Apărarea Patriei, iulie 1954 (Anul 10, nr. 152-178)
1954-07-22 / nr. 170
2 _________________________________ APĂRAREA PAÎRIEI (De la trimisul nostru). In conferința U.T.M. pe marea unitate „N“, printre alte probleme s-a dezbătut pe larg problema întăririi vieții interne de organizație. Conferința a constatat că in urma adunărilor pentru dări de seamă viața internă s-a îmbunătățit simțitor în numeroase organizații utemiste. Au fost date ca exemplu birourile utemiste ai căror secretari sunt ofițerii Savin Vasile și Săvescu Emil. In aceste organizații adunările generale și ședințele de birou se pregătesc temeinic și se desfășoară la un nivel tot mai înalt. Arma criticii și autocriticii este folosită, cu mai mult curaj de către membrii organizației. Organele conducătoare folosesc cu mai multă pricepere munca individuală de la om la om. Din raport și din discuțiile purtate a reieșit că, datorită îmbunătățirii vieții interne de organizație, a crescut simțul de răspundere a utemiștilor față de îndeplinirea hotărîrilor și sarcinilor de organizație. Ca urmare, organizațiile utemiste dau un ajutor tot mai eficace comandanților și locțiitorilor lor politici în instruirea și educarea efectivelor Succesele obținute de organizațiile utemiste în această perioadă se datoresc conducerii și îndrumării lor permanente de către organele politice și organizațiile de partid. îmbunătățirea vieții interne a unor organizații utemiste se datorește faptului că organele politice s-au ocupat cu mai mult simț de răspundere de organizarea seminariilor cu organele conducătoare U.T.M., de Îndrumarea lor practică la locul de muncă. Dezbaterile conferinței au scos în evidență și lipsurile care se mai manifestă în munca UT.M. A fost combătut cu tărie formalismul de care mai dau dovadă unele organe conducătoare U.T.M. în pregătirea adunărilor generale, ceea ce au avut ca urmare că în unele locuri acestea se desfășoară la un nivel nesatisfăcător. In organizația U. T. M. unde secretar al biroului este sergentul Stan Marin, rapoartele ce se prezintă în adunări sînt întocmite în pripă, tratînd deseori în mod superficial problemele. Așa se explică faptul că nici discuțiile nu se desfășoară la un nivel corespunzător. In unele organizații, principiul conducerii colective este subapreciat. Timp de ctteva luni de zile, biroul atemist al cărui secretar este ofițerul Ciobanu Frantz nu a mai ținut ședințe. Nu întotdeauna secretarul a antrenat în rezolvarea sarcinilor întreg biroul. Muncind în mod sectar, ofițerul Ciobanu Frantz a pus biroul de multe ori în fața unor hotărâri deja luate de unul singur. Conferința a constatat că în unele părți se merge pe linia de a se discuta în ședințele de birou numai planurile de muncă, neglijîndu-se dezbaterea diferitelor probleme legate de munca organizațiilor atemiste în sprijinul pregătirii de luptă și politice. Aceasta a dus la tocirea simțului de răspundere al birourilor utemiste față de munca de organizație. In conferință s-a combătut cu tărie o practică dăunătoare care sa mai manifestă in activitatea unor organizații utemiste : înlocuirea muncii individuale de la om la om cu ședințe și adunări de tot felul. Conferința a recomandat organizațiilor atemiste să înlăture cu desăvirșire ședințomania, să folosească în activitatea lor metode cît mai vii și atractive, iar ca metodă principală, munca individuală cu oamenii. Nu au fost trecute cu vederea nici manifestările nejuste față de critică și autocritică ale unor organe conductoare U.T.M. și chiar ale unor ajutori pentru munca U.T.M. A fost criticat cu tărie ofițerul Pascal Ioan, care a avut atitudini fățișe de gîtuire a criticii de jos. Aceste lipsuri care mai dăinuie tn activitatea organizațiilor atemiste se datoresc în mare măsură și organelor politice, care nu au controlat și îndrumat permanent munca organelor conducătoare U.T.M.Sînt unii lucrători ai organelor politice, cum ar fi de pildă ofițerii The N. și Baratky B., care de mult timp nu au mai mers prin unități,sau atunci cînd au mers s-au mulțumit să cea indicații din fugă organelor conducătoare, fără a le ajuta practic în muncă. Conferința U.T.M. pe ATU., în baza raportului și a discuțiilor purtate, a hotărît luarea unor măsuri care să ducă pe viitor la îmbunătățirea continuă a vieții interne de organizație, VIAȚA U.T.M. Conferințele U.T.M. pe mari unități Să îmbunătățim viața