Argus, decembrie 1922 (Anul 13, nr. 2890-2912)
1922-12-07 / nr. 2891
r. h BO IN ÎAStâ Um ‘an $00 l ® luni ' 250 n 3 luni 150 s* 2891 ENTE IN SUB&IWATATI Un &n 700 I# s luni 350 s* 3 luni 200 ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Directorii Ciir. D. Stihorlci fi S. Pa«kep m ragin I I 7 Bee^mferie « )93 INDUSTRIEI si FINANȚE! JJ Ataîă 4 Lei în Străinătate Administrator: H. F. Valentin BIROURILE: BUCUREȘTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6/93 si 23/69 Preturile alimentare ale pieței București comparativ cu tara întreagă O relaţiune care denaturează adevărul in Străinătate „Agence Telegrafique Universelle" care apare la Paris, vorbind în chestiunea recentei operaţiuni de consolidare a bonurilor de tezaur, realizată de guvernul român scrie următoarele: Este momentul de a împrumuta României? Această chestiune se pune acum când se află că o primă tranșă a unui împrumut exterior de consolidare de 4 la sută și putând atinge cifra de 35 milioane lire sterline (peste 20 miliarde franci) a fost preluată de un grup francez. Noi am amintit încă la 15 Noembrie, continuă foaia narp''”* cft România refuză să facă faţă scadenţelor împrumutului de milioane dolari plus 5 milioane dolari dobânzi scăzute, contractat în America. Vorbind apoi şi de divergenţa dintre guvernul român şi deţinătorii belgieni de renta română, foaia pomenită închee , în faţa acestei dovezi duble de dispreţul ce profesează guvernul român faţă de angajamentele .7*3)* estei sale, întrebarea ce ne punem foarte oportună." * ___ Dacă nu-i rea credinţa, atunci ignoranţa reaei parisien© este surprinzătoare . Nu este vorba de un împrumut ci de o consolidare, avantajoasă pentru deţinător, a bonurilor d© tezaur in posesia lor. Cât priveşte chestiunea împrumutului român in Statele Unite, ar fi interesant de ştiut dacă „Agence télégraphique universelle" poate cita un stat, în afară de Anglia, care plăteşte actualmente datoriile de război. Printre chestiunile ce vor fi tratate la conferinţa din Bruxelles este şi aceia a datoriilor interaliate, din care face parte şi datoria României către Statele Unite. România n’avea deci nici un motiv să se comporte altfel decât ceilalţi aliaţi — inclusiv Franţa — faţă de această chestiune. Guvernul român are datoria să pue lucrurile la punct, pentru lămurirea străinătățe. SCUMPETEA TRAIULUI Datoriile de război ale României Pieţele alimentare ale României comparaţii cu pieţele streine Xinima’ţîunea bazată pe cifre, reate,, că viaţa este mai convenabilă ! La noi ca aiurea, a stârnit o furtună de discuţiuni prin presă» Unii au fost direct pesimişti în susţinerile lor, alţii sceptici şi puiţici, optimişti. Chestiunea" ecumpliei tráííÉ®’ mu ifonicue discutată decât in mod obiectiv, şi scoţând din cauză, de la început, pe toţi funcţionarii de Stat, precum şi pe aceia cari au venituri limitate, sub costul real al vieţei, adică toţi aceia cari, in actualele împrejurări, nu parvin a combate chelindle strictului necesar şi sunt nevoiţi a se restrânge sau a se priva de articole indispensabile vieţei. Am arătat intr’un articol precedent «S. în afară de clasele descrise mai ;ustsE, restul populeţiunei trăeşte confrenabîl şi mulţi chiar trăesc bine ca înainte de război, căci veniturile lor ara crescut într’o proporţie cu mult anai mare decât creşterea costului .vieţei Nu este mai puţin adevărat că trecem printr’o crisă, rezultată din faesechilibrul între cerere şi ofertă, se produce încă stab media anilor dinaintea războitii, pe când conimsmul s’a mărit, pentru toate produsele noastre. Prin urmare, până nu e’a stabilisceet echilibru totre producţiune şi tensiune, criza nu se va putea atenua. Pe da alta parte, raportul care socsta înainte de război între sffletulli de bancă în circulaţiune şi stocul metalic, ori la noi nu mai există, aci de acoperirea monedei hârtie. Iată cauze cari au determinat, în artoul