Adevěrul, noiembrie 1948 (Anul 61, nr. 17305-17329)
1948-11-02 / nr. 17305
Pagina 2-a_ urt, Cu ovaţia Săptămânii Prieteniei Sovieto- Române EDITURA DE STAT lanssaxăr ILIA EHRENBURG: Furtuna (Roman). Premiul Stalin 1947; Turgheniev: Nuvele; Ilya Gruzdev: Viaţa lui Maxim Gorki; Leuşina Uşova: Pedagogia preşcolară; Locşin: Industria în URSS; D. D. Speranski: Bazele experimentale pentru teoria medicinii; Vinogradov şi Straşin: Ocrotirea sănătăţii celor ce muncesc în URSS; Williams: Agrotehnica; Documente şi Materiale din ajunul celui de al doilea război mondial. IN COLECŢIA PROBLEME ACTUALE O. Kurganov: Americanii în Japonia. IN COLECTIA TEATRALA Maxim Gorki: Azilul de noapte; V. Kataev: O zi de odihnă. LITERATURA PENTRU COPII A. Anisimova: Teiul fermecat; Pavel Bajov: Floarea de piatră vol. I; V. Bianski: Notatiţa, Moş Gerilă şi Primăvara; Ana Dobrinskaia: Fetiţa din tundră; Vasilian: Corabia feniciană; B. Jukov: Mangusta; Mironova: Păţaniile lui Urechilă; Nosov: Cioc-Cioc-Cioc; Mamin Subiriac: Povestiri pentru Leonuţa; Lev Tolstoi: Povestiri pentru copii; N. Ustinovici: Viaţa în pădure. VWMMWMMMIMMIimiMMIIW Azi la PAX SOVROMFILM prezintă: »TADJIKISTAN'* Şi „GRADINIŢA DE COPII" Şl PE SCflUUS-7*9 Corespondenţă chrilor D-LUI I. GOLDSTEIN. — Pe viitor datoraţi ca chirie valoarea locativă din 1938 simplă, nu dublată, cu impozitul special de 40 la sută, nu de 65 la sută. Cereţi proprietarului modificarea contractului, apoi proprietarul trebue să ceară fiscului scăderea impozitului pe baza ace«tor depuse. * D-LUI IOSIF GAL, Timişoara. — După «im arătaţi chiar Dv., textul jurnalului consiliului de miniştri este clar. Fiecare tfm chiriaşii care au plătit anticipat chiria un lei vechi, plăteşte şi suportă imalzîtul de 27 la sută pe timpul cât a plătit chiria anticipat. “ * R. (vechi şi devotat) Loco). — La rubrica tribunalelor din ziare se citesc foarte des dări de seamă asupra unor procese împotriva proprietarilor recalci frânţi. Dacă proprietarul nu încălzeşte bala pentru că nu are mijloace, el poate fi înţeles; dacă o face ca măsură de persecuţie contra chiriaşului, el este supus rigorilor legii * P. ŢIŢEICA. — Puteţi închiria labera transacţie, dar chiria maximă pe care o puteţi pretinde este valoarea locativă stabiită la ultimul recensământ, adică în ianuarie 1942, care poate fi ma mare decât valoarea locativă din 1936. Dr. I. C. Loco. — In contra unui chiriaş neplatnic nu aveţi altă posibilitate decât acţiunea în justiţie, în care cazul poate plăti datoria oricând, până la primul termen. In ce priveşte întreţinerea, administraţia blocului e obligată să-l impute pe chiriaş separat, deci datoria lui nu vă priveşte pe Dv. şi nu puteţi interveni împotriva toleranţei administraţiei decât in calitate de membru al asociaţiei locatarilor, la adunarea generală. Legea nu vă dă nici o posibilitate de a cere eliberarea unei camere. D-LUI ION P. LACATUSU Loco.Conform art. 17 lit. h, din ultima lege a chiriilor, pensionarul public evacuat dintr-un imobil al statului pentru că nu mai are calitatea de funcţionar, îşi poate evacua chiriaşul, dar numai în cazul că acest chiriaş nu este funcţionar sau pensionar. Prin urmare pe baza situaţiei, aşa cum aţi expus-o, nu puteţi fi evacuat. . Refacerea