Argus, ianuarie 1923 (Anul 14, nr. 2913-2933)
1923-01-31 / nr. 2933
* 9 HIT 1 2933 abonamente IN TARA I] IN STRĂINĂTATE Un an 700 lei 6 luni 350 » * luni 200 «* Un an 500 tei 6 luni 250 „ 3 luni 150 „ ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Directori : Cfcr. D. Itaicovici si 3. Pauker 4 INDUSTRIEI si FINANTE! Administrator : H. F. Valentin 6 PAGINI C Miercuri 31 Ianuarie E\ E \\ I» L A R l L 2 Lei în fără 4 Lei în Străinătate BIROURILE: bucurești str.Mrindar* TELEFON: 6/93 și 23/69 NUMERE INDICII (INDEX NUMBERS) Intâîa lună a anului 1923 se prezintă cu un spor de scumpete de zece la sută in mijlociu în raport cu ultima lună din 11922. O ascensiune atât de bruscă nu s’a putut constata în tot decursul anului trecut şi, din nenorocire, nu este cu putinţă a se face prorociri favorabile pentru viitor. Dimpotrivă : In împrejurările actuale sunt cauze multiple ce concurează îngreuieze din ce în ce mai mult lupta pentru existenţă Nu este aici locul pentru examinarea acestor cauze în complexitatea lor : vom arăta numai două cari amintesc experienţa aprinderei lumânărei din ambele capete. Puterea de cumpărare a bobului scăzând, preţul mărfurilor se urcă. Pe de o parte consumatorul are deci resurse mai mici, iar toate obiectele de necesitate se scumpesc, mai Din tabloul de mai sus reese că maximul de scumpete se observă la alimente, unde preţurile au crescut în intervalul unei luni cu nu mai puţin de 14 LA SUTA. De data aceasta, fără nici o deosebire se urcă preţul atât al articolelor de consum importate din străinătate, cât şi al celor de provenienţă interioară . Carnea se urcă de la 1500 la 2000 — vorbim bine înţeles de consumul masselor mari cari trebue să se mulţumească cu o bucată de gât sau falcă, căci scumpirea e şi mai mare pentru carnea de o calitate mai bună. Dacă înscriem în tabloul de înai sus peştele cu preţul neschimbat de 4000, aceasta e un eufemism, întrucât cu preţul vin impozitele. Din banii devalorizaţi trebue plătit Statului o proporţie foarte apreciabilă, însă în aceaşi proporţie va creşte şi preţul a tot ce este necesar vieţei. Dacă mai adăugăm prspectiva unei urcări a tarifuui vamal pentru o mulţime de articole, atunci imagina lumânărei ce arde din ambele capete apare mai bine la locul ei. A zis bine Take Ionescu : „Generaţia actuală este sacrificată“. Ea oftează după bunătăţile traiului ci devant : devine foarte îndoelnic ca vreunul din generaţiunea actuală să vadă viaţa normalizată, traiul comod şi siguranţa în toate, aşa cum le-a cunoscut înainte de 1914. Să nu ne înşelăm însă pe noi înşine cu miragii. Realitatea este în următoarele cifre : maximal nu-i capătă nici un sfert la sută din populaţie. Laptele, untul şi untura, zahărul, ceaiul şi orezul, toate merg în sus, unisone. La îmbrăcăminte, deoocamdată sporurile sunt mai mici, pentru că scăderea leului n’a putut, instantaneu, să exercite toată influenţa sa asupra rubricei. Numai bumbacul se urcă dela 4300 la 5000. Industria grafică plăteşte şî ea tributul ei, prin scumpirea hârtiei. Tabloul e complect. Intr’un cuvânt, în Ianuarie 1923 costul traiului a fost de 24,66 ORI mai scump ca în August 1916. In diferite rânduri am evidenţiat că preţurile din interior au tendinţa de a ajunge la paritatea celor din afară. In Decembrie 1922, indexul fiind de 22,92 şi francul elveţian cotând 30 lei, mai rămânea o marjă de scumpete de 7 puncte. Acum marja s’a mărit prin faptul că trebue nu 30 ci 46 lei pentru a căpăta un franc elveţian. Ni se deschide deci un orizont nou pentru scumpirea generală. Şi acum o întrebare : Acei cari trăiau în Decembrie cu 5000 lei pe lună de pildă, au nevoie spre a duce aceiaşi viaţă în ianuarie 1923, de cel puţin 5750 lei — adăugăm că această sumă e sub adevăr pentru ca indexul cuprinde numai 40 articole de prima necesitate, pe când există o mulţime de alte obiecte de cari omul civilizat nu se poate lipsi şi al căror preţ nu e de 24 ori ci de 60, 80 şi 100 de ori mai scump ca în 1914. S-au urcat veniturile în această proporţie şi se poate susţine că „România e ţara unde se trăeşte mai ieftin ca oriunde .