Adevěrul, septembrie 1946 (Anul 59, nr. 16653-16676)
1946-09-01 / nr. 16653
S*sg*na 2-2 fi SE|'ERUL mă orul: Arad: I. T■ A.-Ciocanul, fav. Ita. Cra-ovcu F C. Craiova-Juventus» j JUttctu.’ne nef.rejti sunt sluNlte să Privesc pe fercastă ploaia mono- ’• ni rrirVA, _ _ . ___ creeze ndorn şi eresuri .dai acum o tonă iar ca utsnacţie inu tu. ţese na- ( Ploeşti, Prahova-U. D. R., fav- Prajună, in vreme ce nis*ta cuprinsese s. sui de gem, și am impesîa cu sun' j “°(Ya-. j valea Prahovei un ciocan care după asediat. nm-ninvat ae neurastenie1 timișoara: C.F R.-*,U“. fav. CFR. 1 Jelui vomat se arăta caua toni,caula 1 nu vreau sa ma. $~»u ut jawte sa -ae dreo cele doua'puncte^“tevfato' CIUi; Fi.rax'i‘u1’ £av- Ffrar-.. |S* învingă o temem cu ochL maii frig cu nasurile roșii De gutu.su, ne■-* _ Mâine la Ciutlești Oi*a ăB.is^g Carmca - Dcrcnagant Ora ti s.3tts tu. F. a. - Lj^er’isilLea In cadrul etape! a 2-a din Divizia Naționala A,^ se vor disputa mâine pe stadionul Giuleș.i. două matchuri ioar.o îateresante. Gra âO;îi j Cttpmen« Dsmatgcni In deschidere se joacă matchul Car---1 ■ I_)sjriTi&sant. .PaTiîrta ai■» mm-D.rmagant, Partida va da prilej pixjăru a dintre adversari să-și adju-torului p 316 mvmgd- Toate sporfiiide lee 11^1.e. "Asculu-mă pe m ne, alt ziar pemru a relua usirei ietoamna ca' Pe teren se vor alinia urrrit , ELECTRICA (Timișoara) a lu rat în isă vezi că n’o să mai ploua nic-odată. i-iafca. mtâmeac oameni rehs^ți de echipe: ' ' urmatoara e 1 Divizia B după ce a învins pe Spor- j Am citit eu undeva că n o să înă-H frig cu nasurne roșu ne guturai ne-CARMEN: St lonesu Panaiu No tins (Pîie?t* cu 5-3 £2'1)- {.P-tota cinci anii" _ i guz.ori .prevueatori cari au venit cu vac- Simatec Marinescu, Slclovan. Parvu (Dumitrascu), Marian, Fatlan Farkas ,?i Tot joc. DERMAGANT: Ceva tărie- Beniov- tsky, Soloszi. Gicu. Bojté. Zamjar. Szu -O, Incze XIe Vocsari^i’2 S7sE0 CFR-Ltfeet^atea In al doi.ea match, vor apare pe teren cele două.11 “.uri ale C . R.-lui (Buc.) șî Libertății. Ca și primul match, partida este foarte deschisă- victoria urmând sa revină celui care va şti să profite de greşelile adversarului-Iată echipele ce se vor înfrunta: C. F. R. Sadowsky, Ghiuritan- Asbiceanu. Urecheaţii. Mari, Tănăsescu. Lungu. Socec, R. Florian- Firoti şi Bogdan. LIBERTATEA: Weber- Mélán, Antalit, Larovetzky, Nagy. Micu. Atlas, Bariha, Spîelman, Baralky şi Bedodsîo aetorii la Venuts Inaugurarea sezonurlui pugilist de toamnă Odată cu reuniunea pugilistică de astăseară de la ora 19 pe arena Venus, se va face şi inaugurarea sezonului de toamnă. Cu această ocazie vor reapare pugilişti de clasă printre care remarcăm Ile Constantin Cîonoiu, Grigore Jelesneac- Florea Sinomir, ş. a. Programul are trei partide profesioniste din care nu se poate da preferinţă vreunuia, deoarece vor fi toate de egală tărie şi amploare. Iar dealtfel eu arată programul complect: AMATORI Im Sf anomir — Gr. Nicolae, 3 rep. a 3 minute. M. Voinea — M. Iorlan, 3 rep. a 3 minute- 1 ' PROFESIONIȘTI C. C.onoai — A. Weintravb* 10 reprize a 3 minute. Gr. Jelest.ean — FI. Stanomir, 10 reprze a 3 minute Toma Ilie — C- Stănescu* 10 reprize a 3 minute. Div'era Națională 12. AzEi Grîwfcts €. F. fB. -Tc îiti/gi Bihsir- 1 SVIitl'itesteîi*ea Tr^ xlor * Po3 Vechnica Divizia B începe Duminică în toata ţara. La Bucureşti, cele două rastehvî ale primei etape: Griviţi CPR-Textila (B’ih’jsi) şi Un. TiIcolOT-Pntt^ehn'ca (Timişoara) se ven disputa Sâmbăti şi Duminică spra a evita concurenţa. • Primul se dispuă azî la Ciuleşti. Textila, debuând pe arenele Capitalei după o serie de victorii asupra unor echipe de valoare din soccerul românesc. Griviţa CFR are o misiune grea în faţa puternicei formaţii moldoveneşti-Unirea Tricolor-Politehnica (Timişoara) se pîspută Duminică dimineaţa pe arena din faţa Gării de Est. Timişorenii trebue să furne Imiens petru a scoate o victorie Unirei Trîcolea, doar în bârlogul lor. In schimb oboreni, nu vor să piardă pentru a dovedi drepturile ce aveau pentru a rămâne în prima divizie. I?