Adevěrul, octombrie 1946 (Anul 59, nr. 16677-16704)
1946-10-01 / nr. 16677
r Patg^rîss £« |B?láBS5S'! ®?sraäas TEATRUL ODEON «®ÜHBä G-OUL TAUE lO.X'ESOl) t# V Marți ÎS Oetombil« — deseindoret» »».fîunni 0e3 ol ueiaurhioacaa, m ră * lai W- Ite-tecBpc&tg pasi ta *p*n£1* Ion SahihJatt 1 ' fntr’o tUstribițio *3CCCp.îaiv.U Magico de Mmnd.Jadin Uanuldt Băietele!*| D»nWH Sărată 15 Deschiderea g ag unii eu Sbletele pentru premieri l‘aa pu iu rfiuufP Im pus» leutni lut ft Ai«i'.U* & U jSperiuita** 'fe. K V. VALENTIN EANXT A. POP MARTIAN eu a BULI'INSKI *1 MARJA a OT A C.F.H. Pfc. u.y.B. λ«IÎ,CFIPE SERSA CONFERINȚELOR EXPERS. «MENTALE ALE ISTORIE] Și ESTEE8CI! MUZICII WERTHEIMER Str. Vasîfe Losssar, 26. Iî. 8. 1 e.efcîi 1.16.72 înscrieri intre orele II-14 A*tflscarâ ta Venus C« Dcmitrescu—Ch. Axicli pentru titltrl n^t^onal semi.tjrea Arena Tenns va găzdui a.c tus«arS k ora 10. 1 o interesantă reuniune profesionistă. NATIONAL (Sf. sava): Na*tr»Hu Regea. STUDIO: Fort und In Olimp. NOSTRU Abracadabra. COMEDIA' Strigoi VICTORIEI: Domnii s unt gelosi, ATLANTIC* A?a vrea Cupidon. ALHAMBRA: Printesa circului. COLORADO: Domnule!«!* ora 1. ATENEULUI: Dragoste cetite de aur (preSAVOY: Doua Inimi tntr'un valf MIC* RO S MODERN Pap* te lustruesteu BARASEUM: Am ucis. COLOS (gradina): Trio toseflrif. FANTASIO: Copiii capnanulul Grant CENTRAL: Nimic nu ma), cad«*'. EXCELSIOR: pâdurea tndrAgoâtitUor1. GRADINA PROGRESUL: 4 fetr UidrâgoStlt* j FEMINA: Uouâ imn» fî o dragoat^. REGAL: 3o»mu] blestemat. OMNIA: Nopţi marocane revliftl CASA NORA: Divorţul. SELECT: Sora mea Elena» ARPA- Un «trlgii Tn nmirlA. FRANKLIN: Sergentul York, VICTORIA: Biruinţa (lragosfeî ». CORSOî T fete fndrfitoetfta. i„t NISSA• Când dragostea inflorefta. OALI.ES: O uiimA nu coaj bate. AIDA- Franc*'!» Villon. AMANTA: O ungă Din AMERICAN; ZorPe pegr«. BARCELONA: Mascatul «urii* CARMEN-RYLVA: Aventurierul gentilomei revistă, DACIA: Eu am ucî* Olana Omul cu ma»ca alarmi), ELDORADO: Azilul de Noapte, FLORIDA: Ultimul zbor, GLORIA: Stigmatizat* ILEANA: între noi fetele I. IA: La răspântie, Marconi: Acel» sare primeşte palme. MIOJUTA: Focul sacru MU,ANO: Traiurafirul Alb, MARNA: Sfaţiile mele. LA CCTOP)13111E (Urmare din pag. 1a) ! A urmat o învălmăşeală şi o Iteia ? Nuanţele dintre mor?, şi Imoral se şterg la jocul de cărţi. Şi nu odată, gazda nu mai găseşte a doua zi dimineaţa mibrul brodat de pe scrip sau un st lou uitat pe masă, ori o linguriţă ,de argint. Care dintre nobilele doamne şi-a rătăcit mâna? Gazda nu cercetează nîciodată. Aşa e jocul. Câştigi şi pierzi. Pierzi, dar etiştigi. Mereu eş!l tn PafP'bă, dar mereu te „rajtra. perl”. E încurcată e^P’baHn? Nuna] pentxnt cei care nu joacă. Alice Gibrielescu Cloloi Carmen—IT A S2er5sy.MÎ efr.ji®i se distiufâ a:i (a Arad Etan, cincea a Diviziei A. / programeazf pe». . • ' ........... ■ j ni sinceWLU*,, L. *ru i.iSzl un »Îndur match In provincia, ref . mierâ SâmbStâtul urmând ca »« joace mâine. Prima w dispui) la Aiud Intra Carmru sl I. T. A. Est« d-altfel cea utat tare psrtnlâ a rtzpel. ,1«o»rr,e |w I«,,«) (autul f4 »zrt.l!, *» bune formntlî «llu Uri si «eSgftsesc !lî oftnfi rursfl iKuitru titlu, Nnf vrrlnj câflfigftfor «l matchulul del* A- pe ITA. Duminei’S dispută în prmrlnet« rfsîu] ■T“i match uri: tz* O’nf, ,.U‘* ▼» trehuft»fi gren pentru V învinge t»e Libertat«*. f PR fTlmlsoarwl are • •wtrMnfl rH 030«rfi Jnc.ind mt trren pmnrin cn Dernvngant. fu Caracal, t* duby-ul coduşiîor* rfinl F C Cralex»*, , Fay.nHtî Jh|1. w*“,p**jJidhte in Splai si CriuleŞti meritul numirii, în cl. l-a cu coe_ . : înmulţit cu 1, adică va fi egal cu Feror joaca cu Prahova jmimimul de existență 2. încadrat [nwt ^rcju^rupArti d«,a Po-^ , p11, bacalaureat este e?li cAte «u»imeni dintre Fenti " u uri 10' P* ie"ulu -• iva fi; minimul trcuu: vp-j» i J î e |U»|*I»U«1. u .