Argus, martie 1923 (Anul 14, nr. 2957-2983)
1923-03-24 / nr. 2977
I snl Ilie 2977 IN TARA Un an 500 Iei 6 luni 250 „ 3 luni 150 ff ABONAMENTEIN STRAINATATE Un an TCO I©1 6 luni 350 »* 3 [vnî 200 „ 6 PAGINI ORGAN ZILNIC a) COMERTULUI Directori : Chr. D. Staîcovici si S. Pauker C Sâmbătă 24 Martie 1923 INDUSTRIEI şi FINANŢE! Administrator : H. F- Valentin EXEMPLARUL 2 Lei în țară 4 Lei în Străinătate BIROURILE: București, str. sărindari4TELEFON : 6/93 și 23/69 „— : ? .............................----------------------------------, ■ ■ 'vnfU.-" - — — — ----------------------- -------------------------. :__________. 1 .. .-2-, ——. Prize maritime Procesul verbal de punere în posesie Aplicarea art. 60 din L. O. J. J.. In fata instanțelor de prize maritime s’a adus spre judecare situația unor vase cari neavând dresate acte de captură, sau neputând fi susceptibile de-a forma obiectul unei capturi, s’a dispus — prin respectiva sentinţă pronunţată de complectul tribunalului - a fi scoase de sub jurisdicţiunea prizelor. Aceasta,, după ce încă din anul 1918 au fost menţinute în,,depozitul parcului de vase capturate în perspectiva unei sigure validări. Sentinţele cu dispozitivul de scoatere de pe rol rămase definitive prin nesperare și învestite cu formula executorie urmau să fie executate. Astfel de sentințe necontestate ele către reprezentantul guvernului — fără controlul revizuirei, căci în materie de prize maritime nu există dreptul de recurs sau revizuire — ar fi trebuit sa se execute , aşa după cum au fost formulate. . Cu toate acestea, în unele cazuri s’a drenat procesul verbal de punere în posesie conform dispoziţiilor art. 60 şi următorii din legea prizelor, iar în alte asemenea cazuri, cu dispozitivul identic de sentinţă, nu s'a făcut aplicarea dispoziţiilor din sus 'citatul articol. Tribunalul ca şi curtea superioară de prize nu judecă şi nu se pronunţă decât asupra validări sau invalidărei prizei. Intre o sentinţă de invalidare şi alta de scoatere de sub jurisdicţiunea, prizelor, este o mare, deosebire şi această deosebire prezintă o importantă capitală când venim la executare. Art.. 60 din legea organizăm jurisdiicţiunei prizelor, specifică clar şi categoric că numai în caz de invalidare comisarul guvernului dresează procesul verbal de remiterea vasului partei care a obţinut invalidarea. In caizu îl executăm sentinţelor prin care s’a dispus scoaterea de sub jurisdicţiunea prizelor, nu se pot întocmi formele dictate de art. 60 pentrucă nu ne tratează ca o invalidare ci, pur şi simplu, de scoatere de pe rol şi în acest caz arhivarul prizelor este singurul organ executoriu ştergând d© pe lista vaselor supuse judecăţii vasul a căre situaţie nu priveşte sau nu este de competinţa acestei jurisdicţii speciale. Cetrebue să facă în acest caz părţile interesate ? Pretinsul proprietar trebue să se adreseze autorităţii care deţine vasul, făcând dovada scoaiem de pe rol, cu un certificat pe care tribunalul de prize e dator să-l elibereze (roitei de cum însă, să fia eu procesul-verbal de predare), iar autoritatea respectivă e datoare să elibereze vasul dacă alte considerent© nu o împiedică, ailt fel continuând să menţie vasul în stăpânire, este expus a plăti daune prin deţinerea în mod arbitrar a vaisului scos de pe rolul prizelor. Rămâne să se stabilească însă următorul caz: Atunci când comisarul guvernului cere în şedinţă ca tribunalul să declare vasul pradă de război, iar tribunalul decid® ifin sentinţă să-l scoată de sub jurisdicţia prizelor, mai poate ulterior vreo autoritate — spre ex.Ministerul de Război — să-l declare singur pradă de războiu în bazajurnalului Consiliului