« A. 33. c4M.îV,c© în „Caia*sa WÎGfSPÎR” în clasamentul pc cch*ne a .-Cursei Victoriei'1 conduce U-A.B. (N. Chicomban- Tr. Chicomban și N. Georgescu) cu 55 ore 53 min 50 sec. Urmează: Vif. Docta cu 57 ore 12 min. 22 sec și CFR cu 59 ore 31 min. 57 sec. Individual conduce N. Chicomban, (UAB) urmat de C. Grigorescu, N. L Ţapu. Norhadian ş. aTeatru' politic este de esenţă denunţate spectatorilor greci. Comemocratâ. Ei ^ a născut şi s’a desvo - dia politică — se lat intr’o Alenă .K.-rS, unde cu- — nu se hrăneşte am .auaa. ros ac- avea ce.ace se cmania, spun pani- teatrul taci.hate m dialog şi vântul autorilor con.i.i se măsura nuntă şi biciues'e. Ea amuză şi se zan”... Faptul că democraţii, atunci clone în dirijarea acţiuni*. De şl țli.ea pă.-ul cu oratorii sau ge- amuză. Ea nem n. Cratîrms și Eu.dlîs. Iar releva aspe uvy V. x~,a v* ... - «'*•'***'-» v.ditc 114 011 LVC itZoKZ Ha înl’erează abuzuri șî stăpâid tre autoritate in Atena se meni pentru acel mânunchîu de buni bpecteie vîzîble a’e unei lăsau uxontoaţi şî se amuzau de giu- factori. Costache Antonîu. Vasi,Iu TEATRE XOST710 : AlfuraUarbra. TKA rWT AUIAMBRA : MalAniile. CHA 171 NA IZIONDA: Sl retnarul. C.Radina Volta BUZFSTL Profesorul de traiu-Czâr:RAZINA OiiboNDA : Suzana GRADINA COLOS Compionatul dragostei, GRADINA AURORA ra.ca Dudesti 89). Sacrificarea lui Isac GRADINA VOX I’FORIH: Habanera FORUM : Anuu la lolene ' COMEDIA : Bal ,a FagAnau. ATLANTIC: Asa vrea Cuuidon. C1NEKSATOSRAFE AKO: Relache SCALA: Valetul conitel. CAPITOL: Oameni de mâine. TRIANON: Prin dragoste la moarte. DACIA Bâlneaia Divdiia iwaîă A in prowlaacîe In provincie se dispută pentru Divizia Naţională A* cinci matchuri de real interes pentru conformaţia clasamentului. Programul acestea partide este ur m- LA OÜEOTÄIiLE VREMII Grădina Cinema PROGRES (B-dul Elisabeta 3): Cea mai iubitâ femeie. EXCELSIOR: Patimi Iccâtusale. I CENTRAI : 1.inc@.‘0TIVOLI: Cea mai iubiţi femee. FANTASIO: Caut o nevastă. REGAL: Corsarul. DALES: Iţi cânt durerea mea. SELECT: Serenida din Vara Soarelui FEMINA: Surprizele din vagon-Uta. ARPA: Agenta secretă VICTORIA: Ispitele trupului. BUi.hv pai acesetta secretă. CASANDRA: Zorite negre. LUXOR: Nimic nu mai cade. CORSO: Acela care primeşte palme. OMNIA: Copilul nimănui. NISSA: Bufallo Bill. AIDA când dragostea nusoreşte. AMERICAN Nebunul străzii. ALIANŢA: Trei băeţi şi o fata. DUMINICA: LA d-sa nu a isbutît să frământe cu proprii mâini, in tipare proprii, o societate modernă. Eroii d-sale sunt copiați după Caragiale; eî se exprimă ca acum cincizeci de an’, vocabularul Ier răsună in urechea spectatorului ca ceva „auzit” șî aproape : S A N D A, “ 1 • ' _r#$» *rtrf*r* r*t }—r** Ţ y-o r'«:rţ? <*■«•»'1»* VrPntrz ra f)'* 7/znn5 sfăut na^'ul, innrt'vX. etc. să practice și mefi -Iată înlr’adevăr o cop’lă care va sD să sc desr-Tfp In via^'u chiar dacă ar fi ca existența să nu mai curcă pentru ca atât de lin. cum e cazul, acum, sub acoperişul părintesc• SI nu știu zeu, Sart do. dacă ploaia Care se revarsă acum, neîncetat psste pădurile arse ale munţilor tăi dranic nu este ,-i expresia de jale a Harghitei că o părăsești, acum. Dar în toamnă când vel rvCfit Ti vânatul cerbilor S! sever aprinde iarăși în nord’le superbe de *'? culm» s-dnte: fip sfere. asemânătoare cu scânteerea ochilor tăi mar’- soafsî va tr'm'îs ra~eie cele mai lubrazii își vor izvoarele îţi vor stra. B’ne ai venii iar printre noi- stă. până Sanda, domn'+a munţilor. El Marahtta REVISTĂ FORBAJiM REGALE