Apărarea Patriei, iulie 1954 (Anul 10, nr. 152-178)

1954-07-22 / nr. 170

2 _________________________________ APĂRAREA PAÎRIEI (De la trimisul nostru). In conferința U.T.M. pe marea unitate „N“, printre alte probleme s-a dezbătut pe larg problema întăririi vieții interne de organi­zație. Conferința a constatat că in urma adu­nărilor pentru­­ dări de seamă viața internă s-a îmbunătățit simțitor în numeroase organi­zații utem­iste. Au fost date ca exemplu birourile utemiste ai căror secretari sunt ofi­țerii Savin Vasile și Săvescu Emil. In aceste organizații adunările generale și ședințele de birou­­ se pregătesc temeinic și se desfășoară la un nivel tot mai înalt. Arma criticii și autocriticii este folosită, cu mai mult curaj de către membrii organizației. Organele con­ducătoare folosesc cu mai multă pricepere munca individuală de la om la om. Din raport și din discuțiile purtate a reie­șit că, datorită îmbunătățirii vieții interne de organizație, a crescut simțul de răspu­n­­­dere a­ utemiștilor față de îndeplinirea hotă­­rîrilor și sarcinilor de­­ organizație. Ca ur­mare, organizațiile utemiste dau un ajutor tot mai eficace comandanților și locțiitorilor lor politici în instruirea și educarea efecti­velor Succesele obținute de organizațiile ute­miste în această perioadă se datoresc con­ducerii și îndrumării lor permanente de că­tre organele politice și organizațiile de par­tid. îmbunătățirea vieții interne a unor or­ganizații utemiste se datorește faptului că organele politice s-au ocupat cu mai mult simț de răspundere de organizarea semina­riilor cu organele conducătoare U.T.M., de Îndrumarea lor practică la locul de muncă. Dezbaterile conferinței au scos în eviden­ță și lipsurile care se mai manifestă în munca UT.M. A fost combătut cu tărie for­malismul de care mai dau dovadă unele or­gane conducătoare U.T.M. în pregătirea adu­nărilor generale, ceea ce au avut ca urmare că în unele locuri acestea se desfășoară la un nivel nesatisfăcător. In organizația U. T. M. unde secretar al biroului este sergentul Stan Marin, rapoarte­le ce se prezintă în adunări sînt întocmite în pripă, tratînd deseori în mod superficial problemele. Așa se explică faptul că nici discuțiile nu se desfășoară la un nivel cores­punzător. In unele organizații, principiul conducerii colective este subapreciat. Timp de ctteva luni de zile, biroul atemist al cărui secretar este ofițerul Ciobanu Frantz nu a mai ținut ședințe. Nu întotdeauna secretarul a antre­nat î­n rezolvarea sarcinilor întreg biroul. Muncind în mod sectar, ofițerul Ciobanu F­rantz a pus biroul de multe ori în fața unor hotărâri deja luate de unul singur. Conferința a constatat că în unele părți se merge pe linia de a se discuta în ședin­țele de birou numai planurile de muncă, ne­­glijîndu-se dezbaterea diferitelor probleme legate de munca organizațiilor atemiste în sprijinul pregătirii de luptă și politice. Acea­sta a dus la tocirea simțului de răspundere al birourilor utemiste față de munca de or­ganizație. In conferință s-a combătut cu tărie o practi­că dăunătoare care sa mai manifestă in ac­tivitatea unor organizații utemiste : înlocui­rea muncii individuale de la om la om cu ședințe și adunări d­e tot felul. Conferința a recomandat organizațiilor atemiste să în­­lăture cu desăvirșire ședințomania, să folo­sească în activitatea lor metode cît mai vii și atractive, iar ca metodă principală, munca individuală cu oamenii. Nu au fost­ trecute cu vederea nici mani­festările nejuste față de critică și autocritică ale unor organe conductoare U.T.M. și chiar ale unor ajutori pentru munca U.T.M. A fost criticat cu tărie ofițerul Pascal Ioan, care a avut atitudini fățișe de gîtuire a cri­ticii de jos. Aceste lipsuri care mai dăinuie tn activitatea organizațiilor atemiste se da­­toresc în mare măsură și organelor politice, care nu au controlat și îndrumat permanent munca organelor conducătoare U.T.M.