de miniştri din Dec. 1913 ? In cazul când poate, atunci,ce rol şi ce autoritate de lucru, judecat, le mai rămâne instanţelor jurieciciunei de prize?! C. Tonegaru '01HORIILE mm BANCHER Dedesupturi valutare ‘Acţiunea ocultă a unui singur om, care pe contul firmei lui, reuşeşte să susţină valutar ,două state întregi — un caz necunoscut proape in istoria finanţelor publice — formează subiectul unor memorii foarte interesante, publicate de cul rând de bancherul austriac Richard Kofa, om de mai puţin de 50 ani. Două State, Austria şi Polonia, au primit ajutorul exclusiv al acestui om pentru sprijinirea monedelor lor naţionale. Fazele prin care a trecut această acţiune se citeşte ca un roman. Imediat după prăbuşirea Austriei, când cursul valutar a început să apese greu asupra coroanei, o întâlnire importantă a avut loc la Viena între Kola şi prof. Schumpeter, pe atunci ministru de Stat. Kola a fost însărcinat să cumpere devize străine pentru Statul austriac, în orice cantităţi posibile, deşi Statul şi-a constituit un organism special pentru devize cu scopul de a împiedica orice afaceri particulare în materie valutară. Nici un alt ministru din cabinet nu a fost pus în curent cu această chestiune. Kola a reuşit să obţină o mare cantitate de devize prin bursa din Zurich, iar tezaurul austriac a plătit astfel într’un cont fictiv la Banca Kola, pe numele unui domn Freiberger, numeroase milioane de coroane. Nici măcar funcţionarii su-periori în directă legătură cu ela nu au ştiut că acest domn Freiberger este o fiinţă inexistentă. ( Intr’un singur moment numai, Centrala devizelor din Sirena a interceptat o telegramă adresată „domnului Freifoerger"* în care acesta era informat că a fost creditat cu « «nouă ide franci elveţieni. Kola a fost chemat să dea explicaţiuni şi a fost nevoit să ceară protecţiunea ministrului. Cam la epoca semnării tratatului de la Saint-Germain, s’a deschis la Zürich un al doilea cont fictiv pe numele d-lui Henry Smith, din New-York şi devizele străine erau trecute în ‘creditul acestui' personaj nou. In cele din urmă, un ziar, în neştiinţa adevăratelor circumstanţe, a început o campanie violentă în contra lui Kola şi secretul a trebuit să fie divulgat. Numai atunci a aflat şi restul cabinetului ministerial de acordul încheiat. Iar şefiul organismului de stat pentru comerţul de devize a trebuit să mărturisească că nu a avut nici cea mai mică ideie că s’au cumpărat imense sume de valute străine. Astfel coroana austriacă s’a putut menţine un timp îndelungat la un curs stabil. Mai târziu, Polonia a urmat un procedeu analog. Guvernul polonez s’a adresat lui Kola ca să-i facă acelaş serviciu. Banca Naţională polonă a pus la dispoziţie bancherului vienez sume enorme şi Kola a început să cumpere mărci poloneze în Elveţia şi în alte pieţe principale, oprind astfel căderea valutei poloneze. Dar, în epoca plebiscitului din Silezia superioară, s’a organizat în Berlin o contramişcare. S’a răspândit zvonul la Bursa din Berlin că firma Kola & Cie s’a ruinat cumpărând mărci poloneze* Zvonul a avut rezultate rele, totuşi insuficiente de a pune capăt intervenţiunei lui Kola în favoarea mărcii poloneze, întocmai ca în cazul Austriei, Kola a asumat importantul serviciu de a menţine valuta Statului, aşa cum au făcut-o altă dată casele Rothschild şi Fuggers. M. R.. Depozite şi reescont _____ . Constatăm cu ocazia publicării bilanţurilor pe 1922 Şi în 1922 constatăm că băncile noastre au săvârşit acelaş păcat al excesivei lor angajări prin reescont. Am mai discutat Şi altă dată această chestiune, şi credem că nu este de prisos a insista asupra ei şi c ocaziunea bilanţurilor