Apărarea Patriei, iulie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 27-52)

1971-09-15 / nr. 37

Pag 2 ______________________________________________ APĂRAREA PATRIEI NOTAȚII DESPRE FACTORUL SURPRINDERE ÎN LUPTĂ Inducerea inamicului in eroare asupra intențiilor proprii, pregăti­rea în ascuns și repede a acțiuni­lor, respectarea cu strictețe a mă­surilor de mascare, deschiderea neașteptată a focului și concentra­rea rapidă a acestuia în locuri și în momente neașteptate etc. creea­ză un șir de condiții favorabile pentru obținerea surprinderii. Im­portant este ca aceste condiții să fie exploatate oportun, multilate­ral și cu întreaga vigoare nncit ina­micul surprins să fie menținut un timp cât mai îndelungat în stare de criză, loviturile ce i se dau să determine un curs nefavorabil tuturor acțiunilor lui și, paralel, împrejurări optime de desfășurare a inițiativei trupelor proprii. Reținînd însemnătatea deosebită a dezvoltării succesului prin reali­zarea unei viteze cât mai mari în ducerea acțiunilor de luptă avem in vedere că surprinderea nu este un fenomen de durată. Inamicul se poate dezmetici foarte repede și, in acest caz, orice pierdere de timp poate să însemne pentru tru­pele proprii mari pierderi de forțe si mijloace. Dar mai există un aspect care scapă uneori. Realizarea surprinde­rii se bazează în cele mai nume­roase cazuri pe exploatarea opor­tună a greșelilor făcute de adver­sar. De aceea avantajul obținut este temporar, vremelnic pentru ca inamicul își va da repede seama de eroarea săvîrșită și va căuta prin toate mijloacele să o îndrepte. Din toate acestea rezultă marea însemnătate a executării cu promp­titudine a misiunilor primite, așa cum au fost date. Dacă afirmăm adeseori cu tot temeiul că succesul în luptă depinde în mod hotărîtor de calitatea hotărîrilor comandan­ților, trebuie să spunem că în ega­lă măsură este hotărîtoare și disci­plina execuției, ad­ucerea cu preci­zie la îndeplinire de către trupe a ordinelor primite. O disciplină fermă, riguroasă este necesară pentru efectuarea u­­nor manevre surprinzătoare, ca și în realizarea regrupărilor de forțe și mijloace în toate formele luptei. Amploarea și frecvența deplasări­lor (după opinia multor specialiști militari, marșul trupelor va însuma intr-un viitor război aproximativ 70% din timp) impun de fiecare dată, firește, o deosebită grijă față de alegerea itinerarelor și consti­tuirea coloanelor. Pentru că o coloa­nă lungă cu o compunere mixtă, formată din infanterie, tancuri, ar­tilerie pe șenile, autotractată etc. va realiza o viteză medie mai mică și respectiv un timp de deplasare mai mare. Coloanele mai scurte, compuse din arme cu viteze egale sau apropiate, și care mărșăluiesc pe itinerare diferite, se pot deplasa mult mai rapid, influențînd astfel considerabil situația trupelor pro­prii. Dar folosirea mai multor itine­rare este pendinte adeseori de sta­rea vremii. Aplicațiile tactice au demonstrat nu o dată că surprizele meteorologice exercită influențe mari, cu consecințe importante și imediate asupra practicabilității te­renului și viabilității drumurilor. A reieșit astfel cu pregnanță nece­sitatea recunoașterilor cât și însem­nătatea deosebită a măsurilor pen­tru menținerea și îmbunătățirea stării de viabilitate a comunicații­lor — în special la trecerile peste cursurile de apă, prin zonele mlăș­tinoase etc. — a măsurilor luate din vreme pentru pregătirea șofe­rilor și a mecanicilor conductori, a mijloacelor de transport, pentru realizarea unei asigurări tehnice neîntrerupte pe timpul marșurilor etc In ce măsură se ține seama de această experiență practică? Se obține întotdeauna ca desfășurarea marșurilor să fie exemplară pentru a garanta ajungerea la timp a tru­pelor în locurile ordonate ? Am urmărit într-o aplicație tac­tică, după luarea hotărîrii de către comandant, deplasările efectuate de trupele care urmau să ducă acțiuni de „luptă“ ofensive. In prima eta­pă, cînd s-a desfășurat marșul re­lativ obișnuit, de apropiere, noap­tea, a existat o