Apărarea Patriei, ianuarie-iunie 1968 (Anul 24, nr. 1-26)

1968-01-05 / nr. 1

« ^ CENTRAL ,M. E . : ^ PENTRU A PATRIA^N­OASTRA, REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA! Maânim­­alriel ORGAN CENTRAL AL MINISTERULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA • • ANUL XXIV «­­ NR. 1 (5890) « * VINERI 5 IANUARIE 1968 TTrirm--------------i»TMi»w«wwnnrawwii»i»i«^ iiii—w—lll■^ll■lllll■l■^l—— iiiiiih ....... in n ir~nrrrn P oporul român a pășit în cel de al treilea deceniu de Republică însu­flețit de marile realizări pe care le-a obținut sub conducerea înțeleaptă a Partidului Comunist Român într-o glorioasă epocă de progres și pros­peritate pentru România socialistă, în cuvîntarea rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou, dupa ce subliniat remarcabilele succese obținute de po­­­porul român in 1967 în toate domeniile vieții economice și sociale, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : „Sărbătorind două decenii de la instau­rarea republicii — împlinirea uneia din cele mai arzătoare aspirații ale forțelor progresiste din istoria modernă a României — poporul a făcut bilanțul epocii glorioase a socialismului. Mîndru de ceea ce a înfăptuit cu mintea și cu brațele sale, el privește înainte cu optimism, scrutează cu încredere și entuziasm ziua de mîine, și mai mă­reață, a patriei noastre socialiste" Avînd în față perspective de viitor deosebit de luminoase, poporul nostru se află angajat cu toate forțele sale creatoare în activitatea entu­ziastă cu care se înfăptuiește pe tot cuprinsul patriei mărețul program de dezvoltare multilate­rală, de înnoire continuă a țării stabilit de Con­ferința Națională a partidului. Liniile directoare ale dezvoltării și mai puter­nice a forțelor de producție ale țării, ale progre­sului continuu al întregii societăți românești in acest nou an în care am pășit cu atita optimism sînt cuprinse în Planul de Stat al economiei na­ționale pe anul 1968, legiferat de recenta sesiune a Marii Adunări Naționale. Startul pentru victoriile noului an s-a dat de pe bazele solide ale unor realizări remarcabile. Anul 1967 s-a încheiat cu rezultate pozitive in toate sectoarele economiei naționale. Producția industrială a țării a fost anul trecut cu 13,3 la sută mai mare decît în 1966 — față de 11,3 la sută cit s-a planificat — evidențiind o dată în plus dinamismul dezvoltării noastre. Pentru pri­ma dată după mulți ani, planul de investiții, care a însumat 52 miliarde lei — de 12 ori mai mult decît în 1949 — a fost îndeplinit integral din punct de vedere valoric. Ca urmare, peisajul tot mai pregnant industrial al patriei s-a îmbogățit cu peste 500 de obiective productive noi. S-a intensificat ritmul de dezvoltare a unor ramuri își sectoare hotărîtoare pentru economia noastră — producția de mașini-unelte și utilaje tehnolo­gice, producția industriei electrotehnice și elec­tronice, în cadrul căreia cea de aparate electrice de măsură și control și de mijloace de automa­tizare s-a dezvoltat cu 40 la sută. Gîndirea teh­­nico-științifică românească a contribuit la lansa­rea în fabricația de serie în anul care a trecut a peste 500 de produse noi ale industriei con­strucțiilor de mașini, printre care amintim mașina de frezat și alezat orizontală cu diametrul de 150 mm, turboagregatul de 50 MW, locomotiva electrică de 6 580 CP, echipament pentru siste­mul hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier, turbine hidraulice și cu aburi, motorul de 1 250 CP pentru locomotiva Diesel hidraulică, micromotoa­re, mijloace de deflexie pentru tele­vizoare și multe altele. Datorită aplicării în continuare a măsurilor de dezvoltare și modernizare a bazei tehnico-mate­­riale a agriculturii, recolta de cereale a însumat 13,6 milioane tone, fiind cea mai mare din is­toria țării. S-au îmbunătățit simțitor condițiile de viață materială