încheiate pe 1922. Strict teoretic vorbind, o bancă ar trebui să lucreze numai prin propriile sale mijloace : capitalul şi rezervele. , In practică, acest lucru însă este imposibil. Pe ce ? Pentru ca banca să-şi scoată cheltuelile de administraţie (salarii, furnituri, mobilier, timbre, etc.), plus impozitele, plus rezervele pentru eventualele amortizări, ar trebui să-şi plaseze capitalul său cu dobânzi fantastice, pentru că, scăzând din dobânzile încasate, cheltuelile de mai sus, plus impozitele, etc., să mai rămână încă un 15—20 la sută profit net, care să se distribue acţionariilor * * * " Pentru că banca să poată^să realizeze un dividend de 15—20 la sută la capitalul său, fără ca insă la plasamentele sale să perceapă 40 sau 50 la sută dobândă, este silită a-şi procura fonduri străine de manipulare, fonduri externe, Cari sunt depunerile sau reexcontul. Ce sunt depunerile Primesc de la clienţi bani spre fructificare, la care plătesc dobândă 4,5sau 6 la sută pe an, şi aceşti bani îi plasez cu 10 sau 12 la sută. Diferenţa de dobândă îmi acoperă cheltuelile, sau chiar uni procură procente in plus pentru dividende. Ce este reescentul ? Pentru banii plasaţi iau poliţe (fie împrumuturi directe pe poliţe, fie împrumuturi de cont curent pe ipoteci, lombarde, cesiuni, etc., la cari totU fi iau poliţe de rulment, pentru reintrarea in fonduri). Aceste poliţe, cari reprezintă plasamentul meu, le reescontez la altă bancă, sau la Banca de emisiune, îmi iau înapoi banii, pe cari îi plasez din nou, iau iar poliţe, iar le reescontez, iar iau bani pe ele, iar fac plasament mai departe, şi astfel îmi înmulţesc mijloacele de exploatare. Plătesc la reescont 6 la sută la Banca Naţională sau 9 la Sută la altă bancă, şi plasez banii cu 10 sau 12 la sută. Diferenţa de dobândă îmi rămâne. Care din aceste două surse de procurare de fonduri străine este mai de preferat ? Desigur că depunerile. Politica cea mai cuminte de bancă este de a cultiva depunerile, şi a nu uza de reescont, decât la strictă necesitate. A nu uza da reescont niciodată in vederea procurării de fonduri pentru plasamente. Reessontul să fie supapa de siguranţă. Reescontul să fie totdeauna cheia, care să restabilească, la nevoe, echilibrul intre activul și pasivul unei bănci Cred clar că cele de mai sus formează axiomul cel mai fundamental în politica de bancă. Intr’adevăr depunerile sunt foarte elastice. A cultiva depunerile, este cea mai fericită politică pentru o bancă. Mai ales dacă majoritatea depunerilor sunt pe termene fixe, banca este , la adăpostul surprizelor. Afară de aceasta, termenul unei depuneri nu înseamnă o scadenţă fatală, cum e scadenţa unei poliţe. Oricâte depuneri ar avea o bancă — chiar toate la vedere — nu pot constitui un pericol, dacă banca nu este deloc, angajată prin reescont. Orice cerere de restituire de depozite se poate uşor satisface prin re.escont. De aceea am spus că reescontul trebue să fie numai şi numai cheia, care să restabilească echilibrul între activul și pasivul băncii. * * * Să luăm cazuri concrete . O bancă are zece milioane capital. Depunem 50 milioane. Plasamente 60 milioane. ? Reescont nimic. Presupunem că vin cereri de retrageri de depozite 20 sau 30 milioane. Dacă banca nu este deloc angajată la reescont, poate oricând face reescont, și la un capital de zece milioane, poate oricând găsi credit de reescont de 20 sau chiar 30 milioane pentru restituirea depozitelor. Presupunem că ar veni o retragere de depozite integrală de 50 milioane, banca Încă poate restitui aceste depozite, făcând 30 milioane reescont, iar 20 milioane realizând din plasamente (o bancă trebue totdeauna să aibă