­­Sînt unii lucrători ai organelor politice, cum ar fi de pildă ofițerii Th­e N. și Baratky B., care de mult timp nu au mai mers prin unități,sau atunci cînd au mers s-au mulțumit să cea indicații din fugă organelor conducătoare, fără a le ajuta practic în muncă. Conferința U.T.M. pe ATU., în baza ra­portului și a discuțiilor purtate, a hotărît luarea unor măsuri care să ducă pe viitor la îmbunătățirea continuă a vieții interne de organizație, VIAȚA U.T.M. Conferințele U.T.M. pe mari unități Să îmbunătățim viața internă de organizație Mai multă atenție educării militarilor în spiritul dragostei față de armament și tehnica de luptă Armata noastră are în dotare o tehnică de prim rang, care constituie baza puterii ei de lupta. Cunoașterea în cele mai bune con­­dițiuni a acestei tehnici, mînuirea ei cu iscusință și păstrarea ei, iată o sarcină deosebit de importan­tă care stă în fața ofi­țerilor, sergenților și soldaților. Organiza­țiile U.T.M., sub conducerea locțiitorilor politici ai comandanților și a organizațiilor de partid, sînt chemate să desfășoare o mun­că neobosită pentru a educa atemiștii și pe toți militarii în spiritul dragostei față de cunoașterea, mînuirea și păstrarea arma­mentului și a tehnicii de luptă. Această problemă a fost dezbătută în con­ferința U.T.M. pe marea unitate „N“. Con­ținutul raportului și discuțiile purtate au arătat multe forme și metode de muncă fo­losite de organizațiile U.T.M. de pe nave, au scos în evidență organe conducătoare U.T.M. și utemiști care muncesc cu mult elan pentru a dezvolta la militari drago­stea față de tehnica din dotare. Au fost date ca exemplu organizațiile U.T.M. unde activează ofițeri­: Boka Matei, Dincă Ște­fan, Livezeanu Nicolae. In aceste organi­zații se desfășoară o muncă susținută pentru popularizarea pe o scară cit mai largă a cunoștințelor tehnico-științifice prin : con­ferințe, referate, convorbiri, prin activitatea careurilor de specialitate, organizarea de în­trlniri între militari, ingineri și tehnicieni prin povestiri despre faptele eroice ale ma­rinarilor sovietici în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Formele și metode­­le de muncă folosite de a.teste, organizați­i.T.M. "sfîrt­esc "un interes deosebit î­n rîndul militarilor. Literatura științifică, pu­blicațiile de specialitate, au aici o largă răspîndire. Un­ lucru esențial în activitatea organizațiilor U.T.M. amintite este acela că ofițerii utemiști sînt antrenați în munca de organizație. Ca urmare a activității desfășu­rate de organizațiile atemiste s-au obținut succese importante în mobilizarea militarilor pentru cunoașterea și întreținerea in cele mai bune condițiuni a armamentului și a teh­nicii de luptă. Așa se explică faptul că in organizația U.T.M. unde muncește ofițerul Boka Matei, peste 95 la sută din utemiști sînt purtători ai semnelor onorifice de armă. Sunt multe posturi de luptă și subunități în­tregi fruntașe în pregătirea de luptă și po­litică, cum sînt acelea din care fac parte utemiștii Stere Ștefan, Duminică Ion, Băluț Petre. Aici se poate spune pe drept cuvînt că utemiștii sînt mîndria subunităților de pe nave. Și în alte organizații U.T.M., au arătat delegații la conferință, s-au obținut rea­lizări importante. De pildă, utemiștii și ceilalți militari de la ateliere, sub conduce­rea comandanților și a locțiitorilor lor poli­tici, au reușit să scurteze timpul necesar diferitelor lucrări de reparații , de materiale, să obțină economii de combustibil în va­loare de sute de mii de lei. Dezbaterile conferinței au scos la iveală și o serie de lipsuri în munca organizații­lor atemiste. Astfel a reieșit că unele or­ganizații utemiste neglijează educarea mi­litarilor în spiritul dragostei față de arma­mentul și tehnica din dotare. Alte organi­zații­­­utemiste nu se străduiesc să folo­sească în munca lor metodele cele mai vii și atractive pentru mobilizarea militarilor în cunoașterea și mînuirea în cele mai bune condițiuni a armamentului și a tehnicii de luptă. Aceste lipsuri se datoresc în bună măsură și organului politic. Subaprecierea de către organul politic a misitcii de educare a militarilor în spiritul dragostei față de armament și tehnica de luptă s-a manifestat și în cadrul conferinței U.T.M. Pe bună drep­tate, a remarcat un participant la conferință, că a­ceste probleme au fost tratate cu super­ficialitate in raport Tineretul manifestă întotdeauna un in­teres deosebit pentru cuceririle științei și tehnicii. Pentru aceasta, organizațiile ute­miste au datoria de a organiza asemenea activități care să contribuie în bună măsură la îmbogățirea cunoștințelor militarilor în problemele care-i interesează și în special în problemele legate de munca lor de zi cu zi.