Argus, ianuarie 1923 (Anul 14, nr. 2913-2933)

1923-01-31 / nr. 2933

* 9 HIT 1 2933 a­bonamente IN TARA I] IN STRĂINĂTATE Un an 700 lei 6 luni 350 » * luni 200 «* Un an 500 tei 6 luni 250 „ 3 luni 150 „ ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Directori : Cfcr. D. Itaicovici si 3. Pauker 4 INDUSTRIEI si FINANTE! Administrator : H. F. Valentin 6 PAGINI C Miercuri 31 Ianuarie E\ E \\ I» L A R l­ L 2 Lei în fără 4 Lei în Străinătate BIROURILE: bucurești str.Mrindar* TELEFON: 6/93 și 23/69 NUMERE INDICII (INDEX NUMBERS) Intâîa lună a anului 1923 se­ prezintă cu un spor de scum­pete de zece la sută in mijlociu în raport cu ultima lună din 11922. O ascensiune atât de bruscă nu s’a putut constata în tot decursul anului trecut şi, din nenorocire, nu este cu putin­ţă a se face prorociri favora­bile pentru viitor. Dimpotrivă : In împrejurările actuale sunt cauze multiple ce concurează îngreuieze din ce în ce mai mult lupta pentru existenţă Nu este aici locul pentru exa­minarea acestor cauze în com­plexitatea lor : vom arăta nu­mai două cari amintesc expe­rienţa aprinderei lumânărei din ambele capete. Puterea de cumpărare a bo­bului scăzând, preţul mărfuri­lor se urcă. Pe de o parte con­sumatorul are deci resurse mai mici, iar toate obiectele de necesitate se scumpesc, mai Din tabloul de mai sus reese că maximul de scumpete se ob­servă la alimente, unde preţu­rile au crescut în intervalul u­­nei luni cu nu mai puţin de 14 LA SUTA. De data aceasta, fără nici o deosebire se urcă preţul atât al articolelor de consum impor­tate din străinătate, cât şi al ce­lor de provenienţă interioară . Carnea se urcă de la 1500 la 2000 — vorbim bine înţeles de consumul masselor mari cari trebue să se mulţumească cu­ o bucată de gât sau falcă, căci­­ scumpirea e şi mai mare pen­­tru carnea de o calitate mai bună. Dacă înscriem în tabloul de înai sus peştele cu preţul ne­schimbat de 4000, aceasta e un eufemism, întrucât cu preţul vin impozitele. Din banii de­valorizaţi trebue plătit Statu­lui o proporţie foarte aprecia­bilă, însă în aceaşi proporţie va creşte şi preţul a tot ce este ne­cesar vieţei. Dacă mai adău­găm prspectiva unei urcări a tarifuui vamal pentru o mul­ţime de articole, atunci ima­gina lumânărei ce arde din ambele capete apare mai bine la locul ei. A zis bine Take Io­­nescu : „Generaţia actuală este sacrificată“. Ea oftează după bunătăţile traiului ci­ devant : devine foarte îndoelnic ca vre­unul din generaţiunea actuală să vadă viaţa normalizată, traiul comod şi siguranţa în toate, aşa cum le-a cunoscut înainte de 1914. Să nu ne înşelăm însă pe noi înşi­ne cu miragii. Rea­­­litatea este în următoarele cifre : maximal nu-i capătă nici un sfert la sută din populaţie. Laptele, untul şi untura, za­hărul, ceaiul şi orezul, toate merg în sus, unisone. La îmbrăcăminte, deoocam­­dată sporurile sunt mai mici, pentru că scăderea leului n’a putut, instantaneu, să exercite toată influenţa sa asupra­­ ru­bricei. Numai bumbacul se urcă dela 4300 la 5000. Industria grafică plăteşte şî ea tributul ei, prin scumpirea hârtiei. Tabloul e complect. Intr’un cuvânt, în Ianuarie 1923 costul traiului a fost de 24,66 ORI mai scump ca în August 1916. In diferite rânduri am evi­denţiat că preţurile din interior au tendinţa de a ajunge la pari­tatea celor din afară. In De­cembrie 1922, indexul fiind de 22,92 şi francul elveţian cotând 30 lei, mai rămânea o marjă de scumpete de 7 puncte. A­­cum marja s’a mărit prin fap­tul că trebue nu 30 ci 46 lei pentru a căpăta un franc elve­ţian. Ni se deschide deci un o­­rizont nou pentru scumpirea generală. Şi acum o întrebare : Acei cari trăiau în Decembrie cu 5000 lei pe lună de pildă, au nevoie spre a duce aceiaşi via­ţă în ianuarie 1923, de cel pu­ţin 5750 lei — adăugăm că a­­ceastă sumă e sub adevăr pen­tru ca indexul cuprinde nu­mai 40 articole de prima nece­sitate, pe când există o mulţi­me de alte obiecte de cari omul civilizat nu se poate lipsi şi al căror preţ nu e de 24 ori ci de 60, 80 şi 100 de ori mai scump ca în 1914. S-au urcat venitu­rile în această proporţie şi se poate susţine că „România e ţara unde se trăeşte mai ieftin ca oriunde .