Apărarea Patriei, aprilie 1959 (Anul 15, nr. 76-101)
1959-04-01 / nr. 76
2 — Sa dăm mai mare amploare întrecerii socialiste între militari și între subunități In unitățile și formațiunile Forțelor noastre Armate numărul militarilor antrenați în întrecerea socialistă sporește cu fiecare zi. Aceasta dovedește creșterea conștiinței politice a militarilor, creșterea spiritului lor de răspundere față de întărirea continuă a puterii combative a unităților și subunităților noastre. Comandanții, organele politice, organizațiile de partid și atemiste înțeleg tot mai bine importanța întrecerii socialiste intre militari și între subunități în procesul pregătirii de luptă și în acțiunea de realizare de economii ce se desfășoară în armată. Ei sunt cu hotărîre pentru extinderea întrecerii, pentru stabilirea unor obiective cât mai precise în vederea îndeplinirii cu maximum de randament a planului pregătirii de luptă și politice. In marea majoritate a unităților întrecerea este orientată în mod just spre sporirea numărului militarilor și subunităților de frunte, obiectiv a cărui realizare înseamnă creșterea necontenită a puterii combative a Armatei noastre Populare. Pentru ca întrecerea socialistă să capete o amploare și mai mare în armată și flotă este necesar să fie îmbunătățită conducerea ei, să i se dea mai multă atenție din partea comandanților, organelor politice și organizațiilor de partid, în unitatea de pontonieri în care lucrează ofițerul S. Marin, de întrecere se ocupă cu seriozitate și comandanții, și organizația de bază de partid, și organizațiile atemiste. Ofițerii din statul major au primit însărcinarea să sprijine pe comandanții de subunități în fixarea unor obiective cît mai precise și strîns legate de planul pregătirii de luptă și politice al unității și al fiecărei subunități în carte. In etapa actuală se desfășoară din plin instrucția de specialitate în toate armele. In această situație, problema stabilirii obiectivelor concrete ale întrecerii dintre militari și dintre subunități este mult ușurată. Lupta pentru atingerea și depășirea haremurilor, pentru titlul de specialist de clasă etc. pune în fața militarilor — a grupelor și plutoanelor — sarcini precise. Ele trebuie să constituie în același timp obiective pentru întrecere. Atingerea obiectivelor trebuie fixată în timp, cît mai judicios, astfel ca sarcinile impuse de planul pregătirii de luptă și politice să fie îndeplinite și depășite. In această muncă trebuie luptat cu toată hotărîrea împotriva formalismului, a simplificărilor și ușurărilor. Se mai întîmplă în unele locuri ca în goana după rezultate spectaculoase să fie neglijate normele de lucru prevăzute în instrucțiuni și regulamente, să fie neglijată cerința esențială ca militarul să se instruiască în condiții cît mai apropiate de condițiile grele ale cîmpului de luptă. Desigur că un asemenea procedeu nu poate aduce servicii creșterii măiestriei de luptă a militarilor și subunităților, ba, dimpotrivă, dăunează. Pentru ca rezultatele ce se obțin în pregătirea de luptă și politică a subunităților să fie cît mai bune este necesar să se acorda toată atenția întrecerii individuale între militari. Numai atunci cînd fiecare militar are obiective precise pentru care luptă în întrecere și se simte răspunzător pentru îndeplinirea lor, numai atunci poate fi eficace întrecerea între subunități Creșterea numărului de militari de frunte, de specialiști de clasă, însușirea specialităților înrudite, acordarea de ajutor reciproc în instrucție, exploatarea cît mai economicoasă a tehnicii de luptă, lupta pentru realizarea de economii etc., iată obiective care în etapa actuală pot să stea pe primul plan în întrecerea socialistă. In foarte multe unități a luat amploare întrecerea pentru ca toți servanții sau membrii echipajului să-și însușească principala specialitate a subunității (cum ar fi de exemplu acea