«Uliul «le campionat dela început la Clara 7-a, CU COvfi, li Prahova * loara asia*i duci ; dientul 1,30, deci salariul de bază la 18, pe lervuul bucureitean, a. ____• •___. , ... va n. minimul de ex:sență în Capita,® ▼* mâine dup* amiaiâ doua InteresMuie partide ediiâi.d nn.iru couigiut«*Ini pi'uudi divizii al« țârii. Juventus—dioutuul Is« te i^eu ui Venu* ae Joacfi derby-ul bupur«* loan: Ciocanul — Juveulua, Partida vai foari* eetâiUbrutA, ed doi ad- Hei»ati prezentând formalii echilibrai«, lati „U*’-k ve vor fi «Uniate pe teren: CIOCANUL: Lflzftreanu. reodoreanu, Negr«beu. dorwath, JUVENTUS: Negru. Tfmâ scscu, (hcă Andrei. Nspolea. Petreacu. Bftrbulincu. Fâtu, lordfcchv; Jplamaropol. GavrUescu |l Virgil, Partida loeepe t& tu n» 15.30. I r C.F.R___4/.D.R« în Giuleşti, O.PR.-ul v» întâlni formaţia teşiţanâ. UDR După frumoase« rezultat«* realizat« In nvuteburile cu Carmen fl l. t. A.f U D. R.-ui ut« «»leplal eu un deosebit Interes. ' P*n,ra Iată formali« ee »* «ItnU C.F R.-ul! | *,i‘' «'uminical, Sadovvky CtK.),.«»n. ChlurUen. Urerhlatn. - re» T,.color )oacS In Obor cu C. K. R. (Arad). ca’ari.t Hr. havi- mini Favorit *] tntăhitm se InsUlearS (Jn. Tn- _ , , d cd sd aaU Qe oaza. mimcolor. Man, IfihflltaAcu, Umnau. Murait, R. P,oH«n Fi lot 1 ft Bogri «in. Oaspeţii vor *o*i tn Capita Ifi in «ursul «Hei de azi, iar mAi pe «1 vor «linia format!» care Dumineca trecută « terminal la egalitate cu X. T. JL mul de existenţă înmulţit cu coc Un festival mtsstîc pentru ficientul 1.25. Bacalaureatul va fi Victoria (Ch?j) jîn clasa 12-a cu salariul de bază, nc buni actori bucuretteai. mi-IWaisrje fa BaRfiasa llindtraiMirila limitate nu sunt |! tel, nial npr.rrlti . Proaranndl blue «'oahili cuprinde trei mat- populate, majoritatea roilor Kind rondonmati , 2 Se CalCUla Salariul fe' ehuri pn.t.wmnlsta din cara » remarcă tatăl-•' «rentă|lj* miri, pentru care lipsesc călăre|l abil aHUITie toate funcţiunile de Ilire, dintre O. Dumitreacu »I Oh Aalutl pen. »eceptablll. stat afară de Cele noiîtlee to tmtm titlul da campion a, B..n..hitel la un premiu! Hera-toilu. peosramal p. ISM I naP* tn se . . *m ria »cm grea. «lol putfi'ltti «u fficuf ample *"• **• N.. tiu Intâ’nfrn nn «Ingur conrurrnt* ' ^ 1 ^ ^ CatUgOril# Qupâ lITipOr* pregătiri, ambit Wind bol fr Ui *A pArflaeuacA capnh:'l «A termine «Anătu* par«ar»uL Cam lor. Astfe] la Cft^gOHa 1*8 .ringlii fn pusesi« ««ntur«t. IatA prngrtitmtJ*omp,ftct *t fiacit Prtre Scrhfine^u (PUiifliu) — Ion (Tir), S reprim« * 3 «limit«. Constantin fGâ^î) — Marin Nicola« fSp. N. », 3 rcj‘rlr* «ar fi minut«. Ti*u SSrbfitoare — Amirel Valentin, 10 r& pr\r+ « S minute. Petre Hrătes**« — F.orea Stanonitr, 10 reprize a 3 minute. Constantin Dumitresru (rimplon) — fîheor- j gh« Aslodl (chnlfengfr. lî reprim ■ S minute I p«nt;ni eemplonatul României k mlegork ierni-grea. Tnml ttomAnei Astăzi etaprs Cluj—Oradea Putr 8 rtap» T*. Mnnti — Citii, rtvlls'il uarhdljiantl tn Turul R..mtnl«l, au fos t catitinat) In Capita.« Ardealului, nud« .‘»a odihnit limp de 24 ore. AsIAzI dimineat* »'« dat ptre.rr« in etapa *-» P« distanta Cluj — Craira (ISO km.). Da remarcari din cel Ti ciclisti cari au luat pireare, tn aterizare, după et„p. Tg. Murea — Cluj. vor continua cura» doar 42, resun, abandonând. ael.la dialantA pentru elna» performerilor na. nu există decât UIÎ siblgUr fel de salariaţi şi anunţe băeşil, rămaşi izol'aţi. Ceilalţi mici salariaţi cu 4 clase primare: aprod, ora de serviciu, portar etc. fac parte din cate- Favorlfll nrstrl sunt; Pr. nACIESTI; J«b, n .u de «al. gpffc| Pr. lîKltASTRAUi DoNIhr. Vlktoriaaer, iur. pa'1st; Pr. VFI.l Ti Brownln», Sondart Pr. PFi ti/i'ft crajd Ge«rre«en, dae», p.nr S0,Ia II; bacalaureatul numit im- Pr. cmrsoAiA, Glorias, Onh'du, Mari»- piegat stagiar ejxecut la categoria ,0pr. ostrani srrb»„i„. f.nmini»a I ?• P^^sorul secundar definitiv e pr. tribunelor: Cristi, Hahai*,», Rose- 'a categoria 15, fn cea mai înaltă — Ne-ar stricat jocul. nebuniile. Tocmai nvcam carte. Și jocul continuă. Rummy, po. frunţile *e descreţesc, înde?) prea urilor Se tnnu»,. fiocj» sume «falele să mai Și vorbeas-, myr^ să.