internă de organizație Mai multă atenție educării militarilor în spiritul dragostei față de armament și tehnica de luptă Armata noastră are în dotare o tehnică de prim rang, care constituie baza puterii ei de lupta. Cunoașterea în cele mai bune condițiuni a acestei tehnici, mînuirea ei cu iscusință și păstrarea ei, iată o sarcină deosebit de importantă care stă în fața ofițerilor, sergenților și soldaților. Organizațiile U.T.M., sub conducerea locțiitorilor politici ai comandanților și a organizațiilor de partid, sînt chemate să desfășoare o muncă neobosită pentru a educa atemiștii și pe toți militarii în spiritul dragostei față de cunoașterea, mînuirea și păstrarea armamentului și a tehnicii de luptă. Această problemă a fost dezbătută în conferința U.T.M. pe marea unitate „N“. Conținutul raportului și discuțiile purtate au arătat multe forme și metode de muncă folosite de organizațiile U.T.M. de pe nave, au scos în evidență organe conducătoare U.T.M. și utemiști care muncesc cu mult elan pentru a dezvolta la militari dragostea față de tehnica din dotare. Au fost date ca exemplu organizațiile U.T.M. unde activează ofițeri: Boka Matei, Dincă Ștefan, Livezeanu Nicolae. In aceste organizații se desfășoară o muncă susținută pentru popularizarea pe o scară cit mai largă a cunoștințelor tehnico-științifice prin : conferințe, referate, convorbiri, prin activitatea careurilor de specialitate, organizarea de întrlniri între militari, ingineri și tehnicieni prin povestiri despre faptele eroice ale marinarilor sovietici în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Formele și metodele de muncă folosite de a.teste, organizații.T.M. "sfîrtesc "un interes deosebit în rîndul militarilor. Literatura științifică, publicațiile de specialitate, au aici o largă răspîndire. Un lucru esențial în activitatea organizațiilor U.T.M. amintite este acela că ofițerii utemiști sînt antrenați în munca de organizație. Ca urmare a activității desfășurate de organizațiile atemiste s-au obținut succese importante în mobilizarea militarilor pentru cunoașterea și întreținerea in cele mai bune condițiuni a armamentului și a tehnicii de luptă. Așa se explică faptul că in organizația U.T.M. unde muncește ofițerul Boka Matei, peste 95 la sută din utemiști sînt purtători ai semnelor onorifice de armă. Sunt multe posturi de luptă și subunități întregi fruntașe în pregătirea de luptă și politică, cum sînt acelea din care fac parte utemiștii Stere Ștefan, Duminică Ion, Băluț Petre. Aici se poate spune pe drept cuvînt că utemiștii sînt mîndria subunităților de pe nave. Și în alte organizații U.T.M., au arătat delegații la conferință, s-au obținut realizări importante. De pildă, utemiștii și ceilalți militari de la ateliere, sub conducerea comandanților și a locțiitorilor lor politici, au reușit să scurteze timpul necesar diferitelor lucrări de reparații , de materiale, să obțină economii de combustibil în valoare de sute de mii de lei. Dezbaterile conferinței au scos la iveală și o serie de lipsuri în munca organizațiilor atemiste. Astfel a reieșit că unele organizații utemiste neglijează educarea militarilor în spiritul dragostei față de armamentul și tehnica din dotare. Alte organizațiiutemiste nu se străduiesc să folosească în munca lor metodele cele mai vii și atractive pentru mobilizarea militarilor în cunoașterea și mînuirea în cele mai bune condițiuni a armamentului și a tehnicii de luptă. Aceste lipsuri se datoresc în bună măsură și organului politic. Subaprecierea de către organul politic a misitcii de educare a militarilor în spiritul dragostei față de armament și tehnica de luptă s-a manifestat și în cadrul conferinței U.T.M. Pe bună dreptate, a remarcat un participant la conferință, că aceste probleme au fost tratate cu superficialitate in raport Tineretul manifestă întotdeauna un interes deosebit pentru cuceririle științei și tehnicii. Pentru aceasta, organizațiile utemiste au datoria de a organiza asemenea activități care să contribuie în bună măsură la îmbogățirea cunoștințelor militarilor în problemele care-i interesează și în special în problemele legate de munca lor de zi cu zi.le Or, acest lucru a fost neglijat de uneorganizații utemiste, activitatea lor rezumîndu-se numai la ședințe și adunări. Această stare de lucruri își are cauza în lipsa de îndrumare permanentă din partea organelor