de ochitor în cadrul unui tun). Astfel, soldatul fruntaș Marin G. dintr-o subunitate de tancuri, deși specialitatea sa este de încărcător, el trage cu tunul de pe tanc îndeplinind condițiile pentru calificativul de „foarte bine“ și poate să-l înlocuiască la nevoie și pe mecanicul conductor. Asemenea exemple sînt numeroase și ele oglindesc creșterea continuă a conștiinței politice a militarilor, a simțului lor de răspundere pentru apărarea patriei ; ele dovedesc că întrecerea socialistă este o înaltă școală de educație comunistă a militarilor forțelor noastre Armate. întrecerea socialistă n-are nimic comun cu lupta egoistă, cu concurența, ci, dimpotrivă, ea presupune, ca pe ceva indispensabil, ajutorul tovărășesc și schimbul de experiență. Practica a dovedit că e bine ca și ofițerii comandanți de subunități să-și ia angajamente individuale privind perfecționarea pregătirii lor profesionale și a subordonaților, îndeplinirea angajamentelor luate de ofițeri poate fi discutată în adunări ale ofițerilor. Angajamente socialiste pot lua și de către întreaga subunisetate, iar îndeplinirea acestora să se discute în adunarea întregului personal al subunității. Recent, după cum se știe, adunarea activului U.T.M. dintr-o unitate de tancuri a lansat o chemare patriotică către toate organizațiile U.T.M. din Forțele Armate ale R.P.R. pentru prelungirea duratei de funcționare a mașinilor de luptă între două reparații, reducerea consumului de carburanți și lubrifianți, precum și pentru depășirea normelor de rulaj la anvelopele autovehiculelor. La această chemare au răspuns cu entuziasm numeroase organizații atemiste. In coloanele presei noastre militare apar aproape zilnic știri în legătură cu angajamentele sporite pe care și le iau utemiștii din unități în legătură cu chemarea utemiștilor din unitatea de tancuri amintită. De foarte mare importanță este analizarea periodică și în mod organizat a rezultatelor întrecerii și recompensarea celor ce s-au situat în frunte Desigur, întrecerea nu trebuie să se organizeze în respectarea disciplinii militare, îndeplinirea serviciului de zi, de gardă etc. Toate acestea sînt reglementate cu strictețe și nu pot fi înlocuite cu angajamente luate în mod voluntar. Dar nu este mai puțin adevărat faptul că întrecerea întărește starea moralo-politică și, prin aceasta, contribuie la educarea militarilor in spiritul unei discipline militare conștiente. Creșterea conștiinței politice a militarilor antrenați în întrecere — fapt ușor de constatat în toate unitățile — are înrîurire directă asupra întregii comportări a militarului, asupra îndeplinirii ireproșabile a tuturor îndatoririlor sale de serviciu. De aceea e foarte important ca comandanții și lucrătorii politici, organizațiile de partid și atemiste, să ,aibă mereu în vedere faptul că întrecerea trebuie să constituie o școală de educație comunistă. Inițiatorii întrecerii în subunități trebuie să fie comuniștii și utemiștii. Organizațiile de partid și utemiste trebuie să caute în permanență ca toți membrii lor să-și îndeplinească angajamentele luate, să li se asigure rolul de frunte în întrecere, astfel ca prin exemplul lor personal să însuflețească întregul efectiv la o muncă avîntată. Pentru sprijinirea cît mai eficace a întrecerii socialiste este necesar să se acorde o mai mare atenție popularizării acesteia, organizării schimbului de experiență în vederea îmbunătățirii generale a muncii. In acest scop trebuie folosite în mod permanent toate formele și mijloacele de propagandă, inclusiv presa militară. Rezultatele în etapa actuală de pregătire de luptă și politică vor fi cu atît mai bune cu cît comandanții și lucrătorii politici, organizațiile de partid și atemiste vor sprijini mai intens întrecerea socialistă între militari și între subunități. APARAREAl PATRTÉT LA INSTRUCȚIA DE FRONT Militarii de sub comanda ofițerului Vasilcău Dumitru