Serie Koio? — Autul XII! — Anărutâ cu întârziere, ,.R'~vi»ta Fua. de.ffi'r I.egale“ pe *una înlî- concentrează în paginile eî colaborările scriitorilor isoştri de seamă, alături de prezenței, unor cond- *a mai tinere, dintre care nu lipsesc debutanții. Diversă ca material s prsemsîr!. R. F R. cortine ar'îcole, beietriitîfcS texte, cronici, etc , semnate de dî* G Că. h.nes-nj. A. Rosetlî, Ai. P' Ij'nnîde, Vladimir Strsitiu, Serbm Cîoculescu, Petru Comarnescu, Vî rlî Ierunca Sorana Go-tan, Fugen J-bdl-sno, C-T*în Groru. M’ la Banus, Ieromîm Şerbu, Florian Nîcolau, TR-al Lemnarii. Felice Aderca, Ovidiu Consta-’înescu, Ion Caraion, M Roşea, Emil Vora, etc. Numerele 8—-9 vor apare îmmr*mâ şî vor fi în librărie între 20—25 3cp. tul este învingător) Dacă nu aduce o Intrigă prea nouă. „Aşa vrea Cu tuden’’ are sît maţii amuzan,e, şi unele replici piîchiva... Azi te sui în el şi poi mâine te dai jos din el la Bucu-cum zice oraş, Dar nu ră, pe Regele, cu ochii tăi? 1 ^**. Alt — Așa cum te văd pe Dumnea- E bine în tren, zice Parasta cu ochi mei. Cu ochii Tăi, Pcreschivă?... Lui moș Gavrilă nu-i vine să iei 500.000. in* aed®.a făcute de o mobilă greară pi.ni de noroi, când omnul d.ntro cameră intra-a.) bun ca sa mă aflu Pe urma sa pornit ploaia, însoțită de tr'un restaurant şi trei aij.» j ^ju,vii t/i v k uliu tut J. v vij. u iuti V Calif Lu ( t # y .1 t ' % C.F.R. (Tg. Mureş) a terminat jocul 1 »ar acum câteva zile s'c deslănţuit urr.bro.e de acasa, doamne cu pieptătri.«!1 W® **xanarm .ywwne* Lucia de baraj cu Sonametan (Turda) cu ,furtuna, joăi ,întâi cu sgomote aido- !uumra r^vasitu șî cu p-*mofi de siou- . . . „ wume^ cam lung pentru o scorul de 6-1 (3.0). MATCHUL I.VA.-Ciocanul va fi transrms la radio. Azi fia kiâ'r:eo3a Trap Pe hipodromul Băneasa-Trap se va desfășura astăzi o interesantă reuniune de trap. In vedetă se aleargă premiul Fulger pietre care pu’eau sparge capre. Bineințelrs că vremea sa răcor.t și aşa cum se întâmplă deobicei ia muma, ploaia n’a m£, toaie forme^' dala bureală până la txe acela care până dădeu nici o importanţă ne pierindu-mi cea mai 1_________ ploaia n’a mai contenit, pisăloagă sub i Ud leoarcă revin in cameră și cutare$na' . i9 Par * onm o prnx „ nici o carte din cele aduse nu mă în- I Dar Sanda nu are nevoe de această ia rdr CUID a Crezut ca e care ’adună la”s art* , torent, — vm semnal pentru insulți că teresa b acel moment neavând cea podoabă regească pentru a fi dom- j bîll©, în interesul țării, al poporudotate ale trupului. ^ ^ viicglutum a luat sfârșit. Și cum e mai bun de făcut mă culc tona 'na- (mta plr^.r ^ har^terte, pe care Ze-o : ,uj rom&n fJ g t Jo-'ul austriac începe cu suma de 'omul curios, de unde cu o lună ina- miaza mare — dar nu noi adormi. stiam aut de frucuţă. ! „ . .fnn.ocih*iiti Ci Dor-, 1:— ,"r -------, “ r„V _ _ 1 -Jsmac mcepe “ suma de m e toţi voiau sa fugă din BucureşO 'ibtuşi mă gândesc să rămân pe po-1. Când era prea micuţa să facă | §1 ia Par.Ş 8 au j fuzionat, are impresia Că O nesau alte oraşe călduroase acum toţi ăAţîe: mai. am de stat trei z 1 ~ ■“* sta incă :rei z le arise s’ar Uşor d3 spus dar greu de îmbrac din nou şi îes. Intru «. w. ;?u un localnic un moş cu barbă albă *« şfia dec&t să se joace cu netri pentru a avea succes şi nu face accep are® chiar a unei n®drep" Favniţlî noştri 1. Ondra, Lup. 2. Darabant- Decebal II. 3. Aviator, Ansa. 4- Enisala- Aron. 5. Wings, Polecuţa B. 6. Ely Lu- Vasal. 7. Antonio, Guli. 8- Duward- Bolid II. 9. Avanta L., Salcâm Roșu. 5 Septembrie, uifiimi! terîironeSc înscriere la Tirtrisl României La 8 Septembrie, se vor închide înscrierile în Turul Ciclist al României, vc‘au înapoi, — ”în paturile lor". Tichetele la "rapide" s’au vândut d nîr’orlală pen i'ru o săptămână, autobuzele au fost luate cu asalt, iar alţi mai nerăbdători şi-au făcut bagajele în doi timpi şi trei m scări şi s’au postat pe şosea făcând semne disperate automobiliştîlor. Bar cele mai mute maşini erau supraaglomera.