grija de a avea plasamente cât mai lichide, ferindu-se cât se poate mai mult de imobilizări). Să presupunem a! DOILEA CAE : O bancă, are zece milioane capital. Depunem nimic. Reescont 30 milioane. Plasamente 40 milioane. Situaţiunea este mult mai grea. Reescontul este totdeauna ameninţarea. Mai ales dacă plasamentele se imobilizează, reescontul este condamnat la o preschimbare a poliţelor la infinit. Şi dacă banca creditoare, care ţi-a acordat creditul de reescont, îţi cere reducerea angajamentelor, sau îţi denunţă creditul ? Mai ales pe vremuri de criză, băncile angajate excesiv prin reescont, sunt expuse la bancrută. Să luăm ALT CAZ, cazul cel mai stupid. O bancă are zece milioane capital. Depunem 50 milioane. In loc ca banca să se mulţumească cu aceste 60 milioane fonduri de exploatare, şi să facă un plasament de 60 milioane, se antrenează în plasamente cu orice preţ, în extinderi de afaceri cu orice preţ, şi mai face şi reescent 30 milioane, pentru a avea un plasament de 90 milioane. Iată că viile o retragere de depozite de 30 milioane. De unde va lua banca aceşti bani ? Credit de reescont nu mai găseşte, deoarece este suficient angajată prin 30 milioane la un capital de zece milioane. Iată că mai vin şi băncile creditoare şi cer reducerea angajamentelor de reescont. Ce face banca în acest caz ? Poate să execute integral pe debitorii săi, pentru a lichida In scurt timp plasamentele sale și a.şi plăti creditorii ? Exclus. Bancruta. * * •*:Ce constatăm cu ocazia bilanţurilor pe 1922 ? Mai toate băncile sunt excesiv angajate prin reescont. Băncile provinciale în, special trăesc numai din reescont, neglijază compleetamente, politica de depuneri. Nu citez nume. Dar ,mai toate băncile provinciale, care şi-au publicat bilanţurile până acum (acelaşi lucru ca şi în 1921) au depuneri mai mici decât capitalurile lor, in schimb angajamente la reescont de două sau de trei ori capitalurile. Mai ales astăzi, când piaţa noastră duce atâta lipsă de numerar* din cauza tezaurizării ţăranilor, neglijarea politicii de depuneri din partea băncilor provinciale, este cea m:,i fi.np’atif. diifi'.ivor s nslaiiiiili lor. Băncile provincialepreferă să plătească la Bucureşti 9 sau 10 la sută dobânzi la reescont (pe care î l plasează cu dobânzi de uzură) în loc de a cultiva depunerile ţărăneşti, la care ar plăti maximum 6 sau 7 la sută, şi ar uşura şi piaţa monetară, prin pomparea numerarului. Marile bănci din Bucureşti ar trebui să ia măsuri în această privinţă şi a da o directivă sănătoasă politicei de bancă din provincie. Politica de bancă a băncilor provinciale, dusă în mod greşit încă de la Înfiinţarea lor, stânjeneşte în mod indirect viaţa economică generală a ţării, şi antrenează fără voie însăşi marea finanţă din Bucureşti pe această pantă. Băncile din Bucureşti, desigur, din interese superioare, nu pot trânti la pământ două sute de bănci din toate colţurile ţării. Aceasta nu înseamnă însă ca marea finanţă din Bucureşti să nu dea finanţei provinciale adevărata directivă în politica de bancă. I. C. Lucaci u... .. reduceri de 45 j. pe C. F. R. S'a med acordat reducerea de 13 la sută, din taxele tarifare de transport pentru produsele, proprii următoarelor stabilimente cari se bucură de avantagiile legii industriale. — Costinescu M. Moara din comuna Răcătău județul Bacău gara Rărcăciuni. — Dumitriu Gh. şi Dimitriu G. G. Moara din comuna gara jud. Roman gara Roman. — „Moldova." fr. Abramovici fabrica de pielărie şi talpă din Roman. — Constantinescu D. Moara din comuna Greceşti Jud. Dolj gara Segarcea. — Popescu, Alex. Moara din comuna Bistriţa judeţul Mehedinţi gara Simian. — Popescu C. B. Moara idem. —Cristea Bratu C. şi Cristea Gh. C. fabrică de mobile de lemn din Slănic jud. Prahova. — Borugă Dumitru mioară din comuna Bistriţa Motru jud. Mehedinţi gara Strehaia. — Bivolaru Gh. P. Moara din comuna Balbaş jud. Gorj gara Strehaia. — Marinescu I. fabrică de articole de cherestea şi scânduri, comuna Meri Petchi jud. Ilfov gara Şerban- Vodă. — Burbescu, Ion Moara din comuna Frăţeşti judeţul Ialomiţa gara Ţăndărel.