{ia trUfIeatică, să mai dea repirea la glume, 1 Cine pierde, câştigă... temui de Finanţe cerandu-i aprobarea. Ceea ce nu s’a dat nici atunci şi nici până in ziua de azî. Prin urmare suntem itondamnaţi să rămânem mereu cu zeci de m* de guşaţi, intre care câtova mîl Idioţi. r pentru că nimeni nu vrea să rSfi im h^ihnt nil „no»., ri ntn! imint:ea. I tru salvarea lor, dar mai aies pen n,!.»s „ r.J„.. vint t* In Pa««, cftt se înşeală foamea tru a se evita ivtrea de noi cazuri od«a »rrios eu o feme,. Mel U „ , |8 ,, c„ un , •m lucru aşa de „no, ca jocul de|plre ^ 0 p.lcă cărți. i zită din vis. Întreabă: N . ereded că du'i s'. apucat, _ i" ff,i? W,, po;l,a,n»r .oî mai .*m ea,, r o ou,a un,le pcul era t» toi i c.l-lotr- ndică din umeri. Doi necunoscuți au stinat la "să r. , . . n . . și au dat buzna în vestibul. „Del TMnd. dragă «Oamnc.^cft ziua cindere!”. Se va spune că fiind vorba de o chestiune de sănătate publică, este datoria ministerului Sănătăţii să dea fondurile necesare. Dar acest minister nu este o Instituţie de jecmăneală a populaţiei. Ca să dea aceste fonduri, ministerul sănătăţii ar trebui să ia pâinea treCe aga de repede.» Haide cine de la trura bolnavilor din spita'e. să dă cărțile? Joncă toate ceva mai! reducă din medicamentele pentru ! nervoase. Farsa cu descinderea j comlaterea sifilisului sau ma ariei • 0, 1 nervoase, farsa cu neftcmcierpa1 w ^ ^ spaimă d» ngdevns. Sa stîn* •. tnfint „ n .i moti ^ Fqp renunțe la câteva dispensare sau lampa, s’aiu ascuns cărții^ pe sub a - -1' ■ . . re.. .'!»ă facă alte sacrificii de acest fel. saltele, s’au azvârlit Lanjl Cu gră. * rc, C.Va raU că‘S1 iuU banii u”a a1' 1 . hn schimb C. A. M. a bea de cuma.la tn vasul de noapte din do. Spt. Cei cil descinderea au făcut lumină și au pufnit de râs. Cel cu fursa l-a scuzat, vina era a Iul şi nici pe acesta gazda n» l-a puh« da afară cum merita, căci era chiar snu] ei. Voia, cică, sâ Ie,de« o lecţie ca să te desbare de „viciul fiînest”. Au rAs toate, dar fără chef. TEATRE RiPÎSM ADEVERUL tammiwaw— *-. $S, »Si,' V |j| $**t. '^^***•7' S DUPĂ UNUL STĂTUT Cum se vor calcula in viitor salariile functonsrilor publici Teatral «ARIAFILOrTull“' d*‘“,r*telul to **«vor fi salarizaţi. Să lămurim puţin lucrurile. Exstă in total 35 de clase de sal a uzare. Fiecăreia ii corespunde un coeficient de salarizare şi anu- ime: coeficientul 1 la clasa I, 1.05 este: generalul de armată, primul precedte 1.80. Deci salariul de bază edinte al Curţii de Casaţie. Fiecărei categorii ii corespunde un coeficient de funcţiune. Astfel 100 000X1.80=180.000 lei. Ca impiegat, elfana pano din categoria 7, la care coeficientul defuncţiune este 1.60. Deci salariul categoria VII este ,60, la categoria. Va fi: 160.000X1.600 288.000 lei. La care se adaugă contribuţia la casa de pensii, impozitul, prima de asigurare, indemnizaţia de chirie, indemnizaţia de copii, eventual şi alte indemnizaţii. Dacă locueşte în provincie va avea cu 10 sau 20 la sută mai puţin, apropia de 100.000 lunar, sau a familiei, cu un bogat avariat cu prtea.te va ajunge chiar această sumă. La minimul de existenţă deficientul 1, deci salariul său de fbază va fi minimul de existenţă Funcţionarii publici au aşteptat cu nerăbdare promulgarea statutului pentru că se ştia că prin ei se vor urca salarile. In realitate, statutul nu arată la categoria I coeficientul este des decât modul de calculare a salari- 1.10, la categoria II este 1,15 la ului, care este extrem de complicat. Muţi funcţionari ne-au ispus că studiând statutul n'au purta 15 este 2,40, la categoria XX este 2,00. înmulţind salariul de bază cu acest coeficient avem salariul real Prin urmare acesta este legat cu: minimul de existenţă înmulţit cu coeficientul de salarizare înmulţit cu coeficientul de funcţiune. Acest salariu urmează să fie ila cl. II, 1,10 la clasa Ill-a şi aşa realmente primit de funcţionar nu i mai departe până la 2,70 la clasamână. Ca atare, la el se adauga 35-a. Salariu! de bază se socoteşte contribuţia la casa de pensii, pnj având in vedere un minim de extsjma de asigurări şi impozitul pe stenţă, care va fi stabilit ulterior salarii, şi care se înmulţeşte cu coeficientul de salarizare corespunzător clasei. Prin urmare un apred cu 4 clase primare este încadrat, în mod în felul acesta se calculează salariul pentru Capitală. Pentru cei din provincie se fac anumite scăderi. Oraşele de categoria I primesc salariul integral, cele de categoria III primesc numai 90 la sută, localităţile de categoria 111 primesc numai 80 la sută din salariul stabilit mai sus. Dar cu aceasta nu s’a terminat. In afară de salarii, au drept la indemnizaţii de chirie (12 la sută pentru necăsătorţi, 17 la sută pentru căsătoriţi, 20 la sută pentru chimie, numit asistent la faculta-’ • , , .. ,, existență pentru fiecare copil) și ....