disciplină desăvir­­șită. Neajunsuri felurite însă au în­ceput să apară pe timpul dezvoltă­rii luptei în adîncime. Elanul ofen­siv al trupelor care rupseseră în timpul prevăzut apărarea adversa­rului, preocuparea cadrelor pentru sporirea continuă a puterii lovitu­rilor, pentru încadrarea din miș­care în grupările de forțe și mij­loace care urmau să acționeze asu­pra obiectivelor următoare au creat o stare de tensiune ridicată. A apărut, și de această dată, un fenomen cunoscut. Toți comandan­ții de subunități au început să se grăbească, revendicînd priorități în angajarea pe itinerare și in depăși­rea altor coloane (deși nu se în­scriau în cele prevăzute de grafic). Marșul trupelor a scăpat astfel pentru o bună bucată de vreme de sub controlul și îndrumarea statu­lui major. S-a ajuns la aglomerări cu totul nepermise, mai ales la încrucișări de drumuri, unde unele coloane s-au strîns spre cap și pe alocuri s-au dublat, împiedicînd circulația în ambele sensuri Efectele negative cele mai mari s-au produs din vina statului ma­jor al unității de arme întrunite Știind din informații certe că vor exista unele greutăți în realizarea fluidității mișcării în adîncimea a­­părării părții adverse, datorită existenței unor spații și puncte ne­vralgice din teren, statul major nu a dat suficientă atenție organizării serviciului de comenduire și îndru­mare a circulației, întăririi acestuia cu 2—3 ofițeri experimentați și e­­nergici, precum și măsurilor de asigurare tehnică și genistică în locurile grele de trecere. Erau mă­suri care țineau de „disciplina exe­cuției“ în competența statului ma­jor. Lăsînd lucrurile să evolueze de la sine, unitatea nu a putut rea­liza pînă la căderea serii pătrun­derea ordonată. Elementul surprin­dere a fost astfel ratat. Obligativitatea îndeplinirii întoc­mai a misiunilor, în timpul prevă­zut, impune comandanților și aju­toarelor lor să analizeze cu multă atenție, cum vor acționa trupele pe întreaga adîncime a acestor mi­siuni, ce variante de execuție tre­buie adoptate și, în consecință, ce măsuri de asigurare și de altă na­tură trebuie înfăptuite. Cu cît vor fi mai largi prevederea și gama măsurilor inițiate, cu atit mai re­pede vor putea să fie aduse corec­tivele impuse de situații. Intr-o aplicație tactică, pe timpul dezvoltării luptei ofensive în adîn­cimea apărării părții adverse, a a­­părut o situație avantajoasă pen­tru unitatea mecanizată care acțio­na la flancul marii unități. De a­­ceea i s-a dat unui batalion de infanterie întărit misiunea să sur­prindă, pînă la o anumită oră, tre­cerile peste un rîu, cucerind un cap de pod. Caracterul misiunii im­punea batalionului să nu se lase antrenat în acțiuni de „luptă“ care l-ar fi putut întîrzia. Rezistențele apărătorului trebuiau ocolite, astfel nicit să se obțină un anumit ritm de deplasare cerut. Batalionul nu a acționat ca atare și de aceea nu a reușit să ajungă în timpul cerut la rîu, cu nici una din subunități. Astfel, a fost pierdut momentul fa­vorabil pe care unitatea se hotă­­rîse să-l folosească cu abilitate, pentru punerea apărătorilor în postura dificilă de a acționa cu frontul răsturnat. Disciplina execuției constituie cheia și lăcata îndeplinirii ideilor tactice ingenioase elaborate cu ta­lente și competență în comanda­mentele noastre. Din motive lesne de înțeles acestea nu pot fi divul­gate, explicate. Eșaloanele subordo­nate primesc misiunile și ordinele menite să le materializeze. De a­­ceea comandanții și ajutoarele lor nu trebuie să pregete nici un efort pentru îndeplinirea fiecărei mi­siuni cu maximum de precizie. Trebuie luate la timp toate măsu­rile organizatorice și de mobilizare a personalului pentru a învinge cu tenacitate orice greutăți s-ar ivi. Colonel V. MIHAIL Locotenent-colonel AL. GHELMEGEANU DISCIPLINA EXECUȚIEI Primele cadențe ale unei vieți dedicate datoriei (Urmare din pag. I) Anul III. Elevul sergent Paul Constantinescu se pregătește pentru arma aviației. Dorinței de a în­­frunta curajos vitezele și înălțimi­le, conducerea liceului