potenţialului industrial german dustrială a Bizoniei atinge 67 la sută din nivelul anului 1936, an în care Hitler şi-a început programul de înarmări. Acordurile internaţionale încheiate între cele patru mari puteri [ în ultima fază a războiului imediat după capitularea Germaniei, stabiliseră liniile mari ale activi(Urmare din pagina 1-a) Ceea ce nelinişteşte mai mult opinia publică franceză este constatarea că producţia aceleiaş industrii grele din Renania creşte în proporţii din ce în ce mai mari. Din August şi până în Septembrie, producţia de oţel a crescut cu 11 la sută, iar acea de fier, cu 9 la sută. Producţia de oţel ca re staţii economice ce urma să fie încomandă toate celelalte ramuri industriale, reprezentând în acelaş timp un enorm potenţial de privinţă şi consecinţele care ating găduită Germaniei învinse. Puterile vestice ,şi-au modificat însă războiu, a crescut în ultimele trei ■ tu] ,or de vedere in această luni, cu 135 la sută, in raport cu 1 . „T, perioada corespunzătoare a anii* nu numai susceptibiltat^ar Iui trecut. In total, producţia in 1 ţel, pot fi uşor constatate astăzi. Influenţa mondială a literaturii sovietce (Urmare din pagina fatism izvorit din încrederea în om, în puterile lui, în faptele lui, şi în realizările viitorului, totul pe fondul afirmărei demnităţii omeneşti acesta este aspectul literaturei sovietice. Influenţa ei asupra literaturei mondiale, se poate prevedea mai puternică decât aceea pe care au avut-o clasicii ruşi, căci literatura sovietică răstoarnă total vechile concepţii estetice şi literare. Criticul englez Ralf Fox în volumul „Roman şi popor” subt influenţa cunoaşterei literaturei sovietice şi a concepţiei lui Lenin şi Stalin despre artă, pune problema destinului literaturei mondiale. Literatura viitorului de pretutindeni, nu va mai putea să se mărginească a reprezenta omul care critică şi luptă cu Societatea la care nu se adaptă, ci omul de acţiune, omul în stare să-şi stăpânească destinul şi să creieze eroul timpului nostru. Noua literatură mondială, spune Ralf Fox, va trebui să părăsească problema descprpunerei individualităţii omeneşti (Proust, Jolie) şi să o înlocuiască în tematica ei, cu problema afirmărei individualităţii omeneşti. Romain Fioland singur exprima metaforic influenţa lui Gorki asupra operei sale atunci când spunea că rădăcinele lui s’au întâlnit cu rădăcinele lui Maxim Gorki. Influenţa mondială a literaturei sovietice este în mers. Prejudecâ- ţile, sistemul de apărare al burghe- ziei pe poziţiile ei pe care le simte ; fugind de subt picioare în faţa to- rentului socialist, stânjenesc această influenţă. Cu toate aceste piedici draconice sigur este că subt influenţa concepţiei literaturei sovietice, în lumea întreagă se pune problema destinului literaturei mondiale, — cum se exprimă englezul Ralf Fox — problema eroului pozitiv, problema părăsirei temelor maladive, problema izvoarelor literaturei din însăşi viaţa popoarelor, problema dărâmării turnului de fildeş. Pe-alocuri rezistenţele sunt încă puternice. Dar problemele ridicate de literatura sovietică se pun în toată lumea şi o seamă de scriitori progresişti din Franţa, din Ameriica, de pretutindeni, scriu demult , subt influenţa lteraturei sovietice, Demostene