execută în cadrul instrucției de front îmbarcarea și debarcarea de pe mașini. (Foto : GH. BOGDAN) O discuție, cîteva amintiri și un fapt cotidian Gornistul sunase de mult stingerea. Doi soldați, cu paturi alăturate, continuau însă să șoptească : ... de ce nu pui mîna mai serios pe regulament ? Ce, vrei să suferim și noi, tot plutonul, pentru tine ? — Cum să nu învăț, măi frate Drăgan ! Ce, parcă eu nu vreau ca plutonul nostru să fie în frunte ? Dar nu vezi ! Oricît citesc nu se prinde nimic de mine. Ce, parcă eu n-aș vrea să fiu ca Constandache V. ? N-ai văzut cum îi turuie gura, de parcă toată viața n-ar fi învățat decît despre avioane, despre tunuri... — Care nu mai terminați discuția ! Ce, vreți să treziți toată bateria ? — le spuse tot în șoaptă plantonul. — Dacă nu încetați să știți că scot sergentul de serviciu. Ce mîine nu mai aveți timp să discutați, ori s-au băgat zilele-n sac ? Șoaptele încetară imediat. Cei doi soldați se învîrtiră în așternut și după un timp adormiră frămîntați de gînduri și de planuri. La clubul subunității, soldatul fruntaș Constandache V. juca șah. Rămase o clipă cu privirea încordată și izbucni în rîs, semn că nu se gîndea nici la presa amenințată și nici la viitoarea mișcare ce trebuia făcută. — Și cum măi, Vîjule, erai gata să faci prinsoare că am cine știe ce studii. Ai fi crezut poate că ar fi vreun academician! Nu, frate ! Am numai cursul elementar. Ci despre„secretu“ cunoștințele mele, le-am învățat și eu de la comandantul meu de grupă din anul trecut. Partida se întrerupse fără ca cineva să fi propus aceasta. Soldații Vîju Moise și Drăgan Daniel erau mulțumiți că găsiseră, în sfîrșit, prilejul să dezlege toate enigmele ce planau în jurul pregătirii soldatului fruntaș Constandache Vasile. Constandache se arăta însă zgîrcit la vorbă. Nu știu cum, dar parcă îi venea greu să vorbească despre el. In gîndurile lui însă, se desfășurau atîtea amintiri, un întreg film al străduințelor, al căutărilor și izbînzilor sale din anul trecut. Și toate aceste amintiri se legau de un singur om, așa cum toate pînzele corăbiei se leagă de un catarg. Și catargul acesta al amintirilor sale era sergentul Mureșan Ștefan, fostul saus comandant de grupă. Cînd îmbrăcase haina militară, Constandache se făcuse cunoscut ca un om sfios, învăța el, nu-i vorbă și atunci cu multă încordare la orele de specialitate, numai că de îndată ce trebuia să răspundă ceva vorbea încet, se gîndea mult pînă să rostească un cuvînt, de teamă ca nu cumva să greșească, să se facă de rușine față de tovarășii lui din grupă. Sergentul Mureșan se purtase față de ei, proaspeți învățăcei în ale artileriei, ca un adevărat frate mai mare. Ar fi fost în stare să le explice de zece ori un lucru și îi luceau ochii de bucurie atunci cînd în sfîrșit vorbele lui rămîneau în mintea subordonatului său. Intr-o zi îl luase pe soldatul Constandache deoparte și-i vorbise prietenește. — De ce te temi cînd trebuie să dai un răspuns — îi spusese el atunci — zi-i cu curaj ce știi și chiar de ai să greșești n-are să-ți taie nimeni capul. Mai întîi de toate să știi un lucru . Un luptător trebuie să vorbească în primul rînd cu voce tare. Ia imaginează-ți ce s-ar întîmpla în luptă, cînd zeci și sute de guri de foc își varsă în văzduh metalul, dacă un subordonat raportează comandantului său cu voce stinsă executarea unei misiuni . De atunci și pînă astăzi s-au petrecut multe evenimente. Sergentul Mureșan Ștefan a obținut titlul de „militar de frunte“, a fost evidențiat și premiat de multe ori și în toamna trecută a fost lăsat la vatră. Și în viața lui Constandache s-a petrecut un eveniment important, se poate spune o adevărată cotitură : acum două luni a fost primit în rîndurile utemiștilor. De atunci gîndurile lui, planurile lui de viitor au prins parcă aripi. Am asistat la o oră de specialitate. A venit rîndul să răspundă și soldatulfruntaș