«. împuţinarea vitegiaturiştitor, urmare a frigului a avut vizib’le efecte de ord’n economic-social ■ ■'limentele s’au îeftinit. negustorii şî chelnerii au redevenit oameni polit.coşi. Unde sunt frumoaseie zi’* ou soatr&nX dtor4er^mfaff!li “T* COn‘ I1®17 Au dispărut ’’şorturi’“" şi doar aa O reprezentaţie? UJ Care V* o biată naivă care a plecat de acasă doar în pantalonaşi neştiind că toate au un sfârşit pe turcea asta, se arată vânătă de frig, acoperită doar cu un "fulgarin" șî acesta de împrumut- în schimb au apărut sumedenie de cucoane în pantaloni. Dacă te uiţi îniU atent, iţi dai seama că cei mai multi pantaloni sun* croiţi caraghos: pantaloni lucraţi de croitorese dună cum o bună parte dintre doarme îs* falusára pan(Urmare din pagina ta) o realitate, ce se măsoară cu ceasornicul. El este discolo de timp. Garagiale povesteşte o savuroasă anecdotă in această privinţă. Pe vremea când Manolache Costache era prin talon* de nădragii solilor, ministru, era așteptat de colegii lui Ieneaba «că orchestra "redau- la un important consiliu de miniştri, i raOtulu -bar' m“îoda la modă, pe Bar vremea trecea şi nceraerul nu’ pare- s- poate dans® ’consul’. Fata mai sorea. Pe atunci nu era aici te-blondă, cârnă şi c-m urâţ nă. aecea iefen, nici automobile Şi comeristul care conducea dmssfejrh un monom, alergau de colo până colo, prin oraș - a plec®- si ea Până mal ,eu dan adar ru reușeau să găsească pe marele Lorii ajungeau până -ji strada ed ; a sfetnic. ‘ spre nedulcerirea tnroî torător, oa-e Până pe târziu, eî fu găsit — și tre-1 s’a oprit să_ vadă drăcia: "ut; ta oem peste aite amănunte cărora nu-;?p^r- par n’a ^CSL se"e ,a• ~ mai Caragiale le poate da farmec. ’ rrti'am ^at seama ră ren pi un. într’o cameră la un hotel periferie ^Iconjga rst- tot o bună la ceva: vot. când șah cu muzicantul Wiest.—„Da' c ’’'■“aura din restaurant, fără să pl& mai lăsați-mă, nu-mi băieți ea,pul tec-1 . mai când vreau să fac marț pe musu | AmibPios sa-mi îm.p .tvrc vtic—a Wiest”. Ș| astfel marile chestiuni tura până _la feminul fixflt — biete'c treocan pe ultimuii plan al prcocu.pă l 'termene fixate da oameni! --jrort | pe parcurs mi-am ber^dat mai înrilor, când pasiunea șahului infer-) v,nul d n*re acei» cari nu mn _ hsse ^ pujcvcrul și-apoiî haina, venea. nu nadsidea că vremea se va .rdreo- Take ionsSru sponea că nu e de Aceste reReXtuni șî reminîscscite!+;i Propr• “h»ru tanba a p is mirare că sunt atâtS» oameni »noranecCoVte se aștern pe hârtie, în nn»;^ focul. ..a preţ au alun«. Tei ove j jjjqj ia noi; clima ar fi vinovată, informaţie, cetite, că un mare etnn-J« câ antd acesta \ ugi^^m gres se va ţine, mi se pare la Beigad,! »dus degeaba. 102,11 JvJ -SPOT în care vor veni reprezentant ai multor state, toţi campioni rectaosenţi ai jocului ca Răgi, cu Regine Ș* cu alţi pioni îăcându-se astfel dovada că in lume pot fi şi aite congrese internationa’e tot aşa de pasionante pentru im:i ca şi acela cu care miresc cei „Trei Mari”!.. Ferice de averii „ _ _ (Urmare din pag. l-a) n-a văzut şi pet Rege... Gttvrlă s’t «*¥•! «fi pot să se ridice, pr n tren. Invenția lui Stephenson îi e sculat de pe donița pe care sta, ve mVc^Se^toanaTa torni lor, d.Roc’o de probramele ** p» totul strenă. I s’ar părea că e capac și fa închinat. P ZTMa mZril?Tilm ÎM 7"! TMrp! t dulap, ceva ca o ladă. - L-ai văzut tu, măi PcotsÎA un dulap! ceva ca ? ladi\ Llai »*** »nei Paraschi că e vrea joc ca să fie ceva serios, Zice tren ««* rW 1 dar e ceva prea serios, ca să fie joc, ei se mulţumesc nu »-1 defini, ci a-i