rând, urcarea preţurilor şi led eseusapete® de azi. Spte aste motive, o consparaţiune sau preţurile dinaintea războiului nu ţes mai poate concepe în ţările cari R aesiaş situaţîune ea la noi, pen«ă raport de scumpete, între j» a fost şi, ceeace este azi, este aşa ia» mare, tocat întunecă judecare «rteărtjl «y» owns ar voi să fie ofbciec‘ Cu totui altfel se petrec lucrurile jte ţării» cu valuta forte, fiindcă a»to raportul atât totre producţiune ai consumeţiune, cât şi între birsteista circulaţie ţi stocul metalic tâă într'un echilibru perfect, iar raportul totre preţurile dinaintea războiului şi cele de «zi este apropiat, pe aceea să nu ne mire de loc când vedem, că la acele ţâri viaţa nu s’a genxupit decât cu de 2 de 3, de 4 sau 1 s S «i mai muit 1 Daci, to acele ţări comparaţiunea se poate face perfect de bine cu sljtumţtoito* preţurilor dinainte de răz- 8»i, pe când în ţările cu valuta slabă ,această comparaţiune nu se poate face decât pentru studii. O comparaţiune insă totre preţu- Bi le din diverse ţări, pe baza schimjjjaîui de azi se poate iaca Această conparaţiune ne va permite In adevăr, să vedem unde viaţa este mai scumpă, respectiv mai ieftină, schkn $kî] nefiind decât mijlocul prin care aflăm valoarea monezei indigene tn afară de graniţe. Dacă în locul monedei de hârtie, care în unele ţări este depreciată, lay to altele se apropie de valoarea aurului, am avea un alt măsurător Ül® valori, stabil şi cu caracter Înv lisraaţioMU, numai atunci am putea şti, cu drept cuvânt, unde viaţa este mai scumpă şi unde ea este mai ief-SL’ ' Luând în acest caz aurul ca metal preţios ears are o valoare Intrinsecă aaei stabilă, şi care în orice ţară are aproape aceeaş putere de cumpărare, vom vedea că cu o bucată, de exemplu de 20 iei aur, In România se obţine mei multe bunuri decât multe alte ţări fie ele cu valuta, ■iar» ori slabă. Bucate, de aur de 20 lei sau franci a fost egală pe cursul lunei Octombrie cu 560—600 lei hârtie la Bucureşti, adică de 30 ori mai scumpă cate 1914, ceea ce însemnează, că pe când valute noastră este de 30 ori mai mică fată de aur, viata, însă,după numărul indice din Octombrie nu este decât de 17 luni, ori mai scumpă. De aci rezultă că puterea de currng bara a leului nostru în comerţul terior este mai mare, cu mult, decât aceea pe care o are faţă cu străinătatea, de pildă faţă de Elveţia, care are o valută foarte ridicată. In tabloul de mai jos, alcătuite după cifre oficiale şi riguros controlate, dăm media preţurilor pe tona octombrie a câtorva articole indispensabile vieţei, atât în Capitală cât şi în întreaga ţară. Preţurile pieţei Bucureşti nu sunt comunicate lunar pe două căi diferite: prin prefectura poliţiei, şi prin Camera de comerţ, iar din provincie, pentru comunele urbane reşedinţe de judeţ, pri Camerii de comerţ, iar de la comunele urbane nereşedinţe prin poliţiile locale. In cursul lunei Noembrie unde preţuri au suferit o urcare oarecare urcare, proprie sezonului de toamnă, când toată lumea face aprovizionări pentru iarnă. Această urcare ' de preuri a modificat , şi imimerite iulte l& îuna Octombrie,' înregistrând Tunete în plus, ' în luna' Saptempentru întreaga, ţară el fiind de o, iarte Octombrie de 1758, sau La Bucureşti articolele cari au suferit o urcare mai simţitoare faţa de luna Septembrie sunt : ouăle, untul, ceaiul şi lemnele, iar cele cari au înregistrat o uşoară scădere au fost: «Tasioiea de porc, zahărul şi cafeaua» In fara întreagă media preţurilor pe luna Octombrie este Şi ea, pentru unele articole, în urcare, faţa de lum * na precedentă, însă este mai scăzută faţă de Bucureşti. Preţurile pentru întreaga ţară sunt mai nivelate, iar urcări brusce nu se observă, ca’n centrele mari de consumaţiune». Fiindcă comparaţiunea cu străinătatea, este din toate punctele de vedere instructivă, am întocmit după datele ce ne-au fost comunicate de agenţii şi ataşaţii noştri comerciali