— Vasilescu Ştefan moara comuna Tăbăreşti jud. Buzău gara Tăbăceşti. Toate aceste avantagii se aplică nimerit, la transporturile care se taxează conform clasificatiunei mărfurilor din tariful local de mărfuri după cl. I, II , III și numai dacă sunt insolite de un certificat de proveniență. Aceste avantagii s’au acordat până la 1 Aprilie 1942. Mărfurile cari se taxează după tarife speciale, cari deja sunt mai reduse nu beneficiază de reducerea de 43 la sută din taxele de transport. ■ •'«. Datoriile gajate ale austro-Ungariei REPARTIZAREA STATELOR SUCCESOARE La 23 ianuarie 1923, comisiunea de reparaţii a repartizat asupra statelor succesorale datoriile gajate ale fostei monarhii austro-ungare. Aceste datorii se compun în special din obligațiunile companiilor private de cale ferată cari, in urma divizării Austro-Ungariei, n’au mai putut plăti cupoanele obligaţiunilor. Tratatul de pace prevede repartizarea acestor datorii proporţional cu lungmea liniilor ferate revenind statelor succesoare ale monarhiei austro-ungare, astfel că sarcina comisiunei de reparaţii se rezuma in a lua cunoştinţă de rapoartele comisiunilor însărcinate cu inventariarea avutului acestor linii şi rezolvarea punctelor litigioase. Printre acestea din urmă era şi data dela care urma să fie socotită prima scadenţă căzând în sarcina statelor succesoare. O telegramă aduce ştirea că comisiunea de reparaţii a hotărât ca ceastfă scadență să fie socotită, pentru toate statele, dela 1 Iulie 1919. Exportul ouăielor în ajunul Paştilor . Se cunosc stăruinţele de tot felul ce au fost depuse acum două luni de zile pe lângă d. ministru al industriei şi comerţului ca să admită libertatea exportului de ouă. Totuşi d. ministru Sassu a rezistat tuturor insistenţelor şi este cunoscută declaraţia solemnă făcută, că d-sa nu va îngădui să se exporte acest aliment de primă şi absolută necesitate. încă de acum trei săptămâni, chestiunea a fost însă reluată în studiu la ministerul de comerţ şi, după cum aflăm din cercuri bine informate, este vorba ca exportul ouălor să devină în curând fapt. In vederea, acestei măsuri, se lucrează actualmente cu multă felxiltate în cabinetele ministerului de comerţ. Se pare cu toate acestea că obiecţiuni serioase se ridică împotriva exportului de ouă, cu deosebire acum când ne mai despart doar trei săptămâni de zile până in sărbătorile Paştilor, epoca in care se ştie că consumaţia ouălor e cea mai mare din an. Intensificarea exportului de porumb La ministerul de agricultură se studiază chestiunea, intensificării exportului de porumb prin micșorarea taxei vamale actuale de treizeci mii lei de vagon, care pare a fi prea mare, obligându-se exportatorii la depunerea în schimb a linei cote pentru consumul intern. Noul buget al sovietelor IN RUBLE-AUR Bugetul Rusiei sovietice pe exerciţiul Octombrie 1922 — Septembrie 1923 a fost elaborat In ruble-aur de comisia bugetară. Bugetul se ridică la un miliard 418 milioane, 818 mii, 517 ruble aur, prezentând an deficit de 362 milioane ruble aur, cari vor fi acoperite printr’un împrumut. Publicaţii interzise PROHIBIRĂ LA IMPORT A PUBLICAŢIILOR ANTISEMITE GERMANE Ministerul de interne a oprit introducerea ţi răspândirea in tară a