Apărarea Patriei, aprilie 1959 (Anul 15, nr. 76-101)

1959-04-01 / nr. 76

2 — Sa dăm mai mare amploare întrecerii socialiste între militari și între subunități In unitățile și formațiunile Forțelor noastre Armate numărul militarilor antrenați în întrecerea socialistă spo­rește cu fiecare zi. Aceasta dove­dește creșterea conștiinței politice a militarilor, creșterea spiritului lor de răspundere față de întărirea continuă a puterii combative a unităților și subunităților noastre. Comandanții, organele politice, orga­nizațiile de partid și atemiste înțeleg tot mai bine importanța întrecerii socialiste intre militari și între sub­unități în procesul pregătirii de luptă și în acțiunea de realizare de economii ce se desfășoară în armată. Ei sunt­ cu hotărîre pentru extinderea întrece­rii, pentru stabilirea unor obiective cât mai precise în vederea îndeplinirii cu maximum de randament a planului pregătirii de luptă și politice. In marea majoritate a unităților în­trecerea este orientată în mod just spre sporirea numărului militarilor și subunităților de frunte, obiectiv a cărui realizare înseamnă creșterea neconte­nită a puterii combative a Armatei noastre Populare. Pentru ca întrecerea socialistă să capete o amploare și mai mare în armată și flotă este necesar să fie îmbunătățită conducerea ei, să i se dea mai multă atenție din partea coman­danților, organelor politice și organi­zațiilor de partid, în unitatea de pontonieri în care lucrează ofițerul S. Marin, de întrecere se ocupă cu seriozitate și comandanții, și organizația de bază de partid, și organizațiile atemiste. Ofițerii din sta­tul major au primit însărcinarea să sprijine pe comandanții de subunități în fixarea unor obiective cît mai pre­cise și strîns legate de planul pre­gătirii de luptă și politice al uni­tății și al fiecărei subunități în carte. In etapa actuală se desfășoară din plin instrucția de specialitate în toate armele. In această situație, problema stabilirii obiectivelor concrete ale în­trecerii dintre militari și dintre sub­unități este mult ușurată. Lupta pentru atingerea și depășirea haremurilor, pentru titlul de specialist de clasă etc. pune în fața militarilor — a grupelor și plutoanelor — sarcini precise. Ele trebuie să constituie în același timp obiective pentru întrecere. Atin­gerea obiectivelor trebuie fixată în timp, cît mai judicios, astfel ca sar­cinile impuse de planul pregătirii de luptă și politice să fie îndeplinite și depășite. In această muncă trebuie luptat cu toată hotărîrea împotriva formalismu­lui, a simplificărilor și ușurărilor. Se mai întîmplă în unele locuri ca în goana după rezultate spectaculoase să fie neglijate normele de lucru prevăzute în instrucțiuni și regula­mente, să fie neglijată cerința esen­țială ca militarul să se instruiască în condiții cît m­ai apropiate de condi­țiile grele ale cîmpului de luptă. Desigur că un asemenea procedeu nu poate aduce servicii creșterii măies­triei de luptă a militarilor și subuni­tăților, ba, dimpotrivă, dăunează. Pentru ca rezultatele ce se obțin în pregătirea de luptă și politică a subunităților să fie cît mai bune este necesar să se acorda toată atenția întrecerii individuale între militari. Numai atunci cînd fiecare militar are obiective precise pentru care luptă în întrecere și se simte răspunzător pen­tru îndeplinirea lor, numai atunci poate fi eficace întrecerea între sub­unități Creșterea numărului de militari de frunte, de specialiști de clasă, însuși­rea specialităților înrudite, acordarea de ajutor reciproc în instrucție, ex­ploatarea cît mai economicoasă a teh­nicii de luptă, lupta pentru realizarea de economii etc., iată obiective care în etapa actuală pot să stea pe primul plan în întrecerea socialistă. In foarte multe unități a luat am­ploare întrecerea pentru ca toți ser­vanții sau membrii echipajului să-și însușească principala specialitate a subunității (cum ar fi de exemplu acea de ochitor în cadrul