Botez I POŞTA REDACŢIEI D-lui M. M. ROŞIANU-Loco. In cazul dv. nu există posibilitate legală pentru a obține alta cartelă. In Săptămâna Prieteniei Româro-Sovietice La ,,CARTEA RUSĂ” vor apare cărţi distinse cu premiul „Stalin“ 1. VOZNESENSKI M.: Economia de război a U. R. S. S. în perioada Războiului pentru Apărarea Patriei 2. MIHAILOV M M.: Privind harta U.R.S.S. 3. POLEVOI B.: Povestea unui om adevărat 4. NEKRASOV V.: In tranşeele Stalingradului 5. PANOVA VERA: Tovarăşi de drum 6. GALIN B.: Intr’o localitate oarecare Şi 7. TOLSTOI LEV: Război şi pace voi. II 8. LERMONTOV M.: Demonul 9. DONA H.: Prietenia cu U. R. S. S. — garanţia independenţei R.P.R. 10. SAVIN TUDOR: Calea prosperiăţii şi a fericirii 11. NICU M.: Comsomolul 12. ŞAHIGHIAN M.: Pe căile planului cincinal 13. POLEANSKI I.: Justiţia sovietica 14. TEPLOV B. M. : Ştiinţa psihologie în U.R.S.S. 15. TOSCIAKOV M.: Caroma In limba maghiară 11. DONA H.: Prietenia cu U.R. S.S. garanţia independenţei R.P.R 2. SAVIN TUDOR: Calea prosperităţii şî a fericirii 3. SAVIN TUDOR: U.R.S.S., ţară în care nu există vrajbă Intre popoare. 4. SAVIN TUDOR: Prietenia noastra cu U.R.S.S. — garanţia ridicării tineretului. 5. SAVIN TUDOR: 7 Noembrie şi ţărănimea 6. ILF ŞI PETROV : Tonia 7. OSEEVA V.: Cuvântul magic 8. NEMTOV V.: Al şaselea simț 9. MALINOVSKI A. A.: Structura corpului omenesc. KWNsar* Poziţia internaţionii a Uniun Sovietice (Urmare din pagina laversitatea din Ohio — intitulată „Drumul spre Teheran" putem ceti acest fragment semnificativ: „Puterile ale căror obiective erau pacea şi stabilitatea internaţională au înfruntat sfidarea agresorului. Uniunea Sovietică a luat iniţiativa cerând un Front comun al democraţiilor şi a făcut apel la acestea pentru că să susţină cu orice preţ securitatea colectivă. Dar conducătorii conservatori ai acestor democraţii, par să fi văzut în comunism o ameninţare mai mare decât fascismul. Chamberlain şi Daladier au urmat tristul drum al împăciuirii, în timp ce Roosevelt, sub presiunea isolaţioniştilor, a subscris la un program de neutralitate provizorie. Naţiunile pacifice nu s’au putut astfel uni pentru apărarea comună a securităţii lor înainte ca răsboiul total să le fi adus dovada definitivă că pacea este indivizibilă“. Şi iată, ce scrie mai departe Foster Rhea Dulles: „Politica urmată de Uniunea Sovietică — deşi considerată atunci cu suspiciune — a fost complet logică. Ea era fondată pe un realism complet şi pe interesul naţional Având de efectuat un program de reconstrucţie economică pe scadenţă lungă (planurile cincinale) URSS, era, dintre toate naţiunile, acela pentru care pacea era cea mai esenţială cea mai necesară”... Acum, răsboiul cel de al doilea, a trecut. El s’a purtat chiar pe teritoriul Uniunii Sovietice. Rănile nu au fost pansate. Oraşe întregi trebuesc reconstruite — unele au şi fost — industria repusă pe picioare, economia reîntregită. Este natural deci, ca în 1948 — Uniunea Sovietică să socotească pacea „ca un element esenţial“ al politicii ei. Şi nu este de mirare că acum, în Organizaţia Naţiunilor Unite, delegaţii Uniunii Sovietice propun din nou — ca în urmă cu nouă ani — o desarmare, măcar parţială şi aetrugerea armelor care ar putea sdruncina din nou fundamentele