Argus, iunie 1923 (Anul 14, nr. 3030-3055)
1923-06-10 / nr. 3038
msmmn Lichidarea bunurilor foste inamice Textul legii pentru lichidarea bunurilor, drepturilor şi intereselor supuşilor foşti inamici şi pentru încasarea creanţelor şi datoriilor lor faţă de supuşii români Am publicat în „Argus“ No. 3026 expunerea de motive a proectului de lege pentru lichidarea bunurilor, drepturilor și intereselor supuşilor foşti inamici şi pentru încasarea Art. 1. — Bunurile, drepturile şi interesele supuşilor Statelor cu cari România s’a aflat în stare de război, vor fi reţinute în folosul Statului sau lichidate, conform dispoziţiunilor tratatelor de pace, pe baza prezentei legi. Produsul, reţinerii şi lichidării va fi încasat de către Stat în vederea desdăunării supuşilor români şi a Statului de pagubele pricinuite de răsboi, cari nu au fost achitate până astăzi CARI BUNURI VOR FI LICHIDATE creanţelor şi datoriilor faţă de supuşii români. In cele ce urmează publicam textul definitiv al legii, aşa cum a fost modificat în Parlament, sechestrelor, ori cu ocaziunea diverselor măsuri de conservare a acelor bunuri, drepturi sau interese de car citatele legi şi decrete-legi se ocupau, sau oricum altfel, n’au, conform art. 2, caracterul definitivităţii, ele rezolvă numai chestiuni pur conservatoare cu caracter provizoriu, n’au prin urmare puterea autorităţii lucrului judecat în ce priveşte lichidarea şi reţinerea lor ce se va face acum de către Stat, şi nici nu vor putea fi opuse lui în nici un chip, indiferent de data pronunțării lor. Art. 10. — Toate actele de înstrăinare, de dispoziție de orice fel, făcute fie direct, fie deghizat sau oricum altfel, privind bunurile, drepturile și interesele de cari tratează prezenta lege, cari au avut drept efect scoaterea acestor bunuri din gajul Statului, sunt nule de drept şi lipsite de efect faţă de Stat. Deţinătorul unei averi care a aparţinut unui supus al unui Stat fost inamic nu poate invoca faţă de Stat buna lui credinţă din momentul dobândirii. Bunurile reintră în patrimoniul Statului în situaţia de drept şi de fapt de la I August 1916, libere de orice sarcini constituite posterior acelei date. Art. 11.__Dovada calităţii de cetăţean al unui Stat fost inamic se va face potrivit dreptului comun şi a tratatelor de pace, cu adăugire că prezentarea unui paşaport sau înscrierea lifî în listele electorale nu pot face singure dovada cetăţeniei invocate. In ce priveşte stabilirea dreptului de apartenenţă prevăzut prin tratatele de pace, el va fi stabilit conform legiuirilor respective. CUM SE VOR FACE LICHIDĂRILE Art. 12. — Ministrul de finanţe pe baza avizului Oficiului de lichidare dă o decizie de lichidare conţinând elementele esenţiale arătate mai sus. Art. 13. — Deciziunea ministrului de finanţe se publică în „Monitorul Oficial" şi se notifică neîntârziat tribunalului situaţiunii bunului, dreptului sau intereselor, iar când acestea sunt situate In diverse judeţe, fiecărui tribunal, unde acestea sunt situate. Când sediul întreprinderii sau societăţii s’a aflat la 14 August 1916 in un judeţ, iar bunurile in diverse alte judeţe, notificarea se va face la Sediul principal sau secundar de atunci al întreprinderii societăţii. Când pentru înlesnirea lichidării ministerul de finanţe ar crede necesar, pe baza avizului conform al Oficiului, că, lichidarea tuturor bunurilor unui fost inamic, situate în diverse judeţe, să se facă de către un singur tribunal, lichidarea va fi făcută de către acel tribunal, arătat prin decizia ministerului de finanţe. Investirea tribunalului astfel făcută, nu poate da loc la nici un fel de contestaţiune. Afişarea ordonanţei de vânzare se va face în acest caz şi la tribunalul situatiunii fiecărui bun, drept sau interes fost inamic. ORDONANŢA PREZIDENŢIALA "Art. 14. __ Primul-preşedinte la tribunalele cu mai multe secţiuni şi preşedintele tribunalului, acolo unde nu există decât o singură secţiune de tribunal, este obligat ca, în trei zile liber© de la data primirii deriziunii ministerului de finanţe, să dea o ordonanţă prin care dispune lichidarea bunului, dreptului sau intereselor supusului inamic. El fixează, după evaluarea din deriziunea ministerului de finanţe, preţul de la care va începe lichidarea prin licitaţie publică, fără supralicitare, cum şi toate punctele esenţiale lichidării şi vânzării, luate din aceeaş deciziune. In 15 zile de