unui tun). Astfel, soldatul fruntaș Marin G. din­­tr-o subunitate de tancuri, deși spe­cialitatea sa este de încărcător, el trage cu tunul de pe tanc îndeplinind condițiile pentru calificativul de „foar­te bine“ și poate să-l înlocuiască la nevoie și pe mecanicul conductor. Asemenea exemple sînt numeroase și ele oglindesc creșterea continuă a conștiinței politice a militarilor, a simțului lor de răspundere pentru apă­rarea patriei ; ele dovedesc că între­cerea socialistă este o înaltă școală de educație comunistă a militarilor forțelor noastre Armate. întrecerea socialistă n-are nimic co­mun cu lupta egoistă, cu concurența, ci, dimpotrivă, ea presupune, ca pe ceva indispensabil, ajutorul tovărășesc și­­ schimbul de experiență. Practica a dovedit că e bine ca și ofițerii comandanți de subunități să-și ia angajamente individuale pri­vind perfecționarea pregătirii lor pro­fesionale și a subordonaților, înde­plinirea angajamentelor luate de ofi­țeri poate fi discutată în adunări ale ofițerilor. Angajamente socialiste pot lua și de către întreaga subuni­se­tate, iar îndeplinirea acestora să se discute în adunarea întregului perso­nal al subunității. Recent, după cum se știe, adunarea activului U.T.M. dintr-o unitate de tancuri a lansat o chemare patriotică către toate organizațiile U.T.M. din Forțele Armate ale R.P.R. pentru pre­lungirea duratei de funcționare a ma­șinilor de luptă între două reparații, reducerea consumului de carburanți și lubrifianți, precum și pentru depă­șirea normelor de rulaj la anvelopele autovehiculelor. La această chemare au răspuns cu entuziasm numeroase organizații atemiste. In coloanele pre­sei noastre militare apar aproape zilnic știri în legătură cu angaja­mentele sporite pe care și le iau ute­­miștii din unități în legătură cu chemarea utemiștilor din unitatea de tancuri amintită. De foarte mare importanță este a­­nalizarea periodică și în mod orga­nizat a rezultatelor întrecerii și re­compensarea celor ce s-au situat în frunte Desigur, întrecerea nu trebuie să se organizeze în respectarea disciplinii militare, îndeplinirea serviciului de zi, de gardă etc. Toate acestea sînt reglementate cu strictețe și nu pot fi înlocuite cu angajamente luate în mod voluntar. Dar nu este mai puțin adevărat faptul că întrecerea întărește starea moralo-politică și, prin aceasta, contribuie la educarea militarilor in spiritul unei discipline militare conști­ente. Creșterea conștiinței politice a militarilor antrenați în întrecere — fapt ușor de constatat în toate uni­tățile — are înrîurire directă asupra întregii comportări a militarului, asupra îndeplinirii ireproșabile a tuturor îndatoririlor sale de serviciu. De aceea e foarte important ca co­mandanții și lucrătorii politici, orga­nizațiile de partid și atemiste, să ,aibă mereu în vedere faptul­­ că întrecerea trebuie să constituie o școală de e­­ducație comunistă. Inițiatorii întrecerii în subunități trebuie să fie comuniștii și utemiștii. Organizațiile de partid și utemiste tre­buie să caute în permanență ca toți membrii lor să-și îndeplinească an­gajamentele luate, să li se asigure rolul de frunte în întrecere, astfel ca prin exem­plul lor personal să însuflețească întregul efectiv la o muncă avîntată. Pentru sprijinirea cît mai eficace a întrecerii socialiste este necesar să se acorde o mai mare atenție populari­zării acesteia, organizării schimbului de experiență în vederea îmbunătă­țirii generale a muncii. In acest scop trebuie folosite în mod permanent toate formele și mijloacele de propa­gandă, inclusiv presa militară. Rezultatele în etapa actuală de pre­gătire de luptă și politică vor fi cu atît mai bune cu cît comandanții și lucrătorii politici, organizațiile de partid și atemiste vor sprijini mai intens întrecerea socialistă între mili­tari și între subunități. APARAREAl PATRTÉT LA INSTRUCȚIA DE FRONT Militarii de sub comanda ofițerului Vasilcău Dumitru execută în cadrul instrucției