“ Dacă vre-o reacţiune nu se va produce spre a stopa căderea leului în prăpastie, ne vom pomeni şi în România cu cererea tuturor salariaţilor de a fi retribuiţi conform nivelului indexului şi să trecem prin zbuciumările ce le-au cunoscut alte ţări, până ce salariaţii s au convins că aplicarea integrală a sistemului e cu neputinţă. Cu alte cuvinte, chiar în cazul cel mai bun, că patronii vor ţine seamă de index, aceasta nu poate acoperi toată diferenţa şi scăderea traiului fiecăruia va fi o necesitate inevitabilă. Ne rămâne o singură mângăere, negativă, şi mai mult melancolică. Scumpetea va strangula importul din străinătate mai bine ca măsurile cele mai drastice ce le poate lua guvernul. Importul chiar al articolelor celor mai necesare va scade.... afară de parfumuri și ciorapi de mătase, fără de cari nu putem trăi. IN AUSTRIA In Austria, cu coroana stabilizată la nivelul cunoscut de mizerie, și unde indexul a scăzut trei luni dearândul, s’a produs în Ianuarie o scumpire de 1 la sută. Nu e mult, însă ca simptom e ameninţător, pentru că, chiar acum lipsa de lucru e mare în Austria, ocaziunile de câştig s’au rărit, preţul articolelor industriale a atins paritatea mondială, muncitorii se concediază şi fabricele reduc numărul zilelor de lucru. Numai în Anglia viaţa se normalizează din ce în ce mai mult. Indexul pe Octombrie 1922 fusese de 166,1 (luând 109 ca baza pentru luna Iulie 1914; pe Noembrie înregistrase o mică urcare la 167 şi pentru Decembrie a scăzut iarăşi la 166,2. Viator Cifre relative asiprarea comunicaţia in Rohr Lafayette, 29. — încercările germane de a suspenda circulaţia ferată pe partea stângă a Rhinu- Ini întrerupând şi comunicaţiunile telegrafice şi telefonice cu Franţa şi Belgia stricând aparatele, au fost zădărnicite prin prezenţa operatorilor technici francezi cari au reparat pagubele şi au descărcat staţiunile ferate congestionate. Se iau măsuri pentru asigurarea serviciilor internaţionale şi traficului între regiunile ocupate şi teritoriul francez şi belgian. Aserţiuni germane Lafayette, 29. — Agenţia Wolff anunţă ziarelor elveţiene sosirea mareşalului Foch la Oobliitz unde se presupune că a avut o lungă consfătuire cu comandantul forţelor americane. Adevărul este că mareşalul Foch nu a părăsit de loc Parisul unde se sfătueşte zilnic cu d-l Poincaré. Acest exemplu ilustrează veracitatea infomațiunilor germane. Nouile impozite la Senat Obiecţiunile făcute în secţiuni Secţiunile Senatului au terminat studiul legii pentru unificarea impozitelor. Proectul de lege se află acum în dezbaterea comitetului delegaţilor care se va pronunţa asupra modificărilor cerute. Suntem în măsură să arătăm unele obiecţiuni făcute în secţiuni şi rezervate discuţiunilor din şedinţa publică. / ^ PROPUNERILE D-LUI GUSSI D. Al. Gussi senator de Covurlui a făcut, după cererea comercianţilor şi industriaşilor din Galaţi, următoarele propuneri: 1) Să se reducă la jumătate cota de impunere prevăzută de art. 39, pentru motivul că nu este drept să fie tratate la fel capitalurile supuse riscurilor, cu acele capitaluri leneșe cari au venituri sigure fără nici un risc. 2) Să se majoreze de la 8 la 10 la sută, cota neimpozabilă prevăzută de art. 36 pentru industriile noi create. 