Constandache. Mi-a rămas și acum în minte precizia și claritatea cu care rostea fiecare definiție... Am discutat cu el și despre alte teme ale orelor de specialitate trecute. Cu această ocazie soldatul fruntaș Constandache mi-a repetat zeci de formule și de definiții, de paragrafe din regulamente și instrucțiuni. Intr-una din zile l-am întîlnit la clubul subunității. Cerceta harta politică a lumii și-și nota ceva în carnetul său boțit pe care-l ține totdeauna în buzunarul de la piept. Atunci am aflat că proaspătul atemist se pregătește de multă vreme pentru un nou eveniment : examenul pentru obținerea titlului de „militar de frunte“. Și asemenea soldatului fruntaș Constandache sînt mulți în subunitate, mai bine de un sfert din efectiv. Cînd discuți cu ei despre năzuințele lor, despre străduințele, încercările și izbutirile lor, simți parcă în preajmă avîntul tumultuos al celor ce s-au hotărît să meargă cu orice preț mereu în frunte. căpitan V. TEODORESCU T Miercuri 1 aprilie 1959 Nr. 76 (3919)' în Școala Militară Ședințele de pregătire fizică sînt conduse de către comandanții de subunități. La începutul fiecărei săptămîni însă comandanții de subunități fac o pregătire sub îndrumarea instructorului cu pregătirea fizică, locotenentul major Scurtu Gheorghe. Cu acest prilej se stabilesc exercițiile de gimnastică, exercițiile la aparate și jocurile sportive alcătui ședințe de pregătire care vor fizică, sînt definitivate probleme de metodică Dar la orele de pregătire fizică cu elevii participă de regulă, pe lingă comandantul subunității și instructorul cu pregătirea fizică. Lucrul acesta înlesnește o strînsă legătură și conlucrare a instructorului cu comandanții de subunități, în scopul pregătirii temeinice a elevilor. In felul acesta el se informează,în ce măsură pregătirea fizică îi ajută pe f elevi la instrucție. Mai mult, participând la o ședință de instrucție la subunitatea comandată de ofițerul Sălăjean Mihai, el a observat că elevii nu reușeau să se îmbarce în mașini în cel mai scurt timp. Pentru ședințele de pregătire fizică ale acestei subunități instructorul a planificat mai multe flotări, ridicări în brațe la bara fixă și ridicarea de greutăți care, executate progresiv, au dus la lichidarea neajunsului constatat. Urmărind desfășurarea întregii ședințe, instructorul se ocupă în mod special și de acei elevi care au lipsuri in pregătire. Cu acești elevi se lucrează timp mai mult. Practica aceasta s-a dovedit a fi cît se poate de bună. Astfel s-a lucrat în anul trecut și anul acesta cu elevii Cotarcea Valeriu, Soare Alexandru, Mircea Mihai etc. Rezultatul a fost acela că astăzi ei se prezintă la fel de bine pregătiți ca și ceilalți elevi din subunitățile lor. Căpitanul Gheorghiu Gh., locotenenții majori Nazarie, Rahoveanu și alții au cîștigat o experiență însemnată în conducerea ședințelor de pregătire fizică, sînt buni metodiști, în același timp îndrumarea permanentă pe care o primesc din partea instructorului cu pregătirea fizică îi ajută să-și îmbunătățească munca neîncetat Activități metodice și practice cu elevii In ultimul an de învățămînt în școală se pune un deosebit accent pe pregătirea metodică a elevilor, care, devenind ofițeri, vor conduce nemijlocit programul pregătirii fizice în subunitățile pe care le vor comanda, în acest sens, în ultimul an de învățămînt elevii trec pe rînd la comanda subunității în care natural se instruiesc sub supravegherea comandantului și a ofițerului cu pregătirea fizică. Sub îndrumarea comandantului de subunitate elevii se pregătesc în vederea ședințelor de instrucție pe care le vor conduce. în cazul pregătirii fizice, elevul alcătuiește programul ședinței, își întocmește planul conspect, îi instruiește pe șefii de ateliere (care sînt numiți dintre elevii subunității, renunțîndu-se toți la practica folosirii numai a acelora mai bine pregătiți). La pregătirea