­le Or, acest lucru a fost neglijat de une­organizații utemiste, activitatea lor rezumîndu-se numai la ședințe și adunări. Această stare de lucruri își are cauza în lipsa de îndrumare permanentă din partea organelor politice. Conferința a cri­ticat pe ofițerii Călian, Ivănescu Ion, Boitaș Gheorghe, care de mult timp nu au mai ve­nit pe nave și se mulțumesc să dea indicații numai din birou. Luînd cuvintul la discuții, cartinoul ma­jor Mreja Gheorghe a arătat că, timp de citava luni de zile, biroul atemist din carc face parte nu a­ mai fost instruit de ^tre lucrătorul politic. A mai arătat, de ase­menea, că în cazurile cînd acesta vine în subunități se mulțumește să dea îndru­mări în grabă. Conferința U.T.M. p. M. U. a subliniat necesitatea intensificării muncii organizațiilor utemiste în scopul mobilizării militarilor pentru însușirea în cele mai bune condițiuni a tehnicii de luptă. Luptînd pentru­ îndeplinirea hotărîrii con­ferinței, organizațiile U.T.M., prin activita­tea lor zilnică, vor aduce un aport deosebit de important la ridicarea calității pregătirii de luptă pe nave, dezvoltînd la atemiști, la militari, dragostea față de tehnica de pe nave și hotărîrea de a o minui și păstra ca pe lumina ochilor. GH. PUȘCAȘI Cu întregul echipaj Amintiri de neuitat Sînt amintiri care rămîn adinc imprimate în mintea și sufletul omului, pe care timpul, cu întregul lui noian de fapte și întîmplări, n­u poate să le spulbere și nici măcar să micșoreze frumusețea lor. Asemenea a­­mintiri rămîn mereu vii, iar evocarea lor trezește­­ aceleași emoții pe care le-ai încer­cat atunci cînd aceste fapte s-au petrecut. Clipe de­­ neuitat a­u trăit acei care au manifestat la una din mărețele demonstrații de la 23 August, cînd, trecînd prin fața tri­bunelor, au putut raporta cu mîndrie parti­dului, guvernului, țării întregi, noile suc­cese obținute­­ în muncă, dragostea și atașa­mentul față "de regimul nostru democrat popular și cauza oamenilor muncii, cînd, într-un entuziasm nestăvilit, și-au exprimat recunoștința și dragostea față de marea Uniune Sovietică, față de glorioasa sa Ar­mată, eliberatoarea poporului nostru. Toți acei care au asistat sau au urmărit desfă­șurarea unei astfel de demonstrații, ascul­­tînd în­ fața aparatelor de radio cuvintele în­suflețite ale crainicului, nu pot uita senti­mentele de înaltă mîndrie patriotică pe care le-au încercat atunci cînd prin fața tribu­nelor treceau militarii Forțelor noastre Ar­mate. Din pasul lor cadențat, din ordinea desăvîrșită, de pe fețele lor dîrze și arse de soare, din felul cum stăpîneau tehnica de lupta, se desprindea hotărîrea cu care ei sînt gata să apere munca pașnică și plină de elan a poporului nostru muncitor, drep­turile și cuceririle revoluționare ale oame­nilor muncii. Cînd vocea crainicului anunța : trece dra­pelul parăzii, simbol al onoarei, gloriei și vitejiei — cine nu s-a simțit cuprins de un fior și nu și-a amintit cu admirație și res­pect de drapelul în fața căruia a jurat cre­dință patriei noastre, Republica Populară Romînă. Cine nu a rămas cu un sentiment de nezdruncinată încredere în tăria și forța Armatei noastre Populare, cînd în urustul asurzitor al motoarelor și șenilelor se înde­părtau ultimele tancuri, care încheiau parada milita­ră Cîte smtluente de bucurie, de încredere și de admirație nu a stîrnit apoi demonstra­ția oamenilor muncii ! Asistînd la o ase­menea paradă, fiecare om al muncii și-a dat seama de unitatea moral-politică a po­­poirului roșu, care se sudează tot mai­ pu­ternic, de legătura strînsă­ dintre popor și armată. Aceste sentimente le-a trăit și echipajul autotunului, comandat de sergentul Siclovar Dumitru, care a ascultat desfășurarea parăzii de anul trecut, transmisă prin radio. Și cît de­ mult doreau atunci militarii ca, măcar odată, în timpul stagiului militar, echipajul lor să poată defila în fața conducătorilor partidului și guvernului, în fața întregului nostru popor­ muncitor, să poată raporta per­­sonal că a obținut succese însemnate în pregătirea de luptă și politică, că este gata să apere cu bărbăție munca pașnică și cuce­ririle oamenilor muncii. Dorințe împlinite Echipajul autotunului comandat de ser­­gen­tul Siclovan Dumitru este cunoscut chiar la marea­ unitate ca un echipaj fruntaș. Și aceasta pe burtă dreptate. La tragerile cu autotunul pe care le-a executat până acum a obținut numai calificative bune și toane bune. La pregătirea de luptă a ocupat pri­mul loc pe subunitate. La lecțiile politice, militarii acestui echipaj dau răspunsuri bu­ne, iar abateri de la disciplina militară nu au avut deloc de la începutul perioadei de instrucție. Aceste rezultate se datoresc