păcii. Tudor Şoimaru ADEVERUL «Uniunea Sovetică, chezăşia desvoltări Republicii Populare Române» Conferinţa d-lui Chipevschi, secretar al C.C. al P.M.R. In cadrul ciclului de conferinţe organizat de Comitetul Naţional pentru sărbătorirea Prieteniei Româno-Sovietice, d. Iosîf Chişinevschi, secretar al C.C. al P.M.R., a conferenţiat aseară la Casa Prieteniei Româno-Sovietice, despre : „Uniunea Sovietică, chezăşia desvoltării Republicii Populare R°mâne“. Au fost de faţă d-nii: I. NiculI, vice-preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Marin Florea Ionescu, secretar al Prezidiului Marei Adunări Naţionale; St. Voitec, vice-preşedinte al Consiliului de Miniştri; Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne; Teodor Iordăchescu, ministrul Lucrărilor Publice; V. Vaida, ministrul Agriculturii, precum şi d-nii miniştri adjuncţi: M Roşianu, general M. Lascăr, Stelian Tănăsescu, Al. Sencovici, Gr. Geamănu. Deasemenea au asistat d-nii Gh. Apostol, preşedintele C.G.M.; I.Iulia Chişinevschi, C. Pârvulesu şi Anton Alexandrescu, meniri şi Prezidiului Marii Adunări Naţionale; Alexa Augustin, director general C.F.R.; N. Popescu-Doreanu şi general Victor Dragonescu, secretarii generali; Gh. C. Stere, Mihail Roller, Sanda Ranghel, C. Papadopol, etc. Au mai fost de faţă delegaţii travn! sosiţi în Capitală cu prile-j cei de al ll-lea Congres General ARLUS, precum şî un numeros public, formet din reprezentanţi ai organizaţiilor politice şi de massă, scriitori, ziarişti, etc. ALERGĂRILE DE LA BANEASA Portanţii de mâine Şi alergările de mâine gravitează în jurul unui joc austriac de importanţă. El porneşte de la 196.000 şi se va apropia de 500.000 lei. Această situaţie a fost creiată de micile surprize de Duminică, printre care se situează Rodica, Săbărel, Fantatic şi Baron. Ultimul a fost de două ori norocos, de a fi câştigat şi scăpat de sancţiuni. Programul prezintă aspecte interesante: în premiul Halmei, Smaranda se luptă cu vârstnicii pe o distanţă de fond. Linia este preţioasă pentru legătura ce trebue stabilită cu doi ani, până în prezent puţin precisă. DATA PARTANŢÎI: Premiul Oştean: 1600 m. P. N. Mosquito 58 R. Cristea Pânişor 57 j. Câmpeanu Nana 56 Iorga Boy Boy 52 j. Cucu Basm 52 Stoian Gh Cristi 48 Pali Premiul Toiag: 13000 m. L. D. Bimbaşa 60 Tasim Must 57 Pail Perla 54 j. Iorga Foc 54 Câmpeanu Bankar 53 j. Cucu Cosiţa 42 lonescu Gh. Premiul Halmei: 1600 m. P. N. Mefisto 59 j. Tasim Jiu 53 j. Pali Smarald 52 j. Cucu Gafiţa 51 Stoian Gh. Job 50 j. Iorga Cimbru 46 j. lonescu Gh. Premiul Burgund: 1200 m. L. D. Bistriţa 58 Tasim Nor 57 Câmpeanu Correggio 56 j. Cucu Graniţa 54 Maraton 50 Stoian Gh. Firida 48 j. Botescu Gh- Pr. Bastard: 1500 m. P. V. Tanc 61 Enescu Lia 59 Cucu Helium 57 j. Pali Optimist 55 Tasim Pietrosul 49 j. Stoian Gh. Păstor 47 j. Moga Premiul Foișor: 1500 m. P. V. Răzvrătit 60 Iorga Sylvia 56 j. Pali Mureseanca 54 Tasim Rampa 52 j. Câmpeanu Argentina 51 j. lonescu Gh. Palatin 49 Logofătu Lola 40 j. Moga Asurea 38 Manca N. Premiul Gorgos: 1500 m. P. V. Harbuz 60 Tasim Naiv 58 Enescu Parc 55 j. Câmpeanu Gogona 54 j. Cucu Mitoc 50 Iorga Vulcan 46 Stoian Gh. Favoriţi noştri: Pr. OŞTEAN : Mosquito, Nova. TOIAG: Bimbaşa, Barbar. HALMEI: Smarald, Jiu. BURGUND : CorreMo, Nor. BASTARD: Pietrosul, Opti-Pr. Pr. Pr. Pr. mist. Pr FOIŞOR: Sylvia, Argentina. Pr. GORGOS : Harbuz, Gorgona. * Duminică au fost sancţionaţi: Toduţă pentru că nu a făcut greutatea Cu Priam. Ionescu C., suspendat o zi, pentru că n ’a păstr linia cu Baron în premiul Romurica. Câmpeanu şi Stoian, câte 1000 lei amendă pentru că au schimbat linia în premiul Basma. Antrenorii Iepelor Granita Şi Săfica au incunoştiinţat că nu găsesc exacte performanţele acestora. N. R. — De îndoiala lor ne vom convinge data viitoare, iar în ce priveşte pe Ionescu, o suspendare de două zile ar fi îngăduit lui Dody să câştige şi el o cursă. * Alergările se vor disputa in ordinea următoare d Pr. Foişor, Gorgos, Bastard Burgund, Halmei, Oştean şi Toiag. mim ROMO-SOVIETICE. Data noi da chimia sovietică Cercetările sovietice în domeniul biochimiei sunt totdeauna de cel mai mare interes practic. Rezulta-5 tele unora din aceste cercetări le găsim publicate sub formă de recenzii in cadtul 12 al „Analelor Româno-Sovietice”. D. prof. univ. Radu Vlădescu comentează experienţele făcute de A. A. Smoe şi G. I. Ilin: „Obţinerea concentratelor de vitamină B prin metoda electrodializei”. Prin proce- dee destul de complicate această vitamină se extrage din drojdie, tă, râţe, etc. D-ra dr. Elena Roth se ocupă de: „întrebuinţarea adsorbţiei chroma-tografice pentru purificarea penicilinei”, olucrare semnată de B. A. Landa-Geller. Dna Maria Pîduraru prezintă re-zultatul cercetărilor făcute de A. S. Berezhnoi, referitor la „Ortostanatul de magnesiu şi existenţa spinelidelor de magnesiu bîsmut”. In fine, d-na Natalia Mitrică analizează „Structura electronică a moleculei de florură de cesiu”, după lucrarea cu acelaş titlu a lui R. V. Necrasov. Materialul de strictă specialitate înfăţişat In ultimul număr al „Ana-jelor Româno-Sovietice” (caetul 12) este demn de semnalat chimiștilor noștri. I Dr. HftRU ««jrscn BOLI DE PLAMANI - STOMACI RADIOSCOPII — RADIOGRAFII I Venerice, Boli de Femei TRATAMENTE CU PENICILINA] Calea Moșilor Nr. 131 (lângă B-dul Carol) CONS. 8—1 și 1—6 Telefon 3.14.42 V * MMEMMUA EXPOZIŢIEI «P. LIBIA ROMÂNVIIA Săptămâna prieteniei Româno- Sovietice (17 Noembrie) s-a deschis ieri la orele 12 In sala Dalles prin Inaugurarea expoziţiei „Prietenia Româno-Sovietică” organizată de Comitetul Naţional pentru Sărbătorirea Prieteniei Româno-Sovietice. Au luat parte la solemnitatea inaugurării d-nii: prof. acad. Petre Constantinescu-Iaşi, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri,d-na Ana Pauker,ministrul Afacerilor Externe, dnii: Vasile Luca ministrul Finanţelor, Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, Lotar Rădăceanu, ministrul Muncii şi al Prevederilor Sociale, Teodor Iordăchescu, ministrul Lucrărilor Publice, Eduard Mezincescu, ministrul Artelor şi Informaţiilor, A. Bârlădeanu, ministrul Comerţului Exterior. Au mai participat d-nii: 1. Chişinevschi, membru al C. C. al P. M. R., Gh. Apostol, membru în Biroul Politic al P.M R. şi preşedinte al Confederaţiei Generale a Muncii, Liuba Chişinevschi, membru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale şi vice-preşedinte al C. G. M . L. Răutu, membru în Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, N. Radovanovici, din Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român. Corpul Diplomatic era reprezentat prin d-nii: S. I. Kavtaradze, ambasadorul UR . S., Piotr Szymanschi, ambasadorul Republicii Poloneze, Eugen Szell, ministrul Ungariei, A. Dancev, însărcinat cu afaceri al Republicei Populare Bulgaria, dr. Ioseph Laufer, prim consilier al Ambasadei Republicei Cehoslovace, I. Desnin,a însărcinatul cu afaceri al Republicei Albania, I. Niclaitin și M. Cacealov, secretari ai Ambasadei U.R.S.S., locot. col. Sarmi din Armata Sovietică, cpt. C. Antosiac, subdirectorul Casei Prieteniei Româno-Sovietice, N. Sever, secretar al Ambasadei Cehoslovace, G. Pauncev, ataşat de presă al Ambasadei R. P. Bulgaria. . La solemnitate au mai luat parte şi delegaţii străini aflaţi în Capitală cu ocazia Congresului General al ARLUS-ului şi a Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice A luat cuvântul d-na Ana Pauker, secretar al Partidului Muncitoresc Român şi ministru al Afacerilor Externe. IV INFORMAŢII dri la prânz, 24 de muncitori U. T. B.-işti şi-au luat în primire aparlamentei, construite pe şos. Lacul Tei, de către Societatea de tramvaie. Apartamentele se compun din două camere, bucătărie, baie, dependinţe, având încălzire centrală. Blocul a fost început anul trecut şi terminat acum o săptămână. In curs de terminare, lângă acest bloc, se găsesc Maternitatea, Casa copiilor muncitorilor S.T.B-iști și Căminul de ucenici. âÎeitol setfft al Sifilisului fcu negativarea tuturor analizelor (lichid cefaio-rachidian) BLENORAGIE t'\lS DEC A BEA* îmnSarV Penicilină asociată î PROSTATA, OVARE, IMPOTENTA ! Doctor CONSTANTIN TULIP BLANC j Bd. REPUBLICII r» Telefon S.74.8St t. Bulevardul CAROL Tramvai 14 1 âTM BLENORAGIE VIHDSCARt CU O MHSURA iw.iecţie SIFILIS. IMPOTlttTA. BOLI O! F£M[I. PtNICIUMĂ. HORMONI StXUALi. Or. GRUB ARG „«»* «-»*»-» WASHE LASGAB o ouu Dr. Lică Rosenberg Specializat la Berlin VENERICE — IMPOTENTA BLENORAGIE (prostată ovare) SIFILIS PENICILINA - NEOSALVARSAN HORMONI SEXUALI Str. Smârdan Nr. 18, apart. 44 orele 10—1 și 4—7. Telefon 2.34.29 Dr. S. H£RNS SPECIALIST Boli de Piere-Păr. SifTis. Tratamente noi în Bolile Venerice strada Brezoianu 9/V Telefon 4.07.63, cons. 122. 58. Dr. L SCHWEFEL î n săptămâna dela 3—10 Noembrie a. c.” Uniunea Populară a Tineretului Bulgar”, organizează o „Săptămână culturală”. Răspunzând Invitaţiei făcute, comitetul eecutiv al FNTDR,, a trimis o delegaţie, care a plecat ori la Sofia. tratament execută convenabil INJECŢII, Doctorand Tel. 3.29.62 Dr.S. SCTrOSSER MEDIC SPECIALIST PENTRU BOLI SUGARI - COPII CONSULTA SPLAIUL UNIRII 124 TELEFON 3.19.33 Dr. M. ACKERIAN Boli interne, plămâni BOLI DE FEMEI, VENERICE Tratamente cu PENICILINA Trat. Neosalvarsan si bismut Calea Grivitei 308 (vis-a-vis de podul Grant. Consult 7-1l si 28 Tel. 7.50.89 DOCTOR Den. I. Volosceanui Medic Primar Boli de piele, păr, sifilis, venerice Boli de femei S-A MUTAT Bulevardul 1848 (fost Brâncoveanu) No. 37 etaj I (Piaţa de Flori) Telefon 3.09.40. Consulaţii 4—8 seara BLENORAGIA SIFILISUL tratează prin metode noi şi rapide Penicilină-Neosalvarsan-Bismut DR. V. RAMDOVICil Str. General Cemat 14 (Gara Nord) Consult: 7-10 şi 3-8 Telefon 7.14.9S PRIM MEDPI. H.GSSI specializat la Viena și Paris rinichi. | p| £|_E _ VAR !CE_ PĂR prostatî, stricturi, piele, negri vFNERICE — SIFILIS — IMPOTENTA fără urmă. sifilis, turbur, ri sexua!e ] JTM«1“ vlnd!E o s^ură Ijicţie. Cons. 10—2 și 3—7. Tel. 6.30.68. CALARASÎLQR 5! (coif Mircea Vodă). Blenoragie o singură injecţie MUTAT Victoriei 91 vis-a-vis’ Amzei 6%— 714 dim. 1—12 d. m. Tel. 4.87.39 Dr.M. BLUMEN VARICE-HEMOROIZI Calea Griviţei 35. Consult. 