la darea ordonanţei, grefierul tribunalului întocmeşte tabloul sarcinelor existente anterior lui 14 August 1916. Art. 15. — Când tribunalul are o secţiune specială de notariat, vânzarea imobilelor se va face prin acea secţiune, căreia îi vor fi adresate şi contestaţiunile asupra formelor vânzării. Contestaţiunile, însă asupra fondului ordonanţei de lichidare se vor adresa în termenele mai jos specificate primului-preşedinte sau preşedintelui, care a ordonat lichidarea. Bunurile, drepturile sau interesele mobiliare vor fi vândute, prin licitaţiune publică, chiar înaintea secţiunii primului-preşedinte sau a preşedintelui, care a ordonat lichidarea. TERMENUL DE VANZARE Art. 16. — Ordonanța preşedinţială d© lichidare și de vânzare va arăta termenul de vânzare, care pentru mobile nu poate fi mai lung de 15 zile libere dela data deciziunii de lichidare a tribunalului, iar pentru imobile de 30 zile libere dela aceeaş dată. Ordonanța se comunică supusului străin sau întreprinderii căreia îi aparţinea, luându-se drept bază pentru comunicare în această privinţă, situaţiunea lor din momentul declarării războiului (14 August, 1916), precum se indică, în deriziunea de lichidare a ministerului de finanţe. Dacă domiciliul, reşedinţa străinului sau sediul principal al întreprinderii la acea epocă erau în afară din ţară, comunicarea ordonanţei preşedinţiale se va face la uşa tribunalului situaţiunii bunului, dreptului sau intereselor. Pentru întrepriderile cu sediul secundar în ţară la 14 August 1916, comunicarea se va face la tribunalul acelui sediu secundar, arătat prin deriziunea ministerului de fi-Când proprietarul bunului, dreptului sau interesului supus inamic va fi dispărut din ţară după 14 August 1916, ordonanţa preşedinţială se va afişa numai la uşa tribunalului unde se face lichidarea. Art. 17. — Ordonanţa preşedinţială de lichidare, de care tratează art. precedente, va fi afişată pe răspunderea personală a grefierului în sala de anunţuri a tribunalului, în maximum 24 de ore dela data ei Copie de pe ea va fi trimisă de îndată. 1. Oficiului de lichidare din ministerul de finanţe; 2. Camerei de comerţ a locului situaţiunii bunurilor, drepturilor sau intereselor; iar când camera de comerţ n’ar exista, la primăria locului situaţiunii bunurilor, drepturilor sau intereselor. Pentru bunurile mobiliare sau imobiliar© situate în comunele rurale o copie de pe ordonanţa preşedinţială va fi afişată în toate cazurile la primăria respectivă. LICITAŢIA Art. 18. — Vânzarea acestor bunuri, drepturi şi interese se va face fără, supralicitare. Concurenţi la licitaţie vor fi admişi numai cei cari vor depune o garanţie de 20 la sută din preţul de la care se începe vânzarea. Garanţia va putea fi depusă şi în numerar şi în efecte garantate de Stat, socotite pe valoarea nominală. Pentru lipsa de concurenţi se poate amâna vânzarea numai după cererea ministerului de finanţe. Pentru bunurile şi drepturile mobiliare, preţul ultim eşit la licitaţie se va depune imediat chiar în momentul adjudecării. Predarea lor se va face îndată după terminarea licitaţiei. Pentru bunurile şi drepturile imobiliare adjudecate preţul va fi depus în 10 zile nelibere. După, cererea ministrului de finanţe, însă, preşedintele tribunalului va acorda cumpărătorului termene mai lungi de plata preţului, care să nu treacă de 2 luni de la adjudecare.Până la plată, ministerul de finanţe ia inscripţie ipotecară asupra imobilelor. PRIVILEGIILE STATULUI Art. 19. — Pentru bunuri, drepturi şi interese ce privesc apărarea naţională sau interesul general, Statul, prin ministerul de finanţe, poate declara că înţelege să se poarte ca adjudecatari asupra bunului, dreptului sau intereselor inamice cu preţul fixat prin raportul experţilor numiţi in acest scop de oficiul de lichidare anterior dării deciziei de lichidare sau de tribunal, când o asemenea evaluare prin expert n’ar fi fost deja făcută de Oficiu. In acest caz licitaţia nu mai are loc. Preşedintele dă ordonanţa de reţinere în folosul Statului a acelui bun pe preţul astfel fixat. Gând, Insă, este vorba de vânzarea imobiliară şi imobilul s’a adjudecat asupra altei persoane, Statul are dreptul să comunice inso zite nelibere dela adjudecare, că înţelege a se comporta ca adjudecatar cu preţul ieşit la licitaţie. In acest caz tribunalul ia act de această declaraţie şi consideră ca fără fiinţă licitaţia