de front îmbarcarea și debarcarea de pe mașini. (Foto : GH. BOGDAN) O discuție, cîteva amintiri și un fapt cotidian Gornistul sunase de mult stinge­rea. Doi soldați, cu paturi alăturate, continuau însă să șoptească : ... de ce nu pui mîna mai serios pe regula­ment ? Ce, vrei să suferim și noi, tot plutonul, pentru tine ? — Cum să nu învăț, măi frate Dră­­gan ! Ce, parcă eu nu vreau ca plu­tonul nostru să fie în frunte ? Dar nu vezi ! Oricît citesc nu se prinde nimic de mine. Ce, parcă eu n-aș vrea să fiu ca Constandache V. ? N-ai văzut cum îi turuie gura, de parcă toată viața n-ar fi învățat decît despre a­­vioane, despre tunuri... — Care nu mai terminați discuția ! Ce, vreți să treziți toată bateria ? — le spuse tot în șoaptă plantonul. — Dacă nu încetați să știți că scot sergentul de serviciu. Ce mîine nu mai aveți timp să discutați, ori s-au băgat zilele-n sac ? Șoaptele încetară imediat. Cei doi soldați se învîrtiră în așternut și după un timp adormiră frămîntați de gîn­­duri și de planuri. La clubul subunității, soldatul frun­taș Constandache V. juca șah. Rămase o clipă cu privirea încordată și izbucni în rîs, semn că nu se gîndea nici la presa amenințată și nici la viitoarea mișcare ce trebuia făcută. — Și cum măi, Vîjule, erai gata să faci prinsoare că am cine știe ce stu­dii. Ai fi crezut poate că ar fi vreun academician! Nu, frate ! Am numai cursul elementar. Ci­ despre­„se­cre­­tu“ cunoștințele mele, le-am învă­țat și eu de la comandantul meu de grupă din anul trecut. Partida se întrerupse fără ca cineva să fi propus aceasta. Soldații Vîju Moise și Drăgan Daniel erau mulțu­miți că găsiseră, în sfîrșit, prilejul să dezlege toate enigmele ce planau în jurul pregătirii soldatului fruntaș Constandache Vasile. Constandache se arăta însă zgîrcit la vorbă. Nu știu cum, dar parcă îi venea greu să vor­bească despre el. In gîndurile lui însă, se desfășurau atîtea amintiri, un în­treg film al străduințelor, al căutărilor și izbînzilor sale din anul trecut. Și toate aceste amintiri se legau de un singur om, așa cum toate pînzele co­răbiei se leagă de un catarg. Și catar­gul acesta al amintirilor sale era ser­­gentul Mureșan Ștefan, fostul sau­s co­­mandant de grupă. Cînd îmbrăcase haina militară, Con­standache se făcuse cunoscut ca un om sfios, învăța el, nu-i vorbă și a­­tunci cu multă încordare la orele de specialitate, numai că de îndată ce trebuia să răspundă ceva vorbea încet, se gîndea mult pînă să rostească un cuvînt, de teamă ca nu cumva să gre­șească, să se facă de rușine față de tovarășii lui din grupă. Sergentul Mu­­reșan se purtase față de ei, proaspeți învățăcei în ale artileriei, ca un ade­vărat frate mai mare. Ar fi fost în stare să le explice de zece ori un lu­cru și îi luceau ochii de bucurie atunci cînd în sfîrșit vorbele lui rămîneau în mintea subordonatului său. Intr-o zi îl luase pe soldatul Constandache deo­parte și-i vorbise prietenește. — De ce te temi cînd trebuie să dai un răspuns — îi spusese el atunci — zi-i cu curaj ce știi și chiar de ai să greșești n-are­ să-ți taie nimeni capul. Mai întîi de toate să știi un lu­cru . Un luptător trebuie să vorbească în primul rînd cu voce tare. Ia imagi­­nează-ți ce s-ar întîm­pla în luptă, cînd zeci și sute de guri de foc își varsă în văzduh metalul, dacă un sub­ordonat raportează comandantului său cu voce stinsă executarea unei misi­­uni . De atunci și pînă astăzi s-au pe­trecut multe evenimente. Sergentul Mureșan Ștefan a obținut titlul de „militar de frunte“, a fost evidențiat și premiat de multe ori și în toamna trecută a fost lăsat la vatră. Și în viața lui Constandache s-a petrecut un eveniment important, se poate spune o adevărată cotitură : acum două luni a fost primit în rîndurile utemiș­tilor. De atunci gîndurile lui, planurile lui de viitor au prins parcă aripi. Am asistat la o oră de specialitate. A venit rîndul să răspundă și soldatul­­fruntaș Constandache. Mi-a rămas și acum