pzviotica. Vor trece peste t2n Şi râuri, vor călători cu trenul stu ca avenul, dar vor fi aceîa presanţi, ia congresul iatercaţional ds sal, toţi mani maeştri- Bucureştii sunt atât de aproape de gele de o fată din Costâna. S’a ai jocaud inventai d, « .ațelept al, p ■ ,limne, r7„„ *fo reşti. Unchiaşul nu-şi închipue că creadă, că poate să fie văzut Re orientului, ca săcape ăe 'condam-j Costăm. Prin urmare, colea, peste marc» Pedişahwlnî, jaouă, trei dealuri. Călătoarea-i şi îaU cran rabul * învins diplo-'descrie drumul de fier: un cuptor maţia. înţelepţii nu se lasă distraşi j lncins, care fuge, târând după el de marile probleme a!e vieţii... „ŞTRENGARUL“ opereta care a în-1 . , registrat record de aplauze record de ion). — (J b inua de tuUluri SR -------------, ___ _____ ,_i spectatori şi record de incasă«, anunţă | Introdus noapte I trecută în l. r. , x , . . .. 1——• . .Mîrcea Şeptîlîci, care se dovedeşte in spectacole pe scena erăd nei cum[a comerciantului Bogos Tador giea Come- ez.ta să le aducă acelea?, cnt.c, şi j O regret uitata pentru autor care jUn actor plin de fantezie, de sinceri- jIsbanda ,teatrul bracaniar din strada general înţelege dela s..,e să-, ia în derâdere, fiindcă el nu vădeşte unele însuşiri, esenţiale în ftate şî de simplitate în expresie. „ştrengarul“ pleacă apoi îa turiai^ V, tratU din laudă. Ea de- avea ceeace se cmamâ: spirit paratteatru: faci.hate in dîaiog şî T» ! Alături de .acest tânăr comedian, pfi ^ de cei ăi casei. Gr. Tăuşan 30, 40 de magazii pline cu lume şi ca e fuge de rupe pământul, ca un de TilCGR ŞOIMARU TSATOUi CGMS&1A: «Bai în Fâgădău» comedie în trei ace de d. Aurel Baranga TEATRUL AMIL ANTIC: «Aşa vrea Cupidei?» comedie în 3 a«ia de Sauvagcon şi Best mai sucit, s a mai întors, s’a chibzuit. la spune-mi acum să văd. Cum îi Regele? Om ii? — Ora, ce să fie? Regele nu poate si fie om ca S SSÄS-” «oattlume., 'w* in*, mornmgu* Made. Parei ar fi »ÎT'T, ',basme că Tpâ’ sat în somn, cândva o azemgneală.J“ laca se poarta cu , repezeală de roţi şi căruţe. | f t Extraordinare au fost robinetul j f ” % ’ lf°efan ddaPfTM’ 'de apă şi becul electric. De radio ^ f 52 TM'că nu nici nu mai încape vorbă, că e o cutie cu muztăţi şi la primăria din Costâna, dar el ştie cum face că se bagă primarul subt masă, de unde vorbeşte şi cântă cu nişte ţigani. Dar e de necrezut ,să învârteşti o clanţă şi să iasă din perete, când apă, când lumină, după cum vrei să întorci. A mai auzit el, fată, minciuni. De cum iese careva din Costâna şi merge până la Rădăuţi, la întoarcere vine stricat la minte. I Dar Paraschiva l-a zdruncinat adânc pe unchiaş, povestindu-i că ASTĂZI... Je.nă m'.că’ de abea zece ani. Dar eu , Zid^e mai €rjergic, Fiică ds avocat, prieten mvt m’rlotru, fe’ita nu -5 frjiere tfrnBi-dr cismăria, căci damă cm iudecă atât dn sănătoa rre": omul trebue să fie Inarma t în v'c. nent-nt toa'e îm.nreiurăr’le. Sande stufoasă un fel ds moș Crăciun care ,cere sî niște- E cea mai mal plăcere Impresie. Dar Când Româna s’a t&( de fapt. Si ma consoleze că așa o ei să colinde tinutul- fie vara, cu 1 t n„-î - ^îmi spune ca e la munte și să se întâmplă câteodată să plouă și patru săptămâni fără întrerupere. Pe urmă — bine am ajuns: acostez lumea pe stradă! — am intrat în vorbă cu o doamnă între două vârste, care mi-a spus că bolnavă de piept s’a s'abit la munte. S a arătat mirată de d’sperarea mea. Cu un rictus în colţul buzelor subţiri loasa m'a mătirsit: ”Ce bi, bocanci in picioare, fie iarna pe sk'nri. S't când tui vonesteste despre escurslile ei cu fraţii sau cu ta tastână, la pescuit păstrăvi, la culesul smeurei soi-i al bureţilor, oche mari şi frumoşi se aprind de o văpae tainică si-ţi v’ne să iei acest censor fraged in mâini sî să săruţi obrajii rumen de mersură aonotă, cănd'ndu-te pu- i în versurile lui Heine .,Şi aş vrea să mă rog pe Dumnezeu să te mențină deasimt, cârd luni de zile nu aud decât pururi, a fă* de curată, atât de gingaşă» -----—!