“ Dacă vre-o reacţiune nu se va produce spre a stopa căde­rea leului în prăpastie, ne vom pomeni şi în România cu cere­rea tuturor salariaţilor de a fi retribuiţi conform nivelului in­dexului şi să trecem prin zbu­­ciumările ce le-au cunoscut alte ţări, până ce­ salariaţii s au convins că aplicarea integrală a sistemului e cu neputinţă. Cu alte cuvinte, chiar în cazul cel mai bun, că patronii vor ţine seamă de index, aceasta nu poate acoperi toată diferenţa şi scăderea traiului fiecăruia va fi o necesitate inevitabilă. Ne rămâne o singură mân­­găere, negativă, şi mai mult melancolică. Scumpetea va strangula importul din străi­nătate mai bine ca măsurile cele mai drastice ce le poate lua guvernul. Importul chiar al articolelor celor mai necesare va scade.... afară de parfumuri și ciorapi de mătase, fără de cari nu putem trăi. IN AUSTRIA In Austria, cu coroana stabi­lizată la nivelul cunoscut de mizerie, și unde indexul a scă­zut trei luni dearândul, s’a pro­dus în Ianuarie o scumpire de 1 la sută. Nu e mult, însă ca simptom e ameninţător, pentru că, chiar acum lipsa de lucru e mare în Austria, ocaziunile de câştig s’au rărit, preţul ar­ticolelor industriale a atins paritatea mondială, muncitorii se concediază şi fabricele reduc numărul zilelor de lucru. Numai în Anglia viaţa se normalizează din ce în ce mai mult. Indexul pe Octombrie 1922 fusese de 166,1 (luând 109 ca baza pentru luna Iulie 1914; pe Noembrie înregistrase o mică urcare la 167 şi pentru Decembrie a scăzut iarăşi la 166,2. Viator Cifre relative asiprarea comunicaţia in Rohr Lafayette, 29. — încercările ger­mane de a suspenda circulaţia ferată pe partea stângă a Rhinu- Ini întrerupând şi comunicaţiu­­nile telegrafice şi telefonice cu Franţa şi Belgia stricând apara­tele, au fost zădărnicite prin pre­zenţa operatorilor technici fran­cezi cari au reparat pagubele şi au descărcat staţiunile ferate con­gestionate. Se iau măsuri pentru asigurarea serviciilor internaţio­nale şi traficului între regiunile ocupate şi teritoriul francez şi belgian. Aserţiuni germane Lafayette, 29. — Agenţia Wolff anunţă ziarelor elveţiene sosi­rea mareşalului Foch la Oobliitz unde se presupune că a avut o lungă consfătuire cu comandantul forţelor americane. Adevărul este că mareşalul Foch nu a părăsit de loc Parisul unde se sfătueşte zilnic cu d-l Poincaré. Acest exemplu ilustrează veracitatea infomațiunilor germane. Nouile impozite la Senat Obiecţiun­ile făcute în secţiuni Secţiunile Senatului au termi­nat studiul legii pentru unifica­rea impozitelor. Proectul de lege se află acum în dezbaterea comi­tetului delegaţilor care se va pro­nunţa asupra modificărilor cerute. Suntem în măsură să arătăm unele obiecţiuni făcute în secţi­uni şi rezervate discuţiunilor din şedinţa publică. / ^ PROPUNERILE D-LUI GUSSI D. Al. Gussi senator de Covur­­lui a făcut, după cererea comerci­anţilor şi industriaşilor din Ga­laţi, următoarele propuneri: 1) Să se reducă la jumătate cota de impunere prevăzută de art. 39, pentru motivul că nu este drept să fie tratate la fel capitalurile supuse riscurilor, cu acele capi­taluri leneșe cari au venituri si­gure fără nici un risc. 2) Să se majoreze de la 8 la 10 la sută, cota neimpozabilă pre­văzută de art. 36 pentru industrii­le noi create. 