i-a vend­in întîmpinare, trimițîndu-l la cursuri de planorism. Le este tutu­ror recunoscător și ar vrea ca re­zultatele de anul acesta să consti­tuie o expresie grăitoare a acestei recunoștințe.... „Toamna se numără bobocii“ spune o vorbă di­n bătrâni. De fapt aici, la liceu, numărătoarea „bo­bocilor“ a început în plină vară odată cu examenele de admitere. Dragostea și pasiunea pentru viața militară închinată patriei socialiste, discernămintul matur i-au determi­nat pe Ion Strîcna, fiu de șofer, pe Ioana Octavian Ruse, fiul unui controlor tehnic, pe Valerică Ma­tei, fiu de electrician, pe Mircea Algiu, fiu de subofițer activ, și pe mulți alții să dorească a se numă­ra printre cei mai tineri ostași ai țării. Nu vor uita emoția cu care au îmbrăcat pentru prima oară uni­forma de elev: „încrederea ce ni se acordă, speranțele ce se pun în noi, cei care, de azi, purtăm în­semnele scumpe ale statului nostru socialist — ne mărturisește proas­pătul elev Marin Vișan — vor că­lăuzi pașii noștri, zi de zi, an de an, într-o viață pe care dorim s-o dedicăm celor mai nobile idealuri ale apărării cu arma-n mină a patriei“. ....Toți vor deveni cânte miriști de frunte. Au sentimentul unei noi demnități, necunoscute pină-n pre­zent, a acelei responsabilități care apasă de acum încolo pe umerii celor ce au îmbrăcat azi intima oară mindra haină militară de e­l.P.1) Te cucerește la toți — de la cei din ultimul an pînă la cei abia intrați pe porțile liceului — seriozitatea, maturitatea cu care-și privesc activitatea prezentă, noul an de școală, noile exigențe in formarea lor ca oameni înaintați, crescuți și educați in spiritul idea­lurilor comuniste. Grija față de elevi e manifestă pretutindeni in școală. Sălile spe­ciale, laboratoarele de fizică și de enimie, de științele naturii și de lingvistică le vor oferi și in acest an condiții dintre cele mai adecvate studiului, facilitind ini­țierea armonioasă in diversele științe — de la cele sociale pînă la disciplinele tehnice — ce se pre­dau elevilor. Cabinetele de consul­tații pe arme vor îndruma și o­­rienta preferințele, aptitudinile vădite. Cluburile subunităților, fru­moasa sală de spectacole cu peste 400 de locuri, biblioteca ce numă­ră: circa 10 000 de volume com­pletează profilul unei baze mate­riale politico-culturale corespun­zătoare exigențelor formației spi­rituale, politice, ideologice, etice și profesionale a acestor tineri entu­ziaști. Ei înșiși sînt conștienți de toate acestea, căutînd a contribua pe măsura posibilităților la îmbu­nătățirea acestei baze materiale. Numai așa se explică voința de a-și amenaja singuri un teren de sport cu pistă de alergări (în plus, față de cele existente) Ei cu mina lor au săpat, au nivelat, au cărat zgură, au tăiat și așezat fiecare brazdă de gazon ■.. Soare, alei strălucitoare, bos­chete de trandafiri, aer ozonat, urări de „Bine ați venit“, totul e parcă mai voios în aceste zile, totul are chiar in obișnuitul său ceva sărbătoresc; începe doar un nou an de muncă. Succes ! ȘTIINȚELE SOCIALE (Urmare din pag. 1) Analiza critică, pătrunsă de prin­cipialitate comunistă, pe care to­varășul Nicol­ae Ceaușescu a fă­cut-o activității ideologice cit și concluziile controlului efectuat de o comisie a Consiliului politic su­perior al armatei la catedra pe care o conduc ne-au dat posibili­tatea să înțelegem în mod clar atît neajunsurile care mai persistă in munca noastră, cit și sarcinile care ne revin pe linia îmbunătă­țirii conținutului de idei,­ a spiri­tului revoluționar care trebuie să străbată predarea filozofiei. Suntem­ deficitari mai ales în tratarea unor probleme de fi­­lozofie socială pe care le ridică etapa actuală de dezvoltare a so­cietății noastre. Bogăția de idei filozofice, sociale și politice cuprin­se în documentele partidului nos­tru este încă palid reflectată în unele prelegeri și seminarii. Ac­tivitățile de documentare, infor­mare și cercetare științifică, pre­cum și pregătirea teoretică a ca­drelor didactice, de care depinde în mare măsură calitatea