—,—I TT?,- -- c{jt( fiq frumoasă". Cartea Naturei este lectura preferată a Sandei — șî are toată dreptatea. Nicăeri n’ar putea d-sWnde mai bine atâtea taine ale firs' si atâtea în. vătăm.inte folosiloare. Dar Sanda asa cu cei rece anișori ale*. e si. o bună rospodină în caban de'a munte când sora mal mare e la B’-sj-o-r. are ea artă de rândadiala casei si se achită de această sarcipă cu mulă indem*muzica divină a streșineior! Uite in această muzică, pe care nu or'.c ne o poate pricepe voîumuri. Vino sa-ţi arăt cimitirul unde mi-am cumpărat loc. Dar în timp ce femeia — probabil altădată frumoasă — îmi făcea aceste consideraţii menite să întregească duolantul decor soarele biruind pentru un moment negura şi-a trimis o rază: — Uite ce kcn’neaza! — am strigat cu triumfător. , i mlm.tia mea este faptul că Sanda e — Nu-ti face iluzii! —’ mi-a spus»* Nu se joacă, vă rog să femeia cunoscătoare a stărilor locale. '—J~** Și-apoi: Când se lum.nează despre Valea Fere! se spune aici ”că se lumk -sază a ploaie”. Când an văzut cum stau lucrurile dinspre Valea Fetei dându-mi seama că lupt» cu elementele naturii e o md —'heri. naivitate din ruartea krewinicului osn jtst rcară slnmnff. nanio*** -t’- ră am alergat sire gară pentru a în-j »■■»„ fteemrî, blakiuri să bată cue să pora ’un tenet“., ■d’-'-’a-cd Tuberculoasa a strigat dună mins: ' rt nn s» -tfa "De ce nu mai stau sî asculţi muzica divină a sTeşinelor?" Am cumpărat un tichet ’*în picioare“. cer, ca în icoane, din pricina coroanei grele, și calcă binişor, să nu le cac a căciua de aur din cap că de! pardoseala pe urde umblă împăraţii nu-i netedă întotdeauna. Mai ales, fata i-a spus cum ‘că Regele, n’are nici suliţă, paloş, pa* t6iitî,rtevăză şi ghioagă, ce nu s’a mai pos' Nu se poate, Paraschivă... tu' ȘTIRI ARTISTSCE : n’ai fost la București. Cine știe , , *l'irans7A « *• I Prîvul cÎc’l de reunion!ru atracții senza* una..-i fi nimeni. . Intr^si,. (n dnmnnlul hipnotismului, sugestiei Moșului Japurda nu-i plac ciin- te’cpaMei dat de maestrul Koros’a-iarigl. «rata fi -iwto-mtai«. «ic«ecam.|i;r,ur UtStJZt. A . • I piwnt» níicta itfttüor ?i a somi tăvilor din • A9*{|i3CZi lumea medica’ă. I &r. 7 tatani din Roma s’au indignat și, Baranga nu ne-a dat in comedia sa înșelat îl pedepsește aducându-1... piesa a. căzut, bpectatorul roman se n*Ci**un fior dramatic, autor coinvic, sub acoperământul conjuga’. Cam acesta este conflictul din „Aşa vrea Cupido»"' şi pentrucâ autorîi, deşî vroia generos, k.1 sfârşise războiul cu Caragneziî, ieşise învingător; avea stimă pentru credinţa şi curajul învinsului. El cerea din partea auorului său favorit, Plaut, aceia?! generozitate, aceia? respect. Spuneam că teatrul politic trebue să mai fie obiectiv şî cuiagios. Ah... „ caduc. Ma! mult, unii dintre eroi nu stolan, îndrepta glumele lul asupra ; sunt, in expresie, prea departe de conducătorilor Atenei, preluându- i, Coana Chiriţa’’ acele comedii vi sesupră-şî toate riscurile. E’ era, insărie şi cu cântece, ale lui Vasîle Ale ______________ ______ obiectiv. Prietenii mărturiseau căxandri. Îmi pare rău că debutul n ne de haz. In plus este jucată' tre dacă la putere s’ar fi găsit atunci ! d-lui Aurel Baranga suscită mai scena teatrului Atlantic intr’un sil ,aristocrații din tagma cărora au mu!t rezervele, decât laudele crlcl-Jocci denta’, grație maî’ ales d lui totul făcea partei, Aristofan nu ar fi, culuî. Mire« Sentîlîrf LITICA PTATEfl (Urmare din pag. la) i cereri, in forma cea mai modes ă acastă atf ă a degtiiu alia'a ma- posib.iă, ce ars'dinejl^e plauzibil»» reior