3) Să se sporească de la 16.QSR la 59.000 lei, cota scutită de im­punere prin art. 42, sumă consi­derată ca minimum de existență pentru comercianţi. 4) Să se suprime complect art. 63. 5) Să se reducă la jumătate co­tele impozitului global prevăzut de art. 64. 6) Să se suprime partea finală din art. 116, pentru a nu se da loc la abuzuri din partea agenţi­lor fiscului. 7) Să se suprime impozitul pe cifra afacerilor. O CERERE A MITROPOLITU­LUI MOLDOVEI Mitropolitul Pim­en al Moldo­vei a cerut ca atelierele de ţesă­­torie şi covoare care funcţionează pe la mănăstiri, să nu­­fie consi­derate la fel cu celelalte între­prinderi industriale, aceste atel Here având rolul de a încuraja şi extinde această industrie na­ţională care aproape dispăruse. D. Via­tl­­ Brătianu a declarat că va avea toată solicitudinea pentru aceste industrii, care vor , probabil scutite de impozite. IMPOZITUL ASUPRA PEN­SIILOR O altă obiecţiune s’a făcut de către d. general Lambru cu pri­vire la impozitul asupra pensiu­nilor invalizilor din război, impo­zit care nu exista în legea d-lui N. Titulescu. Chestiunea aceasta a fost su­pusă comitetului delegaţilor. *• ii- ■» Modificările aduse de comite­tul delegaţilor în prima şedinţă sunt foarte mici. In principiu, d. ministru de finanţe este hotărît să nu admită micşorarea cotelor de impunere. Este însă foarte probabil că d-sa va admite în cele din urmă ca minimum-ul de existenţă pen­tru funcţionari fixat prin lege la 650 lei lunar să fie sporit la cel puţin 1000 Iei, întru­cât sunt nu­meroşi senatori cari cer pe bună dreptate ca minimum de existen­ţă să fie de 1500 lei. MODIFICĂRILE COMITETULUI DELEGAŢILOR Comitetul delegaţilor a intro­dus până acum următoarele mo­dificări: Comisiunea prevăzută de art. 10 din proectul de lege a fost îm­părţită în două : O comisiune va avea sarcina de evaluare şi impunere a proprie­tăţilor, iar cealaltă le va distribui pe categorii şi clasa. Intre imobilele scutite de im­­posite au fost prevăzute şi acele cari sunt afectate sporturilor. Termenul de apel în contra im­punerilor a fost fixat la 12 zile In joc de opt cum prevede proectul. .. Măsurile comisiunei «por vamale Păreri din cercurile forestiere — Stânjenirea producţiei şi a exportului — Am publicat în numerile noas­tre precedente taxele impuse şi măsurile luate de comisiunea su­perioară vamală cu privire la ex­portul lemnelor de foc, al lemnu­lui de brad (cherestea) şi al lem­nului de stejar. In legătură cu aceste măsuri şi după ce — în „Argus“ No. 2931 — am expus pe larg punctul de ve­dere al guvernului am căutat, în certurile forestiere din ţară, să ne edificăm asupra părerilor, în această privinţă, a factorilor spe­cialişti. Preşedintele Asociaţiei genera­le a fabricanţilor de cherestea din vechiul regat, ne-a spus, în acea­stă chestiune, următoarele : CHERESTEAUA DE BRAD După seria neagră a impozite­lor extrem de grele pentru indus­trie şi comerţ, o nouă nenorocire se abate peste una din cele mai importante ramuri ale producţiu­­nei naţionale. Industria cherestelei de brad, care vine imediat după aceia a petrolului, în importanţă, primeş­te o lovitură din cele mai grele, prin urcarea taxei de export dela 10 lei de metrul cub, la 150 (ana sută cincizeci) lei de fiecare me­tru cub ! Ştim bine că industria nu va putea suporta această taxă, că cheresteaua se va exporta de aci încolo foarte puţin sau chiar de loc. Astfel se va paraliza exportul cherestelei, care în 1922 