---- ----------- ------------ S.T.B»SsOCae i, . . . cAuliuLa ueuuu iiitaie tupi.j și Srallovici. Wornicuvikj, Pop», Births I t» ora 14.3», se dispută, ««, pe ter«nu, din 16« 06 Ştiinţe, ÎȘI V3 începe CP ne- a: th. Hoefliui, Mulsese» «i N.ctu. iot. Stefan e.ei " -«tehui de uivahit B jra cu (jiasa 10-a de salarizare adi-1^ 1 . 16 , T* r* “ , dintre h..cec »1 s. T. a. L» , cam mai importantă este cea de Partid» est. «/......»îs. «i dot »dvcnntri jcf va avea ca satar de bază Iniți-! aprovizionare, prudentând erhipe hin« puse la punct. !&1, minimul dtr eXtStGHtU înmulțit i ^r* « * t M y .» Depanve b»n»fir«sl d» avantajul terenului ! ^ i 45 ' H | Care Va fi pe Viitor SalinUl s. T. a »« uistaieaz« favorit. j * *. ] funcționarilor nu se poate ști, cât iJHaliie (//.ifliftfflfa îti Obor ! Uiterior fiecare salarizat avan- timp nu se cunoaște minimul de Uzarea T * * --------------------------------- Ji“ J-; *“ 'ricolor—C.F.R. , ’ea/-5 automat din doi In doi ani existență. Acesta va stabilit prin(Ar&cf) |®u c_at® ° c asa de salari/.are. De I tr’un jurnal al consiliului de mi«omp-rtara» programnihi foot-iwii: dupa »0 ani de serviciu, aprodul nistri iai, mâine „ra ii. Uni.: va fi în clasa 6*a de salarizare și nr.1 A.» P. AtASffirmul de existenţă înmulţit cu 1 70 ' este. In douăzeci de ani a avansat Acest salar de bază serveşte cu 10 clase, deci este în clasa 17, al cărei coeficient de salarizare categorie, a 20-a sunt patriarhul. “ *1 « FURTUNA IN OLIMP» LA STUDIO-KATIGHAL Astazi Sâmbătă to writs 8 seara» repirezintă la Studio Naţional, pentru a şasea oară marele succes al stagiunii acesteia "Furtună In Olimp" de d. Tudor Şoimaru. Presa este unanimă In a releva catităţile dramatice şi literare ale acestei lucrări originale, iar publicul aplaudă la scenă deschisă de replicile de haz sau momentele patetice pe car! "Furtună la Otimp” le conţine. Interpretarea d-lor Costache Antoniu dn Jupitert. Ion Manu. Al Ghiberlion. N. Prancomtr N. Ciprian ţi I a d-nelor Nelly Dodea- Raltt. tt ! firescu Carnert Stănescu. L)':ll Teoflorescu. Mara Isaia. V. Coreiov ludpa Bre'tin dă spectacolului o strălucire d.bj'vb tă. care Întrunește sufragili* publîcului. w»** • »^»«Mr«^-- &$■£?&: ■ ■’*’" V .4 GRSHÎCA LITERARA F« J» z.p ,« ^ 5 «îe SERBAN CSOCULESCU l. MihsaS Sadoveanu și lom Hemke en adevărat mentalitatea de castă a. m^e ^ etins prlntre ateJC „ aceluia pe care-l numește mereu I din ^ lui Neculce £ . ma s^-u! meu o, .8 purteadB »« ! criminate de d. Mihail Sadoveanu. reabdarea domnorilor ponegrit După ^ aratimul intâiulli meu şi să-l mustre blând pe cel mai scump dintre matotasft săi studii. prilejul care m'a îndemnat literari. Nu ştiu când şi unde au apărut cele două articole ale d'ui Mihail Sadoveanu. întâia oară fie mulţi. Iată o frază cuprinzătoare din „Istoria itieratur« române^ti, introdiucere sintetică“ (BucurestiJ* Pavut auto. iiiZU), de N. lorga...Ut Moldovea aui ion itocuLoe nj acuuăţişează. te pi una vedere un doer de ţară, un iei de rizeş. fără cultură şi fărâ orizont dar având cu toate acestea un temperament foarte puternic si o urmă m iegătură. cu iau na — dacă se poate înUebumța cuvântul acesta — cu inima obștească a popa pe porului ron'.ân ssa cum *e tnrăUJudeeâ- ?oaz-â «1 01 Moldova, deci un ropidO. I vean de treabă si sfătos un mare umile retușăn retusari nia dinjofUicâ a etonicerului. In aite scrieri mai vechi N. Iorga a susţinut cu elocvenţă şi căldură, desăvârşit neportinire necuiciană. Cel mai minuţios dintre Istoricii liIn rfiporita carte a d-lui Mihail Sa- după Mima «a b’no *fihc »s tioveatui se subimiază două momente ur. prer/on al d,n letopisețul iu, Ion Neeujce ta tor ‘ ,T ! 