democrații, dar că » fost o!ca rațiuni diplomatică au pu ut ccbci s-raniă a lor. Și acîste modeste revendicări, iustlfica r-ep n^erea lor? Proec ui triAaFlor de pace e sxprimâ.id ni? o realități eviden-, op?ra, cum se spune, b.ne chîb* te, in^ontestabiie, di fest res- zeiță a celor patru mari miniștri pli!Se. Ia:ă ce opinia pabîîcă ro-1 de externe ai marilor pu cri demânască, nu intcl-T2. nu poa e!mocratice și sclumbara, mod.il« înțelege şi nici nu e de înţeiss. i cares iui, ar putea crea mari şi de ce accas'ă hotăr îrc nedrcap- S-'d3 complicaţii. Aşa se spune, tă a simţului dc drepta e? D«' j Na vedem cum, dar dacă se spuparta de m'nc gândul de a face ne. poate să fie exac . Ds» atunci din acrast ristă problemă, una, dece proect de pace şi nu definide politică internă. Accs'a, snuntivet? Dece discuţie asupra iui urii, ar fi puut să sc pre- jîn r’° Conferinţă de 21 puteri şi în diîcîte comisiuni? Dece toate . loc patru min'şiri de externe, sau mai infirmării acssora. Oricum, ceia ce este fapt este că opinia noastră publică e dezi prezentare la Paris, cu minimul de B. Brânșleauu nH CU GIRISM. Siffl (Urmare din pag. l a) cău, cu un creion albastru, diverse obiecte. Era evident, că are un simţ al humorului foarte ascuţit şi că e într’o sănătate excelentă, cu toate că părul său cărunt şi brazdele adânci de pe faţa lui, erau o dovadă vie a sarcinei grele pe care a purtat-o pe umerii săi, în impul războiului. Nu ,pot reda exact cursul con.. _ î „ . ..n C X Ao tn 'n n^pJce^ce versației noastre. Insă subiectele ‘discu'a e erau avansarea sociatismului în țările noastre și metodele variate pe care le adaptăm. 2**JL « Staiin a pus multe întrebări asu- 'v pra operei guvernului laburist, şi când i-am descris măsurile care au fost şi vor fi luate pentru naţionalizarea industriei de bază el a răspuns cu cm rază: „Foarte juste". Harold Laski, Alice Bacon şi Harold Clay discută diferite aspecte ale economiei ruse şi după decursuri elocvente, generale, şi un schimb de ţigări, în timpul căruia Stalin a acceptat una engleză, el începu să vorbească despre speranţele pe care le are într’o prietenie durabilă anglo-rusă. In tmpul acestei conversaţii el a făcut o remarcă foarte semnificativă, care, cred că trebue să fie cunoscută şi de marele public. Redau în esenţă ceea ce el a spus: Au criptat două căi pentru realizarea socialismului, calea rusească şi calea engleză — şi este clar că amândoi am încercat să ajungem la aceeaşi ţintă fiecare în felul nostru. Drumul apucat de ruşi a fost mai scurt şi mai greu. Premierul Stalin ne-a atras atenţia că adepţi lui Marx-Lenin, nu au crezut că drumul lor era unicul drum spre socialism. Metoda parlamentară are un proces mai lung Oricare ar puta fi diferenţele intre noi în momentul de faţă, rămâne marele şi istoricul fapt că Anglia şi Rusia, două din cele mai mari ţări ale lumii, se mişcă în direcţia socialismului Amândouă ţării® su acciiţi obiect „In Anglia, prin metoda parlamentară electorală, —* continuă Stalin — a fost posibil să se sondeze fiecare om responsabil în ţară dacă doreşte socialism sau nu; însă în Rusia, în trecut exista un nivel de cultură foarte scăzut, şi ţăranii erau o problemă foarte mare, salariile urcate în mod sistematic, chiar fără control deplin asupra comerţului, statul ar putea interveni şi ar putea vinde la preţuri mai reduse, forţând astfel scăderea nivelului preţurilor — totul fiind în beneficiul muncitorilor. Dificultăţile noastre nu simt atât de mult Am văzut din experienţă, că prin naţonalizarea industriei de bază, a băncilor şi a comerţului, şi destinând o parte din profit reducerii preţurilor şi îmbunătăţirii standardului de viaţă şi restul expansiunii industriale, guvernul sovietic a realizat câştigul dublu, al