politice. Conferința a criticat pe ofițerii Călian, Ivănescu Ion, Boitaș Gheorghe, care de mult timp nu au mai venit pe nave și se mulțumesc să dea indicații numai din birou. Luînd cuvintul la discuții, cartinoul major Mreja Gheorghe a arătat că, timp de citava luni de zile, biroul atemist din carc face parte nu a mai fost instruit de ^tre lucrătorul politic. A mai arătat, de asemenea, că în cazurile cînd acesta vine în subunități se mulțumește să dea îndrumări în grabă. Conferința U.T.M. p. M. U. a subliniat necesitatea intensificării muncii organizațiilor utemiste în scopul mobilizării militarilor pentru însușirea în cele mai bune condițiuni a tehnicii de luptă. Luptînd pentru îndeplinirea hotărîrii conferinței, organizațiile U.T.M., prin activitatea lor zilnică, vor aduce un aport deosebit de important la ridicarea calității pregătirii de luptă pe nave, dezvoltînd la atemiști, la militari, dragostea față de tehnica de pe nave și hotărîrea de a o minui și păstra ca pe lumina ochilor. GH. PUȘCAȘI Cu întregul echipaj Amintiri de neuitat Sînt amintiri care rămîn adinc imprimate în mintea și sufletul omului, pe care timpul, cu întregul lui noian de fapte și întîmplări, nu poate să le spulbere și nici măcar să micșoreze frumusețea lor. Asemenea amintiri rămîn mereu vii, iar evocarea lor trezește aceleași emoții pe care le-ai încercat atunci cînd aceste fapte s-au petrecut. Clipe de neuitat au trăit acei care au manifestat la una din mărețele demonstrații de la 23 August, cînd, trecînd prin fața tribunelor, au putut raporta cu mîndrie partidului, guvernului, țării întregi, noile succese obținute în muncă, dragostea și atașamentul față "de regimul nostru democrat popular și cauza oamenilor muncii, cînd, într-un entuziasm nestăvilit, și-au exprimat recunoștința și dragostea față de marea Uniune Sovietică, față de glorioasa sa Armată, eliberatoarea poporului nostru. Toți acei care au asistat sau au urmărit desfășurarea unei astfel de demonstrații, ascultînd în fața aparatelor de radio cuvintele însuflețite ale crainicului, nu pot uita sentimentele de înaltă mîndrie patriotică pe care le-au încercat atunci cînd prin fața tribunelor treceau militarii Forțelor noastre Armate. Din pasul lor cadențat, din ordinea desăvîrșită, de pe fețele lor dîrze și arse de soare, din felul cum stăpîneau tehnica de lupta, se desprindea hotărîrea cu care ei sînt gata să apere munca pașnică și plină de elan a poporului nostru muncitor, drepturile și cuceririle revoluționare ale oamenilor muncii. Cînd vocea crainicului anunța : trece drapelul parăzii, simbol al onoarei, gloriei și vitejiei — cine nu s-a simțit cuprins de un fior și nu și-a amintit cu admirație și respect de drapelul în fața căruia a jurat credință patriei noastre, Republica Populară Romînă. Cine nu a rămas cu un sentiment de nezdruncinată încredere în tăria și forța Armatei noastre Populare, cînd în urustul asurzitor al motoarelor și șenilelor se îndepărtau ultimele tancuri, care încheiau parada militară Cîte smtluente de bucurie, de încredere și de admirație nu a stîrnit apoi demonstrația oamenilor muncii ! Asistînd la o asemenea paradă, fiecare om al muncii și-a dat seama de unitatea moral-politică a popoirului roșu, care se sudează tot mai puternic, de legătura strînsă dintre popor și armată. Aceste sentimente le-a trăit și echipajul autotunului, comandat de sergentul Siclovar Dumitru, care a ascultat desfășurarea parăzii de anul trecut, transmisă prin radio. Și cît de mult doreau atunci militarii ca, măcar odată, în timpul stagiului militar, echipajul lor să poată defila în fața conducătorilor partidului și guvernului, în fața întregului nostru popor muncitor, să poată raporta personal că a obținut succese însemnate în pregătirea de luptă și politică, că este gata să apere cu bărbăție munca pașnică și cuceririle oamenilor muncii. Dorințe împlinite Echipajul autotunului comandat de sergentul Siclovan Dumitru este cunoscut chiar la marea unitate ca un echipaj fruntaș. Și aceasta pe burtă dreptate. La tragerile cu autotunul pe care le-a executat până acum a obținut numai calificative bune și toane bune. La pregătirea de luptă a ocupat primul loc pe subunitate. La lecțiile politice, militarii acestui echipaj dau răspunsuri bune, iar abateri de la disciplina militară nu au avut deloc de la începutul perioadei de instrucție. Aceste rezultate se