în minte precizia și claritatea cu care rostea fiecare definiție... Am discutat cu el și despre alte teme ale orelor de specialitate trecute. Cu a­­ceastă ocazie soldatul­ fruntaș Con­standache mi-a repetat zeci de for­mule și de definiții, de paragrafe din regulamente și instrucțiuni. Intr-una din zile l-am întîlnit la clubul subunității. Cerceta harta poli­tică a lumii și-și nota ceva în carnetul său boțit pe care-l ține totdeauna în buzunarul de la piept. Atunci am aflat că proaspătul atemist se pregătește de multă vreme pentru un nou eveni­­m­ent : examenul pentru obținerea tit­lului de „militar de frunte“. Și ase­­m­enea soldatului fruntaș Constanda­che sînt mulți în subunitate, mai bine de un sfert din efectiv. Cînd discuți cu ei despre năzuințele lor, despre străduințele, încercările și izbuti­­rile lor, simți parcă în preajmă avîntul tumultuos al celor ce s-au hotărît să meargă cu orice preț mereu în frunte. căpitan V. TEODORESCU T Miercuri 1 aprilie 1959 Nr. 76 (3919)' în Școala Militară Ședințele de pregătire fizică sînt conduse de către comandanții de subunități. La începutul fiecărei săp­­tămîni însă comandanții de subunități fac o pregătire sub îndrumarea in­structorului cu pregătirea fizică, lo­cotenentul major Scurtu Gheorghe. Cu acest prilej se stabilesc exerci­țiile de gimnastică, exercițiile la a­­parate și jocurile sportive alcătui ședințe de pregătire care vor fizică, sînt definitivate probleme de meto­dică Dar la orele de pregătire fizică cu elevii participă de regulă, pe lingă comandantul subunității și instruc­torul cu pregătirea fizică. Lucrul a­­cesta înlesnește o strînsă legătură și conlucrare a instructorului cu co­mandanții de subunități, în scopul pregătirii temeinice a elevilor. In fe­lul acesta el se informează,în ce măsură pregătirea fizică îi ajută pe f elevi la instrucție. Mai mult, participând la o ședință de instrucție la subunitatea comandată de ofițerul Sălăjean Mihai, el a observat că elevii nu reușeau să se îmbarce în mașini în cel mai scurt timp. Pentru ședințele de pregătire fizică ale acestei subunități instruc­torul a planificat mai multe flotări, ridicări în brațe la bara fixă și ridi­carea de greutăți care, executate progresiv, au dus la lichidarea nea­junsului constatat. Urmărind desfășurarea întregii șe­dințe, instructorul se ocupă în mod special și de acei elevi care au lipsuri in pregătire. Cu acești elevi se lu­crează timp mai mult. Practica a­­ceasta s-a dovedit a fi cît se poate de bună. Astfel s-a lucrat în anul trecut și anul acesta cu elevii Cotar­­cea Valeriu, Soare Alexandru, Mircea Mihai etc. Rezultatul a fost acela că astăzi ei­­ se prezintă la fel de bine pregătiți ca și ceilalți elevi din sub­unitățile lor. Căpitanul Gheorghiu Gh., locote­nenții majori Nazarie, Rahoveanu și alții au cîștigat o experiență însem­nată în conducerea­ ședințelor de pre­gătire fizică, sînt buni metodiști, în același timp îndrumarea permanentă pe care o primesc din partea in­structorului cu pregătirea fizică îi a­­jută să-și îmbunătățească munca ne­încetat Activități metodice și practice cu elevii In ultimul an de învățămînt în școală se pune un deosebit accent pe pregătirea metodică a elevilor, care, devenind ofițeri, vor conduce nemij­locit programul pregătirii fizice în subunitățile pe care le vor comanda, în acest sens, în ultimul an de învă­țămînt elevii trec pe rînd la comanda subunității în care natural­ se in­struiesc sub supravegherea coman­dantului și a ofițerului cu pregătirea fizică. Sub îndrumarea comandantului de subunitate elevii se pregătesc în ve­derea ședințelor de instrucție pe care le vor conduce. în cazul pregătirii fizice, elevul alcătuiește programul ședinței, își întocmește planul con­spect, îi instruiește pe șefii de ate­liere (care sînt numiți dintre elevii subunității, renunțîndu-se toți la practica folosirii numai a acelora mai bine pregătiți). La pregătirea programului de a doua zi