unei reduceri a preţurilor şi al unei urcări generale în cantitatea şi varietatea producţiei. In linii mari, el nu crede ci în Anglia avem dificultăţi zilare cu cele pe care le-a avut -.sia după revoluţie — război civil şi foamete — încă el ne preveni că „burghezia noastră deşteapă şi cu experienţă” ar putea să fie pentru noi o problemă mai grea decât în Rusia, unde vechea clasă conducătoare era numai „ridiculă” şi înrăită. După cele câteva formule de politeţe inerente şi urările respective, cum trecuseră două ore de când şedeam de vorbă, ne-am luat rămas bun luând cu noi imaginea lui Iosif Stedin, aşa cum am avut-o în faţa ochilor”. PRIMĂRI ALEŞI Urmare din non. l-a va putea chema la răspundere când vor comite areşeiiNu pretindem că în trecut lucurile se petreceau ideal. In prim rând democraţia nu era reală, ci foarte adesea falsificată. Chiar în domeniu! care face subiectul acestor consideraţii, Consiliile Cemrce deşi alese, erau în majoritatea cazurilor emanafiuni ale partidului de la putere, deci dependente tot de guvern, în primul rând de ministeru! de interne. Dar câteodată situaţia era mai bună. Nu se mei elegeau în întregime listele dusţinute de guvern, d îrv consiliile comunale şi judeţene era reprezentată şi opoziţia, ceea ce avea o influenţă covârşitoare asupra actelor conducem. Dar Era esenţil ca să înţelej ţn afară de aceasta, faptul că altă gem aceste chestiuni pu irterne.Odată democraţia era falsificată nu Noi am mers, în rezolvarea ehe trebue să ducă la înlăturarea ei Hoistiunilor, pe drumuri diferite, însă cum amândouă ţările avem aceeaş ţintă finală, ar fi în. r adevăr uicerem revenirea la sistemul democratic al conducerii comunelor prin consilii alese şi prin primari desemnmitor dacă n’ar exista prietenie oafi de consilii. In felul acesta avem intre ţările noastre, convingerea că nu se vor mai conile Se ştie în general, că exista o greşeli ca aceea de a se lăsa Capimare simpatie a munci,primii en fala fără apă; că dacă se vor ivi regleze pentru Rusia sovietică, însă glijenie, ele vor putea fi jugu'are nu a fost destul de cunoscut că de l3 început, iar dacă totuşi conseaceeaşi simpatie exista şi la ruşi cinjei® vor fi grave, vom avea un faţă de englezi. ,for în care să se arate vinovăţiile şi Stalin spunea că a urmărit aca să se poată trage concluziile polrrţiunea guvernului englez pentru naţionalizarea industriei de bază, însă ar dori să aibă mai multe inbulevardieri, ţin cu orice preţ la ‘formaţiuni asupra intenţiilor neamorală până la i mă soţ,a adulterăriie în lumea comercială. Cu cese va îndrăgosti... de bărbat,adică imerţul în mâinile statului, scunea exact invers ca in comediile lui 1 . r. ’ Sacha Guitry unde totdeauna amane*’ Pretunle ar Puea “ e use !*1 s,ȘTRENGARIIL” pleacă un turneu vite. Gr. Gravi* SURPRINS! FAPTULUI, UN TÂNĂR SÎ... DISPAR CONSTANȚA, 31 (Prince- ase- d-na lamz.i Căpățână marchează spitzer, puica alExandrescu. '».l ri- _ ' ifo reusit si in gratie trecerea d-sa.e primadona teatrului Alhambra, vedeto tainarii au tro. m 1 mc 1 ^ ^u., de'a genul comediei muzicale sî rede cinema Adalbert gulacv, Benno de arma, omorând pe fiul coc rupp, costică lonescu merciantuluî, şi au dispărut. Naţional. Micea Crişan. Radu etc. orchestra ' -.ducerea compozitorului DîHSTrSfiK^Î! T yîj fiSCT LlTTLE, spectaco-ul a fost ^ rMtasYo lil.ltulLL IfHLtlrtujb. cupiete noi, diotre care ,,VlAŢA“ datorită au- ! Bătrânel Gh. Vlahuţă fost profesor, u Jmeiv- K ces6 Nikan* inreggistreazâ fratele poetului Vlaiuţă, trâeşte greu secretar.„ Dar, vorba ru- „ştrengarul“ de George Manac ?! !n “ere lipsă, vrea Lup.don. xbl nu-şi cu texte muzicale de Hary Negrinse ! Cine vrea să-i ajute ii găseşte frizuri ai joacă numai 5 zile. Auit la Crucea Rosie in gara de Noficit