8 in care ii-necătorul cronicar s a inant- !mentetor. Dreptatea «te*triâ dr ^! Î^vcstas“ Urmează uneai (. at nearepl cu doi domn «tari ai tea d-lui Mihail Sadoveanu. ale acest« por «ret aaxuent, jtu.u 5rini*cuzlno. 1,1 Fie-mi îngăduit a aminti cu «mai cam au mod. ii că tuvacu Nicolae Mavrocordat hlindj pentru că arătau o grije nouă fată de ţărănime, cu nesocotirea Intereselor boereşti. Foarte interesantă mi s'a pă- t rut Intervenţia autorului contempo- i iul "tP-cului" (Reviste ran care-şî dojeneşm dulce .mas- Resale Oetomirr... mas a aminti, cu acest prilej că nu am Intăbiul în constatări cu d-sa, fără sa la cunosc, dacă cumva au fost răspândite tnaiitea cercetărilor mese: „La bicentenarul Fundattitor . , „ pag. 331 literaturii noastre vechi N. Crrtojan, la lucrarea mai sus numită, apreciază cronica lui Neculice ca o „înfăţişare vie dar sensâ, a faptelor, nedeformate de aburii patimei“. Este însă picant de însemnat că, tocmai cu privire la conducerea nedreaptă a domniei lui Dumitraşcu-Vodă Cantacuzino reabilitată de d. Mihail Sadoveanu, cu sprijinul echitabilelor observaţii ale lui Nicolae Costin . N. Cartojan face acrastâ apropiere dintre „maistrul" şi ilustrul său bună seamă însă ele sunt oarecum: mutătoare amnir,ec letopiseţul şi „O urmaş dîn zilele noastre: „Alteori •«•rente. Integrându-se tn ««noscute'e „lvinte“, iar înainte dc a- m»! sufletul său sub reemnp3Ti*'i Jurnalistice $1 dc conenmrtm întreprins« după ?-3 August " 1P4. Conţinutul articolelor, cu privire 1» teo*arismul luî Neculce ar rvitca trezi nedumeriri nr:ntre cititorii 'den-nsi se-1 eo.Ts’dcre pe cronicar sa reexaminez situaţia lui Neculce a fost data convenita a morţii cronicarului de pe care se împlineau două sute de ani. l-am recitit aşa dar cu seamă de cuvinte“, iar înainte de a- m limpezi impresfils şi de a formula nncheeri nord, am finut să revăd şi judecăţile btoricilor literari autorizaţi despre Neculce. Cu toţîi îi lăudaseră seninătea şi nepri»ţnîrea dela N. Iorga la N. Cartoan lasufletul său sub povara aminttrtor. îndurerat de decăderea Medorei sale se revarsă tntr'un lirism mişcător, care ne prevesteşte ceva din aria lui Sadoveanu“ Urmează diatribele lui Neculce împotriva lui Dumitraşcu Cantacuzino. Spaţiul nu-mi permite să-mi de? euiCa din urmă în ’w toma fasciculă __ III d’n „Istoria literaturii române volt cum s’ar cuveni temelurile carfe *) M. Sadoveanu: Caleidoscop. Sdî-i vechi“ *iFondaţîa Reghne M'ha! I m’au îndemnat să-l prezint pe Netura de Stat 194R. arti-o’dle: Pro, 10451; nie' unul nu sovă'se să-l pre- culce ca pe un cron'car departe Ce £ j_ z/—tc ca P® un vrednic boer de țară a corespunde imaguit ideale de martor ţi prieten cald fi aprig *1 celor »epm-toutor și sento al vremurilor lor în tiput şi Dreptatea lui mitraşcu Vodă, sale. Am pus în lumină câteva elemente trecute cu vederea: spiritul de castă, dispreţul faţă de „prostime“ aşa cum era numit poporul în secolele trecute şi ura nestinsă împotriva tn deosebi a Cantacuzineştilor, care eu sgândărit patimle ascunse aie lul Neculce. Cum se manifestă spiritul de castă, până în zilei* noastre aerelevat? i prin apărarea înt’emnintă a privilegiilor boerești fi prin combaterea tot etât de înverşunată a spiritului fiscal nou, prin care unii dintre domnitori 51 tocmai aceștia cei mai urâţi lui Neculce, întâia oară pun pe boeri pe aceiaşi treaptă cu ţăranii, impunându-le ve- niturile proporţional. Nici unul din- t tre cronicarii noştri nu arată un ulteren pe departe atât de viu şa aceia ai lui Neculce pentru inovaţiile fiscale; nici unul nu urmăreşte ca dânsul, de la o domnie la alta cu atâta amănunţime sistemul impunerilor; ba mai multocă, Neculce îşi făcuse o asemenea faimă de cunoscător al problemelor fiscale, cu tot caracterul inedit a cronicei lui, care era însă măcar că fragmentar cunoscută încât Constantin Mavrocordat li comandă, cum s’ar spune astăzi un memoriu asupra evoluţiei birurlcori in decursul Uecutului Moldovei. Pe