din diferite ţări, tabloul de mai jos, cate cuprinde preţurile aceloraşi articole atât în Bucureşti cât şi în acele ţări. La Paris pentru toate articole, în afară de grăsimea de porc, preţurile sunt mult mai ridicate decât la Bucureşti La Belgrad, de asemenea toate articolele sunt mai scumpe comparativ cu piaţa noastră, cu toate că Serbia este o ţară cu un caracter pronunţat agricol, ca şi în România. Aşa în luna octombrie carnea de vacă, s’a vândut cu lei 27 kgr. adică 13,50 dinari; cea de porc cu 46 lei kgr. sau 23 dinari; grăsimea de porc cu 80 lei, sau 40 dinari kgr.; Derivatele din cereale, s au vândut cu preţuri duble ca în Bucureşti. Fac excepţie numai ceaiul şi cafeaua, care s’auvândut cu preţuri ceva mai mici ca la noi. in Bulgaria, la Sofia, preţurile se menţin deasemenea urcate, chiar pentru produsele agricole. Din Italia ne-au sosit preţurile numai pe de Plata Milanului, mare centru industrial. In afară de orez şi cafea, încolo toate preţurile sunt mai urcate ca la noi. Limităm comparaţiunea numai la aceste câteva ţări, că o valută mai moderată faţă de leu, dat fiindcă cu cât leul nostru este mai depreciat pe piaţa cu care facem comparaţiunea preţurilor, cu atât preţurile noastre apar mai reduse. | 17 jum. ori m-ai mare ea oBÜj(5]Sa£-iVj3 fpiQ into vr . -rvj-f Preţul pe piaţa Bucureşti, comparativ cu pieţele streine, pe luna Octomvrie 1922 Oraş Fecitorescu ■ ge-neral al stotisticei Pâinea şi Locuinţa Observaţii şi constatări făcute la Paris dar cari se potrivesc şi la noi la Paris ca şi la Bucureşti, chestia preţului pâine! şi scumpetei locuinţei , la ordinea zilei. Examinând ambele probleme IL» Temps” ?»«* referii interesante pe cari le relevăm mai jos: Mai înainte de toate în vremurile de lipsă şi de scumpete ca acele pe cari le trăim, e periculoasa profesia de brutar şi de morar, ei sunt cei dintâi expuşi vindictei publice. Cu masacrarea lor a început revoluţia franceză. „A fost o nenorocire pentru toţi aceia, zicea Taine, cari au participat la comerţul sau manutanţa grânelor. Imaginaţia populară are nevoie de persoane vieţuitoare spre a imputa relele de care suferă şi asupra cărora să-şi exercite resentimentele. Pentru dânsa, toţi aceştia sunt acaparatori”. D. prefect al Senei a semnalat însă zilele acestea vindictei publice, pe unii din aceşti comercianţi cari, în calitate de brutari „fac prea repede avere”. Dovada e, că unele brutării s’au vândut în diferite rânduri cu preţuri duble şî întreite. Rămâne a se stabili, urmează „Le Temps”, ce s’a plătit dublu şi triplu: chiar fondul brutăriei sau fitoderma pentru local? Ziarul parisian înclină a crede că aici e chestie de chirie. „Ceace ar trebui să examineze prefecţii şi miniştrii noştri, continuă Le Temps, este pactul chiriilor şi costul construcţiilor. Nimerit nu rezolvă insă uiioie şi astfel vom ajunge la periculoasa scadenţă din Ianuarie 1925, când parlamentarii vor improviza în uare apucate." La noi, scadenţa e la 1 Aprilie 1923, probabil că vom urma pilda, improvizând, la rândul nostru. In acest domeniu al chiriei urbane, legea economică domnește cu toată rigoarea. Duşmanul a devastat a cincea parte a Franţei; întreprinzătorii şi lucrătorii câştigă însă mai mult la refacerea acelor teritorii unde statul le plăteşte cu largheţă astfel ca construcţia e suspendată în restul Franţei. Numai societăţile mari şi bogate au putut să-şi plătească luxul de a construi birouri imense la Paris. Deoarece valoarea unuii obiect cerut în mod constant se stabilește după ceea ce ar costa să-l reproduci, e limpede că, o casă aflată într’un centru urban congestionat, nu mai reprezintă prețul de cumpărare ci capitamnrie ar trebui cffeltict , spre a construi un altul la fel. De aici pretenția logică a proprietarilor de a urca, chirilic, conform legei ineluctabile.. U- r4i proprietari depăşesc citit.r măsura zisei legi ,ridicând prinl^htturii exagerate. CometirițA' Year