datoresc muncii depuse de fiecare militar în parte pentru a-și însuși cît mai temeinic cunoștințele predate, se datoresc unității și coeziunii acestui echipaj. Aceasta i-a ajutat să învingă mai ușor greutățile, să înlăture mai repede și mai hotărît lipsurile. Cînd soldatul Giugleash. nu a îndeplinit condițiunile de tragere la prima ședința de tragere cu automatul, nici unul din membrii echipajului nu a mai avut odihnă pînă cînd tovarășul lor nu a cunoscut în amănunțime regulile și procedeele de tragere cu armamentul infanteriei, pînă nu le-a aplicat corect în practică. Datorită ajutorului primit, la următoarea ședință de tragere soldatul Giuglea a obținut calificativul „bine‘‘. Exigența comandantului bine cunoscută de către toți de echipaj este subordonații. Acest fapt a contribuit in mare măsură obținerea rezultatelor bune. El cere militarilo lor să respecte întocmai cerințele regulamentare; fiind el însuși exemplu în această privință, pretinde subordonaților să execute întocmai ordinele și dispozițiunile pe care le dă Mecanicul conductor, caporalul Pop V., la început nu răspundea la semnalele comandantului de echipaj. I se părea că poate conduce autotunul și singur, orientîndu-se după celelalte mașini de luptă sau după armele cu care coopera în timpul exercițiului. Dar comandantul nu a admis aceasta. Printr-o muncă perseverentă, el a obișnuit pe caporalul Pop V, să conducă autotunul așa cum situația o cere. Acest lucru s-a răsfrînt apoi în mod pozitiv asupra rezultatelor obținute de echipaj. La instrucția tactică, echipajul a obținut rezultate bune tocmai datorită faptului că mecanicul conductor a răspuns prompt la semnalele comandantului, ocolind — la indicațiile acestuia — locurile accidentate, obstacolele, oprind autotunul în pozițiile cele mai favorabile executării focului, mărind sau micșorînd viteza așa cum impunea situația de „luptă“. Autotunul cel mai curat, cel mai bine întreținut pe întreaga subunitate, este cel al echipajului comandat de sergentul Siclovan. Perfecta stare de întreținere a autotunului reflectă dragostea întregului echipaj față de armamentul și tehnica de luptă cu care este dotat, prețuirea înaltelor lui calități tactico-tehnice. Totodată, aceasta mai oglindește nivelul ridicat al stării disciplinare a întregului echipaj și felul organizat în care s-a obișnuit să muncească. Sergentul Siclovan este într-adevăr un bun și priceput organizator al muncii. Pentru timpul afectat întreținerii materialului, după planificarea locțiitorului tehnic, el întocmește un grafic în care repartizează fiecărui militar sarcinile ce le are de îndeplinit. Astfel subordonații știu precis ce au de făcut în timp, știu cînd trebuie să termine operațiunea respectivă. Succesele obținute de acest echipaj se datoresc însă, în primul rând, ajutorului primit din partea comandantului, locțiitorului politic al acestuia și organizației U.T.M. din subunitate. Este demnă de remarcat stăruința cu care întregul echipaj aplică în practică toate cunoștințele și sfaturile primite de la comandantul de subunitate, de la locțiitorul politic, precum și îndrumările organizației U.T.M. Munca vie desfășurată nu a rămas neobservată. Primirea în rîndurile organizației U. T. M. a caporalului Stroie I. a constituit o prețuire a muncii acestuia, o cinste ce s-a făcut întregului echipaj. Bucuria caporalului Stroie a fost și bucuria echipajului. Iată însă că șirul bucuriilor — urmare firească a activității rodnice — continuă, întregului echipaj i s-a făcut cinstea de a participa la marea paradă de la 23 August ce va avea loc anul acesta. Dorința nutrită cu atîta căldură va fi împlinită. La 23 August echipajul va defila prin fața tribunelor fremătînde. Mereu înainte Entuziasmul și bucuria celor care au fost selecționați pentru defilare se pot citi de pe fețele lor, din vorbele lor, din elanul pe care-l depun în îndeplinirea oricărei misiuni. Și cum să nu fii bucuros cînd ți s-a acordat asemenea cinste ! Cum să nu depui eforturi înzecitte pentru a răspunde cu demnitate încrederii acordate, cum că nu te straduiești pentru ca în această măreață zi de 23 August să treci în așa fel prin fața tribunelor iicit inimile oamenilor cinstiți să freamăte de admirație și bucurie, să le inspiri și mai multă încredere în tăria, forța și pregătirea Armatei noastre Populare, iar pe dușmanii poporului nostru să-i faci să simtă