efectuată. Statul în nici o vânzare de asemenea bunuri, drepturi şi interese nu depune preţuladjudecării. Statul va putea substitui în calitatea de adjudecatar, asupra acestor bunuri, drepturi şi interese, o autoritate de Stat, judeţ sau comună, când interesele acestora ar impune. Aceasta se va face în condiţiunile pe cari o înţelegere specială între Stat şi acea autoritate le va fixa. In cest caz ordonanţa de adjudecare se dă dea dreptul pe numele persoanei juridice instituită de Stat. DREPTUL DE RECURS Art. 20. — Când adjudecatarul bunurilor, drepturilor sau intereselor imobiliare este altul decât Statul, ordonanța de adjudecare va putea fi atacată cu recurs în casație în termen de 30 zile libere, socotite din ziua adjudecării. Ea poate fi atacată pentru aceleași motive și în aceleaşi condițiuni prevăzute de procedura civilă, cu deosebire că judecarea recursului va avea loc conform art. 27 și 30 din prezenta lege. Nici o lichidare și vânzare de asemenea bunuri, drepturi și interese nu va putea fi anulată pentru omisiunea vreunei formalităţi, afară de acele cari ar vătăma drepturile terţiilor persoane. Ele nu vor putea fi invocate decât de el şi în folosul lor exclusiv. NEACHITAREA PREŢULUI LICITAŢIEI Art. 21__Când adjudecatarul este altul decât Statul şi nu depune în termen preţul adjudecării, garanţia depusă la licitare se atribue Statului prin însăşi ordonanţa tribunalului, dată în acea zi, iar dacă va fi rezultat pentru Stat şi alte pagube, tribunalul după cererea ministerului de finanţe va putea să-l condamne prin un jurnal separat şi la valoarea lor, care în nici un caz nu va putea întrece valoarea preţului adjudecării. Acest jurnal va fi supus apelului în termen de 5 zile libere de la data lui, fără a fi nevoe de comunicare. Decizia Curţii în această privinţă, va fi dată cu precădere, fără opoziţie, numai cu recure la înalta Curte de casaţie în 5 zile libere dela pronunţarea deciziei. Apelul şi recursul se judecă după memorii, în Camera de consiliu, în condiţiunile arătate de art. 27 şi 30 de mai jos, şi fără drept de opoziţie. Bunul sau dreptul se va licita din nou în maximum 15 zile libere socotite din ziua constatării nedepunerii prețului adjudecării, iar vânzarea se va face în contul primului adjudecatar. Regulele dela vânzări cum și toate dispozitiunile din prezenta lege sunt aplicabile. Lichidarea partiipat , _RILOR Art. 22. — Când în o societate sau asociațiune comercială, industrială, agricolă sau civilă supuşii Statelor cu cari România sau aflat în stare de război ar avea dreptul sau părţi de interese alături de ale românilor sau aliaţilor, Statul este în drept: In ce priveşte drepturile sau acţiunile în societăţi sau asociaţiuni pe acţiuni, să vândă drepturile sau acţiunile ce supuşii Puterilor foste inamice le aveau la 14 August 1916, făcând aceasta fie prin sindicul bursei, când ele ar fi cotate la bursă sau au un curs la bursă, fie prin licitaţie publică la tribunal, când ele n’au asemenea curs. Când societatea sau asociaţiunea nu este constituită pe acţiuni sau nu este de natură comercială, sau industrială, Statul va vinde partea ce le revine acelor supuşi foşti inamici, în starea în care existau după registre şi actul constitutiv la 14 August 1916. Art. 23. — Dispoziţiunea de mai sus cu privire la vânzarea prin bursă sau înaintea tribunalului se va aplica şi când drepturile lor ar fi în indiviziune cu ale românilor sau aliaţilor şi ele ar fi cert şi lămurit stabilite. Statul va vinde acele drepturi ale supusului fost inamic prin bursă, când au curs la bursă şi prin licitaţie publică la tribunalul arătat Art. 25. — In contra ordonanţei preşedinţiale de vânzare, terţiile persoane, cari ar pretinde vreun drept asupra vreunui bun, drept sau interes supus astfel lichidării, vor putea face contestaţie. Ea va fi îndreptată tribunalului în termen de 30 zile libere socotite din ziua afişării ordonanţei preşedinţiale în sala tribunalului. După expirarea acestui termen nici o contestaţie nu se mai poate face. Prin contestaţie se va face alegerea obligatorie de domiciliu în circumscripţia tribunalului lichidării. Contestația cu toate anexele ei va fi depusă tribunalului lichidării în dublu exemplar, din cari unul va fi înaintat în trei zile libere Oficiului de lichidare din ministerul de finanţe. Odată cu contestația se va alătura şi un memoriu detaliat, în dublu exemplar, cu