mai vi. Mbitd a aceste crize este : Micii Marlaii. r&:ti...riî. imcUonarii, unui* cituri!, modeşti Mi rarii găsesc locuinţe şi părăsesc oraşele, iu ioburgurile ParisuM se ridică mici edicldî mizerabile, hidoase, făcute de carton şi de motoz , iar în cartierele elegante din Paris se închiriază cu preţuri urcate ca localuri de lux, grajduri şi plumfi-fiu există o margini, ap toeilea „Le Temps” la aceste abuzuri ce pot deveni origina celor mai grave conflicte sociale ? Vom asista în mii ce vor urma la degringolada tuturor claselor dealungul scărei sociale. Proletarul va , exclus din oraşe, va lăsa garniul burghezului fără familie care va oferi apartamentul său fostului bogat deposedat de către societăţile anonime. Şi vom merge astfel spre îmbidzeala cea mai grozavă dacă nu ne decidem a studia problema şi a ne gândi la scadenţa de la 1 Ianuarie 1925." Recomandăm observaţiile ziarului „Le Temps” meditaţii diriguitorilor noştri. Adevărurile ce le spune n’au curs numai pe ţărmurile Senei. Impozitele şi Prăvăliile Dacă, în vezi generală, legea impozitară trebue astfel întocmită ca contribuabilul să nu rămână la discreţia funcţionarului fiscal, rămâne Une înţeles un număr de cazuri când evaluarea nu poate fi înlăturată, de pildă când proprietarul locueşte chiar în casa sa. Regula este ca statul şi comuna să perceapă impozitul asupra valoarei locative, luându-se ca bază de impunere contractul de închiriere; evaluarea e deci o excepţie. Se cuvine însă să relevăm diferenţa enormă între impozitul ce-l va plăti chiriaşul vechi care deţine o prăvălie în baza anui contract prelungit de lege şi chiriaşul mnu. Ca să Uzăm ca exemplu named cartierele centrale din Bucureşti, sunt în calea Victoriei şi strada Lipscani magazine mari cari, cu toate sporurile, plătesc azi 25 până la 30 mii lei , chirie anuală, pe când o prăvălioară nouă construită in centru atinge 300.000 lei. Pe când chiriaşul din categoria întâia va plăti statului şi corminele bir de 5 până la 6 mii lai,celălalt va avea de plătit 60 mă lei. Cu alte cuvinte, chiriaşul cd mu e lovit de două ori : de injroprietar şi de stat. •r. Pentru remedierea fadul, dar impune ca legea să stabilească — în speță — nome precise de evaluare echitabilă în .senzul de a se aprecia împrejurări.. excepționale în care nouile firme a obținut localul și să .sereducă impozitul asupra va surei locative exagerate. Trebue adică, găsită soluțiunea ca sumele ce.se vor pricepe, sa se niveleze la, prăvăliile vechi și, cele noi. Altfel noile întreprinderi comerciale simh expusa. ' "sa * se ■ prăbușească... . ■ Vr. $ .TStgSgj?«!®-------------.^.m-rr mmm Telegrafia ţi Telefoeia fără fir Progresele ei moderne Cum se lucrează In ţările civilizate.—La noi materiaîfe moderne de zeci de milioane abandonate în ploae.—Ce s’ar fi putut face şi ce s’a făcut.—Trebue luate măsuri Din partea ă-lui C. Bârtmîescu, inginer diplomat al şcoalelor superioare de electricitate şi radiotelegrafie din Paris, conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, primim rugămintea de a face loc unui ciclu de trei articole de vulgarizare a posibilităţilor de utilizare a Radiotelegrafiei şi Radiotelefoniei în România. Punem azi la dispoziţia d-sale, coloanele pentru primul articol din acest ciclu. ». . ...„ Inspirat de Interesantul articol 3© fond al d-lui Pisaul „o telegrafie fără fir şi fără viaţă", apărut în .Argus",, din 19 Noembrie 1922, îmi propun, ca specialist, să atrag atenţia opiniei publice asupra avântului extraordinar luat de „cea mai îndrăzneaţă cucerire a minţei omeneşti” în ţările civilizate. Toată lumea admiră progresele uriaşe ale aviaţiei moderne, dar foarte restrâns este, la noi, numărul acelora care cunosc starea de desvoltare la care a ajuns radiotelegrafia şi radiotelefonia în occidentul civilizat şi serviciile incalculabile ce societatea modernă poate aştepta de la o utilizare inteligentă