luase un avânt satisfăcător, făcând să in­tre în ţară circa un miliard şi ju­mătate de lei. D. ministru de finanţe a decla­rat, în şedinţa comisiunei vama­le, că urmăreşte chiar o stânjeni­re a exportului de cherestea, în scopul de a obţine o oftenire a a­­cestui material în interiorul ţărei. Din nenorocire, am convingerea că, d. Ministru de Finanţe nu va putea atinge acest scop, pentru că ceia ce se exporta reprezintă abia­ a patra parte din producţia cherestelei de brad din România Mare, încât cantităţile şi calităţile exportate nu influenţează nici preţul nici stocurile destinate consumului intern. ADEVĂRATELE CONSE­CINŢE Prin împedicarea exportului nu se obţine nici scăderea costului manei de lucru, care reprezintă peste 65% în debitarea lemnului brut şi a celui fasonat,­­ nici a transportului, nici scăderea pre­ţului lemnelor în picioare, nici nu se va consuma în ţară mai mult ca 50.000—60.000 vagoane de che­restea pe an, când producţia anu­ală poate atinge cifra de 240.000 vagoane. Aşa­dar exportul unei cantităţi de 100—150 mii vagoane anual, nu atinge câtuşi de puţin fondul nostru forestier, unul din cele mai bogate din Europa. Sub noul regim, lemnele brute vor putrezi în păduri, mai ales cele căzute, iar lemnele fasonate vor putrezi prin fabrici aşa cum s’a întâmplat în 1919,1920 şi 1921 când tot din pricina taxelor ridi­cate nu s’a putut exporta aproa­­­pe nimic, iar societăţile forestiere nu au dat nici un dividend. Evident, că exportul, lipsind, so­cietăţile forestiere vor reduce în mod­ fatal capacitatea lor de pro­­ducţiune, ceia ce va scumpi costul cherestelei în interior. GREUTĂŢILE CE APASA IN­DUSTRIA CHERESTELEI Sub noul regim, societăţile fo­restiere vor avea de suportat : a) 15 la sută impozit la valoarea cherestelei ce ar mai putea porta. b) 18 m­m. lai sută foncieră. c) 5% taxă la pădurile cu cum­pără. d) 18% Imposit Ia dividend. b) 14% % la celelalte venituri f) 10—15% Imposit complimen­ter. g) 1% Imposit la cifra de afa­ceri. h) Imposibil global plus 3—5 lei de metrul cub taxe județene. Plus alte imposite comunale, 5—6% imposite la salarii, asigu­rări sociale, plus 1% taxă asupra navlului şi de diosebit urcările din urmă la tarifele de transport pe C. F. R. etc. Cu aceste perspective nu va fi de mirare, dacă multe fabrici se vor închide, iar lemnul în inte­riorul ţărei se va scumpi în mod simţitor, în loc de a se iefteni, căci evident nimeni nu va lucra în pagubă. Iată unde ne va duce noul re­gim de fiscalitate în exportul cherestelei de brad, a încheiat interlocutorul nostru, I. R. PARLAMENTUL Şedinţele dela 29 ianuarie 1925 CAMERA D. M. G. Orleanu, deschide şedinţa la orele 3 d­a. constituţia: D. DR. N. LUPU în numele parti­dului ţărănesc — citeşte o declaraţie prin care consideră nulă şi neaveni­tă Constituţia in cazul când guver­nul­ şi majorităţile vor înţelege sa voteze proiectul întocmit de co­nisiu­n­ea constituţională. D. IOAN I. C. BRATIANU: Am Am auzit pe reprezentantul unui partid politic citind o declaraţiune. Nu şi-au dat silinţa să, citească pro­­ectul de Constituţiei. Intenţiile noa­stre vor reeşi în mod clar, din dis­cuţia, care se va face aci, asupra pro­cesului Constituţiei. Nu vo­isc să vă răpesc vremea răs­punzând aprecierilor făcute de re­prezentantul partidului ţărănesc Partidul ţărănesc face două decla­raţii. Consideră c­­­ă sunte­m oameni fără răspundere, cari facem operă rea, şi anulat­ă că» nu vor recunoaşte Con­stituţia şi că se vor opune, prin toa­te mijloacele împotriva votării pac­tului nostru fundamental. Noi vom lupta prin toate mijloa­cele legale pentru realizarea acestei Constituţii. . D. V. MADGE­ARU­: Ca la alegerile generale. D. IOAN I. C. BRATIANU: In ceea ce ne priveşte pe noi nu vom putea face decât să opunem campaniei o­­poziţiei forţele noastre de propa­gandă faţă de opinia publică. Nu vom pierde nici u­n minut con­ştiinţa răspunderilor, care la noi există în­ ori­care situaţie ne-am găsi Să trecem domnilor la opera con­structivă care e® află înaintea noa­stră! (Majoritatea aplaudă). ^ •X* D. SIMION MANDRESCU «re d-lui ministru al instrucţiune! pu­­hi.ii­.A- pn tablou de numărul studen­ţilor înscrişi în Universităţi,­­ du­pă naţionalitate, confesiune şi cetăţe­nie. Acest tablou îl aste necesar pentru dezvoltarea unei interpelări asupra agitaţiilor studenţeşti. D. VIRGIL MADGE­ARU cere din nou, dosarele şi actele referitoare la camuflarea întreprinderilor străine. D. Madgearu a cerut aceste acte de mai mult de o lună şi până acum nu i-au fost transmise. SCĂDEREA LEULUI D. VIRGIL MADGEARU anunţa o interpelare d-lui ministru de finanţe asupra prăbuşirei leului, produsă sub guvernarea actuală, venită la câr­m­a Statului cu făgăduiala expresă că va restabili valuta noastră naţio­­nală. Căderea bruscă a leului va aduce desechilibrul valorilor, va anarhiza viaţa economică ţi va spori mizeria funcţionarilor, a claselor mijlocii şi a muncitorimei. D. ministru de finanţe nu crede că această situaţie este­ rezultatul poli­ticei sale şi a guvernului, prin înlă­turarea legilor impozitului­ pe venit ţi pe capital ţi prin întocmirea unui buget fictiv, după care tezaurul nu este în stare să achite datoriile Sta­tului fată de particulari? Tot d. ministru de finanţe este au­torul consolidării bonurilor de tezaur încheiată in mod precipitat, cu un grup de financiari, cari nu au fost capabili să o ducă la bun sfârşit. Tot guvernul a paralizat producţia instituind monopolul grâului şi prin taxele enorme de export şi a sporit pasivul balanţei comerciale prin per-­ miterea importului articolelor de lux. Politica economică a guvernului a paralizat posibilitatea de dezvoltare a industriei naţionale prin amâna­­rea plăţii datoriilor pe care Statul le are Un marile uzine industriale. Introducerea crizei monetare ne a­meninţă cu dezastrul economic şi so­­cial. Prejbuţirea leului mal a fost de­terminată şi de nesiguranţa creiată de alarmele repetate ale oficiosului guvernului, un interes meschin de po­litică internă, asupra intenţiilor a­­gresive ale Statelor vecine, întreabă pe d. ministru de finanţe dacă astăzi când falimentul politicei sale este vădit, mai se socoate în­­dreptăţit să continue experienţele pe socoteala ţării; întreabă guvernul dacă nu crede, că ar trebui să înceteze politica de sfidare şi provocare prin care, în za­dar, încearcă să-ţi ascundă incapa­citatea. * REPAUSUL DUMINICAL D. IRIMESCU-CANDESTI întrea­bă pe dL ministru al munceî, ce mă­suri înţelege să ia pentru respecta­rea repausului duminical, pentru muncitorii intelectuali şi manuali din presă. D. GH. MÂRZESCU răspunde că tipografiile în care se tipăresc zia­rele sunt prevăzute în legea repao­­sului duminical din 1910. Nici um ziar nu poate fi imprimat în zi de Duminică, sau de sărbătoa­re legală Repaosul duminical nu poate fi făcut, prin rotaţie, prin simpla dis­poziţie a unui director de ziar. Pentru aceasta este nevoie de a­­probarea guvernului, după avizul favorabil al Camerelor de industrie. Contra directorilor de ziare, cari se vor pune în contradicţie cu legea, se va deschide acţiune publică. D. I. NNCOLEŢ aduce la cunoştin­ţa Camerei fuziunea partidului ţără­nesc­ din Basarabia cu paradul libe­ral D. I. NISTOR citeşte actul unirii partidului unirii din Bucovina, care partidul liberal DECLARAŢIILE D-LUI L .. DUCA D. ,I. G. DUCA: Prima mea datorie este să informez Parlamentul asu­pra misiunii mele la conferinţa de la Lausanne. Ceea ce vă pot spune este că Ro­mânia a avut două interese speciale de susţinut. 