învăță­mîntului, prezintă serioase carențe. In prezent, catedra este angaja­tă în elaborarea unor măsuri a căror realizare ne va permite să înlăturăm neajunsurile manifesta­te, să răspundem cu cinste sarci­nilor puse de partid în fața fron­tului ideologic, în programele de curs au fost introduse capitole și teme noi, legate nemijlocit de preocupările actuale ale partidului și poporului nostru Astfel, s-a in­trodus secțiunea „Conștiința so­cială și formele ei. Probleme ale eticii comuniste“ care va dezbate pe larg problemele conștiinței so­cialiste, ale ideologiei politice și morale, ale propagandei ateist-ști­­ințifice. S-a lărgit tematica privi­toare la societate și structurile so­ciale, la interdependența bazei și suprastructurii în procesul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, la corelația dialectică dintre practică și teorie etc. O a­­tenție deosebită vom acorda întă­ririi spiritului militant, partinic al predării, combaterii argumentate, convingătoare, de pe pozițiile par­tidului nostru, ale materialismului dialectic și istoric a concepțiilor idealiste, reacționare, antiștiințifice, a diferitelor orientări caracteristice ale filozofiei burgheze contempora­ne, precum și a teoriilor militare imperialiste. Desigur, aceste măsuri — și încă altele pe care nu le-am putut men­ționa aici — reclamă din partea fie­cărui cadru didactic sporirea efor­tului personal, intensificarea pregă­tirii și ridicarea calificării, crește­rea responsabilității pentru conținu­tul și eficiența cursului pe care îl predă. Un asemenea efort va fi însă răsplătit de satisfacția împlinirii da­toriei de activist al partidului pe frontul educării marxist-leniniste a cadrelor militare. PREGĂTIREA SECTORULUI -CONDIȚIE HOTĂRÎTOARE Una din condițiile esențiale, de fapt cea care hotărăște în ultimă instanță calitatea și implicit efici­ența activității catedrelor de știin­țe sociale, este pregătirea temeinică a lectorilor care predau aceste dis­cipline. După cum se știe, lectorul de științe sociale joacă un rol foar­te important în creșterea și edu­carea viitoarelor cadre ale armatei, intrucît participă direct la propa­garea ideologiei partidului nostru. Acest rol va fi cu atît mai recu­noscut cu cit fiecare va dovedi o profundă cunoaștere a domeniului de care se ocupă, măiestrie peda­gogică, capacitate de a valorifica resursele educative ale fiecărei teme, de a cultiva convingeri și sentimen­te nobile. Conștienți de marea răspun­dere ce o are lectorul în formarea unor ofițeri cu o înaltă conștiință politică — ne mărturisea locotenent­­colonelul I. Rus, șef de catedră — noi am analizat cu exigență parti­nică felul cum s-a făcut pregătirea teoretică și metodică a fiecărui sec­tor în anul care a trecut și am conturat direcțiile în care trebuie să acționăm de acum încolo. Nu am stabilit încă un plan concret în această privință pe întregul an, dar el ne­ este limpede și pînă la înce­perea cursurilor îl vom definitiva. Aș vrea să arăt că planul de pre­gătire teoretică și metodică a lecto­rilor de științe sociale, în curs de elaborare, nu va fi un plan gene­ral, ci unul strict individualizat, pornind de la cerințele și nevoile fiecărui curs, dar mai ales de la nivelul de pregătire teoretică, ide­ologică, de cultură generală și mi­litară al fiecărui sector. Sigur că acest plan diferențiat nu va exclude unele activități comune, pe teme de interes general, care privesc toate cursurile. Atît în pregătirea­ indi­viduală, cît și în cea comună vom pune accentul pe dezvoltarea apti­tudinilor lectorilor de a analiza și interpreta politic ideile, tezele, feno­menele, evenimentele cu care dis­ciplina se confruntă. Pentru că aici ni se pare nouă că sîntem defici­tari. Dacă uneori lecțiile au un ca­racter narativ, descri­ptivist, faptul se datorește nu atît lipsei de pre­gătire teoretică a lectorilor, cît mai ales insuficientei lor capacități de a sesiza, dezvălui și sublinia sensu­rile și semnificațiile politice ale evenimentelor dezbătute, de a ra­porta conținutul