a acestui ingenios mijloc de comunicaţia Principiile unei comunicaţii radiotelegrafice sunt, contrar aşteptărilor, extrem de simple. Un poet modern de telegrafie fără fir este, în realitate, o minusculă centrală electrică, ce radiază cu ajutorul antenei energie, sub formă, de unde electromagnetice, după cum un far radiază unde luminoase. Aceste unde, însă nu au nici un efect asupra simţurilor omeneşti, de aceea publicul, neiniţiat Ie atribue o patură mteterfâeaă şi îşî tochipui că legile şi apucaţiunîle lor nu pot fi înţelese decât de specialişti. In stadiul actual al cunoştinţelor omeneşti părerea aceasta nu mai are ecou decât la noi, căci in alte ţări aparatele radîoelectrice sunt mai răspândite în public decât aparatele fotografice în România. Astfel, în America de Nord, numărul instalaţiunilor particulare de posturi radiotelefonice trece de cinci milioane şi chiar numărul posturilor de emisiune este impresionant, trecând peste 200 pe km. pătrat în unele regiuni. Cifră de afaceri anuală numai pentru comerţul cu aparate de amatori trece astăzi de 100.000.000 dolari şi trebue să ţinem seamă câ industria nu poate face faţă cererilor ce cresc aproape în progresie geometrică. Cauzele dezvoltăreî prodigioase a radiotelegrafiei sunt datorite faptului că informaţiunea directă, intensivă şi sigură este unul din factorii vitali ai vieţei industriale şi comerciale moderna. Grija de căpetenie a guvernelor, în toate ţările, este intensificarea şi perfecţionarea fără încetare a tuturor mijloacelor de comunicaţie. Printre aceste mijloace telegrafia fără fir era chemată, în ţara noastră, să aducă un remediu eficace şi prompt unei situaţiuni generale care se agravează din zi în zi In adevăr, niciodată necesitatea de a avea taclmunicaţii telegrafice rapide a’a fost mai imperioasă ca azi când reluarea activităţei economiceste atât de stânjenită în ţara noastră din cauza defecţiunei complecte a comunicaţiilor electrice. Cine nu este convins din experienţă personală de starea „mai prejos de orice critică” a serviciilor noastre de poştă, telegraf şi telefon cu şî fără fir, să citească articolul mai sus citat al d îuî Pi sâni. Pe când, însă, direcţiunea generală a Poştelor are motive puternice pentru a scuza starea lamentabilă a serviciilor sale, direcţiunea radiocomunicaţiilor nu are nici unul In adevăr, pe când creditele acordate până la prezent primei direcţiuni sunt absolut insuficiente, faţă de necesităţile momentului, creditele acordate direcţiune! radiocomunicaţiilor sunt disproporţionat de mari. încă de anul trecut, cu toată opoziţiunea unei comisiuni techinice, s’a comandat în Franţa, Germania şi Anglia, material radiotelegrfic şi radiotelefonic la valoare de peste 100.000.000 lei, ceeace este enorm faţă de posibilitatea de utilizare imediată. Pe când în serviciu!! Technicul direcţiei poştelor de-abia găsim 2—3 ingineri specialişti pentru un serviciu care reclamă cel puţin 200, Serviciul radiocomiunicaţiiTo, dispune de 7 ingineri destoinici, cari sunt rău utilizaţi sau împiedecaţi de a lucra. ... Material de zeci de milioane se vede zăcând în vamă sau aruncate, cu lunile, pe câmpia din jurul staţiunei Herăstrău, supus tuturor imtemperiilor, expus să se degradeze sau să dispară. Dacă lucrările de instalare ale acestui materiali vor continua cu viteza actuală, este sigur că reţeaua radiotelegrafică şi radiotelefonica proectată ,va fi terminată şi dată în existeitate când actualele sisteme de posturi, achiziţionate cu atâtea sacrificii de Stat, vor fi complect, de-; granate de noile sisteme ce apar zilnic In domeniul tehnic al radiotelegrafiei. I Inn ce priveşte organizarea serviciului de recepţionare a telegramelor aflăm, cu surprindere, că se face uzuri de putere de o gravitate miccapţională. Pe când la ţările civilizate referimaţiunile de interes general, buletinete şi prevederile meteorologice, cursul schimbului, concertele