muncii de­puse de fiecare militar în parte pentru a-și însuși cît mai temeinic­ cunoștințele pre­date, se datoresc unității­­ și coeziunii acestui echipaj. Aceasta i-a ajutat să învingă mai ușor greutățile, să înlăture mai repede și mai hotărît lipsurile. Cînd soldatul Giuglea­sh. nu a îndeplinit condițiunile de tragere la prima ședința de tragere cu automatul, nici unul din membrii echipajului nu a mai avut odihnă pînă cînd tovarășul lor nu a cunoscut în amănunțime regulile și procedeele de tragere cu ar­ma­­mentul infanteriei, pînă nu le-a aplicat corect în practică. Datorită ajutorului primit, la următoarea ședință de tragere soldatul Giuglea a obți­nut calificativul „bine‘‘. Exigența comandantului bine cunoscută de către toți de echipaj este subordonații. Acest fapt a contribuit in mare măsură obținerea rezultatelor bune. El cere­­ militari­lo lor să respecte întocmai cerințele regulamen­tare; fiind el însuși exemplu în această pri­vință, pretinde subordonaților să execute în­tocmai ordinele și dispozițiunile pe care le dă Mecanicul conductor, caporalul Pop V., la început nu răspundea la semnalele coman­dantului de echipaj. I se părea că poate con­duce autotunul și singur, orientînd­u-se du­pă celelalte mașini de luptă sau după ar­mele cu care­­ coopera în timpul exercițiului. Dar comandantul nu a admis aceasta. Prin­­tr-o muncă perseverentă, el a obișnuit pe caporalul Pop V, să conducă autotunul așa cum situația o cere. Acest lucru s-a răs­­frînt apoi în mod pozitiv asupra rezultate­lor obținute de echipaj. La instrucția tacti­că, echipajul a obținut rezultate bune to­cmai datorită faptului că mecanicul conductor a răspuns prompt la semnalele comandantului, ocolind — la indicațiile acestuia — locurile accidentate, obstacolele, oprind autotunul în pozițiile cele mai favorabile executării fo­cului, mărind sau micșorînd viteza așa cum impunea situația de „luptă“. Autotunul cel mai curat, cel mai bine în­treținut pe întreaga subunitate, este cel al echipajului comandat de sergentul Siclovan. Perfecta stare de întreținere a autotunului reflectă dragostea întregului echipaj față de armamentul și tehnica de luptă cu care este dotat, prețuirea­ înaltelor lui calități tactico-tehnice. Totodată, aceasta mai oglin­dește nivelul ridicat al stării disciplinare a întregului echipaj și felul organizat în care s-a obișnuit să muncească. Sergentul Siclovan este într-adevăr un bun și priceput organizator al muncii. Pen­tru timpul afectat întreținerii materialului, după planificarea locțiitorului tehnic, el întocmește un grafic în care repartizează fiecărui militar sarcinile ce le are­ de înde­plinit. Astfel subordonații știu precis ce au de făcut în timp, știu cînd trebuie să termine operațiunea respectivă. Succesele obținute de acest echipaj se da­toresc însă, în primul rând, ajutorului primit din partea comandantului, locțiitorului po­litic al acestuia și organizației­ U.T.M. din subunitate. Este demnă de remarcat stăruin­ța cu care întregul echipaj aplică în prac­tică toate cunoștințele și sfaturile primite de la comandantul de subunitate, de la locțiito­rul politic, precum și îndrumările organiza­ției U.T.M. Munca vie desfășurată nu a rămas neob­servată. Primirea în rîndurile organizației U. T. M. a caporalului Stroie I. a constituit o prețuire a muncii acestuia, o cinste ce s-a făcut întregului echipaj. Bucuria caporalului Stroie a fost și bucuria echipajului. Iată însă că șirul bucuriilor — urmare fi­rească a activității rodnice — continuă, în­tregului echipaj i s-a făcut cinstea de a par­­ticipa la marea paradă de la 23 August ce va avea loc anul acesta. Dorința nutrită cu atîta căldură va fi împlinită. La 23 Au­gust echipajul va defila prin fața tribunelor fremătînde. Mereu înainte Entuziasmul și bucuria celor care au fost selecționați pentru defilare se pot citi de pe fețele lor, din vorbele lor, din elanul pe ca­­re-l depun în îndeplinirea oricărei misiuni. Și cum să nu fii bucuros cînd ți s-a acordat asemenea cinste ! Cum să nu depui eforturi înzecitte pentru a răspunde cu demnitate în­crederii acordate, cum că nu te straduiești pentru ca în această măreață zi de 23 Au­gust să treci în așa fel prin fața tribunelor iicit inimile oamenilor cinstiți să freamăte de admirație și bucurie, să le inspiri și mai multă încredere în tăria, forța și pregătirea Armatei noastre Populare, iar pe dușmanii poporului­­ nostru să-i faci să simtă că