de altă parte, când Dimitrie Cantemir inchee tratatul de alianţă cu ţarul ierni cel Mare. Neputee intim sfătuitor al voevodului, musaip domnesc cum îşi spunea obţine pentru casta boerească raporturile cele mai avantajoase, de tip feudal, faţă de domnitor precum şi respectarea privirilor boereşti de altădată, încălcate de către predecesorii lui Dmitri Cantemir. In acest fel, tratatul de alianţă cuprinde, alături de stipulaţiile diploraatice freşti, şi un fel de constituţie internă, cu un pronunţat caracter conavator, Io foţosul boerilor. Spiritul de castă al lui Neculce se mai afirmă prin drectul faţă de ,,prosfinul»“ care începe a prinde obraz şi faţă de boerimea mică şi mijlocie, de câte ori se alege din sânul ei câte un domn, ca bunăoară Constantin Cantemir in Moldova sau Antonie din Popeşti (Popescul) In Ţara Românească. De mirare! însuşi Neculce dinspre partea tatălui, grămătic, apndeea era de extracţie modestă. Mama lui era insă de neam împărătesc, fiica lui lordachi Cantăcuzino. Prin Ganfucoziniaşti, Neculce era neruptăţit să simtă ca un feudal. Numai că, printr'un paradox nelămurit, croncarul tel ascundea cu grijă această mare ascendenţă urmărind cu cea mai veninoasă patimă pe toţi Cantacuzineştii din amândouă principatele! Am Încercat să dau o explicare acestei duşmănii (adulmecată 51 de Iorgaţii tn cauzele lui, dar niciodată urmărite în cauzele ei), prin ipoteza că Neculce, orfan de tată refugiat cu familia lui, ca adolescent, dincoace de Milcov, nu găseşte la nudele lui Cantacuzineşti, primirea aşteptată, nu este trimis la studii înalte tn strâtomate. Iar mai târziu, nu este ajutat în niciuna din cele două ramuri ale puternicului neam domnese. Prin alte cuvinte privit ca o rudă săracă nu irită, nu iartă şi girrt'« târziu, la bătrâneţe (când se apucă să-şi scrie letoprsetull prin lucrarea complexului de inferio1ritate, de care suferise totdeauna fată de Cantacuzineşti nevoia nestăpânită a răsbunării. Neculce nu se mulţumeşti» să caute cu lumânarea punctele nevralgice din frea şi dorurile înaltelor lui rude, cî le Incalcă cu tot felul de crime, pe care le născoceşte când nu se bucură numai să le colporteze. Un astfel de ca Dricar nu se mai poate bucura de renumeie unui om al lui Dumnezeu cu bătrâneţi semne care vede trecutul cu sufletul tmnăcat. aşa buna ai Fa prezentat lorga, într’un admirabil portret tot atât de convenţional pe cât de tramva, de bună seamă Neculce nu a fost un cronicar afiliat, ca Stoica Ludescu şi Radu Popescu care şi-au redactat letopisetic din poruncă domnească. Ca fost sfetnic al lul Antioh şi Dimitrie Cantemir, el a îmbrăţiat ura Cantemireştilor împotriva Cantacuzineştilor, această ură s'a amplificat insă de bună seamă şi a rămas nestinsă, din motivele subiective pe cae le-am projus ca explicare a unul capitol obscur din viaţa Iul Neculce, până astăzi cu totul necercetat. Am u.a. arăta* Insă *n cercetările mele, că Neculce a judecat pe toţi domnitoriî moldoveni contemporinii din letopiseţul său cu caracter memorialistic, sub prisma Intereselor luî, lăudând pe cel ce l-au ..miluit“ cu dregătorii şi defăimând pe cei ce sau tnconjurat cu duşmanii Iul. ca Ituseteşiiî şi Panaotachi Morona. şi pe cei ce prin politica tor fiscal ă, l-au atins în interesele lui de latifundiar. Două sunt aşa dar, criteriile ,obiectiva“ ale cronicarului vestit până nu zîr&ie noas‘re ca nepărtinitor: Interesul personal, pe de o parte. Iar pe de alt* Intercede eagtei feudale, căreia aparţinea prin sânge, rang şi‘vere. Letopisețul său, fără a fi deci o cronică de c*sâ. In invelesuluîîmuntenesc aminti* rebue privit ca o cronică de castă șl totodată ca recepta „olul urilor tot neogoite Mal mult decât oricare d’ntre cronicile modoveneș'l ea *rebue tvîa dar consultate de aci înainte cu nesfârşită precauţie. Dacă până la zilele noastre nimeni nu şi-a dat seama de primejdia folosirii ei încrezătoare, tocrul se datoreşte următoarelor cons'deren*»: farmecului l’mb’t din care s'a dedus prea lesne bunătatea martorului, atitudine teateala a boerului ..de tară“, denunţătorului