programului de a doua zi comandantul subunității, fără a-l tutela pe elev, îi dă cele mai bune îndrumări pentru organizarea și planificarea activității. Exigența comandantului în majoritatea cazurilor exercită multă înrîurire asupra elevului. El depune un interes deosebit atît în pregătirea ședinței cît și în desfășurarea ei. Dintre elevii ultimului an cei mai mulți pot fi dați ca exemplu pentru priceperea de care dau dovadă în organizarea și conducerea ședințelor de pregătire fizică. O mențiune, am acorda elevului plutonier Crăciun Ștefan care — deși foarte bun la toate disciplinele de învățămînt — vrea să se specializeze, după absolvirea școlii, ca ofițer cu pregătirea fizică , elevului plutonier Ion Marin — un foarte bun sportiv — elevilor sergenți Frățilă Stelian, Teodorescu Tiberiu. Reamintim însă că — cu foarte puține excepții — marea majoritate a elevilor sînt executanți iscusiți și pricepuți organizatori și conducători ai ședințelor de pregătire fizică. In unele subunități, comandanții obișnuiesc chiar să consulte pe elevii care au condus ședințele de pregătire fizică în a aprecia comportarea celorlalți elevi. Și acest fapt contribuie la educarea simțului de răspundere și a exigenței elevilor. Cultivarea interesului față de mișcarea sportivă de masă In același timp, în școală se urmărește cultivarea la elevi a dragosteiși a interesului pentru mișcarea sportivă de masă. In sprijinul acestei acțiuni vin multele competiții și concursuri de masă. Acțiunile sportive de masă organizate în școală au stimulat interesul elevilor, i-au atras la o participare deosebit de activă, întrecerile sportive, cum ar fi crosurile, crosurile pe schi etc., pe lângă faptul că au îmbunătățit unele recorduri ale școlii, au făcut să se afirme mulți elevi care înainte nu aveau înclinații și aptitudini pentru asemenea activități, cum ar fi de pildă elevul sergent Fechete Constantin, elevul fruntaș Laslo Atila și alții. Toți elevii din ultimul an de învățămînt trec pista cu obstacole intr-un timp mai scurt decît cel prevăzut de baremul pentru calificativul de foarte bine. Participarea masivă a elevilor în mișcarea sportivă de masă adaugă, de asemenea, însemnate învățăminte pregătirii lor care le vor fi de mare ajutor în munca de viitor. Căpitan T. BUCURENCIU Biroul organizației de bază de partid al cărui secretar este ofițerul Levcenco Constantin, folosind prilejul apariției în presă a articolului „Instruind să educăm“, a organizat o consfătuire cu micii comandanți. La această consfătuire s-a urmărit pe de o parte să se analizeze metodele folosite de micii comandanți în educarea soldaților, iar pe de altă parte să li se dea îndrumări sergenților asupra modului de îmbinare a muncii de instruire cu cea educativă. La început a fost prelucrat articolul „Instruind să educăm“. Exemplificările concrete s-au făcut citind metodele bune folosite de acei sergenți care au îmbinat în mod armonios latura pregătirii militare cu educarea soldaților în spiritul respectării cerințelor jurământului militar, a prevederilor regulamentelor. Au fost scoase în evidență metodele bune folosite de către sergenții Păculea Vasile și Turcu Vasile, caporalul Mitier Frederic și alții care, fiind apropiați de subordonați, au reușit să desfășoare o rodnică activitate educativă. Ca urmare, sergentul Păculea Vasile, spre exemplu, a reușit să mărească interesul subordonaților din grupă pentru a obține titlul de „militar de frunte“, a reușit să ridice pregătirea grupei la nivelul celor mai bune din unitate. La concursul executat cu ochitorii pe unitate, grupa sa a fost reprezentată de 4 ochitori, toți aceștia obținînd rezultate bune. Sergentul Turcu Vasile,, comandant de grupă calculatori, a folosit pentru antrenarea soldaților în lucru cu aparatul P.U.C. metoda concursurilor, ceea ce a dus la încadrarea lor în barem și la o mai mare dibăcie în mânuirea acestui