3) Să se sporească de la 16.QSR la 59.000 lei, cota scutită de impunere prin art. 42, sumă considerată ca minimum de existență pentru comercianţi. 4) Să se suprime complect art. 63. 5) Să se reducă la jumătate cotele impozitului global prevăzut de art. 64. 6) Să se suprime partea finală din art. 116, pentru a nu se da loc la abuzuri din partea agenţilor fiscului. 7) Să se suprime impozitul pe cifra afacerilor. O CERERE A MITROPOLITULUI MOLDOVEI Mitropolitul Pimen al Moldovei a cerut ca atelierele de ţesătorie şi covoare care funcţionează pe la mănăstiri, să nufie considerate la fel cu celelalte întreprinderi industriale, aceste atel Here având rolul de a încuraja şi extinde această industrie naţională care aproape dispăruse. D. Viatl Brătianu a declarat că va avea toată solicitudinea pentru aceste industrii, care vor , probabil scutite de impozite. IMPOZITUL ASUPRA PENSIILOR O altă obiecţiune s’a făcut de către d. general Lambru cu privire la impozitul asupra pensiunilor invalizilor din război, impozit care nu exista în legea d-lui N. Titulescu. Chestiunea aceasta a fost supusă comitetului delegaţilor. *• ii- ■» Modificările aduse de comitetul delegaţilor în prima şedinţă sunt foarte mici. In principiu, d. ministru de finanţe este hotărît să nu admită micşorarea cotelor de impunere. Este însă foarte probabil că d-sa va admite în cele din urmă ca minimum-ul de existenţă pentru funcţionari fixat prin lege la 650 lei lunar să fie sporit la cel puţin 1000 Iei, întrucât sunt numeroşi senatori cari cer pe bună dreptate ca minimum de existenţă să fie de 1500 lei. MODIFICĂRILE COMITETULUI DELEGAŢILOR Comitetul delegaţilor a introdus până acum următoarele modificări: Comisiunea prevăzută de art. 10 din proectul de lege a fost împărţită în două : O comisiune va avea sarcina de evaluare şi impunere a proprietăţilor, iar cealaltă le va distribui pe categorii şi clasa. Intre imobilele scutite de imposite au fost prevăzute şi acele cari sunt afectate sporturilor. Termenul de apel în contra impunerilor a fost fixat la 12 zile In joc de opt cum prevede proectul. .. Măsurile comisiunei «por vamale Păreri din cercurile forestiere — Stânjenirea producţiei şi a exportului — Am publicat în numerile noastre precedente taxele impuse şi măsurile luate de comisiunea superioară vamală cu privire la exportul lemnelor de foc, al lemnului de brad (cherestea) şi al lemnului de stejar. In legătură cu aceste măsuri şi după ce — în „Argus“ No. 2931 — am expus pe larg punctul de vedere al guvernului am căutat, în certurile forestiere din ţară, să ne edificăm asupra părerilor, în această privinţă, a factorilor specialişti. Preşedintele Asociaţiei generale a fabricanţilor de cherestea din vechiul regat, ne-a spus, în această chestiune, următoarele : CHERESTEAUA DE BRAD După seria neagră a impozitelor extrem de grele pentru industrie şi comerţ, o nouă nenorocire se abate peste una din cele mai importante ramuri ale producţiunei naţionale. Industria cherestelei de brad, care vine imediat după aceia a petrolului, în importanţă, primeşte o lovitură din cele mai grele, prin urcarea taxei de export dela 10 lei de metrul cub, la 150 (ana sută cincizeci) lei de fiecare metru cub ! Ştim bine că industria nu va putea suporta această taxă, că cheresteaua se va exporta de aci încolo foarte puţin sau chiar de loc. Astfel se va paraliza exportul