Almanahul Părinţilor, 1985
trie Iarcu — cu metoda fonetică (sonizare intonare) și scriptologă (logografică), care asigură însușirea conștientă și activă a cunoștințelor, solicitînd elevul la efortul de gîndire și înțelegerea a ceea ce învață. Metoda fonetică (Heinieke, Jacotat) și scriptologă (Rallichus, Bell, Grasser, Ușinski) pleacă de la sunet la literă, descompunîndu-se analitic propoziția, în cuvinte, silabe, sunete și, apoi, mergînd invers, în mod sintetic, de la sunet la cuvînt și propoziție — în acest proces predîndu-se concomitent citirea și scrierea, învățarea citirii cu ajutorul scrierii, prin scriere elevul învățînd odată cu pronunțarea sunetului și semnul grafic al lui. Această metodă îmbunătățită stă la baza actualei metode fonetice analiticosintetice de învățare a scriscititului, perfecționarea constind In faptul că elevul pronunțând sunetul nu mai scrie litera, adică semnul grafic al acesteia, ci învață litera prin recunoașterea și pronunțarea ei odată, detașând-o dintr-un alfabet decupat ce cuprinde atât literele de mină, cit și pe cele de tipar. Ion Creangă cunoștea metoda fonetică și scriptologă (logografică) din manualele publicate în Transilvania de Zaharia Boiu (1862), Basiliu Petri (1872), Ștefan Popa, ș.a. și a aplicat-o în mod creator realizînd atît modernizarea predării scris-cititului cît și a procesului didactic in școala elementară. în concepția sa, scopul educației este dezvoltarea multilaterală a personalității, tineretul trebuind să contribuie la „cultura poporului român, de la care se așteaptă mult“. Școala este datoare să dezvolte gândirea elevilor, spiritul lor de creație, să folosească metode active și material intuitiv, să le îmbogățească vocabularul și să le dezvolte vorbirea, să înlăture învățarea mecanică a cunoștințelor și dogmatismul, să formeze gândirea logică, să lege școala de viață prin aplicații practice, să dezvolte corpul prin exerciții de gimnastică și igienă, să asigure disciplina și respectul îndatoririlor școlare, să formeze caracterul prin îmbinarea strînsă între instruire și educație și printr-o perseverentă educație morală, folosindu-se îndeosebi istorisirile morale. Ion Creangă a prețuit în mod deosebit rolul învățătorului în educarea tinerelor generații, a condamnat folosirea metodelor aspre, „cumplit meșteșug de tîmpenie“. Cerînd Ministerului să aprobe „Povățuitorul“ lui I. Creangă, prietenul său nedespărțit, Mihai Eminescu, sublinia: „Nu mai întîlnim pe învățătorul sever și țeapăn cu vergile în mînă, ci un suflet uman, care se coboară la treapta sufletelor copilărești și le disciplinează, nu le siluiește. Prin jocuri copiii învață a iubi o rînduială.“ Ion Creangă a dat o însemnătate deosebită gramaticii și punctuației și însușirii limbii materne pentru valoarea ei formativă și patriotică. Jean Bart— fost elev al lui Creangă — relatează: „Patima lui era gramatica și punctuația... ținea la scrisul limbii curate românești, după firea ei“. Valoarea educativă a limbii este subliniată de Creangă, emoționant, în cuvintele: „Scopul școalei este și acela, și poate cel mai esențial, de a învăța și de a păstra cu cea mai mare sfințenie limba națională, de care se leagă tot trecutul unui popor, cu datinele străbune, jocurile, cimiliturile, proverbele, legendele și cîntecele populare, cele pline de dulceață“. în cultura românească, Ion Creangă rămîne, deopotrivă, un mare scriitor, dar și un învățător militant de excepție. ION ORGHIDAN Conferința națională a P.C.R. (Urmare din pag. 21) rabil numărul artiștilor profesioniști și amatori, a căror activitate se remarcă printr-un vast și bogat repertoriu, printr-o largă participare în cadrul Festivalului muncii și creației „Cîntarea României“, este o dovadă grăitoare a schimbărilor profund înnoitoare ce au avut loc în Dolj, concomitent, pe planul vieții materiale și spirituale. Cum este și firesc, mutații însemnate au avut loc în ce privește nivelul de viață al tuturor celor ce trăiesc și muncesc în orașele și comunele județului Dolj. în această privință este demn de remarcat faptul că în ultimii 20 de ani s-a înfăptuit cel mai grandios program de construcție a locuințelor, fiind puse la dispoziția oamenilor muncii 65.000 apartamente la care se adaugă cele ÎÎO.OOO case durabile înălțate în comunele din județ, înzestrate cu tot ceea ce conferă oamenilor demnitate, confort și civilizație. Privind înfățișarea de azi a Doljului, cu cetățile sale industriale, cu agricultura sa în plină afirmare, cu strălucitoarele edificii de învățămînt și cultură, cu marile cartiere urbane, și înfloritoarele așezări rurale, constatăm cu deplină satisfacție înfăptuirea previziunii secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cuprinsă în cuvîntarea rostită în cadrul marii adunări populare ținută cu prilejul alegerilor parlamentare din noiembrie 1946 în Craiova cînd menționa: „Dorim ca Oltenia sărăcită și înapoiată să devină o vatră prosperă cu o industrie și o agricultură puternică, să facem din Craiova o cetate a muncii, culturii și științei“. Dacă această previziune genială, transformată într-un crez statornic se află astăzi la cotele înalte ale adevărului, o datorăm uriașului efort de activizare a energiilor creatoare ale națiunii realizat sub conducerea partidului nostru, gîndirii cutezătoare și activității neobosite, pătrunse de spirit revoluționar, desfășurate cu strălucire de tovarășul Nicolae Ceaușescu, cel mai iubit și mai respectat fiu al neamului românesc. împreună cu întregul popor, oamenii muncii doljeni văd în realegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, ctitorul României socialiste, în funcția supremă de partid, cea mai sigură garanție a înfăptuirii înaltelor idealuri de progres ale națiunii române, fiind deciși să pună întreaga lor energie, hărnicie și pricepere în slujba înfăptuirii depline a hotărîrilor celui de-al XIII-lea Congres al partidului, marele Forum al comuniștilor, ce deschide noi perspective pentru ridicarea țării pe trepte tot mai înalte de bunăstare și civilizație. 146