și spirituală ale poporului — scopul suprem al întregii activități politice și organiza­torice a partidului, sensul­ major al planurilor de edificare economică. Au fost majorate salariile mici, in avans fată de prevederi, acțiune de care au beneficiat aproape 1 200 000 de salariați. Pen­tru prima oară s-a introdus sistemul de pensio­nare a țăranilor cooperatori, în total veniturile bănești realizate de populație au crescut cu a­­proape 9 miliarde lei față de anul 1966 In localitățile patriei care se înfrumusețează și se modernizează an de an au fost construite a­­proape 56 000 de apartamente, noi spații de in­vățămînt și unități de ocrotire a sănătății, crase și grădinițe de copii și numeroase alte edificii cu caracter social-cultural. Bilanțul este extrem de bogat in succese, rod al creației conștiente a întregului popor român, al maselor largi de ce­tățeni fără deosebire de naționalitate, care ur­mează neabătut politica partidului comunist, vă­zînd în ea expresia intereselor și năzuințelor lor vitale din prezent și viitor. în anul 1968 vertiginoasa înălțare economică tehnico-științifică, culturală și a bunăstării ma­teriale continuă cu impetuozitate crescîndă, di­namizată de hotărîrile Conferinței Naționale a partidului, care­­ vizează ca obiectiv final spori­rea eficienței în toate sectoarele de activitate, creșterea avuțiilor patriei, a prosperității națiu­nii noastre socialiste. Planul de stat pe anul 1963, elaborat în lumina Directivelor Congresului al IX-lea, are ca trăsătură definitorie faptul că prevederile pe care le cuprinde întrec, în ma­joritatea lor, sarcinile înscrise în planul cincinal pentru acest an. Urmărind neabătut îndeplinirea datoriei sacre față de înaintași, fată de generațiile prezente, cât și fată de viitorime, Partidul Comunist Român concentrează șuvoiul uriaș al tuturor energiilor nrațiunii noastre socialiste in vederea scurtării timpului, a accelerării ritmurilor, ascensiunii noastre in vederea lichidării decalajului care ne desparte de țările avansate ale lumii, pentru a asigura un grad înalt de civilizație materială și spirituală poporului român. Aceasta este con­diția hotărîtoare de care depinde posibilitatea de a ține pasul cu competiția ce se desfășoară pe plan mondial în domeniul dezvoltării economice și sociale, condiția hotărîtoare de care depinde ridicarea bunăstării generale a maselor, con­struirea socialismului și comunismului, înscris pe coordonata statornică a politicii eco­nomice a partidului și guvernului, planul de stat pe 1968 prevede alocarea de însemnate resurse financiare și materiale pentru acumulare, pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a noii orîn­­duiri sociale. Ca­­ și în anii precedenți, în struc­tura fondului de acumulare, ponderea principală revine investițiilor care însumează 58 miliarde de lei, cu circa 5,6 miliarde mai mult decît în 1967 și cam tot atît cu­ în primul nostru cincinal — 1951—1955. Faptul că putem investi intr-un an cu­ altă dată în cinci este cea mai puter­nică dovadă a uriașului salt pe care l-am par­curs într-o perioadă istorică extrem de scurtă, a forței crescînde a economiei socialiste a Româ­niei. Cea mai mare parte a fondurilor, respectiv 87 la sută, revine în continuare ramurilor pro­ducției materiale, și în primul rînd industriei. Pentru dezvoltarea sectoarelor de bază : energia electrică, industria combustibilului, siderurgia, construcțiile de mașini. Industria chimică s-au alocat aproape trei pătrimi din volumul total de investiții destinat industriei. Ritmul înalt de dezvoltare a industriei, ramură conducătoare, dinamizatoare, a economiei noastre nationale constituie unul din aspectele de ma­joră semnificație ale planului. Producția planifi­cată pentru anul viitor este cu aproape 22 mi­liarde de lei mai mare decît cea realizată in 1967 și întrece cu 5,7 miliarde lei