cherestelei, care în 1922 luase un avânt satisfăcător, făcând să intre în ţară circa un miliard şi jumătate de lei. D. ministru de finanţe a declarat, în şedinţa comisiunei vamale, că urmăreşte chiar o stânjenire a exportului de cherestea, în scopul de a obţine o oftenire a acestui material în interiorul ţărei. Din nenorocire, am convingerea că, d. Ministru de Finanţe nu va putea atinge acest scop, pentru că ceia ce se exporta reprezintă abia a patra parte din producţia cherestelei de brad din România Mare, încât cantităţile şi calităţile exportate nu influenţează nici preţul nici stocurile destinate consumului intern. ADEVĂRATELE CONSECINŢE Prin împedicarea exportului nu se obţine nici scăderea costului manei de lucru, care reprezintă peste 65% în debitarea lemnului brut şi a celui fasonat, nici a transportului, nici scăderea preţului lemnelor în picioare, nici nu se va consuma în ţară mai mult ca 50.000—60.000 vagoane de cherestea pe an, când producţia anuală poate atinge cifra de 240.000 vagoane. Aşadar exportul unei cantităţi de 100—150 mii vagoane anual, nu atinge câtuşi de puţin fondul nostru forestier, unul din cele mai bogate din Europa. Sub noul regim, lemnele brute vor putrezi în păduri, mai ales cele căzute, iar lemnele fasonate vor putrezi prin fabrici aşa cum s’a întâmplat în 1919,1920 şi 1921 când tot din pricina taxelor ridicate nu s’a putut exporta aproape nimic, iar societăţile forestiere nu au dat nici un dividend. Evident, că exportul, lipsind, societăţile forestiere vor reduce în mod fatal capacitatea lor de producţiune, ceia ce va scumpi costul cherestelei în interior. GREUTĂŢILE CE APASA INDUSTRIA CHERESTELEI Sub noul regim, societăţile forestiere vor avea de suportat : a) 15 la sută impozit la valoarea cherestelei ce ar mai putea porta. b) 18 mm. lai sută foncieră. c) 5% taxă la pădurile cu cumpără. d) 18% Imposit Ia dividend. b) 14% % la celelalte venituri f) 10—15% Imposit complimenter. g) 1% Imposit la cifra de afaceri. h) Imposibil global plus 3—5 lei de metrul cub taxe județene. Plus alte imposite comunale, 5—6% imposite la salarii, asigurări sociale, plus 1% taxă asupra navlului şi de diosebit urcările din urmă la tarifele de transport pe C. F. R. etc. Cu aceste perspective nu va fi de mirare, dacă multe fabrici se vor închide, iar lemnul în interiorul ţărei se va scumpi în mod simţitor, în loc de a se iefteni, căci evident nimeni nu va lucra în pagubă. Iată unde ne va duce noul regim de fiscalitate în exportul cherestelei de brad, a încheiat interlocutorul nostru, I. R. PARLAMENTUL Şedinţele dela 29 ianuarie 1925 CAMERA D. M. G. Orleanu, deschide şedinţa la orele 3 da. constituţia: D. DR. N. LUPU în numele partidului ţărănesc — citeşte o declaraţie prin care consideră nulă şi neavenită Constituţia in cazul când guvernul şi majorităţile vor înţelege sa voteze proiectul întocmit de conisiunea constituţională. D. IOAN I. C. BRATIANU: Am Am auzit pe reprezentantul unui partid politic citind o declaraţiune. Nu şi-au dat silinţa să, citească proectul de Constituţiei. Intenţiile noastre vor reeşi în mod clar, din discuţia, care se va face aci, asupra procesului Constituţiei. Nu voisc să vă răpesc vremea răspunzând aprecierilor făcute de reprezentantul partidului ţărănesc Partidul ţărănesc face două declaraţii. Consideră că suntem oameni fără răspundere, cari facem operă rea, şi anulată că» nu vor recunoaşte Constituţia şi că se vor opune, prin toate mijloacele împotriva votării pactului nostru fundamental. Noi vom lupta prin toate mijloacele legale pentru realizarea acestei