următoarelor publicaţiuni : Revista esperantîstâ, Senadeca Remlo, care apar© la Leipzig. Catalogul de cărţî comuniste germane Verba des Komunistische Imternationale. Revista internaţională Presse Korrespondenz, care apare la Berlin era mai multe limbi. Ziarul german Wiener Bilder, care apare la Viena. Revista Színházi Élet. Revista Hamer, care apare la Leipzig. De asemenea s’a dispus prohibirea la, import şi a manifestelor si cărţilor poştale ilustrate cu conţinut antisemit, editate de redacţia revistei Homer, din Leipzig. împrumutul Comunei Bucureşti La ce lucrări urmează să fie întrebuinţată suma de una sută milioane franci In numărul nostru de Marţi am anunţat că Primăria Capitalei a primit două oferte pentru împrumutul extern, pe care doreşte să-l contracteze.Primul, din Anglia, pentru două milioane lire sterlin© cu o dobândă de şease jum. la sută, şi 85 până la 87 cota de emisiune. • Al doilea, mai avantagios, şi care va fi contractat in Franţa, in valoarea de una sută milioane franci cu şapte şi un sfert dobândă, cu trei la sută peste al pari. Tratativele, aproape terminate, ale acestui din urmă împrumut, au decurs foarte satisfăcător şi imediat ce formalităţile cerute de legi vor fi îndeplinite, contractul va fi încheiat. TERMENUL ÎMPRUMUTULUI Acest Împrumut se va contracta pe un termen de treizeci şi cinci ani, iar dobânzile nu se vor plăti decât din anul al patrulea. REPARTIZAREA ÎMPRUMUTULUI Suma de un miliard şi două sute milioane lei, obţinută din cele o sută milioane franci franceză, se va intrebuinţa astfel: 300 milioane vor fi afectate lucrărilor de captare şi aducere de apă în Capitală; 100 milioane pentru canalizarea sistematică a oraşului. 300 milioane pentru pavarea şi salubritatea străzilor. 200 milioane pentru construirea palatului Comunal, pe locul destinat pentru aceasta, peste drum de statuia lui Brătianu. Acest palat va avea ca parter apartamente de închiriat pentru magazine şi birouri, din a căror chirie se va amortiza costul, clădirei, 300 milioane pentru reorganizarea serviciului de pompieri al Capitalei și alte lucrări de primă necesitate. Cea mai mare parte din suma împrumutului va fi dată în materiale socotite în franci francezi, iar numai pentru acele ce nu se pot obţine din Franţa se vor da devize până la echivalentul sumei de o sută milioane franci francezi. ' *-*-■» Achitarea acestui împrumut s® va face tot un franci francezi astfel că prin eventuala urcare a leului, să avem beneficiul diferenţei de curs. Cercurile diriguitoare ale Primăriei Capitalei sunt mulţumite de realizarea acestui împrumut, pe care îl consideră ca un prim pas al refacerei oropsitei noastre capitale şi fundamentul edificiului nostru edilitar atât de sdruncinat Rămâne de văzut dacă puterile executive îşi vor da asentimentul lor pentru uşurarea şi accelerarea lucrărilor de recunoaştere oficială a împrumutului, căci până atunci, chestiunea rămâne — aşa cum a declarat p o d. dr. Costinescu ziarului „Viitorul“ _» un simplu proect. -f G. St. * * « Edilitare din Capitala POMPIERII Suma de 15 milioane lei a fost alocată în anteproiectul de buget comunal pentru întreţinerea corpului de pompierial Capitalei, trecut de curând sub conducerea ministerului de interne. SERVICIUL DE ASISTENŢA Primăria Capitalei a hotărât desfiinţarea serviciului ei de r azistenţă socială, trecând Uniunea societăţilor de binefaceri, cu sediul la palatul regal, atribuţiunile acestui serviciu. MOTOARE DE TRANSFORMARE PENTRU S. T. B. Primul motor de transformare a curentului pentru nevoile S. T. B.Ului este în curs de montare la uzina comunală, iar al doilea va sosi in curând în Capitală. Transformatoarele odată montate, curentul electric disponibil pentru nevoile societăţeî de tramvaie "Va fi întreit, permiţând astfel mărirea numărului de vagoane actualmente pe linii. CARNEA In sfdrsH, după o săptămână de lipsă s’a găsit erî carne mdinată. Preturile au variat după calitatea cărneî ţi cinstea măcelarului. In medie preţul a fost între 48 şi 20 leî. PEŞTELE Peşte de asemenea a fost de găsit la început mal ieftin, dar acaparat apoi de restaurante, mal scump. .