şi con-, ferinţele transmise prin telegrafie şi telefonie fără fir pot fi primite fără nici o restricţiune de oricine, la noi se întârzie chiar telegramele băncilor,,cari fac sacrificii destul de mari pentru a suporta taxele oneroase reclamate de Stat. Când o bancă din Paris Încredinţează o telegramă informativă pentru Londra serviciului radiotelegrafic este sigură că primeşte răspuns, pe aceeaşi cale, în cel mult o jumătate de oră, iar în Germania „telegramele eclair“ aduc servicii incalculabile lumei financiare. La noi telegramele Băncilor sunt predate destinatarilor cu o Întârziere de câteva ore şi chiar a doua zi după recepţionarea lor la Postul receptor din Parcul Carol. Această întârziere ar fi poate scuzabilă dacă ar fi generală. Samt insă precis informat că unei Societăţi particulare i se telefonează imediat telegramele de Bursă. Mai grav este însă că şeful Postului nu are, până în prezent, ordin scris în acest sens, deşi a cerut de repetate ori să i se confirme în scris această dispoziţie. Cerând detalii d-lui director Grungea asupra acestei anomalii mi-a declarat că un ministru ar fi intervenit personal în această chestiune, de aceea nu poate preciza ordinul to scris. ■ P» de altă parte, citii« ir*, ziar© 'păi „In urma umor întinse cercetări s'a descoperit un post clandestin de telegrafie fără fir cari comunica cu câteva ore înaintea postului oficial cursul leului la Paris". Nu ne putem explica cum o instalație clandestină, improvizată a putut informapiaţa financiară cu câteva ore înaintea unei organizaţii de sele publicului Singura explicaţie posibilă este că informaţiile de bursă ce se comunicau imediat, prin telefon, unei singure societăţi, care se obligase să informeze piaţa, erau speculate timp de câteva ore şi apoi puse la dispoziţia publicului. Această bănuială o întăreşte faptul că ordinul n'a fost dat în scris pentru a rămâne la dosar, aşa că toată vina în scandalul care deabia începe, să, poată fi aruncată asupra şefului de post, care a călcat legea comunicând corespondenţa prin telefon fără a avea ordin înscris de 1» Superiori Paralizarea lucrărilor de instalaţie şi utilizarea fără rost a materialului cumpărat cu atâtea sacrificii de stat,nu cred să fie străină de această combinaţie financiară, deşi d-nul director Giurgea motivează că lucrările lâncezesc din cauză că d-nul secretar general de la comunicaţii t face dificultăţi şi nu-i acordă credite suficiente. Realitatea este însă cu totul alta, căci d. inginer Gh. Popescu, caternicul secretar general, poartă un deosebit interes mersului lucrărilor, controlându-le personal şi acordând credite suficiente pentru activarea lor. Admiţând că lâncezirea lucrărilor nu este intenţionată toată răspunderea cade asupra d-lui dr.- Emil Giurgea, care a monopolizat exclusiv, în România, atât ştiinţa cât şi administraţia radiotelegrafiei, căutând să îndepărteze sistematic pe toţi specialiştii cari au voit să contribue cu toată dragostea la organizarea comunicaţiilor radiotelegrafiate această ţară. In rezumat, pe când în celelalte ţări, savanţi, specialişti şi chiar armatori muncesc pe întrecere pentru a pune în serviciul societaţei noua cucerire a minţei omeneşti, la noi cea mai frumoasă invenţie a geniului omenesc este mistificată şi utilizată pentru speculaţii uni de bursă. C. Bărbulescu Inginer, conferenţiar la Universitatea din Bucureşti Răscoala din Tracia — Oraşele Xanti $i Ghîuttluldgîna ocupate de răsculaţi. — Poduri şi tuneluri aruncate în aer — Sofia, 5. — Ziarele oficioase anunţă că situaţia In Tracia occidentală continuă să fie critică. Revoluţionarii au ocupat oraşele Xanti şi Ghiurmddgim. In cea din urmă localtate, la instituit un guvern provizoriu autonom, compm dint fim turc, bulgar şi grec. Pentru a împiedica sosirea trupelor greceşti, răzvrătiţii au aruncat în aer mai multe ţăndări de cale ferată şi produl de peste ţări Mesia.