motivele contestaţiei, cum şi toate actele pe care se întemeiază contestaţia. Nedepunerea memoriului detaliat, sau a actelor, odată cu contestaţia, atrage de drept anularea contestaţiei. Oficiul de lichidare primind contestaţia cu anexele ei, le examinează şi îşi dă auzul sau care va servi Statului în apărarea intereselor lui. Dacă Statul pentru combaterea contestaţiei va avea şi alte acte, ele vor fi înaintate de urgenţă tribunalului. Dreptul de contestaţie este rezervat şi străinului fost inamic; el îşi poate arăta întâmpinările sale Oficiului de lichidare și mai înainte de a fi intervenit decizia de lichidare ,a ministerului de finanţe, cum şi înainte de a se fi dat avizul decătre acel Oficiu. Judecarea contestaţiilor Art. 26. —- Contestaţiile se vor judeca contradictor cu Statul in primă instanță de tribunal, cu apel la Curtea de apel şi cu recurs la înalta Curte de casaţie. La toate instanţele se vor judeca fără drept de opoziţie. Odată cu depunerea contestaţiei, atât contestatorul prin însăş contestaţia, cât şi Statul prin cerere deosebită, făcută înainte de judecare, vor putea cere înaintea tribunalului şi a Curţii de apel ca pentru primul termen să fie admisă chemarea la interogator sau martori, acordându-se, însă, eventual numai o singură amânare pentru ambele probe. Deferirea sau referirea de jurământ, comunicare de noul motiva, de nouă acte, admitere sau audiere de experţi, cereri de intervenţie neconvenţionale nu se admit în judecarea contestaţiilor. Judecarea se va face pe actele şi memoriile depuse, cum şi pe desvoltările orale ale părţilor. In caz de amânare pentru alte motive legale, termenul nu va trece de 10 zile şi va fi dat în cunoştinţa tuturor pârţilor, chiar şi reprezentantului Statului, iar deosebit se va notifica de preşedintele tribunalului ministerului de finanţe—Oficiului de lichidare— prin o adresă a sa. Procurorul, ca parte principală, va fi prezent la toate şedinţele, aceste afaceri fiind de ordin public. Statul va fi reprezentat atât la lichidare, cât şi la contestaţie prin advocaţii săi, ori prin funcţionarii delegaţi de ministerul de finanţe. Art. 27. — Contestaţia, fie a străinului fost supus al unui Stat inamic, fie a unei terţii persoane, suspendă vânzarea cu sau fără cauțiune, după împrejurări apreciate de instanță. Art. 28. — In contra hotăririi tribunalului dată asupra fondului contestației, care nu se va comunica nici unei părți, se va putea face apel în termen de cinci zile libere, socotite din ziua pronunțării. Apelul se va îndrepta primuluipreşedinte al Curţii de apel. Preşedintele Curţii căreia a fost repartizat, va fixa îndată termenul de judecare nu mai departe de 15 zile de prin decizia ministerului de finanţe, când n’au asemenea curs. Când n’ar fi lămurite acele drepturi, Statul va cere instanţei judecătoreşti ca pe cale contradictorie cu supusul străin şi cu ceilalţi coproprietari sau cointeresat, în camera de consiliu, să se constate in ce consistă partea de bunuri, drepturi şi interese ale supusului fost inamic, eventual prin numirea unui expert în acest scop. Incheerea tribunalului dată după chemarea părţilor este susceptibilă de apel în 15 zile libere dela pronunţare şi de recurs în 15 zile libere socotite tot dala pronunţarea deciziei dată în apel, fără opoziţie, la nici una din aceste instanţe. Judecata va avea loc în mod sumar în camera de consiliu și cu precădere înaintea oricărei alte afaceri. Odată stabilită partea supusului străin se va proceda conform dispozițiunilor primului aliniat ale acestui articol. Art. 24. — Toată procedura lichidării și vânzării se face prin grefă, fără taxe şi timbre. Ele însă se vor deduce la sfârşitul lichidării din preţul ieşit, la data repartiţiei şi dispune scoaterea citaţiilor prin grefă, sub îngrijirea şi răspunderea personală a grefierului Curţii Dispoziţiunile articolului precedent se apuca şi judecării apelului. Decizia Curţii se dă fără opoziţie. Art. 29. __ In contra deciziunii Curţii de apel se poate face recurs în termen de trei zile libere de la data pronunţării ei şi aceasta pentru motivele prevăzute de legea organică a înaltei Curţi de casaţie şi justiţie. Toate recursurile în aceste afaceri vor fi judecate de secţia III a înaltei Curţi. Art. 30. — înaintea tuturor acestor instanţe, Tribunal, Curte de apel, înaltă Curte de casaţie, judecarea contesaţiei, apelurilor şi recursurilor