nivelul prevă­zut în cincinal. Printre altele vom produce in acest an peste 28 milioane KWh energie elec­trică, 17 milioane tone cărbuni, aproape 5 mi­lioane tone oțel, 68 mii tone aluminiu primar și aliaje, 21 100 de tractoare, 24 250 autocamioane și autotractoare, 165 locomotive Diesel și elec­trice magistrale, 10 960 mașini unelte pentru aș­­chierea metalelor, 122 000 tone materiale plas­tice și rășini sintetice. Pentru ridicarea­­ în continuare a performanțe­lor tehnice și diversificarea producției, industria constructoare de mașini va realiza 470 de noi prototipuri, va introduce in fabricația de serie (Continuare in pag. a ll­a] SPRE CULMI MICI ÎNALTE J—RWnu HM— mil ■HUI iliaggaaw» IIIIMIIIMWWJiMWMWaBMBWWMM——W——WHMBIII—IlUI I jM, IjIM ,B5MSiSaBBPISi DE PROGRES $1 BUNĂSTARE CIMP LARG INIȚIATIVEI CREATOARE Spiritul novator, de abordare com­petentă a problemelor care stau în față, de rezolvare a lor prin so­luții îndrăznețe, științific fundamen­tate, ce a caracterizat lucrările Con­ferinței Naționale a Partidului Co­munist Român devine, tot mai mult, un atribut esențial al stilului de muncă în toate domeniile vieții so­cietății noastre. Tendința generală spre perfecționare, îmbinată organic cu preocuparea neslăbită pentru fo­losirea cu o productivitate cât mai ridicată a timpului de muncă, efer­vescența creatoare, concretizată în organizarea superioară a muncii, în descoperirea­­și mobilizarea tuturor rezervelor interne, prezente în viața economică și culturală a țării, pulsează din plin și în unitățile și marile unități ale armatei noastre. Organizațiile de partid, fiecare co­munist din armată, consideră ca o îndatorire de cea mai mare însem­nătate ca, la locul de muncă, să dea dovadă de inițiativă și perse­verență, să-și sporească capacitatea de a dinamiza eforturile celor din jur spre înlăturarea formelor și me­todelor de muncă depășite, pentru îndeplinirea la un ridicat nivel ca­litativ a tuturor sarcinilor. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul ge­neral al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, în raportul ex­pus la Conferința Națională a parti­dului : „Organizațiile de partid tre­buie să dezvolte la toți comuniștii, la cadrele de conducere conștiința înaltelor răspunderi ce ie au față de partid, de popor, să cultive tră­săturile activistului militant, recep­tiv față de ceea ce este înaintat, intransigent față de lipsuri, luptător ferm pentru promovarea noului, pentru înfăptuirea liniei generale a partidului". Specificul activității militare, des­fășurate pe baza respectării cu strictețe a principiilor regulamen­tare, a ordinelor și instrucțiunilor precise, nu exclude, dimpotrivă pre­supune din partea întregului per­sonal o largă inițiativă izvorîtă din competență și experiență, din do­rința de a îndeplini misiunile în­credințate, în împrejurările date, cu cele mai bune rezultate, în îndepli­nirea oricărei atribuțiuni, receptivi­tatea față de nou, stăruința pentru găsirea modului optim de rezolvare au o pondere importantă. Procesul de instruire și educare constituie tărîmul cu cele mai largi posibilități de afirmare a spiritului creator, oferind multiple posibili­tăți experimentului științific, pentru relevarea unor contribuții originale la continua perfecționare a muncii. Desigur, procesul pregătirii de luptă este așezat pe temeiuri știin­țifice își are un cadru bine conturat. Modul de instruire, obiectivele care urmează să fie atinse etapă după etapă, tragerile și aplicațiile tactice care sînt executate, principalele procedee ce urmează a fi folosite etc., sînt stabilite prin regulamente, ordine și instrucțiuni. Dar aceasta nu înseamnă nici pe departe că, an de an, comandantul, statul major, ofițerii din celelalte funcții de răs­pundere procedează exact in același chip, în primul rînd pentru că în succesiunea ciclurilor de instrucție