aparat. Cu ocazia unei conduceri a focului, comandanții au fost mulțumiți de modul de lucru al calculatorilor. Bun pedagog și educator al soldaților, sergentul Turcu a reușit să-și apropie subordonații, care îl iubesc și îl ascultă cu drag. Aplicînd metode de muncă în raport de particularitățile psihice ale fiecărui militar, el a reușit să antreneze pe toți subordonații în întrecerea socialistă, pentru ca în timpul cel mai scurt să devină cu toții militari de frunte. Caporalul Mitler Frederic a fost citat ca fiind unul dintre cei mai conștiincioși sergenți din unitate. Cu o voință de fier, prin exemplul personal, acest caporal a reușit să imprime și la subordonați dorința de afirmare și de pregătire. Este demn de remarcat obiectivul propus de această grupă ,de a deveni pînă la data de 30 aprilie cea mai bună grupă C.O. din unitate. Chiar de pe acum, atît el cît și ceilalți cercetași, cunosc procedeele grele de lucru, ca de exemplu procedeul de indicare a obiectivelor folosindu-se unghiul gama la repere, lucru cu nomograma circulară folosind baza scurtă. Comandantul unității a prezentat în fața tuturor ofițerilor metodele folosite de acest caporal și a scos în evidență modul cum a fost pregătită și condusă o ședință de indicare a obiectivelor pe timpul nopții — neanunțată și neprogramată de unitate m cadrul analizei făcute, vorbitorul a prezentat cîteva aspecte negative din care a rezultat că caporalul Leonard în loc de muncă educativă folosește metode nejuste, străine de regulamente. De asemenea unii sergenți nu se ocupă decît de instrucție, apreciind că munca de educare a soldaților s-ar rezuma doar la lecțiile politice. Aceste metode au fost criticate de participanți în cadrul discuțiilor care au avut loc pe marginea analizei prezentate A urmat apoi prezentarea de trei rapoarte expuse de sergenți printre care și sergentul Mușat M. De la acești sergenți, participanții au auzit multe metode bune legate de viața practică și activitățile politico-educative pe care le desfășoară cu subordonații, concomitent cu predarea cunoștințelor de specialitate. Luînd cuvîntul la discuții sergentul Ostrovan Gheorghe a subliniat sprijinul ce și-l acordă reciproc militarii din grupa pe care o comandă pentru a ridica subunitatea la nivelul celor de frunte, însuși șoferul acestei grupe C.O., deși este în anul întîi, se pregătește și ca cercetaș. Discuțiile au scos în evidență dorința micilor comandanți de a deveni educatori pricepuți, dorința lor de a munci cu tot elanul pentru a fi demni de încrederea ce li s-a acordat. De asemenea, din discuțiile purtate a reieșit că în rîndul sergenților s-a format o opinie de masă sănătoasă, critică, față de acei care folosesc metode nejuste în instruirea și educarea soldaților. In încheiere, secretarul B.O.R. de partid — ofițerul Șevcenco C. — a recomandat participanților să muncească cu conștiinciozitate și pasiune pentru creșterea numărului militarilor de frunte și a subunităților de frunte, indicînd sarcinile ce stau în fața micilor comandanți pentru educarea politică a subordonaților. El a recomandat participanților să folosească orice prilej pentru ridicarea conștiinței politice a militarilor, pentru educarea lor în spiritul luptei pentru îngrijirea, păstrarea și exploatarea cît mai justă și cu înalt simț de răspundere a tehnicii de luptă din înzestrare, pentru realizarea de cît mai multe economii. Totodată, secretarul biroului organizației de bază de partid a subliniat în chip deosebit sarcinile care le revin micâor comandanți pentru educarea subordonaților în spiritul tovărășiei ostășești, în spiritul disciplinei și ordinei ferme, regulamentare. Căpitan C. CONSTANTE« Din inițiativa biroului organizației de bază de partid : CONSFĂTUIRE CU SERGENȚII INSIMIMO SI GNCH _ _ DOUĂ ASPECTE *300 dooo ca O JOOOOO<~» l In unitatea unde lucrează ofițerul Cernea Dorel se acordă o atenție