temelor la realită­țile vieții militare. Cu sprijinul organizației de bază de partid din catedră, care a ini­țiat această dezbatere menită să sporească competența lectorilor, avem convingerea că ceea ce ne-am propus vom realiza integral. La școlile militare de maiștri și subofițeri, dincolo de pregătirea te­oretică și politică a lectorilor, se pun acut probleme care țin de mă­iestria lor metodică în transmiterea cunoștințelor, în explicarea de așa manieră a politicii partidului nos­tru încît preluarea informației de către elevi să determine mutații a­­dînci în conștiința și comportamen­tul acestora. Despre unele măsuri întreprinse în catedra pe care o conduce, pe li­­­nia asigurării unei mai mari ac­cesibilități a lecțiilor, în raport de nivelul real de pregătire al elevi­lor ne-a vorbit locotenent-colonelul Gh. Surcel. — Plecînd de la experiența ani­lor trecuți, am ajuns la concluzia că este imperios necesar ca fiecare lector să cunoască și să stăpînească temeinic principiile și metodele de invățămînt, arta de a comunica cunoștințe cu o mare încărcătură emoțională fără a le diminua va­loarea științifică. In acest sens, ne-am propus să adîncim, din per­spectiva nevoilor școlii noastre, pro­blemele didacticii, ale psihologiei pedagogiei și eticii, să preluăm și să extindem în procesul de învă­­țămînt formele și mijloacele muncii politice de masă. De asemenea, in­tenționăm să realizăm un studiu pe tema „Tipurile de lecții și metodi­­cile de predare la disciplinele soci­ale din școlile de maiștri militari și subofițeri“. Vrem cu tot dinadinsul ca în noul an de învățămînt să fa­cem un­ pas hotărît înainte pe linia sporirii contribuției lecțiilor la educarea moral-cetățenească și ostă­șească a elevilor, mai ales că în acest domeniu absolvenții noștri, la unități, au manifestat multe caren­țe. — Și pentru noi — ne spunea lo­­cotenent-colonel I. Dunărnuțiu — pregătirea metodică, fără a mini­maliza cîtuși de puțin pe cea teo­­retică-ideologică, rămîne un obiectiv de bază. Ne preocupă în mod deose­bit, ca prin exercițiu, să formăm fiecărui sector deprinderi meto­dice practice stabile, folosind în acest sens o gamă largă de activi­tăți adecvate : lecții deschise, in­­terasistențe, asculți­rea și comenta­rea unor lecții imprimate pe bandă magnetică, vizionarea unor filme do­cumentare didactice etc. Pentru re­flectarea mai convingătoare în lec­țiile noastre a realităților social-e­­conomice din țara noastră în plină transformare ca și a patosului revo­luționar al oamenilor muncii în în­făptuirea politicii­­ partidului, de un real folos ne va fi excursia docu­mentară efectuată de curînd, prin grija eșaloanelor superioare, cu toți Calculul alocației de stat pentru copii La întrebările adresate redacției pe această temă, ne răspunde șeful Direcției financiare,­­general-maior GHEORGHE CETINĂ — — Vă rugăm, tovarășe general, să expli­cați cititorilor noștri ce se înțelege prin rangul copiilor, cum se stabilesc aceste ranguri și cum se calculează alocația de stat pentru copii în funcție de plafoa­nele de salarizare ? — Prin rangul copiilor, în vederea acordării alocației de stat, se înțelege numărul copiilor pentru care o familie beneficiază de alocație de stat așa cum ne precizează Ministerul Muncii în avi­zul nr. 34.223/1971, în sensul avizului de mai sus dau cîteva exemple : 1. Pentru beneficiarii de alocație cu solde (salarii) tarifare de pînă la 2.500 lei inclusiv nu se includ în calcul pentru stabilirea rangului copiii între 16 și 18 ani. Cei sub 16 ani, in ordinea vîrstei, incepind cu cel mai mare, vor primi rangul I, II, III etc. Două exemple : a) Un subofițer, cu o soldă tarifară lu­nară de 1.750 lei, are 4 copii în vîrsta de 17, 15, 11 și 9 ani. Subofițerul res­pectiv, avînd 3 copii în vîrstă de pînă la 16 ani, rezultă trei ranguri ale co­piilor (cel de 15 ani este de rangul I, cel de 11 ani este de rangul I, iar cel de 9 ani este de rangul III). Subofițerul va beneficia pentru copilul de rangul 3 de o alocație în valoare de 120 lei, pen­tru copilul de rangul II de 130 lei, iar pentru copilul de rangul III de 150 lei, în total el va beneficia de 400 lei lunar. b) Un maistru militar, cu o soldă tari­fară lunară de 2.450 lei, are trei copii în virstă de 17, 14, 13 ani. Avînd doi copii în vîrstă de pînă la 16 ani ,rezultă că cel de 14 ani este de rangul I, iar cel de 13 ani este de rangul II. EL va beneficia pentru copilul de rangul I de o aloca­ție în valoare de 100 lei, iar pentru co­pilul de rangul II de 110 lei, în total 210 lei lunar. 