va prima orice alte afaceri, chiar şi cela în care legi speciale le dau dreptul de a fi judecate cu precădere şi urgentă.. Art. 31 — Hotărârile date în această materie vor putea fi revizuite după cererea Statului, conform dreptului comun. Art. 32. __ Odată cu înfiinţarea Oficiului de lichidare pe lângă ministerul de finanţe, atribuţiunile comisiei sechestrilor de pe lângă oricare minister încetează. Ele trec în întregime asupra Oficiului de lichidare, aceasta până la definitiva terminare a lichidărilor. Până la acea dată măsura sechestrilor se menţine în integralitatea ei, conform dispariţiunilor tratatelor de pace, asupra acestor bunuri, drepturi şi interese aşa precum ele se găseau la 18 August 1910. Controlul conservării şi administrării sechestrilor va fi făcut de Oficiul de lichidare prin unii membri anume desemnaţi in acest scop. Art 33. — Contractele de arendare, de închiriere sau de exploatare in genere încheiate de sechestri-administratori vor fi revizuite de Oficiu de lichidare. Sunt nule de drept contractele de mai sus cari depășesc limitele actelor ce pot fi făcute de un administrator legal sau cari suntpătate de fraudă sau doi. Actele de mai sus ce nu sunt apărate de fraudă, sau doi vor fi reduse la limita admisă convenţiunilor încheiate de administratorii legali. Decizia ministrului de finanţe dată în această privinţă va putea fi atacată cu apel înaintea Curţii de apel respective, conform legii de procedură civilă, în termen de o lună dela notificarea ei arendaşului, biibaşului sau exploatatorului. Decizia se dă, fără opoziţie şi fără chemarea sechestrului-administrator, care va putea fi însă chemat pentru informaţiuni. Apelul se judecă conform art. 30. Decizia va putea fi atacată cu recurs în termenul şi în condiţiunile art. 30. Art. 34. Ori de câte ori se arată în prezenta lege data de 14 August 1916, pentru provinciile alipite, ceastă dată însemnează data când măsuri excepționale au fost luate in aceste proie!’ri, iar în lipsa unor asemenea măsuri data de 4 Septembrie 1920. Art. 35. — Dispoziţiunile prezentei legi vor fi aplicate cu ocazia oricărui litigiu ce s’ar naşte cu privire la bunurile, drepturile şi interesele supuşilor Statelor cu cari România s'a aflat in război. Art. 36. — In contra tuturor hotărtrilor date în această materie, pronunţate până la data prezentei legi se poate face recurs, conform legii organice a înaltei Curţi de casaţie, de către toate părţile, înaintea Curţii de casaţie, secţia III, in termen de două luni de la promulgarea preeintei legi. De acest drept de recurs se vor folosi şi acei cari făcând recurs le-a fost respins ca inadmisibil, sau a fost lăsat In nelucrare. In contra deriziunilor ce se vor da de Curţile de apel, ulterior prezentei legi şi referitor la afacerile cari se judecă pe baza legilor prevăzute în acest articol, termenul de recurs va fi de o lună dela pronunţare. Recursul se va judeca de urgenţă şi fără opoziţie. „Oficiului Financiar“, în 30 zile libere dela promulgarea prezentei legi, datoriile lor existente la 14 August 1916. Datoriile vor fi declarate şi depuse în moneda arătată prin actul din care derivă, alăturându-se copii de pe acel act iar iu lipsă de o asemenea stipulaţie în moneda arătată prin tratatele de pape. Art. 40.— Cei ce nu le vor declara sau declarându-le nu le vor arăta exact, după situaţia lor existentă la 14 August 1916, ori plătite fiind după acea, dată — nu le vor declara — vor fi pedepsiţi în folosul Statului cu o amendă de 20 ori valoarea datoriei, deosebit de plata datoriei. Art. 41. — Tot românii de pe teritoriul României întregite, cari sunt creditori pentru creanţe anterioare la 14 August 1916 sau din timpul ocupaţiunii, al supuşilor Statelor cu care România a fost în stare de război, sunt obligat să, arate „Oficiului Financiar" în termen de două luni de la promulgarea prezentei legi creanţele ce au de încasat. Din produsul depunerilor prevăzute de art. precedente vor fi achitaţi aceştia, proporţional cu creanţele ce vor avea. Restul va fi atribuit Statului în contul creanţelor sale şi a despăgubirilor de război. Cei ce nu le vor arăta în termenul de mai sus pierd dreptul de a fi plătiţi. Art. 42. — Nulitatea actelor făcute cu inamicul, declarate ca atare pe baza decretelor-lege No. 1480 din 9 Decembrie 1917, No 2790 din 14 August 1916, No. 3603 din 8 Decembrie 1918 şi No. 3617 din 10 