exigențele sporesc, dezvoltarea teh­nicii de luptă, a științei și artei mi­litare impun perfecționări continue Nici ostașii care sînt instruiți nu rămin aceiași. Contingent după contingent vin tineri cu altă expe­riență de viață, cu cunoștințe mai bogate politice, tehnice și de cul­tură generală. Chiar în același ciclu de instrucție și chiar în subunități Colonel O. LUSTIG Colonel E. COSTACHESCU (Continuare în pan. a V-a) CALITATE SUPERIOARĂ MUNCII, ORGANIZARE ȘTIINȚIFICĂ O concepție îndrăzneață, fructificînd deplin posibilitățile, este adeseori hotărîtoare la obținerea succesului. Foto : ST. IONESCb Tovarășului TELEGRAMĂ COMANDANT RÂUL CASTRO RUZ VICEPRIM-MINISTRU ȘI MINISTRUL FORȚELOR ARMATE REVOLUȚIONARE ALE REPUBLICII CUBA Stimate tovarășe Ministru, HAVANA Cu prilejul Zilei Eliberării Cubei, în numele militarilor Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România și al meu personal, vă transmit Dumneavoastră și tuturor militarilor Forțelor Armate Revo­luționare cordiale felicitări și urări de noi succese în activitatea de întărire a capacității de luptă a trupelor, pentru apărarea indepen­denței și suveranității Republicii Cuba, în interesul cauzei păcii și socialismului. MINISTRUL FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA General-colonel ION IONITÄ PRIMIRE LA MINISTERUL FORȚELOR ARMATE La 29 decembrie 1967, ministrul Forțelor Armate ale Republicii So­cialiste România, general-colonel Ion Ioniță, împreună cu general-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al minis­trului Forțelor Armate și șef al Ma­relui stat major, general-locotenent Ion Coman și general-colonel Mihai Burcă, adjuncți ai ministrului, au pri­mit la Ministerul Forțelor Armate, cu prilejul Anului Nou, pe atașații mi­litari acreditați în Republica Socialistă România: general-maior Panaiot rakacianov — atașat militar, aero­ba­­și naval al R.P. Bulgaria, colonel Mi­­chal Jaworski — atașat militar, aero și naval al R.P. Polone, colonel Nile Oldham jr. — atașat militar aero al Statelor Unite ale Americii, colonel Djoko Trifuna Camber — atașat mi­litar, aero și naval al R.S.F. Iugosla­via, colonel Kimon E. Veneris — atașat militar, aero și naval al Greciei, colonel E. L. K. Au­gustus Carr — atașat militar și na­val al Marii Britanii, colonel Alfrons Soffrank — atașat militar și aero al R.S. Cehoslovace, colonel Nadir Ba­ — atașat militar și naval al Turciei, colonel Nami Tanir — atașat militar aero al Turciei, colonel Pak Jean Son — atașat militar, aero și naval al R.P.D. Coreene, locotenent-colo­­nel Michel Papet — atașat militar, aero și naval al Franței, locotenent-co­­lonel Boris Behring — atașat militar, aero și naval al R.D. Germane Ministrul Forțelor Armate, genera­­lul-colonel Ion Ioniță, a mulțumit atașaților militari pentru felicitările prezentate cu ocazia Anului Nou. A luat cuvîntul generalul-maior Panaiot Karakacianov, decanul atașaților mi­litari acreditați la București Primirea s-a desfășurat într-o at­mosferă cordială. Obstacol natural, de netrecut? Poate. Nu visă pentru curajoșii noștri vînători de munte. Foto: M. POTOCEANC EXPERIENȚA APLICAȚIILOR TACTICE în lungul acesteia și rrtàșîndu­-le către fața dispozitivu­lui de apărare. „Neverosimil — a exclamat un ofițer din statul major — informațiile nu pot fi exacte ! Este în mod sigur un vicleșug reușit al părții adverse. Caută să ne inducă în eroare prin lucrările genistice complete pe care le-a realizat în acel loc și prin acțiuni de foc intense executate de forțe reduse, dar care se deplasea­ză repede în diferite puncte ale lucrărilor de sapă“. Și pe timpul „luptei“, cînd comandanții de subunități ra­portau prin radio elementele descoperite la adversar, care confirmau prezența forțelor lui principale pe vale, un­ii dintre participanții la ofensivă considerau că rapoar­tele exagerează. După cîtva timp însă, subunitățile atacatoare din eșa­lonul întîi au fost oprite cu foc puternic, iar rezerva an­titanc și cea de tancuri imobilizate din cauza terenului. Eșalonul doi, dacă ar fi fost­ introdus acolo, n-ar fi putut interveni decît prin atac frontal, adică cu șanse minime. Era de așteptat ca abilitatea cu care furnizase apărătorul .