nu­-i așteaptă nimic bun dacă vor îndrăzni să tul­bure munca pașnică a harnicului nostru po­­por, constructor al socialismului ! Așa gândesc militarii selecționați în blo­cul de defilare, așa gândește echipajul auto­tunului comandat de sergentul Siclovan Du­mitru. Iar faptele lor confirmă aceasta. „Vom folosi perioada de pregătire — spune sergentul Siclovan — pentru a obține noi succese în pregătirea de specialitate și politică. Acum vom pune accentul pe cu­noașterea amănunțită a autotunului, de câ­te­ fiecare servant în parte. Controlul tehnic pe care-l vom executa și ședințele de între­ținere a materialului vor fi folosite la maxi­mum în acest scop. Mecanicul conductor, cu această ocazie, își va perfecționa și mai mult deprinderea de a conduce. Cunoașterea perfectă a regu­lilor de circulație și a semnalelor, deprin­derea marșului în coloană și păstrarea disci­plinei pe timpul marșului vor fi de asemenea obiective importante pe care le vom urmar­i în această perioadă. Suntem mîndri că am fost selecționați în blocul de defilare — spune­m­ încheiere ser­gentul Siclovan — și ne vom strădui cu to­ții să răspundem cu cinste încrederii acor­date“. Locotenent major T. OPREAN Joi 22 iulie 1954 Nr. 170 (2475) Adunarea festivă cu prilejul aniversarii a 10 ani de la eliberarea Poloniei Miercuri seara a avut loc la Casa Priete­niei Romino-Sovietice, festivitatea organi­zată de Institutul Romin pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea cu prilejul ani­versării a 10 ani de la eliberarea Poloniei. La festivitate au participat tovarășii : Al Moghioroș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, membru în Biroul Politic al C.C. a P. M. R­, N. Ceaușescu, secretar al C. C. al P. M. R.. M Mujic, vicepreședinte al Prezi­diului Marii Adunări Naționale, miniștri membri al C. C. al P. M. R­, precum și re­prezentanți ai organizațiilor obștești, ofi­țeri superiori ai Forțelor Armate ale R.P.R., oameni de știință și cultură, oameni ai muncii Au participat membri ai corpului diplo­matic. Festivitatea a fost deschisă de tovarășul Mihail Roșianu, președintele Institutului Ro­­mân pentru Relațiile Culturale cu Străină­tatea. A luat cuvântul tovarășul Avram Bunaciu­, secretar al Prezidiului Marii Adunări Na­ționale a R P. R­, care a vorbit despre cea de a 10-a aniversare a eliberării Poloniei. Vorbitorul a arătat că poporul român, alături de celelalte popoare prietene și iubitoare de pace, participă din toată inima la marea săr­bătoare a poporului frate polonez : ani­versarea a 10 ani de la eliberarea Poloniei. Sentimentul de­ bucurie ce-i încearcă poporul nostru în ziua măreței aniversări a Poloniei populare este cu atît mai viu cu cît și po­­porul român se pregătește cu entuziasm să sărbătorească împlinirea unui deceniu de la eliberarea patriei sale de sub jugul fascis­mului hitlerist de către glorioasa Armată Sovietică. Ziua de 22 iulie 1944, a spus mai departe vorbitorul, să înscrie ca cea mai importanta zi din istoria poporului frate polonez. Năzu­ințele de secole ale muncitorilor și țărani­lor polonezi au început să devină realități. Victoria de însemnătate istorico-mondială a Uniunii Sovietice asupra fascismului Lille­­rist a creat poporului muncitor polonez po­sibilitatea eliberări­i sale de sub jugul capi­­talismului și condițiile dobîndirii unor mari cuceriri politice, economice și culturale, con­dițiile făuririi statului democrat-popular­ Vorb­lorul a arătat in continuare marile realizări obținute de poporul muncitor polo­nez sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, care urmează cu încredere politica inspirată din gentez­a învățătură lui Marx, Engels, Lenin, Stalin. Industria­a­lizarea țării a progresat într-un ritm rapid, iar producția mijloacelor de producție a a­­juuns în anul 1953 l ă 236 la sută față de 1949. Producția bunurilor de larg consum a crescut în 1953 de 2 ori față de 1938. Pro­cesul de mecanizare a agriculturii, electrifi­carea satelor, lupta pentru întărirea și lărgi­rea gospodăriilor de stat și a cooperativelor agricole de producție și stațiunile de mașini și tractoare au luat de asemenea o mare dez­voltare Vorbitorul s-a ocupat apoi de lupta oa­menilor muncii polonezi pentru traducerea în viață a sarcinilor trasate de cel de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, pentru întărirea și dezvolta­rea continuă a Poloniei populare. Vorbind despre politica externă a R. P. Polone, tovarășul