1) Ca intre Turcia, care se rein­stalează, în Europa, Grecia şi Bul­garia, să nu fie o frontieră comună şi să stabilească o zonă neutră, de­militarizată. 2) Câini se discută chestiunea strâmtorilor, să se stabilească un re­gim de libertate, nu­ fictiv, ci efectiv. Amândouă aceste chestiuni au fost­ obţinute la Lausanne. Semnalez din fapt de o deosebită importanţă: Reprezentantul Rusiei sovietice,­­ Cicerin, în plină conferinţă a făcut următoarea declaraţiune: Guvernul său doreşte, în termenul cel mai scurt să rezolve amical dife­ritele chestiuni dintre România şi Rusia Sovietică. Am luat act cu mare satisfacţie de propunerea ce ni s’a făcut. ... Au avut Ioc convorbiri cari, sper, că vor duce la rezultate dorite. D­­R. LUPU face o serie de ob­­servaţiuni asupra declaraţiilor d-luî Duca şi îşi exprimă dorinţa ca gu­vernul să pue capăt agitaţiilor anti­semite, cari compromit ţara în stră­inătate. Cu ocazia unei afirmaţiuni a d-lui dr. Lupu asupra tratativelor dintre Take Ion­escu şi actualul prim-mi­­nistru — în 1918 — la Paris, în che­stia Banatului, & ION I. C. BRATI­­anu a făcut următoarele declaraţi­­uni: Nu numai că nu am refuzat cola­borarea, dar am oferit lui Take Io­­nescu portofoliul externelor. Puneam condiţia să plece din Paris şi, intr’un consiliu, sub prezidenţia regelui, să găsim soluţia problemei Banatului. SENATUL D. Fetichide deschide şedinţa lui fi­rele S. Asupra sumarului şedinţei prece­denţei, episcopul Teodosie al Râmni­cului arată că, n'a demisionat din această calitate, cum a pretins mi­nistrul de culte. NEVOILE PORTULUI SULINA D. POPESCU-SULINA arată im­­portanta economică a portului Su­­lina prin care se scurge tot exportul ţărei, cere înfiinţarea unei legături telefonice directe cu portul Brăila, aceasta cu atât mai mult că portul Sulina nu este legat de restul ţărei printr’o linie de cale ferată. Cheltu­­elile ce ar necesita această, linie te­lefonică directă cu Brăila, ar fi de maximum 800.000 le. D-sa cere acum să se afecteze pen­tru cursele Sulina—Galaţi, un va­por mai mare decât acel care face azi aceasta cursă. D TROPTN cere­­ să se dea o mai largă explicaţiune în ce priveşte ac­tele militare ce se cer sătenilor cari sunt împroprietăriţi pe baza acestor acte. CONSTITUŢIA D. COSTACHESCU, în legătură cu depunerea proiectului de Constituţie face o declaraţie în numele partidu­lui ţărănesc, care consideră actul a­­cesta ca o lovitură de stat. Exami­nând in linii generale Constitui depusă, vorbitorul spună că toate­bertăţile publice au fost suprimi şi inzistă asupra tocâtuşărei preş D. FERICIN­DE spune că, da partidul ţărănesc crede că vifera­le ţărei sunt rău servite prin proie­tul de Constituţie depus în Par­ment, n'ara decât să vină să facă biecţiunile sale la această privin Şedinţa se ridică, Senatul trece secţiuni spre a continua studiul leg impozitelor. Ministrul Letriqueur in Bir Lafayette, 29. — Pentru a as­gura acţiunea şi mai strânsă­­­tre guvernul francez şi autorit­ăile de ocupaţie in Renania,­­ Le Troqueur, ministrul lucrării publice împreună cu general Weygand, D. Guillaume, direct­­ul general al minelor şi de­­ Benoit, secretarul general al In­­tel Camere a căilor ferate au pl­cat din nou Duminică seară d Paris spre Ruhr. Ei vor ajuna astă seară în Bruxelles unde va raporta guvernului belgian reze­mat al inspecţiunei lor, şi se va reîntoa­rce apoi Marţi la Paris.

Next