că nu-i așteaptă nimic bun dacă vor îndrăzni să tulbure munca pașnică a harnicului nostru popor, constructor al socialismului ! Așa gândesc militarii selecționați în blocul de defilare, așa gândește echipajul autotunului comandat de sergentul Siclovan Dumitru. Iar faptele lor confirmă aceasta. „Vom folosi perioada de pregătire — spune sergentul Siclovan — pentru a obține noi succese în pregătirea de specialitate și politică. Acum vom pune accentul pe cunoașterea amănunțită a autotunului, de câte fiecare servant în parte. Controlul tehnic pe care-l vom executa și ședințele de întreținere a materialului vor fi folosite la maximum în acest scop. Mecanicul conductor, cu această ocazie, își va perfecționa și mai mult deprinderea de a conduce. Cunoașterea perfectă a regulilor de circulație și a semnalelor, deprinderea marșului în coloană și păstrarea disciplinei pe timpul marșului vor fi de asemenea obiective importante pe care le vom urmari în această perioadă. Suntem mîndri că am fost selecționați în blocul de defilare — spunem încheiere sergentul Siclovan — și ne vom strădui cu toții să răspundem cu cinste încrederii acordate“. Locotenent major T. OPREAN Joi 22 iulie 1954 Nr. 170 (2475) Adunarea festivă cu prilejul aniversarii a 10 ani de la eliberarea Poloniei Miercuri seara a avut loc la Casa Prieteniei Romino-Sovietice, festivitatea organizată de Institutul Romin pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea cu prilejul aniversării a 10 ani de la eliberarea Poloniei. La festivitate au participat tovarășii : Al Moghioroș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, membru în Biroul Politic al C.C. a P. M. R, N. Ceaușescu, secretar al C. C. al P. M. R.. M Mujic, vicepreședinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, miniștri membri al C. C. al P. M. R, precum și reprezentanți ai organizațiilor obștești, ofițeri superiori ai Forțelor Armate ale R.P.R., oameni de știință și cultură, oameni ai muncii Au participat membri ai corpului diplomatic. Festivitatea a fost deschisă de tovarășul Mihail Roșianu, președintele Institutului Român pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea. A luat cuvântul tovarășul Avram Bunaciu, secretar al Prezidiului Marii Adunări Naționale a R P. R, care a vorbit despre cea de a 10-a aniversare a eliberării Poloniei. Vorbitorul a arătat că poporul român, alături de celelalte popoare prietene și iubitoare de pace, participă din toată inima la marea sărbătoare a poporului frate polonez : aniversarea a 10 ani de la eliberarea Poloniei. Sentimentul de bucurie ce-i încearcă poporul nostru în ziua măreței aniversări a Poloniei populare este cu atît mai viu cu cît și poporul român se pregătește cu entuziasm să sărbătorească împlinirea unui deceniu de la eliberarea patriei sale de sub jugul fascismului hitlerist de către glorioasa Armată Sovietică. Ziua de 22 iulie 1944, a spus mai departe vorbitorul, să înscrie ca cea mai importanta zi din istoria poporului frate polonez. Năzuințele de secole ale muncitorilor și țăranilor polonezi au început să devină realități. Victoria de însemnătate istorico-mondială a Uniunii Sovietice asupra fascismului Lillerist a creat poporului muncitor polonez posibilitatea eliberării sale de sub jugul capitalismului și condițiile dobîndirii unor mari cuceriri politice, economice și culturale, condițiile făuririi statului democrat-popular Vorblorul a arătat in continuare marile realizări obținute de poporul muncitor polonez sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, care urmează cu încredere politica inspirată din genteza învățătură lui Marx, Engels, Lenin, Stalin. Industriaalizarea țării a progresat într-un ritm rapid, iar producția mijloacelor de producție a ajuuns în anul 1953 l ă 236 la sută față de 1949. Producția bunurilor de larg consum a crescut în 1953 de 2 ori față de 1938. Procesul de mecanizare a agriculturii, electrificarea satelor, lupta pentru întărirea și lărgirea gospodăriilor de stat și a cooperativelor agricole de producție și stațiunile de mașini și tractoare au luat de asemenea o mare dezvoltare Vorbitorul s-a ocupat apoi de lupta oamenilor muncii polonezi pentru traducerea în viață a sarcinilor trasate de cel de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, pentru întărirea și dezvoltarea continuă a Poloniei populare. Vorbind despre politica externă a