Constituţii. . D. V. MADGEARU: Ca la alegerile generale. D. IOAN I. C. BRATIANU: In ceea ce ne priveşte pe noi nu vom putea face decât să opunem campaniei opoziţiei forţele noastre de propagandă faţă de opinia publică. Nu vom pierde nici un minut conştiinţa răspunderilor, care la noi există în oricare situaţie ne-am găsi Să trecem domnilor la opera constructivă care e® află înaintea noastră! (Majoritatea aplaudă). ^ •X* D. SIMION MANDRESCU «re d-lui ministru al instrucţiune! puhi.ii.A- pn tablou de numărul studenţilor înscrişi în Universităţi, după naţionalitate, confesiune şi cetăţenie. Acest tablou îl aste necesar pentru dezvoltarea unei interpelări asupra agitaţiilor studenţeşti. D. VIRGIL MADGEARU cere din nou, dosarele şi actele referitoare la camuflarea întreprinderilor străine. D. Madgearu a cerut aceste acte de mai mult de o lună şi până acum nu i-au fost transmise. SCĂDEREA LEULUI D. VIRGIL MADGEARU anunţa o interpelare d-lui ministru de finanţe asupra prăbuşirei leului, produsă sub guvernarea actuală, venită la cârma Statului cu făgăduiala expresă că va restabili valuta noastră naţională. Căderea bruscă a leului va aduce desechilibrul valorilor, va anarhiza viaţa economică ţi va spori mizeria funcţionarilor, a claselor mijlocii şi a muncitorimei. D. ministru de finanţe nu crede că această situaţie este rezultatul politicei sale şi a guvernului, prin înlăturarea legilor impozitului pe venit ţi pe capital ţi prin întocmirea unui buget fictiv, după care tezaurul nu este în stare să achite datoriile Statului fată de particulari? Tot d. ministru de finanţe este autorul consolidării bonurilor de tezaur încheiată in mod precipitat, cu un grup de financiari, cari nu au fost capabili să o ducă la bun sfârşit. Tot guvernul a paralizat producţia instituind monopolul grâului şi prin taxele enorme de export şi a sporit pasivul balanţei comerciale prin per- miterea importului articolelor de lux. Politica economică a guvernului a paralizat posibilitatea de dezvoltare a industriei naţionale prin amânarea plăţii datoriilor pe care Statul le are Un marile uzine industriale. Introducerea crizei monetare ne ameninţă cu dezastrul economic şi social. Prejbuţirea leului mal a fost determinată şi de nesiguranţa creiată de alarmele repetate ale oficiosului guvernului, un interes meschin de politică internă, asupra intenţiilor agresive ale Statelor vecine, întreabă pe d. ministru de finanţe dacă astăzi când falimentul politicei sale este vădit, mai se socoate îndreptăţit să continue experienţele pe socoteala ţării; întreabă guvernul dacă nu crede, că ar trebui să înceteze politica de sfidare şi provocare prin care, în zadar, încearcă să-ţi ascundă incapacitatea. * REPAUSUL DUMINICAL D. IRIMESCU-CANDESTI întreabă pe dL ministru al munceî, ce măsuri înţelege să ia pentru respectarea repausului duminical, pentru muncitorii intelectuali şi manuali din presă. D. GH. MÂRZESCU răspunde că tipografiile în care se tipăresc ziarele sunt prevăzute în legea repaosului duminical din 1910. Nici um ziar nu poate fi imprimat în zi de Duminică, sau de sărbătoare legală Repaosul duminical nu poate fi făcut, prin rotaţie, prin simpla dispoziţie a unui director de ziar. Pentru aceasta este nevoie de aprobarea guvernului, după avizul favorabil al Camerelor de industrie. Contra directorilor de ziare, cari se vor pune în contradicţie cu legea, se va deschide acţiune publică. D. I. NNCOLEŢ aduce la cunoştinţa Camerei fuziunea partidului ţărănesc din Basarabia cu paradul liberal D. I. NISTOR citeşte actul unirii partidului unirii din Bucovina, care partidul liberal DECLARAŢIILE D-LUI L .. DUCA D. ,I. G. DUCA: Prima mea datorie este să informez Parlamentul asupra misiunii mele la conferinţa de la Lausanne. Ceea ce vă pot spune este că România a avut două interese speciale de susţinut. 