comandantul subunității­, fără a-l tutela pe elev, îi dă cele mai bu­ne îndrumări pentru organizarea și planificarea activității. Exigența co­mandantului în majoritatea cazurilor exercită multă înrîurire asupra ele­vului. El depune un interes deosebit atît în pregătirea ședinței cît și în desfășurarea ei. Dintre elevii ultimului an cei mai mulți pot fi dați ca exemplu pentru priceperea de care dau dovadă în or­ganizarea și conducerea ședințelor de pregătire fizică. O mențiune, am acorda elevului plutonier Crăciun Ște­fan care — deși foarte bun la toate disciplinele de învățămînt — vrea să se specializeze, după absolvirea șco­lii, ca ofițer cu pregătirea fizică , elevului plutonier Ion Marin — un foarte bun sportiv — elevilor ser­genți Frățilă Stelian, Teodorescu Ti­­beriu. Reamintim însă că — cu foar­­­te puține excepții — marea majori­tate a elevilor sînt executanți iscu­siți și pricepuți organizatori și con­ducători ai ședințelor de pregătire fi­zică. In unele subunități, comandanții o­­bișnuiesc chiar să consulte pe elevii care au condus ședințele de pregă­tire fizică în a aprecia comportarea celorlalți elevi. Și acest fapt contri­buie la educarea simțului de răspun­dere și a exigenței elevilor. Cultivarea interesului față de mișcarea sportivă de masă In același timp, în școală se urmă­rește cultivarea la elevi a dragostei­­și a interesului pentru mișcarea sportivă de masă. In sprijinul aces­tei acțiuni vin multele competiții și concursuri de masă. Acțiunile spor­tive de masă organizate în școală au­ stimulat interesul elevilor, i-au atras la o participare deosebit de activă, întrecerile sportive, cum ar fi crosu­rile, crosurile pe schi etc., pe lângă faptul că au îmbunătățit unele recor­duri ale școlii, au făcut să se afirme mulți elevi care înainte nu aveau în­clinații și aptitudini pentru aseme­nea activități, cum ar fi de pildă ele­vul sergent Fechete Constantin, ele­vul fruntaș Laslo Atila și alții.­ Toți elevii din ultimul an de învățămînt trec pista cu obstacole intr-un timp mai scurt decît cel prevăzut de ba­remul pentru calificativul de foarte bine. Participarea masivă a elevilor în mișcarea sportivă de masă adaugă, de asemenea, însemnate învățăminte pre­gătirii lor care le vor fi de mare a­­­jutor în munca de viitor. Căpitan T. BUCURENCIU Biroul organizației de bază de par­tid­ al cărui­ secretar este ofițerul Levcenco Constantin, folosind prilejul apariției în presă a articolului „Instru­­ind să educăm“, a organizat o con­sfătuire cu micii comandanți. La a­­ceastă consfătuire s-a urmărit pe de o parte să se analizeze metodele fo­losite de micii comandanți în educa­rea soldaților, iar pe de altă parte să li se­­ dea îndrumări sergenților asupra modului de îmbinare a muncii de in­struire cu cea educativă. La început a fost prelucrat articolul „Instruind să educăm“. Exemplificările concrete s-au făcut citind metodele bune folosite de acei sergenți care au îmbinat în mod armonios latura pre­gătirii militare cu educarea soldaților în spiritul respectării cerințelor jură­mântului militar, a prevederilor regu­lamentelor. Au fost scoase în evidență metodele bune folosite de către ser­genții Păculea Vasile și Turcu Vasile, caporalul Mitier Frederic și alții care, fiind apropiați de subordonați, au re­ușit să desfășoare o rodnică activitate educativă. Ca urmare, sergentul Pă­culea Vasile, spre exemplu, a reușit să mărească interesul subordonaților din grupă pentru a obține titlul de „militar de frunte“, a reușit să ridi­ce pregătirea grupei la nivelul celor mai bune din unitate. La concursul executat cu ochitorii pe unitate, grupa sa a fost reprezentată de 4 ochitori, toți aceștia obținînd rezultate bune. Sergentul Turcu Vasile,, comandant de grupă calculatori, a folosit pentru antrenarea soldaților în lucru cu apa­ratul P.U.C. metoda concursurilor, ceea ce a dus la încadrarea lor în ba­rem și la o mai mare dibăcie în mâ­nuirea acestui aparat. Cu ocazia