deosebită pregătirii fizice a ofițerilor. Prin grija șefului de stat major al unității s-a amenajat o sală sportivă cu aparatura necesară pentru antrenament. In cadrul acesteia , ofițerii și sergenții reangajați exelcută zilnic toate exercițiile prevăzute în planul pregătirii de luptă. După felul cum sînt organizate șii se desfășoară aceste ședințe se vede preocuparea și interesul fiecărui ofițer I și sergent reangajat din unitate pentru a-și menține antrenamentul și a-și dezvolta continuu calitățile fizice necesare unui luptător. Printre 3 primii se situiază ofițerii Bendeanu 8 Iacob, Frîncu Dumitru și Lepădații g Gh. și plutonierul Dumitru Ion. Mai există totuși și ofițeri și sergenți g reangajați care nu se încadrează cu regularitate în programul stabilit. g Ofițerii Toma Andrei, Nicula ,V.., O 8 Satmari Mihai și plutonierul Colceag 7 si 11 JQj J j 11 g Nicolae se prezintă nesatisfăcător Ia această categorie de pregătire, ■a Intr.o altă unitate, unde lucrează și căpitanul Slujeru Octavian, orele de pregătire fizică cu ofițerii sînt folosite însă numai pentru jocuri de volei. Lipsa de preocupare pentru buna desfășurare a pregătirii fizice a dus pînă acolo încît în aceste ore o serie de ofițeri organizează două echipe de volei, iar restul asistă la disputa dintre ele, întrețin discuții. Este timpul ca și aici să se ia măsurile necesare pentru întocmai a programului executarea pregătirii fizice a ofițerilor Maior M. MANTA VEȘTILE LA CORESPONDENȚI - Pe platoul din incinta cazărmii este o mare animație. Se trec probele G.M.A. gradul 1 și 2. La subcomisia de gimnastică, condusă de ofițerul Oneț Ilie, cei mai bine pregătiți s-au prezentat sergenții Aleea Constantin și Soderus Constantin. Soldații Oancea Vasile și Dimache Cornel s-au afirmat ca cei mai buni alergători din unitate. (Locotenent V. Miu). • In școala militară de transmisiuni a fost organizat un concurs sportiv dotat cu cupa „1 Mai“. Concursul acesta constituie un bun criteriu de verificare și selecționare în vederea apropiatei spartachiade pe școlile militare. (Elev sergent-major V. Vernescu). în subunitatea unde muncește ofițerul Dascălu Petre, întreg efectivul de militari, mobilizat de organizația U.T.M., a dat probele pentru obținerea insignei „Cel mai bun sportiv din zece“. Un număr de 15 militari au trecut cu succes probele cerute și așteaptă cu emoție clipa cînd comandantul le va înmîna frumoasa insignă „Cel mai bun sportiv din zece“. Este demn de remarcat frumoasele rezultate obținute de caporalul Oeneru Ioan la proba de 100 m plat, soldatul Jderiu Constantin, la aruncarea greutății, precum și caporalul Vasile Constantin și soldatul fruntaș Tătaru Constantin. (Căpitan A. Vitan). în școala militară de transmisiuni s-a desfășurat zilele acestea și concursul pentru cucerirea insignei „Cel mai bun sportiv din zece“. In subunitatea comandată de ofițerul Constantin A., acest concurs a stîrnit un interes deosebit printre elevi. Pînă acum au primit insigna un număr de șapte elevi, printre care elevii Andrievici M., Brădeanu Gh., Albu Vintilă și elevul sergent-major Diana Emil, care s-au remarcat în mod deosebit. (Elev sergent I. Dumitrescu).In garnizoana din care face parte ofițerul Olărașu Iorgu s-a terminat etapa întîia și a început cea de a doua etapă a campionatului de șah pe garnizoană. Campionatul se desfășoară la casa ofițerilor și dintr-un început s-au remarcat șahiștii subunităților din care fac parte ofițerii Ranghel V. și Bălăci Gh. (Căpitan Gh. Marciu) Ï. — Elevii fruntași Ristea Gheorghe și Laiu Constantin trec cu multă îndemînare pe sub rețeaua de sîrmă. 2. — Cînd ți-ai însușit cunoștințele predate și te-ai și antrenat la orele de pregătire fizică Iți este ușor să execuți corect și repede săritura peste obstacol. 5. — Elevii fruntași Guță Virgil și Barbu Gheorghe își dispută întîietatea la pista cu obstacole. (Foto : I. MARINOF)