1) Ca intre Turcia, care se reinstalează, în Europa, Grecia şi Bulgaria, să nu fie o frontieră comună şi să stabilească o zonă neutră, demilitarizată. 2) Câini se discută chestiunea strâmtorilor, să se stabilească un regim de libertate, nu fictiv, ci efectiv. Amândouă aceste chestiuni au fost obţinute la Lausanne. Semnalez din fapt de o deosebită importanţă: Reprezentantul Rusiei sovietice, Cicerin, în plină conferinţă a făcut următoarea declaraţiune: Guvernul său doreşte, în termenul cel mai scurt să rezolve amical diferitele chestiuni dintre România şi Rusia Sovietică. Am luat act cu mare satisfacţie de propunerea ce ni s’a făcut. ... Au avut Ioc convorbiri cari, sper, că vor duce la rezultate dorite. DR. LUPU face o serie de observaţiuni asupra declaraţiilor d-luî Duca şi îşi exprimă dorinţa ca guvernul să pue capăt agitaţiilor antisemite, cari compromit ţara în străinătate. Cu ocazia unei afirmaţiuni a d-lui dr. Lupu asupra tratativelor dintre Take Ionescu şi actualul prim-ministru — în 1918 — la Paris, în chestia Banatului, & ION I. C. BRATIanu a făcut următoarele declaraţiuni: Nu numai că nu am refuzat colaborarea, dar am oferit lui Take Ionescu portofoliul externelor. Puneam condiţia să plece din Paris şi, intr’un consiliu, sub prezidenţia regelui, să găsim soluţia problemei Banatului. SENATUL D. Fetichide deschide şedinţa lui firele S. Asupra sumarului şedinţei precedenţei, episcopul Teodosie al Râmnicului arată că, n'a demisionat din această calitate, cum a pretins ministrul de culte. NEVOILE PORTULUI SULINA D. POPESCU-SULINA arată importanta economică a portului Sulina prin care se scurge tot exportul ţărei, cere înfiinţarea unei legături telefonice directe cu portul Brăila, aceasta cu atât mai mult că portul Sulina nu este legat de restul ţărei printr’o linie de cale ferată. Cheltuelile ce ar necesita această, linie telefonică directă cu Brăila, ar fi de maximum 800.000 le. D-sa cere acum să se afecteze pentru cursele Sulina—Galaţi, un vapor mai mare decât acel care face azi aceasta cursă. D TROPTN cere să se dea o mai largă explicaţiune în ce priveşte actele militare ce se cer sătenilor cari sunt împroprietăriţi pe baza acestor acte. CONSTITUŢIA D. COSTACHESCU, în legătură cu depunerea proiectului de Constituţie face o declaraţie în numele partidului ţărănesc, care consideră actul acesta ca o lovitură de stat. Examinând in linii generale Constitui depusă, vorbitorul spună că toatebertăţile publice au fost suprimi şi inzistă asupra tocâtuşărei preş D. FERICINDE spune că, da partidul ţărănesc crede că viferale ţărei sunt rău servite prin proietul de Constituţie depus în Parment, n'ara decât să vină să facă biecţiunile sale la această privin Şedinţa se ridică, Senatul trece secţiuni spre a continua studiul leg impozitelor. Ministrul Letriqueur in Bir Lafayette, 29. — Pentru a asgura acţiunea şi mai strânsătre guvernul francez şi autorităile de ocupaţie in Renania, Le Troqueur, ministrul lucrării publice împreună cu general Weygand, D. Guillaume, directul general al minelor şi de Benoit, secretarul general al Intel Camere a căilor ferate au plcat din nou Duminică seară d Paris spre Ruhr. Ei vor ajuna astă seară în Bruxelles unde va raporta guvernului belgian rezemat al inspecţiunei lor, şi se va reîntoarce apoi Marţi la Paris.