Avram Bunaciu a spus : Această politică are la bază prietenia și a­­lianța de nezdruncinat cu marea Uniune Sovietică, luptătoarea cea mai dârză pentru victoria cauzei păcii și colaborării interna­ționale. Relații de strînsă prietenie leagă po­porul polonez de­­ popoarele marii Republici Populare Chineze, de popoarele tuturor ță­rilor lagărului democrației și socialismului. ■ Poporul muncitor din țara noastră este legat de poporul polonez printr-o veche și strînsă prietenie care în ultimul deceniu a căpătat un conținut nou, bogat. La baza ac­tualelor relații frățești stau prietenia comună cu marea noastră eliberatoare, Uniunea Sovietică, sentimentele comune de dragoste și recunoștință ce le nutresc popoarele noa­stre gloriosului popor sovietic. O expresie fidelă a relațiilor prietenești de nezdruncinat romîno-pollone o constituie tra­tatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală încheiat între cele două țări. Rela­țiile de prietenie și colaborare rom­âno-po­­lonă se adincesc și se dezvoltă necontenit. Din ce în ce mai largi și mai rodnice sînt schimburile economice comerciale și cultu­rale dintre­­ țările noastre. Colaborarea teh­­nico-științifică este un factor deosebit de im­portant pentru dezvoltarea­ și înflorirea ne­contenită a țărilor noastre. Prietenia romîno­­polonă s-a întărit și se va întări fără înce­tare Oamenii muncii din R.P.R. — a spus în încheiere vorbitorul — se bucură din toată inima de succesele și realizările poporului frate polonez, privindu-le ca pe propriile lor succese. La cea­ de a 10-a anivesare a eli­berării Poloniei, poporul muncitor din R.P.R. felicită călduros poporul muncitor polonez și îi urează din adîncul inimii să cucerească noi și mărețe izbinzi in lupta pentru construirea socialismului și apărarea păcii. A luat apoi cuvîntul ambasadorul Repu­blicii Populare Polone­ze București, W. Wrzosek. Poporul polonez, a spus vorbitorul, săr­bătorește cea de a 10-a aniversare a elibe­rării țării de către eroica Armată Sovietică și de către Armata Poloneză care a luat ființă cu ajutorul frățesc al Uniunii Sovie­tice. Au trecut 10 ani. Sînt ani de muncă paș­nică, creatoare, a poporului care pentru în­tîia oară la istoria Poloniei a devenit stă­­pînul adevărat al țării și al vieții sale. La fel ca și în viata poporului frate romîn, baza transformărilor din viața poporului polo­nez o constituie prietenia veșnică cu marea Uniune Sovietică, colaborarea și solidaritatea internațională cu toți oamenii muncii, dato­rită căreia a putut să ia ființă puternicul lagăr al păcii și socialismului. In Polonia populară, datorită mobilizării tuturor elementelor patriotice ale poporului în jurul partidului și guvernului au fost îndeplinite înainte de termen și depășite prevederile primului plan trienal de refacere, precum și sarcinile primilor patru ani ai pla­nului de șase ani în domeniul industrializă­rii țârii. La fel­­ ca și in­ Republica Populară Ro­­mână, au luat ființă noi ramuri ale indu­striei, necunoscute in țara noastră sub re­gimul capitalist. A fost creată industria de automobile, de construcții navale, electoreh­­nică, chimică și altele, iar producția indu­strială globală pe cap de locuitor depășește de 5,6 ori nivelul antebelic. S-au înregistrat de asemenea succese în dezvoltarea formelor socialiste ale produc­ției agricole. In Polonia există actualmente peste 8000 cooperative agricole de produc­ție și 400 stațiuni de mașini și tractoare, înzestrate cu aproape 17.000 de tractoare. A crescut necontenit nivelul cultural al maselor populare.­ In domeniul Invățămîntu­­lui a fost lichidat analfabetismul, toți copiii de vîrstă școlară învață în cadrul învăță­­mîntului obligatoriu de 7 ani. Arta și litera­tura au atins un nivel nemaicunoscut pînă în prezent în Polonia, iar beneficiarul a­­cestor valori intelectuale este însuși po­porul polon. Fiecare din cuceririle noastre economice, fiecare realizare, in domeniul ridicării nive­lului de trai al maselor muncitoare, în afară de valorile sale directe mai are și o mare­­ valoare în plus, aceea că influențează crește­rea forțelor pașnice din lumea întreagă, mobilizează pe toți oamenii cinstiți la luptă pentru apărarea păcii și progres social. De aceea, salutînd cea de a 10-a aniversare, po­porul polonez privește cu încredere în vii­tor, crede în forțele păcii și este convins că voința oamenilor muncii din toate țările va zădărnici uneltirile criminale ale adepți­lor