aşa z'ş’lor împilatori greci, din divan sau dopt »»nunul domnesc global . Încredinţaţi odluluî posterităţii, deţi I mulţi dîntr'LtşIl s’au »râtat maî blinzi cu poporul dwâl conaţionali, boori şi domnitori. Iubirii fă ţărite faţă de pipor, când to toată cronica glăsueşte tare Intesul de castă »i desconsiderare. ..prostimii“, smereniei cu car®, anticipând asupra luî Ion Creangă, se infăţişează cu un om cu ..ndritea proastă“, fâia ascunzişurile complexităţii psihologice. Neculce şi-a câştigat procesul în faţa tuturor generaţiilor care au urin31 totefel tipăriri a iul m. Itogălutrec-nu, prin prestigiul marelui său talent Uterar şi prin patoismul xenofob- Interprete* ca patriotism şi ca demofilie. O adevărată orbire s cirturarîlor tovâtoiţi tueburai de cofiţă al prefăcătoriei lui Neculee, a mijlocit prin*r‘un proces simpatetic, faim* da pepârtinire * maiorul scriitor. Necule a fost astfel şi este tocăcel mai admirator iubit dintre cronicarii nobiri. Admiraţi* din punctul de vedere liter*r este pe deplin îndreptăţită deoarece se cuvine să recunoaştem to Neculce pe creatorul stilului artistic poporan- atât c* povestitor cât şi ca meşter al prozei colorate şi emotive întâmpinările d-lui Mihail Sadoveanu, cu totul Îndreptăţite, sau limitat numai 1* două constatări, ca să nu spunem ..cazuri“. La lurauna cercetării pe care am Întreprins-o cu gândul să o adâncesc cândva * cerceterdl de acum Înainte la tndemân* cetor avertizaţi cronicarul nu va apărea numai ca un martor oc*zîo:i*î nedrep*, ci to ch p statornic dubios Indiferent de excepţionala valoare literară a letopiseţului său Fără a confund® a'.a dar planurile păstrându-mi nestinsă admiraţie faţă de marel povestitor şi artist, am ţinu să confirm dreptatea mustrărilor gingaşe ale d-tot Mihal Sadoveanu şi să-mi rezum câteva din tochecrile trase în articolele din Octombrie Anul trecut. MIUOGRARS . Ian Selmanu. Ion VlinCrga il. Desene: Mircea Aliian.ll, Edina, Godon și Gh. Labîn. 8 pagini lel 1000 1 i fl i O. Problema pâinii ©e o formare din pagina ta) \ voci, ca paronii să suporte dîferenţele. Foarte simplu şi tn aparenţă logic 51 drept. Dar da!.â unii patroni vor putea, iparie umă mai bună ş! unde realităţii® ne obligă să renunţăm la ea — câmpiile devia sterpe şi tezaucxocdenului de la pâinea albă şi din creşterea deficitului dda pâine« neagră? In bun român, veţi gândi: sta- ”“,w ,nu vojl pul,Ci!- Ia !dr^a/ui tu.! Dar stabd de unic să ,« bani?, f Ăi Veţi răspunde cu conul l'oonida:! ^lar^0r nu s’ar recurg« reaba lui, că de aia a stat Dar ,a aceas‘a» care ,nasculănil SuU având experienţa cea n?ai remal târziu, devine inevitabilă, dată fiind cres cribi continuă a ecesitâ, veţi gândi că ce Importă? u V „ , . " " , . Sfi ia Cj.ln Banca Naţională. A*1« ii’lhaK ’'.' „'rlt .ninM Inna e mal uşor de 2lâ decât atn, '^7.f Sî înriit ih ultima cinstie cenu- ^ ^ ' ■ că so,..t a cea a simplă ar fi ca cei cu dare de mână să plătească pen ru cel îăcut. In ultima si naţie săptâ mânală a Băncii noastre de emisiune, constatăm că s’a emis iarăşi o sută zece miliarde. Şi dacă mai săraci, soluţie care a fost de ar i,'’«zaT„r« sa“^A- *»«“ £%* rt* tul între preţul grâului s| cel al Doii ac-asta e a SMme la până ,a pâinii, ar avea nevoie, așa ni s’a spus când s’a hotârit fabricarea pâ’nii albe, da muite sute de miilarde. A unei, cei de făcut? Căci, dacă nu expunerea mea se simte o simplism Odată Inlă urată, care ar fi criteriul pentru discriminarea ceior cu dare de mână, de ce săriici? Cum se putea face ca pentru aceiaşi pâine să se încaseze preţuri deosebite? Şi cum s’ar puea evita ca Icftînătatea notă de amar humor, acesta-], pâini] să devie Indirect un Izvor faimosul haz de necaz. Căci atâ-i de scumpire generală?... Cât d«sta e cert, că dacă nu se poa e av pre măsurile draconice contra sigura tuturor raţia de pâine de-' speculanţilor, le cunoaştem soarcât renunţând la fabricare», pâi-jia şi să fim jenaţi, dacă groaV nji albe, nu poate fi discuţie că ne îndoim de escacitatea lor. Tot suprimarea acestia se Impun®, sărmana liberia!