2. solde Pentru beneficiarii de alocație cu (salarii) tarifare peste 2.500 lei. In calculul rangului intră și copiii între 16—18 ani. Dar, așa cum prevede legea, drept de alocație nu numai copiii pînă la 16 ani, în consecință : a) Dacă în fami­lia unui ofițer cu o soldă, tarifară lu­nară de 2.650 lei sînt trei copii în vîrstă de 17, 10 și 8 ani, ei vor fi, în ordinea vîrstei, de rangul I, I și III. Pentru copilul de 17 ani adică de ran­gul I (depășind 16 ani) nu se acordă alocație. Pentru ceilalți doi copii, alo­cațiile vor fi de 100 lei și 110 lei, co­respunzător rangurilor II și III, în to­tal 210 lei lunar. b) Dacă un ofițer, cu o soldă tarifară lunară de 3.250 lei, are trei copii în vîrstă­ de 37, 10 și 8 ani, aceș­tia vor fi, de asemenea, de rangul I, II și III. Ofițerul însă va beneficia doar de o alocație de 100 lei lunar, corespun­zătoare pentru un copil de rangul III, avînd în vedere că la plafonul de soldă de 3.001—4.000 lei, alocația se acordă in­cepind cu al treilea dintre copiii în vîrstă de pînă la 16 ani. Cînd copilul de 1­7 ani va împlini 18 ani, ofițerul respectiv nu va mai primi alocație. 3. Pentru beneficiarii de alocație care au calitatea de muncitori și maiștri sa­lariați civili : In conformitate cu art. 2 din Decretul 285/1960 republicat în Bu­letinul Oficial Nr. 106 din 21 august 1971 această categorie de personal, cu salarii tarifare lunare între 2.501—3.000 lei, pri­mește pentru primul copil aceeași alo­cație ca și pentru al doilea. Cei ale că­ror salarii tarifare depășesc 3.000 lei, primesc cîte 100 lei pentru fiecare copil în vîrstă de pînă la 16 ani. Exemple : at Un muncitor calificat — specialist —, salariat civil, cu un salariu tarifar lu­nar de 2.550 lei (salariul tarifar de în­cadrare plus sporul de importanță pen­tru activitate în M.F.A.) are trei copii în vîrstă de 14, 12 și 10 ani. Avînd deci trei copii în vîrstă de pînă la 16 ani, beneficiari de alocație, rezultă trei ran­guri ale copiilor (cel de 14 ani este de rangul I, cel de 12 ani este de rangul II, iar cel de 10 ani este de rangul III). Salariatul civil va beneficia pentru co­pilul de rangul I de o alocație în va­loare de 100 lei, la fel ca pentru cel de rangul II, iar pentru copilul de rangul III de 110 lei, în total 310 lei lunar. b) Un maistru salariat­­ civil, cu un salariu tarifar lunar de 2.750 lei, are patru copii în vîrstă de 17, 14, 12 și 10 ani. In această situație rezultă patru ranguri ale copiilor (cel de 17 ani este de rangul I, cel de 14 ani este de rangul II, cel de 12 ani este de ran­gul III, iar cel de 10 ani este de ran­gul IV). El nu va beneficia de alocație pentru copilul de rangul I întrucit aces­ta a depășit vîrstă de 16 ani. Pentru co­pilul de rangul II va beneficia de 100 lei, pentru cel de rangul III de 110 lei, iar pentru cel de rangul IV de 110 lei, in total 320 lei lunar.­­ Ce măsuri s-au luat In Ministerul Forțelor Armate pentru acordarea alo­cației de stat pentru copiii militarilor in termen (elevilor școlilor militare) care la data incorporării nu aveau ca­litatea de salariați sau membri ai co­operației meșteșugărești 1 — Potrivit art. 1 din Decretul nr. 285/1960, republicat, incepind cu data de 01.09.1971 beneficiază de alocație și mi­litarii in termen (elevii școlilor mili­tare) care la data incorporării nu pri­meau alocație de stat pentru copii. Ca urmare, militarii în termen (elevii șco­lilor militare) care la data încorporării nu aveau calitatea de salariați sau mem­bri ai cooperației meșteșugărești, este necesar