unei conduceri a focului, comandanții au fost mulțumiți de modul de lucru al calculatorilor. Bun pedagog și educa­tor al soldaților, sergentul Turcu a reușit să-și apropie subordonații, care îl iubesc și îl ascultă cu drag. Apli­­cînd metode de muncă în raport de particularitățile psihice ale fiecărui militar, el a reușit să antreneze pe toți subordonații în întrecerea socia­listă, pentru ca în timpul cel mai scurt să devină cu toții militari de frunte. Caporalul Mitler Frederic a fost ci­tat ca fiind unul dintre cei mai con­știincioși sergenți din unitate. Cu o voință de fier, prin exemplul perso­­nal, acest caporal a reușit să imprime și la subordonați dorința de afirmare și de pregătire. Este demn de remar­cat obiectivul propus de această gru­pă ,de a deveni pînă la data de 30 a­­prilie cea mai bună grupă C.O. din unitate. Chiar de pe acum, atît el cît și ceilalți cercetași, cunosc procedeele grele de lucru, ca de exemplu proce­deul de indicare a obiectivelor folo­­sindu-se unghiul gama la repere, lu­cru cu nomograma circulară folosind baza scurtă. Comandantul unității a prezentat în fața tuturor ofițerilor metodele folosite de acest caporal și a scos în evidență modul cum a fost pregătită și condusă o ședință de in­dicare a obiectivelor pe timpul nopții — neanunțată și neprogramată de uni­tate m cadrul analizei făcute, vorbitorul a prezentat cîteva aspecte negative din care a rezultat că caporalul Leo­nard în loc de muncă educativă folo­sește metode nejuste, străine de regu­lamente. De asemenea unii sergenți nu se ocupă decît de instrucție, apreciind că munca de educare a soldaților s-ar rezuma doar la lecțiile politice. Aceste metode au fost criticate de partici­panți în cadrul discuțiilor care au a­­vut­ loc pe marginea analizei prezen­tate A urmat apoi prezentarea de trei rapoarte expuse de sergenți printre care și sergentul Mușat M. De la a­­cești sergenți, participanții au auzit multe metode bune legate de viața practică și activitățile politico-educa­tive pe care le desfășoară cu subor­donații, concomitent cu predarea cu­noștințelor de specialitate. Luînd cuvîntul la discuții sergentul Ostrovan Gheorghe a subliniat spriji­nul ce și-l acordă reciproc militarii din grupa pe care o comandă pentru a ridica subunitatea la nivelul celor de frunte, însuși șoferul acestei gru­pe C.O., deși este în anul întîi, se pre­gătește și ca cercetaș. Discuțiile au scos în evidență dorin­ța micilor comandanți de a deveni e­­ducatori pricepuți, dorința lor de a munci cu tot elanul pentru a fi demni de încrederea ce li s-a acordat. De asemenea, din discuțiile purtate a reieșit că în rîndul sergenților s-a format o opinie de masă sănătoasă, critică, față de acei care folosesc me­tode nejuste în instruirea și educa­rea soldaților. In încheiere, secretarul B.O.R. de partid — ofițerul Șevcenco C. — a reco­mandat participanților să muncească cu conștiinciozitate și pasiune pentru creșterea numărului militarilor de frunte și a subunităților de frunte, indicînd sarcinile ce stau în fața micilor comandanți pentru edu­carea politică a subordonaților. El a recomandat participanților să folosea­scă orice prilej pentru ridicarea con­științei politice a militarilor, pentru educarea lor în spiritul luptei pentru îngrijirea, păstrarea și exploatarea cît mai justă și cu înalt simț de răspun­dere a tehnicii de luptă din înzestrare, pentru realizarea de cît mai multe e­­conomii. Totodată, secretarul biroului organizației de bază de partid a sub­liniat în chip deosebit sarcinile care le revin micâor comandanți pentru e­­ducarea subordonaților în spiritul to­­­vărășiei ostășești, în spiritul disci­plinei și ordinei ferme, regulamen­tare. Căpitan C. CONSTANTE« Din inițiativa birou­lui organizației de bază de partid : CONSFĂTUIRE CU SERGENȚII INSIMIM­O SI GNCH _ _ DOUĂ ASPECTE *300 dooo ca O JOOOOO<~» l In unitatea unde lucrează ofi­­­­țerul Cernea Dorel se acordă o aten­­­­ție deosebită