« • In cele din Dar golul financiar ce se creiază as fel, trebue umplut. Cum? Deocamdată au(or]ta ea oblăduitoare cugetă. Din cercuHle partidelor guvernamentale chiar, se aud1 a*— rele goafs, j • B- Stănișteanu 1 CUM PACATUESTE BIROCRAŢIA (filmare din pagina 1-n) A. M. a refuzat să fierfecteze comanda, cerând ca Ministerul de Finanţe să acorde suntee necesare pentru procurarea instalaţiei, ceea ce ministerul a refuzat. C. A. M. s'a adresat atunci Ministeruld Sânătă-A apărut nr. 2 din publicaţia săptămâ. Aosta a rShT'ms că fiind vor-După toate aparențele el se va na â Mondial-Magazmn - gazeta fa. l d & «n.-taial,i J p rlvî„d exploatarea v . ... . * . — ... .1 —... ----1„. ntonopolu ai săi « C. A M. trebue sâ le procure tvl'n m’iloacele sale & prourti. Ceea ce Casa Autonomă a I Monoitolurî or a refuzat. Iar regiu-100.000 Iei, un impiegat, bacalau- A «părut ..Contemporanul* Nr 2. cu |lîle bântuite de gușă endemică au reat, cu 20 de ani de serviciu, ar. l Preoteas.. ai Vum. ra"**» lot TM *'nto!a, âVeST phide; Ilya Ehrenburg; G. Macovescu; ! In IQ42 Ministerul Sănătăţii a Clasa de salarizare în momen- Ieronim şerbu; ion calugăru; m. ores- făcut o nouă intervenţie pe lângă tul numirii, el fiind bacalaureat.' la*u Horte Liman; c. Constantin; Tra. C. A. M. De astă dată această institutie a căsît mijlocul de a se el* chîva. Intre timp se Interzisese C. A. M.-ului de a face orice investiţie, nepermiţându-i-se decât cheltaelîle obişnuite de exploatare Ca atare, C. A M. nu mai ţinea face comanda şi s’a adresat Mlnîstnijeşti foTidurîle necesare in parte pentru salvarea lor, dar mai ales penrând s’a lăudat prin presă că a avut in ultimul an financiar un excedent de 137 miliarde. Oricărei întreprinderi particulare, de Interes public i se cere să facă sacrificii pentru igiena publică, i se cere să furnizeze produsele sub forma cea mai potrivită pentru interesul general. Fiind vorba de salvat zeci de mii de oameni . A. M.-ul trebue să-şi facă instalaţiile aşa cum pretinde Ministerul Sănătăţii, chiar dacă ar trebui să avanseze câteva zeci sau chiar câteva sute de miioane. Suma necesară ar părea importantă. In 104.2, cele trei instalaţii Ministerul, Educaţiei Naţionale comunică umatoarele: Faţă de unele ftri eronate sau cu caracter tendenţios apărate in unele zare, ministerul Educaţiei Naţionale dă cea mai categorică desminţire cu privire la obligativitatea din partea tuturor părinţilor, au fost oferite cu 127.000 fr. elvejde a confecţiona uniforme şcolare tieid; faţă de scumpirea cu aprox»- jelevilor de curs primar şi seprimatîv 10 la sută a mărfurilor elve- 'dar. ticne, ele ar trebui deci sa coste azi Vre-o uo.ooo de franci Peti'ru transport montat, puisietea b» funcţie s’a calculat atunci că ar fi nevoe de două milioane lei. A’l ar fi dec! necesare o sută de milioane, poate mai mult. Dar Ministerul de Finanţe nu trebue neapărat să nu le amănate tot excedetiul de 137 de miliarde al C. A. M.-ului. Se pixite Vnu'tunî şi cu 136. Iar dacă nu vrea cu n'cî un preţ să renunţe la această niţel diferenţă, n’are decât să dispuie ca C. A M.-ul să facă un impriutut, pânza pe care să-l amortizeze prhivarea sării. Repetăm E vorba de salvarea zeci de miî de oameni, de sporirea capitalului biologic al naţiunii, o operă al cărei crust s’ar acoperi de a sine. Comisariatul general al preturilor nu se va opune, stiel, la trecerea acesteî cheltueli in calcularea preţului sărit. D-na dr. Florica Bagdasar isi începe acum cariera de ministru al Sănătăţii. D-sa, prin specia'ît.rea pe care a profesat-o în medJcmAo^ cunoaşte ma! bine decât noi starea^^, copiilor cret'iiî. Salvarea lor,e cu siguranţă mal aproape de Inima el, de cât de a noastră Print,o femee ministru are prilejul să-şi inaugureze activitatea cu o faptă mare. Să intervie cu toată energia pe lângă colegii el din guvern in special pe lângă cel de la departamentul Finanţelor ca C. A. M -ul să-şi facă elementari datorie de a comanda aparatele necesare, pentru ca in toate cesiunile cu guşă endemică să se poată distribui sarea salvatoare. Dr. Gr. Graur UNIFORMELE ŞCOLARE NU SUNT OBLIGATORII