R. P. Polone, tovarășul Avram Bunaciu a spus : Această politică are la bază prietenia și alianța de nezdruncinat cu marea Uniune Sovietică, luptătoarea cea mai dârză pentru victoria cauzei păcii și colaborării internaționale. Relații de strînsă prietenie leagă poporul polonez de popoarele marii Republici Populare Chineze, de popoarele tuturor țărilor lagărului democrației și socialismului. ■ Poporul muncitor din țara noastră este legat de poporul polonez printr-o veche și strînsă prietenie care în ultimul deceniu a căpătat un conținut nou, bogat. La baza actualelor relații frățești stau prietenia comună cu marea noastră eliberatoare, Uniunea Sovietică, sentimentele comune de dragoste și recunoștință ce le nutresc popoarele noastre gloriosului popor sovietic. O expresie fidelă a relațiilor prietenești de nezdruncinat romîno-pollone o constituie tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală încheiat între cele două țări. Relațiile de prietenie și colaborare româno-polonă se adincesc și se dezvoltă necontenit. Din ce în ce mai largi și mai rodnice sînt schimburile economice comerciale și culturale dintre țările noastre. Colaborarea tehnico-științifică este un factor deosebit de important pentru dezvoltarea și înflorirea necontenită a țărilor noastre. Prietenia romînopolonă s-a întărit și se va întări fără încetare Oamenii muncii din R.P.R. — a spus în încheiere vorbitorul — se bucură din toată inima de succesele și realizările poporului frate polonez, privindu-le ca pe propriile lor succese. La cea de a 10-a anivesare a eliberării Poloniei, poporul muncitor din R.P.R. felicită călduros poporul muncitor polonez și îi urează din adîncul inimii să cucerească noi și mărețe izbinzi in lupta pentru construirea socialismului și apărarea păcii. A luat apoi cuvîntul ambasadorul Republicii Populare Poloneze București, W. Wrzosek. Poporul polonez, a spus vorbitorul, sărbătorește cea de a 10-a aniversare a eliberării țării de către eroica Armată Sovietică și de către Armata Poloneză care a luat ființă cu ajutorul frățesc al Uniunii Sovietice. Au trecut 10 ani. Sînt ani de muncă pașnică, creatoare, a poporului care pentru întîia oară la istoria Poloniei a devenit stăpînul adevărat al țării și al vieții sale. La fel ca și în viata poporului frate romîn, baza transformărilor din viața poporului polonez o constituie prietenia veșnică cu marea Uniune Sovietică, colaborarea și solidaritatea internațională cu toți oamenii muncii, datorită căreia a putut să ia ființă puternicul lagăr al păcii și socialismului. In Polonia populară, datorită mobilizării tuturor elementelor patriotice ale poporului în jurul partidului și guvernului au fost îndeplinite înainte de termen și depășite prevederile primului plan trienal de refacere, precum și sarcinile primilor patru ani ai planului de șase ani în domeniul industrializării țârii. La fel ca și in Republica Populară Română, au luat ființă noi ramuri ale industriei, necunoscute in țara noastră sub regimul capitalist. A fost creată industria de automobile, de construcții navale, electorehnică, chimică și altele, iar producția industrială globală pe cap de locuitor depășește de 5,6 ori nivelul antebelic. S-au înregistrat de asemenea succese în dezvoltarea formelor socialiste ale producției agricole. In Polonia există actualmente peste 8000 cooperative agricole de producție și 400 stațiuni de mașini și tractoare, înzestrate cu aproape 17.000 de tractoare. A crescut necontenit nivelul cultural al maselor populare. In domeniul Invățămîntului a fost lichidat analfabetismul, toți copiii de vîrstă școlară învață în cadrul învățămîntului obligatoriu de 7 ani. Arta și literatura au atins un nivel nemaicunoscut pînă în prezent în Polonia, iar beneficiarul acestor valori intelectuale este însuși poporul polon. Fiecare din cuceririle noastre economice, fiecare realizare, in domeniul ridicării nivelului de trai al maselor muncitoare, în afară de valorile sale directe mai are și o mare valoare în plus, aceea că influențează creșterea forțelor pașnice din lumea întreagă, mobilizează pe toți oamenii cinstiți la luptă pentru apărarea păcii și progres social. De aceea, salutînd cea de a 10-a aniversare, poporul polonez privește cu încredere în viitor, crede în forțele păcii și este convins că voința oamenilor muncii din toate țările va zădărnici uneltirile criminale