să completeze, la biroul finan­ciar al unității de care aparțin, decla­rația tip așa cum se prevede in Dispo­ziția Direcției financiare nr. 12710/1971, la pct. 5. Aceste declarații se vor tri­mite, prin grija unităților, la centrele militare de pe raza cărora au domiciliul permanent familiile acestora. Centrele militare vor întocmi dosarele pentru plata alocației și vor plăti beneficiari­lor alocația, expediind sumele la adre­sa indicată de militarii în termen (ele­vii școlilor militare). Pentru militarii in termen detașați, declarația tip se va înainta centrelor militare prin unită­țile de bază din care au fost detașați. Militarii in termen, care beneficia­ză de alocația de stat pentru copii de la întreprinderile la care au lucrat, vor beneficia in continuare, aplicindu-se cuantumul stabilit prin noile reglemen­tări. De reținut că soțiile militarilor in termen (elevilor școlilor militare) care beneficiază, prin direcțiile județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, de ajutoarele bănești prevăzute de Decretele 258/1956 și 106/1950 (ultimul modificat și completat prin Decretul 339/1953) nu pot primi cumulativ și alo­cația de stat pentru copii. Ele au insă facultatea de a opta pentru acela dintre drepturi care le avantajează, fie pen­tru ajutoare bănești, fie pentru aloca­ție de stat pentru copii, REP, Nr. 37 (6083) Spre noul raion, Foto : M. POJOGEANU LA LOC COMANDA Tare, pe o poziție șubredă După parcurgerea unei pe­rioade din serviciul militar, soldatul Tr. Dărășteanu a solicitat ajutorul redacției pentru a fi lăsat la vatră ca unic susținător de familie. Verificind — așa cum ni s-a comunicat — situația lui fa­milială, Centrul militar ju­dețean Arad a ajuns la „con­cluzia" că ostașul „nu se în­cadrează în prevederile le­gale pentru a fi lăsat la va­tră ca susținător de familie“. Fiindcă afirmația de mai sus nu era argumentată in nici un fel și venea in contra­dicție cu conținutul scriso­rii, am intervenit la eșalo­nul superior care, recerce­­tînd cazul, a găsit Intrutotul îndreptățită solicitarea mili­tarului, luind și măsurile în consecință Așadar, deși sesizat asupra unei erori comise, C.M.J. A­­rad n-a găsit de cum era normal, să cuviință, revină asupra ei, ci a încercat să se mențină tare... pe o poziție nejustă. (M.M.) „Inovație". Pentru a procura alimen­tele necesare hrănirii milita­rilor constructori, Ion Davidescu este căpitanul nevoit să aducă legumele și zarza­vaturile de la o distanță de 2 km, plinea de la 60 km, iar carnea și colonialele de la S0 km. „Inovația“ aparține căpitanului Gh. Bariu, locții­torul comandantului pentru servicii al unității benefi­ciare. Propunem organelor in drept să studieze această „inovație“ și să-și spună pă­rerea înainte ca autorul ei să pretindă... recompensă. (M. C.) lectorii catedrei de științe sociale, la mari obiective industriale, pe șantiere, în C.A.P.-uri. CU FAȚA SPRE CERINȚELE DE ORDIN EDUCATIV SPECIFICE ARMATEI Așa cum rezultă din recentele documente de partid, condiția sine qua non a creșterii rolului formativ al disciplinelor sociale o constituie conducerea efectivă și competentă de către organele de partid din școli a învățămîntului de științe so­ciale. Aceasta presupune atitudine responsabilă din partea comitete­lor de partid în orientarea cursuri­lor și activităților metodice cu fața spre viață, controlul și îndrumarea lectorilor la clasă, analiza periodică a modului cum sînt transpuse în lecții și împlinite la clasă coman­damentele educative ale partidului la necesitățile specifice ale armatei. Analizînd modul cum organul de partid din școala noastră s-a îngrijit de conducerea și îndru­marea învățămîntului și reflectînd asupra neajunsurilor pe care le-am avut în această privință­­ — ne spunea colonelul Gh. Căpita­­nița, secretar adjunct în comite­tul de partid — am luat deja o serie de măsuri, unele care sînt în curs de rezolvare, altele cu bătaie lungă. Astfel, comitetul de partid a avut o discuție amplă cu lectorii catedrei de științe sociale în cadrul