Decembrie 1918, atrage deplin drept după, sine restituirea către Stat a prețului sau sumelor încasate de supusul român sau aliat, în folosul căruia instanţele judecătorești au declarat saulate acele acte. Statul este în drept a reclama acele sume din moment ce românului, supusului român sau aliat i se va fi restituit obiectul sau lucrul său. Ministerul de finanţe este în drept de a reclama aceste sume pe baza şi cu procedura legii de urmărire. Pentru desăvârşirea acestor restituiri toate instantele judecătorești vor trimite neîntârziat’, după, promulgarea prezentei legi, copii de pe sentințe prin cari s’au anulat acele acte. Din sumele astfel strânse se vor da despăgubiri dăunatilor de război. Art. 43.— Orice dispozitiuni din legi şi regulamente contrarii dispoziţiunilor prezentei legi sunt şi rămân abrogate. Art. 44.— Un regulament se va face pentru aplicarea acestei legi ' CAPITOLUL I Lichidarea şi reţinerea bunurilor, drepturilor şi intereselor supuşilor ce aparţin statelor foste inamice * Art. 2. — Măsura reţinerii şi a lichidării bunurilor, drepturilor şi intereselor de cari se ocupă art. precedent se va aplica deopotrivă atât bunurilor, drepturilor şi intereselor cari vor fi fost puse sau nu până astăzi sub control, sechestru sau lichidare provizorie, cât şi celor cari, puse fiind sub aceste măsuri, au fost ulterior scoase. Se exceptează dela aceste măsuri : a) Bunurile, drepturile și interesele anume specificate ca fiind apărate de aceste măsuri pe baza legii No. 3446 din 22 Iulie 1921, publicată în „Monitorul Oficial" No. 89 din 26 Iulie 1921; b) Bunurile, drepturile şi interesele cari au format obiectul unor hotăriri judecătoreşti date contradictor cu Statul. Constituesc măsuri provizorii cu Caracter conservator vremelnic, fără a putea fi opuse în nici un chip Statului cu ocazia lichidării de faţă, deriziunile ministeriale, încheierile diverselor comisii de sechestre, jurnalele consiliilor de miniştri, ordonanţele şi hotărârile date în camera de consiliu, fără să fie pronunţate contradictoriu cu Statul. Art. 3. — Reţinerea şi lichidarea bunurilor, drepturilor şi intereselor mai sus specificate ale supuşilor fostelor State inamice se vor efectua prin îngrijirea şi supravegherea ministerului de finanţe. OFICIUL DE LICHIDAREArt. 4. — O cercetare amănunţită şi o revizuire a situaţiunii fiecărui bun, drept sau interes, fost inamic, faţă cu situaţiunea lor avută la 14 August 1916, va fi făcută prin un Oficiu de lichidare, ce se înfiinţează pe lângă ministerul de finanţe. Art. 5. — Oficiul de lichidare se va compune din şase membri şi anume : doi consilieri ai înaltei Curţi de casaţie şi justiţie şi patru delegaţi ai ministerelor de domenii, afacerilor străine, industriei şi justiţiei, câte uimi de fiecare minister. Oficiul de lichidare va fi prezidatde ministrul de finanţe, in lipsa acestuia de unul din membrii, desemnaţi de el. Oficiul de lichidare va avea trei secretari numiţi dintre funcţionarii superiori ai ministerelor de justiţie, finanţe şi industrie. Numirea membrilor oficiului şi a secretarilor va fi făcută prin decret regal, pe baza propunerilor ministrului de finanţe cu avizul conform al consiliului de miniştri. Numirea lor va fi făcută pentru tot timpul cât va dura lichidarea. Oficiul de lichidare va avea personalul ajutător necesar din ministerele respective, iar lucrările vor fi centralizate prin direcţiunea despăgubirilor de război din ministerul de finanțe. 3. Arin. — Oficiul de lichidare cercetând şi revizuind situaţiunea de drept şi de fapt a fiecărui bun, drept şi interes aparţinând supuşilor Statelor foste inamice, conform dispoziţiunilor art precedente şi pe baza situaţiunii atribuită lor prin tratatele de pace, reconstitue massa bunurilor, drepturilor şi intereselor foştilor inamici şi pregăteşte lucrările pentru lichidarea lor. Art. 7. — Oficiul de lichidare dăa încheiere motivată, obligatorie pentru ministerul de finanţe, în care se arată : a) bunul, dreptul şi interesul inamic supus lichidării; b) situaţiunea lui, c) evaluarea făcută după rolurile de contribuţie şi după alt element oficial echivalent, sau după lucrările experţilor ce vor fi numiţi de acel oficiu; d) numele şi pronumele supusului inamic, cum şi domiciliul lui, care rămâne obligator pentru întreaga lichidare după situaţiunea dela 14 August 1916; e) naţionalitatea lui; f) sarcinile anterioare