unui nou război. După festivitate a urmat un program ar­tistic alcătuit din piese muzicale ale compo­zitorilor polonezi Chopin, Moniușko, Sima­­novski, Rujițki, Gradstein, interpretate de artiști vocali, instrumentiști și de balet din Capitală. (Agerpres). IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Spre noi succese în sporirea producției bunurilor de larg consum și a producției agricole Din întreprinderile industriei alimentare Muncitorii, inginerii și tehnicienii din numeroase întreprinderi ale industriei ali­mentare intîmpină ziua de 23 August pro­­ducînd însemnate cantități de bunuri pe­ste plan. La fabrica de ulei ,,13 Decembrie“ din Capitală, de pildă, întrecerea socialistă a luat în această perioadă un nou avînt. in­tre 20 iunie și 15 iulie s-au dat peste plan, printre alte produse 617 tone ulei brut și 1.172 tone de ulei comestibil. Da­torită măsurilor tehnico-organizatorice lua­te de către conducerea administrativă, pla­nul de reparații al acestei întreprinderi a fost realizat cu 20 de zi­le mai devreme, e­­conomisindu-se materiale în valoare de 61.465 lei. In urma unei munci susținute, munci­torii și tehnicienii întreprinderii de stat pentru produse lactate din orașul Cluj s-au situat printre colectivele fruntașe din sectorul produselor lactate. Ei și-au depă­șit simțitor angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August. Astfel, în prima ju­mătate a lunii iulie, s-au dat peste plan 7 tone de unt și 125.100 t. lapte pasteu­­rizat. Una din preocupările de seamă ale colectivului acestei întreprinderi o con­stituie asigurarea materiei prime nece­sare unei producții continue. In prima ju­mătate a lunii iulie, întreprinderea a rea­lizat 96 la sută din planul de achiziții pe întreaga lună, iar cotele de lapte, desti­nate fabricii pe luna in curs au fost co­lectate pină la aceeași dată în proporție de­ 88 la sută. Pînă acum, întreprinderea și-a îndeplinit planul de contractări pe a­­nul 1954 în proporție de 307 la sută. Fo­losirea rațională a materiei prime și a uti­lajului a făcut ca prețul de cost al produ­selor realizate în fabrică între 20 iunie 15 iulie să fie redus cu 5 la sută. Cu elan sporit lucrează în cinstea zilei de 23 August și muncitorii fabricilor d­e bere. Intre 20 iunie și 15 iulie, munci­torii fabricii d­e bere ,,Rahova“ din Ca­pitală au produs peste plan 500.000 litri de bere blondă, 130.000 litri de bere nea­gră și 350.000 kg. de malț pentru fabri­cile de­pline. In același timp, colectivul fabricii de bere „Grivița“ a dat mai mult de 1.500.000 litri de bere blondă și nea­gră, peste prevederile planului. (Ager­pres). (De la corespondentul nostru). — Aproape că nu rămîne bucată de țeavă care să nu fie folosită în secția bunurilor de larg con­sum­ de la uzinele „Republica“ din Capitală. Zilele trecute a fost trimis spre magazinele de stat un nou lot de paturi pentru copii, strl­ Di de slatînă și alte produse. De curînd a fost pus in fabricație un nou produs : umerașe de haine din metal. Pri­mele 200 bucăți au și fost produse, iar alte 4000 sînt în curs de executare. Printre fruntașii luptei pentru mai multe produse de consum popular se număra to­varășii Barbălată Gh., Dumitru Mihai, An­ton Florea, Bunea Natalia, lăcătuși, și sudo­rul Muscalu Dumitru. U­n nou p­rod­u­s Produse alimentare peste plan ARAD, (de la corespondentul nostru). —­­Muncitorii întreprinderii de interes local „7 Noiembrie"-Arad, antrenați in Întrecerea so­cialistă și apticînd metodel­e sovietice de muncă, au obținut rezultate însemnate în muncă. De la începutul anului și pînă în ziua de 9 iulie a. c., muncitorii Întreprinderii au dat peste plan 1623 tone făină, 173.290 litri spirt și 52.000 litri oțel. De asemenea, cu aju­torul raționalizărilor și prin întrebuințarea justă a materiilor prime, în luna iunie s-au economisit materii prime auxiliare în va­loare de 141.384 lei, față de luna mai cînd au fost făcute economii de 53.650 lei. La aceste rezultate au contribuit toți mun­citorii întreprinderii și mai ales fruntașii în întrecerea socialistă, ca Francisc Varga, lă­cătuș la moară, Mihai Hajos, Andrei Stoia­­nov și alții­ Cooperativele meșteșugărești produc tot mai multe bunuri de larg consum (De la corespondentul nostru).