­arerita în acea situație tactică să-i dea cîștig de cauză. Și totuși nu s-a întîmplat așa. Comandantul părții din ofensivă, la primirea informa­țiilor de la cercetași despre gruparea forțelor adverse, înainte de începerea „luptei“, n-a exclus ipoteza veridici­tății lor și a hotărît să adopte un dispozitiv de ofensivă puțin obișnuit. Fiecare eșalon doi al subunităților de la flancuri și rezerva de arme întrunite a forțelor din o­­fensivă au fost lăsate mult înapoi față de eșalonul întîi. Cu privire la această dispunere, un arbitru se și gră­bise să consemneze : „Distanță neregulamentară“. Măsura luată de comandant a avut la bază, pe lingă datele despre adversar, și ideea neangajării de front cu nici un chip, a rezervelor. Dacă se păstra față de eșalonul întîi distanța obișnuită, manevrele de flanc, datorită terenului, ar fi fost imposibile. Pe cînd din raionul în care au fost lăsate, crestele permiteau infiltrarea mult în adîncimea dispozitivului advers. Altă măsură întemeiată a fost intensificarea, pe timpul „luptei“, a cercetării la flancuri, care a informat pe MUNȚII FA­VORIZEAZA SURPRIZA c­­­înd într-o zonă muntoasă unui comandant i se­­ pune în față dispozițiunea d­e luptă, în baza că­­­reia trebuie să ia o hotărîre și să dea misiuni, totul îi pare inițial simplu. De cele mai multe ori, re­lieful îi sugerează unele soluții cvasi-obligatorii. Pentru trecerea la ofensivă, de exemplu, analizînd terenul — compartimentarea, acoperirile, gradul de accesibilitate, numărul de drumuri sau poteci existente în zonă — comandantul desprinde (și este tentat să hotărască ime­diat) direcția loviturii principale, pe clte eșaloane să acționeze, cantitatea de forțe și mijloace pe care să le plaseze pe o direcție sau alta; în realitate, aceasta poate constitui o primă surpriză, cum arată exemplul de mai jos luat dintr-o aplicație tactică executată recent cu trupe în teren muntos. Comandantul partidei care urma să treacă la ofensivă a dedus, din analiza terenului, că adversarul va inter­zice pătrunderea într-un defileu, apărînd îndeosebi cu fermitate cele două creste adiacente văii care conducea spre defileul respectiv De altfel, aceasta era soluția fi­rească, cu mari șanse de succes pentru apărător. Dar cercetarea, acționînd real cu patrule și posturi fixe de observare, a raportat că partea adversă și-a grupat majoritatea forțelor, pentru închiderea văii, chiar comandant că pe creasta din dreapta se apăra un singur pluton al adversarului. Întrunind toate subunitățile de infanterie lăsate în urmă și întărindu-le cu artilerie, co­­mandantul părții din ofensivă le-a canalizat pe creasta din dreapta, înfrîngînd rapid rezistența plutonului advers. Cînd comandantului din apărare i s-a adus la cunoștință că un element puternic îi amenință flancul sting a a­­pelat la conducătorul aplicației care se afla lingă el : „Atacatorul n-avea de unde lua forțele despre care mi se spune, ele sînt create fictiv de arbitraj pentru a-mi îngreuna situația“. Conducătorul aplicației, situația prin arbitrajul de zonă, a constatat verificînd prezența reală a forțelor din ofensivă pe creastă și le-a dat cîștig de cauză, ceea ce a obligat pe apărător să se re­tragă pe un alt aliniament Partea de hotărîre a comandantului forțelor aflate in ofensivă referitoare la dispozitiv a fost în cazul de față salutară, a preîntîmpinat consecințele surprizei pre­gătite de adversar. Desigur, dispozitivul respectiv in Locotenent-eolonel I. SAVIN locotenent-colond TR. SAICIUC (Continuare in pag. a ll-a]

Next