ale adepților unui nou război. După festivitate a urmat un program artistic alcătuit din piese muzicale ale compozitorilor polonezi Chopin, Moniușko, Simanovski, Rujițki, Gradstein, interpretate de artiști vocali, instrumentiști și de balet din Capitală. (Agerpres). IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Spre noi succese în sporirea producției bunurilor de larg consum și a producției agricole Din întreprinderile industriei alimentare Muncitorii, inginerii și tehnicienii din numeroase întreprinderi ale industriei alimentare intîmpină ziua de 23 August producînd însemnate cantități de bunuri peste plan. La fabrica de ulei ,,13 Decembrie“ din Capitală, de pildă, întrecerea socialistă a luat în această perioadă un nou avînt. intre 20 iunie și 15 iulie s-au dat peste plan, printre alte produse 617 tone ulei brut și 1.172 tone de ulei comestibil. Datorită măsurilor tehnico-organizatorice luate de către conducerea administrativă, planul de reparații al acestei întreprinderi a fost realizat cu 20 de zile mai devreme, economisindu-se materiale în valoare de 61.465 lei. In urma unei munci susținute, muncitorii și tehnicienii întreprinderii de stat pentru produse lactate din orașul Cluj s-au situat printre colectivele fruntașe din sectorul produselor lactate. Ei și-au depășit simțitor angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August. Astfel, în prima jumătate a lunii iulie, s-au dat peste plan 7 tone de unt și 125.100 t. lapte pasteurizat. Una din preocupările de seamă ale colectivului acestei întreprinderi o constituie asigurarea materiei prime necesare unei producții continue. In prima jumătate a lunii iulie, întreprinderea a realizat 96 la sută din planul de achiziții pe întreaga lună, iar cotele de lapte, destinate fabricii pe luna in curs au fost colectate pină la aceeași dată în proporție de 88 la sută. Pînă acum, întreprinderea și-a îndeplinit planul de contractări pe anul 1954 în proporție de 307 la sută. Folosirea rațională a materiei prime și a utilajului a făcut ca prețul de cost al produselor realizate în fabrică între 20 iunie 15 iulie să fie redus cu 5 la sută. Cu elan sporit lucrează în cinstea zilei de 23 August și muncitorii fabricilor de bere. Intre 20 iunie și 15 iulie, muncitorii fabricii de bere ,,Rahova“ din Capitală au produs peste plan 500.000 litri de bere blondă, 130.000 litri de bere neagră și 350.000 kg. de malț pentru fabricile depline. In același timp, colectivul fabricii de bere „Grivița“ a dat mai mult de 1.500.000 litri de bere blondă și neagră, peste prevederile planului. (Agerpres). (De la corespondentul nostru). — Aproape că nu rămîne bucată de țeavă care să nu fie folosită în secția bunurilor de larg consum de la uzinele „Republica“ din Capitală. Zilele trecute a fost trimis spre magazinele de stat un nou lot de paturi pentru copii, strl Di de slatînă și alte produse. De curînd a fost pus in fabricație un nou produs : umerașe de haine din metal. Primele 200 bucăți au și fost produse, iar alte 4000 sînt în curs de executare. Printre fruntașii luptei pentru mai multe produse de consum popular se număra tovarășii Barbălată Gh., Dumitru Mihai, Anton Florea, Bunea Natalia, lăcătuși, și sudorul Muscalu Dumitru. Un nou produs Produse alimentare peste plan ARAD, (de la corespondentul nostru). —Muncitorii întreprinderii de interes local „7 Noiembrie"-Arad, antrenați in Întrecerea socialistă și apticînd metodele sovietice de muncă, au obținut rezultate însemnate în muncă. De la începutul anului și pînă în ziua de 9 iulie a. c., muncitorii Întreprinderii au dat peste plan 1623 tone făină, 173.290 litri spirt și 52.000 litri oțel. De asemenea, cu ajutorul raționalizărilor și prin întrebuințarea justă a materiilor prime, în luna iunie s-au economisit materii prime auxiliare în valoare de 141.384 lei, față de luna mai cînd au fost făcute economii de 53.650 lei. La aceste rezultate au contribuit toți muncitorii întreprinderii și mai ales fruntașii în întrecerea socialistă, ca Francisc Varga, lăcătuș la moară, Mihai Hajos, Andrei Stoianov și alții Cooperativele meșteșugărești produc tot mai multe bunuri de larg consum (De la corespondentul nostru). Despre eforturile pe care le depun membrii cooperativelor meșteșugărești din regiunea București pentru a da cît mai multe bunuri de larg consum, vorbesc faptele lor. In primul semestru al acestui