­­ Despre eforturile pe care le depun membrii coope­rativelor meșteșugărești din regiunea Bucu­rești pentru a da cît mai multe bunuri de larg consum, vorbesc faptele lor. In primul semestru al acestui an, cooperativele mește­șugărești din această regiune și-au îndepli­nit planul de producție în proporție de 125 la sută, iar prețul de cost a fost redus cu 5,5 la sută. Cooperativele meșteșugărești folosesc resur­sele locale și deșeuri de la întreprinderile de interes republican, sandale pentru copii, din care­ confecționează încălțăminte bărbătea­scă, rochii și bluze de damă, confectione pentru copii, precum și diferite obiecte de uz casnic, ca­­­plite pentru gătit, cuptoare pen­tru aragaz, obiecte din lemn etc. Uniunea Regională a Cooperativelor Mește­­șugărești a luat­ o serie de măsuri pentru aprovizionarea la timp, a cooperatorilor cu materii prime și fabricate, stimulând folosi­rea resurselor locale din raioanele și satele regiunii. S-au deschis magazine de desfacere pe lângă cooperativele meșteșugărești, pre­cum și noi cooperative la sate. De aseme­nea, pentru o mai bună aprovizionare a ță­ranilor muncitori, s-au luat măsuri ca măr­furile produse de cooperative să se desfacă în tîrgurile și odoarele din centrale raionale și­­ comunale. In prezent sînt în curs de în­ființare aproape 30 cooperative meșteșugă­rești în satele din raioanele Alexandria și Roșiorii de Vede. La unele cooperative meșteșugărești s-au lărgit secțiile existente și au fost înființate altele noi. Astfel, la cooperativa ,,Partizanul" din Alexandria a luat ființă o secție unde se lucrează glonguri de pantofi și piese pentru șah, folosindu-se deșeuri ; la cooperativa „Va­­silescu-Vasia“ din Călărași se confecționează din doc cauciucat haine de proiecție pentru mineri, iar le cooperativa „7 Noiembrie“ din Giurgiu se folosesc deșeuri pentru confec­ționarea de articole pentru femei și copii. Unele cooperative, ca : „Vasile Roaită“ din Călărași și „Progresul“ din Oltenița, produc încălțăminte pentru copii și bărbați, pe care o livrează comerțului de stat. Multe cooperative aduc un deosebit aport și la burmi mers al actualei campanii agri­cole. Secția mecanică a cooperativei „Oltul" din Turnu Măgurele, de pildă, a executat re­parații de bună calitate la mașini și unelta agricolă. La cooperativa „Metalurgia Bărăga­nului" din Călărași, pe lîngă faptul că se strunjesc valțuri de mori, se toarnă și u­­nele piese necesare tractoarelor „K. D.­35". Cooperativa „Fierul“ din Roșiorii de Vede asigură, în actuala campanie agricolă, repa­rațiile mașinilor agricole din raioanele Roșiorii de Vede, Alexandria și Zimnicea. .Sortimentele sporite de textile, pielărie, articole de metal și lemn, executate în coo­perativele meșteșugărești sînt de calitate din ce în ce mai bună. Seceră, treieră și desmîriștesc BACĂU, (de la corespondentul nostru).­­ In comuna Odoftești, raionul Bacău, lucră­rile de recoltare, treieriș și dașmiriștii se desfășoară cu însuflețire. Țăranii muncitori din comună au­ terminat de secerat orzul și au început de curînd treierișul. Pînă nu demult, la aria nr. 3 a fost treie­rat orzul cules de pe o suprafață de 6 ha. De îndată ce s-au treierat primele cantități de orz, țăranii muncitori din comună au predat cotele cuvenite statului, in comună, chitanța nr. 1 a fost obținută de comu­nistul Cucu Ion, care a predat la baza de recepție 67 kg. orz. Exemplul său a fost urmat de țăranul mijlocaș Ciobanu Jenică care a predat 120 kg. de orz, și de alți ță­rani muncitori. Zilele călduroase din ullima vreme au făcut ca și grîul să se coacă, fiind numai bu­ni de secerat. in ultimele 5 zile, țăranii muncitori din comună au secerat o suprafață de 200 ha, semănată cu griu. Țăranii muncitori Săb­ăreanu Vasile, Ro­potă Neculai și alții, de îndată ce au se­cerat grîul, au trecut la desmiriștit. Pe în­treaga comună au fost desmiriștite pînă in prezent 50­ hectare. Fruntaș la seceriș, fruntaș la predarea cotelor (De la corespondentul nostru). — îndru­mat de organizația de partid, sfatul popular al comunei Pesac, raionul Sînnicolaul Mara, a organizat temeinic întrecerea patriotică între țăranii muncitori. întrecerea are ca principale obiective terminarea la timp a se­cerișului, a transportului la aici, a treieritu­­lui și îndeplinirea planului de colectări. In toate aceste munci, țăranul muncitor Mihai Țintoi a fost fruntaș. In ziua de 12 iulie, el s-a prezentat primul din comuni la baza de recepție unde a predat 746 kg. griu drept cotă către stat. La baza de re­cepție, el a fost întîmpinat cu flori de către responsabilul bazei, și de către alți țărani muncitori din comună.

Next