datei de 14 August 1916 sau orice altă împrejurare anterioară aceleeaşi date, necesară fi cunoscută cu ocazia lichidării. Avizele Oficiului de lichidare pentru a fi valabile trebuiesc să întrunească cel puţin patru voturi Art. 8. — Când din diverse împrejurări legale bunul, dreptul sau interesele supusului inamic n’ar putea fi lichidate, sau, tocmai în vederea efectuării mai de grabă a lichidării ar fi de înlocuit prin o contravaloare. Oficiul de lichidare va preciza și justifica modul de înlocuire prin această contravaloare, ţinându-se seamă de situaţiunea şi valuta lor dela 14 August 1916. Art. 9. — In conformitate cu dispozitiunile art. 2 din prezenta lege, nici un act, încheiere, aviz de orice fel, decizie ministerială, jurnal al consiliului de miniştri, ordonanță sau hotărire judecătorească, dată de oricare instanţă, pe orice cale, afară de acele exceptate prin art. 2, cu privire la bunurile, drepturile şi interesele supuşilor foşti inamici şi a calităţii de supus, sau nu, al unei puteri inamice, date pe baza legii asupra acestor bunuri ori a decretelor legi şi a legilor ulterioare făcute în această materie, nu vor fi ţinute în seamă cu ocaziunea lichidării şi reţinerii acestor bunuri de care tratează prezenta lege. Acele acte, încheieri, avize, decizii ministeriale, jurnale ale consiliilor de miniştri, ordonanţe şi hotărâri judecătoreşti şi în genere orice fel de act în acea materie, date asupra nanţe. BUNURILE ÎNSTRĂINATE Drepturile terţilor\ CAPITOLUL II Încasarea creanţelor supuşilor foşti Inamici contra Debitorilor români şi achitarea Creditorilor români ai celor dintâi Art. 37.' — Conform dispoziţiunilor tratatelor de pace ultime, nici un debitor român, supus român sau aliat din cuprinsul întregului teritoriu românesc, debitor pe baza unei creanţe anterioară lui 14 August 1916 sau din timpul răsboiului, faţă de un supus al unei ţări foste inamice, nu va plăti acea creanţă acestui debitor, ci trebue să o depue Statului, anume la „Oficiul Financiar“ de pe lângă ministerul de finanţe, pentru ca din totalul lor să, fie achitaţi proporţional creditorii români ai debitorilor supuşi ai Statelor inamice, şi ulterior Statul pentru daunele lui suferite în timp de răsboi. Art. 30. — Orice plată făcută contrar stipulaţiunilor articolului precedent, cu începere dela data punerii în vigoare a tratatelor de pace ultime până astăzi, este nulă de drept, ea va fi reclamată din nou de către Stat, conform stipulaţiunilor exprese ale tratatelor de pace. Art. 39. — Toţi debitorii români sau supuşi români ori aliaţi, intrând în categoriile prevăzute in art. 35, sunt obligați să declare ét.L AKTÜS. Mernem«? 9 27 Iunie Ortodox : Martir Terapent Catolic: Sf. Felician. Răsăritul soarelui : 4 34. Apusul soarelui : 19,56. Sjsec£*v,’«*Sefle de ax» TEATRUL CĂRĂBUȘ: orele 9, 9 seara „Katia“. TEATRUL OTETELEȘANU: orele 8,45. „Katia" Licitaţiile: De Sâmbătă D-ţia VI sanitară.— Material dentistic şi de izioterapie. D-ţia poştelor Cernăuţi. — Furnizarea a 700.000 kgr. lemne de fag pentru foc, D-ţia glă de poduri şi şosele. — Pietriş în jud. Buzău (99.000 lei).__ Adunării“ din Sâmbăta — „Petrolul Bucureştiadunarea generală extracordinară este convocată, ora 9 dimineaţa, la sediul societăţii bulevardul Carol No. 9. Mărirea capitalului societăţii la lei 25.000.000. — Banca comercială română, str. Smârdan No. 3, în totalul băncii, str. Smârdan No. 3, București, ora 3 p. m. (15). — . ■fg&i ....— Farmaciile de serviciu In seara de 9 Iunie a. c. Dr. V. Benţe, calea Griviţei 80; A Alifanti, calea Griviţei 104; Ana Niculescu, b-dul Col. M. Ghica 27; C. Chihăescu, calea Victoriei 75; R. Vasilescu (Henţiescu), calea Victoriei 24; Gh. Ionescu, calea Rahovei 5; C. Miromescu, calea Rahovei 208; V. Novian, str. 11 Iunie 30; E. Belcot, b-dul Ferdinand 63; Ovid Nicolescu, calea Călăraşi 118; Elisa Popescu, str. Clemenţei (Rosciti) 27; I. E. Marcovici, calea Văcăreşti 49; M. Vartolomeu, calea Dudeşti 93; I. Ochs, calea Moşilor 78; N. Badilă, şoseaua Mihaiu-Bravu 34; S. Antonescu, str. Lizeanu 26. Reabilitări TRIBUNALUL BRĂILA Contra sentinţei trib. s. II de declararea în stare de faliment a industriaşului Avram Nicolau, bancherul Andrei Lazari a introdus opoziţie cerând reabilitarea lui. Opoziţia se va judeca la 11 curent Evenimentele Zilei Nouile propuneri germane Atitudinea Angliei Joi, după aatiari, însărcinatul de afaceri