Şi aci media a fost de 20 lei. PAINEA Pâinea, albă şi neagră, s’a găsit in abondent la toate brutăriile. De relevat este faptul că cercurile conducătoare ale Primăriei prevăd o nouă sporire a preţului pâineî. SCUMPIREA LUMINEI Societatea generală de gaz şi electricitate a înaintat primăriei o cerere prin care solicită sporirea taxei la energia electrică împărţită la abonaţi• D. DR. COSTINESCU, primarul Capitalei, a intervenit pe lângă conducătorii societăţii să amâne această cerere pentru mai târziu, ca publicul — care a inel ’’cat în ultimul timp sporirea la pirone si tramvaie să nu fie excesiv încărcat.. Se pare, însă, că societateade gaz persistă in cererea ©L ZAHARUL Pe piaţă preţul zahărului a reluat tendinţa sa ascendentă. Motivul nu poate fi decât dosirea zahărului de către unii băcani. Ultimul preţ a fost 36 lei Egr. EPIDEMIILE Ultima situaţie a epidemiilor în Capitală este : Scarlatina 60 cazuri. Tifos exantematic 37 cazuri. Difterie 9 cazuri. Febră tifoidă 3 cazuri. Erisipel 6 cazuri. BARĂCILE Primăria Capitalei a numit o comisiune pentru revizuirea barăcilor din toatăîntinderea oraşului, cu excepţia ocol. I, unde nu vor, filor ferate sub nici un motiv. CONSTRUCŢIILE NEAUTORIZATE Primăria Capitalei a trimis o adresă tuturor circumscripţiilor poliţieneşti, prin care le roagă să facă o anchetă în toate cartierele, spre a se putea cunoaşte acei care fac construcţii de case, fără autorizaţia necesară. Aceasta, întrucât există multe re- clamaţiuni în acest sens în special pentru ocolul IV. DISPOZIŢII ABROGATE Primăria Capitole a dat era o decizie prin care se abrogă toate ordonanţele în afară de următoarele cari rămân în vigoare : Ordonanţa cu No. 10.734/2081 B din 21 Februarie 1923 relativă la măcinişul grâului şi fabricarea pâineî şi jimblei. ; Ordonanţa cu No. 30.296/2596 B. din 3 Martie 1923 relativă la preţuirile fixate pentru restaurante. Ordonanţa relativă la vânzarea peştelui. Rămân în vigoare şi dispoziţiile Decretului lege cU No. 2969 din 919. Toate aceste măsuri intră în vigoare pe ziua de 25 Martie c. / ................in ■—Mg......... Trei premii ştiinţifice Literatură noastră economică şi financiară e săracă în lucrări originale. Se simte mai cu seamă lipsa unor Tratate de Economie politică şi Finanţa. „Cultura Naţională" dorind eă umple acest gol, a instituit următoarele trei premii de un total de una satamii lei: PREMIUL I: 40.000 Iei 35.000 lei pentru cel mai bun Tratat de Economie politică (Teorie generală). 5.000 lei premiu de încurajare. PREMIUL II: 30400 LEI 25.000 lei pentru cel mai bun Tratat de Economie politică. (Aplicarea ei practică Straina noastră). 5.000 lei premiu de încurajare. PREMIUL n: 30.000 LEI 25.000 Iei pentru cel mai bun Tratat de Finanţe. 5.000 lei premiu de încurajare. Fiecare lucrare să cuprindă între 250 — 350 pagini de scris, 33 rânduri de pagină. Lucrările care obţin Primele trei premii se vor publica în Biblioteca Financiară de sub conducerea d-lui Aristide Blank, iar autorii lor vor primi în afară de premii şi dreeptul de autor. Ultimul termen pentru prezentarea manuscriselor este 1 Aprilie 1924. Manuscrisele se vor preda la „Cultura Naţională” str. Paris 1.