4—7 Telefon 4.35.35 CABINET MEDICAL CALEA VICTORIEI 77 SPECIALIST: PIELE—SIFILIS; BOLI DE FEMEI—BLENORAGIA; COMPLICAŢII vindecă o siigură injecţie. Reduceri salariaţi Cons. 37 Vate!. 3.46.57 Dr. L. Wiezenfeld Beli de copii şi sugari Raze X Roentgen Consultă în Cal. Dorobanţi 10 Tel. 13471 TRATEAZĂ RADICALWBM I METODE NOUI-l r.eH.ZVERCA-SP£CIAim fO^MIDIC-SEF SANATORIU CHIRURGIQSfFăi Doctor M. Oferit£}]]*& specialist Piele. Păr, Cosmetică VENERICE - SEXUALE - SÎFILIS Vindecarea Blenoragiei cu o singură injecţie. Consult. 111 şi 4 8. Telefon 3.81.19, str. Mântuleasa 15 vorbiţi in 3 luni luând lecţii cu profesor liceu cunoscut 4.71.94 sau 6.26.13. Dudeşti 75 S O VO M FI L M Prezintă cu ocazia SÂPTĂMÂNEI PRIETENIEI ROMÂNO - SOVIETICE, pe ecranele cinematografelor din CAPITALĂ, un program festiv compus din filme, arătând cultura, ştiinţa şi arta în REPUBLICILE DIN U. R. S. S. PROGRAMUL DE AZI — MARȚI 2 NOEMBRIE 1948 Bielorusia Sovietică ArO Arta din Hohloma Batumi a Tadjikistan Grădiniţa de copii -- . . --Bieiorusia Sovietică Maria Arta din Hohloma Batumi Bieiorusia Sovietică Unic Arta din Hohloma Batumi Kirghizia Sovietică Gloria Insula ioana Atinghiceaur Kirghizia Sovietică Mioriţa Insula ioana * Minghiceaur Donbas Trianon Bielinski Coihida Tadjikistan VCTPersa Grădiniţa de copil Variete Marconi Marea Caspică Meteoriţii Tadjikistan intimi Grădiniţa de copii Donbas RÎO Bielinski Coihida Bieiorusia SovietiA Florida ^rta din Hohloma Batumi Kirghizia Sovietică Capitol Insula Ioana Mingliiceaur Donbas Fantazia Bielinski Corhidan cu Başkiria Sovietică Volta Arta sculpturii în os Besti Pictura lui Repin 9 Ţinutul stâncilor minunate Variete Unirea Marea Caspică Afeteoriţii Kirghizia Sovietică VonUb Insula Ioana Mingliiceaur a „.1. Cântece colhoziene Agriil Cristale Maxi TI Kirghizia Sovietică . , Insula Ioana Minghiceaur Başkiria Sovietică Filimon Arta sculpturii în os Sârbii Picturile lui Repin Ţinutul stâncilor minunate Başkiria Sovietică v 1 Arta sculpturii în os fcia Pictura lui Repin Ţinutul stâncilor minunate # Variete Tom ÎS Marea Caspică Meteoriţii Bielorusia Sovietică Moşilor Arta din Hohloma Batumi Kirghizia Sovietică Pacno Insula Ioana Minghiceaur Lituania Sovietică Faiavna Oraşul ceior 4 porţi Colomenskoie Lituania Sovietică Arta Oraşul ceior patru porţi Colomenskoie Tadjikistan Grădiniţa de copil Izbânda ^n^ece c°lhoziene « _ 1__j • j Cântece colhoziene OpSenCiie Gristale v Bielorusia Sovietică volga Arta din Hohloma Batumi CREŢURI POPULARE: CENTRU LEI 25. - CARTIERE LEI 15. — PERIFERIE LEI 10 başkiria Sovietică Ba»!» Arta sculpturii în parada Pictura lui Repin Ţinutul stâncilor minunat Eskowa Tadjikistan Grădiniţa de copii Donbas Odeon Bielinski Coihida Donbas Aida Bielinski Coihida Variete Milano Marea Caspică ___________Meteoriţii Donbas Vergului Bielinski CnlhiYfa