pregătirii fizice a ofi­­ț­­erilor. Prin grija șefului de stat­­ major al unității s-a amenajat o sală­­ sportivă cu aparatura necesară pen­­­­tru antrenament. In cadrul acesteia , ofițerii­ și sergenții reangajați exe­­l­cută zilnic toate exercițiile prevăzute­­ în planul pregătirii de luptă. După­­ felul cum sînt organizate șii se des­­­­fășoară aceste ședințe se vede preo­­­­cuparea și interesul fiecărui ofițer I și sergent reangajat din unitate pen­­­­tru a-și menține antrenamentul și­­ a-și dezvolta continuu calitățile fi­­­­zice necesare unui luptător. Printre 3 primii se situiază ofițerii Bendeanu 8 Iacob, Frîncu Dumitru și Lepădații g Gh. și plutonierul Dumitru Ion. Mai­­ există totuși și ofițeri și sergenți g reangajați care nu se încadrează cu­­ regularitate în programul stabilit. g Ofițerii Toma Andrei, Nicula ,V.., O 8 Satmari Mihai și plutonierul Colceag 7 s­i 1­1 JQj J j 11 g Nicolae se prezintă nesatisfăcător­­ Ia această categorie de pregătire, ■a Intr.o altă unitate, unde lucrează și căpitanul Slujeru Octavian, orele de pregătire fizică cu ofițerii sînt folosite însă numai pentru jocuri de volei. Lipsa de preocupare pentru buna desfășurare a pregătirii fizice a dus pînă acolo încît în aceste ore o serie de ofițeri organizează două echipe de volei, iar restul asistă la disputa dintre ele, întrețin discuții. Este timpul ca și aici să se ia mă­surile necesare pentru întocmai a programului executarea pregătirii fizice a ofițerilor Maior M. MANTA VEȘTI­LE LA CORESPONDENȚI - Pe platoul din incinta cazărmii este o mare animație. Se trec probele G.M.A. gradul 1 și 2. La subcomisia de gimnastică, condusă de ofițerul Oneț Ilie, cei mai bine pregătiți s-au prezentat sergenții Aleea Constantin și Sod­erus Constantin. Soldații Oancea Vasile și Dimache Cornel s-au afirmat ca cei mai buni alergători din unitate. (Locotenent V. Miu). • In școala militară de transmisiuni a fost organizat un concurs sportiv dotat cu cupa „1 Mai“. Concursul acesta constituie un bun criteriu de verificare și selecționare în vederea apropiatei spartachiade pe școlile militare. (Elev sergent-major V. Vernescu).­­ în subunitatea unde muncește ofițerul Dascălu Petre, întreg efectivul de militari, mobilizat de organizația U.T.M., a dat probele pentru obținerea insignei „Cel mai bun sportiv din zece“. Un număr de 15 militari au trecut cu succes probele cerute și așteaptă cu emoție clipa cînd comandantul le va înmîna frumoasa insignă „Cel mai bun sportiv din zece“. Este demn de remarcat frumoasele rezultate obținute de caporalul Oeneru Ioan la proba de 100 m plat, soldatul Jderiu Constantin, la arun­carea greutății, precum și caporalul Vasile Constantin și soldatul­ fruntaș Tătaru Constantin. (Căpitan A. Vitan).­­ în școala militară de transmisiuni s-a desfășurat zilele acestea și concursul pentru cucerirea insignei „Cel mai bun sportiv din zece“. In subunitatea comandată de ofițerul Constantin A., acest concurs a stîrnit un interes deosebit printre elevi. Pînă acum au primit insigna un număr de șapte elevi, printre care elevii Andrievici M., Brădeanu Gh., Albu Vintilă și elevul sergent-major Diana Emil, care s-au remarcat în mod deosebit. (Elev sergent I. Dumitrescu).­­In garnizoana din care face parte ofițerul Olărașu Iorgu s-a terminat etapa întîia și a început cea de a doua etapă a campionatului de șah pe garnizoană. Campionatul se desfășoară la casa ofițerilor și dintr-un început s-au remarcat șahiștii subunităților din care fac parte ofițerii Ranghel V. și Bălăci Gh. (Căpitan Gh. Marciu) Ï. — Elevii fruntași Ristea Gheorghe și Laiu Cons­tantin trec cu multă îndemînare pe sub rețeaua de sîrmă. 2. — Cînd ți-ai însușit cunoștințele predate și te-ai și antrenat la orele de pregătire fizică Iți este ușor să execuți corect și repede săritura peste obstacol. 5. — Elevii fruntași Guță Virgil și Barbu Gheorghe își dispută întîietatea la pista cu obstacole. (Foto : I. MARINOF)

Next