an, cooperativele meșteșugărești din această regiune și-au îndeplinit planul de producție în proporție de 125 la sută, iar prețul de cost a fost redus cu 5,5 la sută. Cooperativele meșteșugărești folosesc resursele locale și deșeuri de la întreprinderile de interes republican, sandale pentru copii, din care confecționează încălțăminte bărbătească, rochii și bluze de damă, confectione pentru copii, precum și diferite obiecte de uz casnic, caplite pentru gătit, cuptoare pentru aragaz, obiecte din lemn etc. Uniunea Regională a Cooperativelor Meșteșugărești a luat o serie de măsuri pentru aprovizionarea la timp, a cooperatorilor cu materii prime și fabricate, stimulând folosirea resurselor locale din raioanele și satele regiunii. S-au deschis magazine de desfacere pe lângă cooperativele meșteșugărești, precum și noi cooperative la sate. De asemenea, pentru o mai bună aprovizionare a țăranilor muncitori, s-au luat măsuri ca mărfurile produse de cooperative să se desfacă în tîrgurile și odoarele din centrale raionale și comunale. In prezent sînt în curs de înființare aproape 30 cooperative meșteșugărești în satele din raioanele Alexandria și Roșiorii de Vede. La unele cooperative meșteșugărești s-au lărgit secțiile existente și au fost înființate altele noi. Astfel, la cooperativa ,,Partizanul" din Alexandria a luat ființă o secție unde se lucrează glonguri de pantofi și piese pentru șah, folosindu-se deșeuri ; la cooperativa „Vasilescu-Vasia“ din Călărași se confecționează din doc cauciucat haine de proiecție pentru mineri, iar le cooperativa „7 Noiembrie“ din Giurgiu se folosesc deșeuri pentru confecționarea de articole pentru femei și copii. Unele cooperative, ca : „Vasile Roaită“ din Călărași și „Progresul“ din Oltenița, produc încălțăminte pentru copii și bărbați, pe care o livrează comerțului de stat. Multe cooperative aduc un deosebit aport și la burmi mers al actualei campanii agricole. Secția mecanică a cooperativei „Oltul" din Turnu Măgurele, de pildă, a executat reparații de bună calitate la mașini și unelta agricolă. La cooperativa „Metalurgia Bărăganului" din Călărași, pe lîngă faptul că se strunjesc valțuri de mori, se toarnă și unele piese necesare tractoarelor „K. D.35". Cooperativa „Fierul“ din Roșiorii de Vede asigură, în actuala campanie agricolă, reparațiile mașinilor agricole din raioanele Roșiorii de Vede, Alexandria și Zimnicea. .Sortimentele sporite de textile, pielărie, articole de metal și lemn, executate în cooperativele meșteșugărești sînt de calitate din ce în ce mai bună. Seceră, treieră și desmîriștesc BACĂU, (de la corespondentul nostru). In comuna Odoftești, raionul Bacău, lucrările de recoltare, treieriș și dașmiriștii se desfășoară cu însuflețire. Țăranii muncitori din comună au terminat de secerat orzul și au început de curînd treierișul. Pînă nu demult, la aria nr. 3 a fost treierat orzul cules de pe o suprafață de 6 ha. De îndată ce s-au treierat primele cantități de orz, țăranii muncitori din comună au predat cotele cuvenite statului, in comună, chitanța nr. 1 a fost obținută de comunistul Cucu Ion, care a predat la baza de recepție 67 kg. orz. Exemplul său a fost urmat de țăranul mijlocaș Ciobanu Jenică care a predat 120 kg. de orz, și de alți țărani muncitori. Zilele călduroase din ullima vreme au făcut ca și grîul să se coacă, fiind numai buni de secerat. in ultimele 5 zile, țăranii muncitori din comună au secerat o suprafață de 200 ha, semănată cu griu. Țăranii muncitori Săbăreanu Vasile, Ropotă Neculai și alții, de îndată ce au secerat grîul, au trecut la desmiriștit. Pe întreaga comună au fost desmiriștite pînă in prezent 50 hectare. Fruntaș la seceriș, fruntaș la predarea cotelor (De la corespondentul nostru). — îndrumat de organizația de partid, sfatul popular al comunei Pesac, raionul Sînnicolaul Mara, a organizat temeinic întrecerea patriotică între țăranii muncitori. întrecerea are ca principale obiective terminarea la timp a secerișului, a transportului la aici, a treieritului și îndeplinirea planului de colectări. In toate aceste munci, țăranul muncitor Mihai Țintoi a fost fruntaș. In ziua de 12 iulie, el s-a prezentat primul din comuni la baza de recepție unde a predat 746 kg. griu drept cotă către stat. La baza de recepție, el a fost întîmpinat cu flori de către responsabilul bazei, și de către alți țărani muncitori din comună.