiuni au cotat la: Bursa oficială Renta Stabilizării 42M, LA Renta Desvoltării 42X, Renta Exproprierii 30,70, 30^ Urbane Buc. 10% 50 Urbane Buc. 5% 31A * Urbane Iași 5% 26 Impr. Refacerii 36­A ________ Banca Națională 4400 Cred. Industrial 320. 25 Astra Română 610. 12, 08 Cred. Minier .236. 37. 36 Mica 700, 695. 93, 92, 90. 88, 90, 695* 90. 95. 93, 91, 95, 93 Clăd. Românească 285 Fabr. Sticlă Ardeleană 500 INFORMATIUNI Alegerile pentru Camera de co­merţ şi industrie din Thighina au fost amânate pentru 16 Iulie curent. Pe baza constatărilor cenzorilor, nedepunându-se, în vederea adună­rii generale ordinare a societăţii „Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa", S. A. convocată pentru ziua de 30 Iunie 1933, orele 11 a. m. la Camera de Comerţ din Bucureşti, numărul de acţiuni prevăzut de sta­tute, această adunare generală se va amâna pentru o altă dată, care va fi anunţată, conform prevederi­lor statutare. Primim: Asociaţia generală a ofiţerilor de rezervă T. T. R., obţinând de la mi­nisterul apărării naţionale, pentru Hotelul băilor din Sinaia camere cu un pat şi 2 paturi cu preţuri reduse de 45 şi­ 60 lei pe zi cu o masă obli­gatorie de 100 lei de persoană pe zi. Face cunoscut membrilor amatori să se prezinte de urgenţă la Secretaria­tul Asociaţiei în Calea Victoriei 124, 8-10 dim. şi 2-6 d. a. ca să se înscrie plătind luna iulie integral şi masă pentru 8 zile cu anticipaţie. Ministerul de finanţe a cerut ori administraţiilor financiare să înain­teze secretariatului său general, cel mai târziu până la 15 iulie a. c. un tablou care să indice, nominal, pe fiecare contribuabil care datoreşte fiscului din exerciţiile închise impo­zite sau taxe in valoare mai mare de 50.000 lei. Va trimite separat un tablou pen­tru capitala de judeţ şi separat ta­blouri pentru comunele din judeţ. In tablourile în chestiune se va in­dica şi pronumele, domiciliul, profe­siunea, suma datorată din exerci­ţiile închise până la 1 Aprilie 1933. Bineînţeles că tablourile în chestiu­ne privesc pe toţi contribuabilii din judeţul respectiv. Societatea medicală de educaţie fi­zică şi-a ales pentru anul 3 933-934 următorul comitet: preşedinte: prof. dr. I. Niţescu; vice-preşedinţi: prof. dr. R. Olinescu, conf. dr. I. Pavel; secretar g-ral: dr. Fl. Covaciu-Ul­­meanu; casier­: dr. Adr. Ionescu; secretari de şedinţă: dr. T. Demetre­­scu, dr. A. Strugurescu; Membri in comitet: dr. E. C. Crăciun, dr. S. Manuilă, dr. St. M. Milcu, dr. Ru­­deanu, dr. C. O. Schmidt şi dr. G. Tătăranu. Citiţi „Adeverul Literar“ Oferite Cerata ’ranci francezi 1­6.59 6.58’S­­ire Iterline 576.00 569.00 dolari 137.00 132.00 ’ranci belgieni 23.50 23.35 -ire italiene 8.92 8.80 ’ranci elveţieni 32.70 32.30 Mărci germane 40.50 39.50 Fiorini olandezi 67.25 66.40 ’ranci francezi 6.60— 6.90 -ire sterline 567.00—578.00 >olari 134.00—139.00 ’ranci elvețieni 32.40— 33.00 ’ranci belgieni 23.35— 23.80 -ire italiene 8.89 8.77 Coroane cehoslovace 4.95— 5.00 Shilingi austriaci 19.75—22.00 Mărci germane 39.50— 41.00 Pengoe 23.00— 24.00 Fiorini olandezi 67.00— 70.00 Zloți 18.70—19.50 Lire turcești. 78.00—81.00 Dinari 2.20—2.50 Drahme 1.00—1.15 Leva 1.05—1.20 28 Iunie 1933, ora 19 și 25 PARIS (închiderea) Londra 86.00 New-York 19.96 Belgia 355.50 Italia 133.90 Elveţia 490.62 Olanda Necota Spania 213.00 ZURICH (Deschiderea) Berlin 122.80 Amsterdam 207.00 New-York 4.10 !< Londra 17.66 Paris 20.38 Milano 27.35 Praga 15.40 Belgrad 7.00 Bucureşti 3.08 Varşovia 58.05 Viena 73.20 UN CONGRES AL SGCOULOR BELGRAD, 28. (Rador). — D. Ku­­manudi, preşedintele Camerei depu­taţilor a plecat azi din Belgrad spre a merge la Ljubljana, unde va asista la congresul sokolilor şi va prezida întrunirea comună a dele­gaţilor organizaţiilor de sokoli iu­­goslavi, poloni şi cehoslovaci, ca­re-şi începe lucrările mâine. In vederea acestui congres, au sosit de pe acum la Ljubljana ma­joritatea membrilor guvernului pre­cum şi peste 30.000 sokoli. Geokolii cehoslovaci şi poloni au fost primiţi cu mult entuziasm de populaţia din Ljubljana şi de sokolii iugoslavi.

Next