german la Paris, a revunia la Quai d’Orsay, un memoriu conţinând noile propuneri germane. Reeselff Reichul propune întâi un moratoriu de patru ani şi anuităţi de un miliard. Totalul anuităţilor nu e indicat in notă şi este lăsat la aprecierea unui comitet internaţional de experţi In fine, Germania oferă gajuri in mărci-hârtie. Presa franceză critică nehotărârea cifrelor reparaţiilor de plătit precum şi garanţiile supuse fluctuaţiei mărcei hârtie. , In cercurile competente din Londra se declară că nu poate fi vorba, in momentul actual, de vr’un plan englez pentru reparaţiuni Guvernul englez va examina propunerea germană spre a vedea dacă poate reprezenta o bază acceptabilă de discuţie pentru toţi aliaţii, Daily Telegraph de obicei bine informat arată, că cabinetul englez a aşteptat rezultatul conferinţei din Bruxelles pentru a da instruct!! trezoreriei în vederea elaborărei unui memoriu tinzând la o modificare a punctului de vedere britanic aşa cum fusese stabilit de către Bernar Law. De atunci au survenit evenimente importante ca ocupaţia Ruhrului şi înţelegerea financiară cu Statele-Unite. Acum că obligaţiile financiare ale Britaniei faţă de Statele-Unite sunt stabilite, va fi mai uşor pentru guvernul englez să fixeze suma minimală pentru reparaţiuni şi forma sul care trebue să fie percepută. # La Berlin predomină o păreri optimistă asupra prontrei propunere de către aliați. Se crede că nota va fi puntea ce va permite trecerea spre negocieri. # Dezordinele comuniste s'au agravat în Saxonia. La Leipzig manifestanții fără lucru au luat cu asalt cafenelele distrugând tot mobilierul, apoi au prădat diferite brutării. In cartierul Bruhl — unde sunt renumitele depozite de blănării — toate magazinele au fost închise şi păzite de poliţie. In Silezia se anunţă şi o grevă a lucrătorilor agricoli. S’a oprit vânzarea băuturilor spirtoase. # * Conflictul ruso englez Cu tot tonul împăciuitor al ultimei note engleze, ziarele din Moscova constată existenţa primejdiei unei rupturi diplomatice între Rusia şi Anglia şi se întreabă ce scopuri urmăreşte cabinetul din Londra. Socotesc că, în împrejurările actuale, o intervenţie militară e puţin probabilă însă că s’ar putea înfiinţa o nouă blocadă. Isvestita scrie că o blocadă nu va putea zădărnici ţelul urmărit de Soviete: însănătoşirea economică a Rusiei. Convalescenţa progresează încet şi fără credite exterioare. O blocadă engleză poate să creeze neplăceri vremelnice Rusiei însă nu va mai reuşi să o izoleze complect ca în trecut. Cercurile comerciale şi industriale engleze nu vor risca ca întreg comerţul rusesc să treacă în mâini străine. Trud susţine că intenţia lui Curzon este să facă o breşă îr monopolul de stat al comerţului exterior rus spre a face negoţ cu Rusia fără ştirea Sovietelor. O abrogare a acestui monopol este azi imposibilă. In primele şase luni din 1922, industria petrolului, a hârtiei, electrotehnică a atins 50 la sută anului 85 la sută şi a cauciucului 75 la sută din producţia antebelică. Astăzi vapoarele pot exporta din porturile ruse din sud 3510 milioane puzi (16 kgr.) cereale. Temps anunţă că ministrul afacerilor străine din Finlanda a’ Invitat pe ataşatul militar rus să părăsească ţara pentru că s’a compromis într’o gravă afacere de spionaj. Criza orientală La Lausanne continuă stagnarea. Se prevede că la sfârşitul săptămânei, aliaţii vor prezenta delegaţiei kemaliste textul definitiv al tratatului şi vor cere un răspuns grabnic. Nu e exclusă o nouă amânare a conferinţei. Depunerea Juramântului CRUCEA CU LUMÂNĂRILE APRINSE începând de el, la toate judecătoriile şi tribunalele din ţară s’au introdus pe masa judecătorului, pe lângă crucea, pe care obicinuit se depune jurământul şi două lumânări aprinse. Intr’adevăr, măsura aceasta care, îţi aminteşte de pravoslavnica Ru.,şie ţaristă e luată de ministerul de justiţie şi satisface o obligaţie impusă de curând de Sft. Sinod. Ordinul glăsueşte că în toate instituţiile publice din ţară: şcoli, spitale, ministere, etc. se vor introduce icoana, iar la judecătorii depunerea jurământului se va face pe crucea aşezată între două lumânări aprinse, iar în momentul solemn, când împricinatul sau martorul va rosti formula vşare sunetă, tot pelvien? aflat in sală să «e ridic© în pHvare. Aceste diepoziţîuni, intrate în vigoare, au şi început să fie apaert, , la toate şcolile infantelor tre juridice.