căreia au fost scoase în evidență rezultatele obținute în anul încheiat, dar mai ales lipsu­rile care s-au manifestat în acest domeniu. Din ansamblul măsurilor preco­nizate, m-aș opri la cele care vi­zează nemijlocit legarea învăță­­mîntului de științe sociale de via­ță. S-a stabilit ca secretarul co­mitetului de partid și secretarii săi adjuncți să efectueze normă de învățămînt la cursul de „Ba­zele educației militare“, normă nu legată de niște ore sau subunități anume, ci de lecțiile și discuțiile cele mai pretențioase, cu o im­portanță politico-educativă deo­sebită. O mare parte din activi­tățile metodice și practice cu elevii, în condițiile măririi sub­stanțiale a numărului de ore afec­tate în acest scop vor fi pregă­tite și desfășurate sub nemijlocita conducere a secretarilor comitetu­lui de partid. Pentru a forma elevii și ca activiști politici, vom extinde unele experimente, făcute în anii trecuți, de antrenare la organizarea concretă a acestor activități chiar a unor elevi, cu o bună pregătire, pricepuți și pasio­nați. In acest sens am selecționat deja din anii II și III 50 de elevi dintre cei mai buni, cu reale ap­titudini și în domeniul muncii politico-ideologice și cultural-edu­cative care să ne sprijine în munca educativă practică. Am mai stabilit ca activitățile meto­dice și practice cu elevii anului III să se organizeze și să se des­fășoare în subunitățile de asigu­rare a pregătirii de luptă din școală, pentru a-și însuși deprin­derile necesare desfășurării muncii politice în unități. Preconizăm ca în cursul acestui an să organizăm unele gale de filme documentare sincronizate cu acele lecții sau cicluri de lecții care se predau la disciplinele so­ciale și în conținutul cărora sînt prezentate realizările obținute de poporul nostru, sub conducerea partidului, în domeniul dezvol­­tării economice și sociale a pa­triei noastre, în acest sens pri­mim deja sprijinul unor centre de difuzare a filmelor din țară. Comitetul de partid a dat ca sarcină tuturor lectorilor de la ca­tedra de științe sociale de a cu­noaște efectiv viața și activitatea subunităților, de a ajuta coman­danții subunităților respective să-și îmbunătățească stilul de muncă, contribuția lor la educa­rea elevilor, de a participa la a­­dunările de partid și cele ale U.T.C., de a discuta direct cu ele­vii despre preocupările și fră­­mîntările lor. Bineînțeles totul ur­­mînd să se fructifice în lecțiile predate și în discuțiile desfășu­rate la clasă. In cadrul catedrei noastre — adaugă locotenent-colonelul N. Udrea — în scopul legării mai strînse a învățămîntului de științe sociale de viață, de sarcinile vi­itoare ale elevilor noștri am rea­lizat o mai bună corelare a pre­dării temelor teoretice la cursul de „Bazele educației militare“ cu pregătirea și desfășurarea activi­tăților metodice și practice prevă­zute. Astfel, în sprijinul edificării din timp a elevilor asupra orga­nizării și desfășurării unor acti­vități, pe care le vor pregăti în­ timpul stagiului la unități, am convenit ca acestea să fie deja prezentate înainte de plecare. Pentru ca lectorii să poată o­­glindi fidel în lecții trăsăturile morale și politice înaintate, cît și să combată unele fenomene negative din mentalitatea și com­portamentul elevilor, lectorii din catedra noastră de științe sociale vor participa la unele activități practice de instrucție cum sînt : aplicații și exerciții tactice, tra­geri în poligon, ieșiri în tabără etc In convorbirea noastră am a­­bordat și alți tovarăși, am aflat și alte lucruri interesante care vorbesc despre hotărîrea fermă și entuziasmul cu care pornesc la muncă în noul an școlar coman­danții, activiștii de partid, cadrele didactice, toți factorii educativi chemați să contribuie la îmbună­tățirea substanțială a conținutului și eficienței învățămîntului de științe sociale. Spațiul nu ne permite să stă­ruim asupra tuturor aspectelor ridicate, fapt pentru care solici­tăm înțelegerea interlocutorilor ale căror păreri n-au fost reținute în convorbirea de față.

Next